Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020 Ghid pentru realizarea analizei comunităților marginalizate în vederea identificării nevoilor și posibilelor soluții pentru acestea Martie 2017 Acest raport a fost livrat în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Consultanță încheiat între Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și Ministerul Fondurilor Europene (actual Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene) încheiat la 9 septembrie 2016 pentru implementarea proiectulului „Sprijin pentru evaluare�. Acest raport face parte din pachetul de documente livrate la finalizarea acordului mai sus menționat. 2 Declinarea responsabilităţii Volumul de faţă a fost realizat de către angajaţii Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acurateţea datelor incluse în acest document. Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a Guvernului României. Drepturi de autor Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare. Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile către (i) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene, Bd. Libertăţii, nr. 16, Latura Nord, sector 5, București, cod postal 050706, sau către (ii) Banca Mondială România (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Et. 6, Sector 2, București, România. 3 Cuprins Introducere.............................................................................................................................................................................................. 8 1. De ce este necesară analiza comunităților marginalizate? ........................................................................................... 11 1.1. De ce se pune accent pe abordarea participativă? ................................................................................................. 11 1.2. Cum se realizează analiza la nivelul comunității marginalizate? ....................................................................... 11 1.3. Cum poate fi folosit cel mai bine Ghidul .................................................................................................................... 14 2. Definirea zonelor marginalizate .............................................................................................................................................. 16 2.1. Identificarea zonelor marginalizate .............................................................................................................................. 21 2.2. Tipologia zonelor marginalizate..................................................................................................................................... 25 2.2.1. Tipurile de zone urbane marginalizate ............................................................................................................... 25 2.2.2. Tipurile de zone rurale marginalizate .................................................................................................................. 31 3. Validarea comunităților marginalizate ................................................................................................................................. 34 3.1. Realizarea studiului de validare a comunităților marginalizate ......................................................................... 34 3.1.1. Dezvoltarea instrumentului de cercetare pentru validare ........................................................................... 36 3.1.2. Elaborarea designului de cercetare și implementarea lui ........................................................................... 37 3.2. Evaluarea condițiilor privind demonstrarea comunității ca fiind marginalizate .......................................... 41 4. Identificarea nevoilor comunităților marginalizate și posibile soluții ...................................................................... 45 4.1. Specificul datelor cantitative și calitative .................................................................................................................... 46 4.2. Date cantitative în identificarea nevoilor .................................................................................................................... 47 4.2.1. Tipuri de instrumente utile în analiza comunității marginalizate ............................................................. 48 4.2.2. Repere orientative pentru evaluarea (i) identificării grupului țintă și a nevoilor, (ii) a metodologiei și rezultatelor și a (iii) fișei comunității marginalizate .................................................................. 50 4.3. Date calitative pentru identificarea nevoilor și validarea soluțiilor cu sprijinul comunității ................... 55 4.3.1. De ce este nevoie și de metode calitative? ....................................................................................................... 55 4.3.2. Metode utilizate ........................................................................................................................................................... 56 4.3.3. Grupul țintă vizat de cercetare ............................................................................................................................... 58 4.4. Metode participative de identificare a soluțiilor ...................................................................................................... 59 4.4.1. Ce sunt metodele participative și pentru ce sunt utilizate? ........................................................................ 59 4.4.2. Tipuri de metode participative utilizabile .......................................................................................................... 62 4.4.3. Criterii de evaluare a utilizării abordării participative de identificare a nevoilor și a soluțiilor ..... 64 5. Segregarea comunităților marginalizate ............................................................................................................................. 66 6. Identificarea etniei membrilor comunității și posibile domenii de intervenție specifică ................................. 76 4 7. Evaluarea de impact și sustenabilitatea proiectelor........................................................................................................ 83 7.1. Sustenabilitatea proiectelor, context și miză ............................................................................................................ 84 7.2. Evaluarea de impact ............................................................................................................................................................ 85 Referințe ................................................................................................................................................................................................ 89 Anexe ...................................................................................................................................................................................................... 93 Anexa 1: Repere completare “Anexa B: Fișă sintetică minimală a comunității� ................................................... 94 Anexa 2: Calculare volum de eșantion in excel .............................................................................................................. 100 Anexa 3: Ghid pentru selecția de tip “drum aleator� în construirea eșantioanelor.......................................... 101 Anexa 4: Contextualizarea comunităților rurale marginalizate ................................................................................ 104 Anexa 5: Indicatori pentru justificarea activităților eligibile ...................................................................................... 106 Anexa 6: Chestionar minimal la nivel de gospodărie în rural ................................................................................... 124 Anexa 7: Chestionar minimal la nivel de gospodărie în urban ................................................................................. 128 Anexa 8: Chestionar extins la nivel de gospodărie ....................................................................................................... 132 Anexa 9: Fișa de diagnoză a comunității marginalizate .............................................................................................. 143 Anexa 10: Indicatorii la nivel de comunitate pe baza chestionarului la nivel de gospodărie ...................... 168 Anexa 11: Fișa de diagnoză a satului în care se află comunitatea marginalizată ............................................. 170 Anexa 12: Fișa de diagnoză a comunei/orașului în care se află comunitatea marginalizată ....................... 174 Anexa 13: Fișă sintetică minimală a comunității marginalizate ................................................................................ 179 Anexa 14: Chestionar de validare a apartenenței la grupul țintă din proiect (în sărăcie sau excluziune socială) ............................................................................................................................................................................................ 191 Anexa 15: Indicatori utili în evaluarea activităților proiectului ................................................................................. 195 Anexa 16: Instrumente de cercetare calitativă ................................................................................................................ 198 Ghid de interviu (individual sau de focus grup) ........................................................................................................ 198 Model fișă observație comunitate/zonă vizată de intervenție ............................................................................ 202 Anexa 17: Ghid privind mobilizarea comunității ............................................................................................................ 207 5 Mulțumiri Acest raport produs în conformitate cu Acordul de Servicii de Consultanță Rambursabile pentru „Sprijin pentru evaluare� a fost pregătit sub supravegherea d-lui Andrew Mason și sub îndrumarea generală a d- nei Elisabetta Capannelli. Raportul a fost realizat sub coordonarea lui Vlad Grigoraș și a Alinei-Nona Petric (lideri de echipă). La livrabil au contribuit Mircea Comșa, Claudiu Ivan, Vintilă Mihăilescu, Dumitru Sandu, și Manuela Sofia Stănculescu. Echipa a beneficiat de asemenea de sprijinul următorilor: Cristina Vladu, Andrei Zambor, Raluca Baniotii, Monica Ion, Oana Maria Caraba, și Corina Grigore. Raportul a beneficiat de feedback-ul Yuliei Smolyar (Specialist Senior Protecție Socială, GSP03), al lui Marcel Heroiu (Specialist Senior Dezvoltare Urbană, GSU09) și al lui Șandor Karacsony (Specialist Protecție Socială, GSP03). Banca Mondială apreciază cooperarea excelentă, îndrumarea și feedback -ul în timp util din partea reprezentanților Autorității de Management a Programului Operaţional Capital Uman (AM POCU), în particular a d-lui Ciprian Cătălin Necula, a d-nei Daniela Bălan și a d-lui Daniel Chițoi. 6 Acronime POCU Programul Operaţional Capital Uman MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale MDRAPFE Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene MEN Ministerul Educaţiei Naționale ONG Organizație non-guvernamentală POR Programul Operaţional Regional BM Banca Mondială 7 Introducere Ghidul pentru realizarea analizei comunităților marginalizate în vederea identificării nevoilor și posibilelor soluții pentru acestea (numit pe scurt în continuare „Ghidul�) a fost pregătit pentru a sprijini elaborarea și evaluarea de analize ale comunităților marginalizate în vederea implementării de proiecte de dezvoltare viabile și sustenabile în astfel de zone. Documentul are ca prim scop susținerea viitorilor aplicanți la proiecte țintite către comunități marginalizate prin furnizarea unui set extins de instrumente de cercetare cantitativă și calitativă, de indicatori sociali relevanți, și de recomandări de opț iuni de cercetare atât pentru validarea zonelor marginalizate, cât și pentru identificarea problemelor și soluțiilor specifice acestor concentrări teritoriale. De asemenea, Ghidul își propune să fie un document de referință pentru evaluatorii proiectelor ce includ analize ale comunităților marginalizate - inclusiv prin includerea unor sugestii de seturi de criterii pe baza cărora evaluatorii să evalueze astfel de analize. În România, 4,5% din populație (peste 900 de mii de persoane) trăiește în comunități marginalizate 1 (3,2% din populația urbană și 6,2% din populația rurală). Comunitățile marginalizate sunt, prin definiție, zone ce cumulează capital uman redus (precum lipsa de educație), șomaj ridicat și locuințe inadecvate. Zonele marginalizate sunt “problematice� din cauza unei combinații de factori: locuințe neadecvate, străzi insalubre sau inexistente, număr mare de gosodării în sărăcie extremă, nivel foarte scăzut de educație, stare de sănătate precară, mame singure sau minore, număr mare de copii, șco li de calitate proastă și/sau segregate și rate ridicate ale infracțiunilor minore. Aici serviciile publice lipsesc sau sunt de calitate proastă. Categoriile și așa marginalizate sunt în plus stigmatizate teritorial, ceea ce le reduce și mai mult șansa la o educație adecvată sau la un loc de muncă decent. În general, interesele acestor zone sunt subreprezentate în structurile de decizie politică de la nivel local. În astfel de zone, populația de etnie romă este suprareprezentată și are probleme de excluziu ne socială chiar mai acute decât locuitorii de alte etnii, ceea ce face ca intervențiile țintite către comunitățile marginalizate rome să fie o prioritate. Studiul de fundamentare pentru Strategia 2 națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020 ne arată că: (i) populația 3 autoidentificată de etnie romă este extrem de concentrată la nivel teritorial în comunități marginalizate , (ii) în cadrul aceloraşi tipuri de comunităţi (rurale sau urbane, marginalizate/ nemarginalizate şi cu procente similare de romi în comunitate), romii sunt mult mai des excluşi din punct de vedere social de la 4 educaţie şi locuri de muncă , (iii) în general, cu cât este mai mare ponderea romilor într-o comunitate 5 marginalizată, cu atât sunt mai scăzute valorile tuturor indicatorilor referitori la excluziunea socială . În 1 Vezi Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România (Swinkels et al., 2014) și Atlasul Zonelor Marginalizate Rurale și al Dezvoltării Umane Locale din Romania (Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.), 2015). 2 Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015b). 3 “În mediul rural, aproape 39% dintre romii autoidentificaţi trăiesc în comunităţi marginalizate (care acumulează capital uman redus, nivel scăzut de ocupare formală şi condiţii precare de locuit) faţă de sub 5% dintre persoanele aparținând altor etnii. În mediul urban, aproape 31% dintre romii autoidentificaţi locuiesc în zone marginalizate, în timp ce ponderea persoanelor non-rome este de doar 2,6%.� (Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015b), pg 329). 4 “De exemplu, în comunităţile marginalizate din mediul rural cu un număr mare de romi, proporţia tinerilor de 16-24 de ani ce au terminat cel mult ciclul gimnazial este de 83% în rândul romilor şi scade până la 52% în cazul non - romilor.� (Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015b), pg 330). 5 “Dacă, de exemplu, în zonele marginalizate fără romi autodeclaraţi, 31% dintre tinerii de 16 -24 de ani nu merg la şcoală şi au cel mult studii gimnaziale, în comunităţile marginalizate cu o populaţie romă de peste 40%, procentul este de 65%�. (Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015b), pg 332). 8 aceste condiții, intervențiile de dezvoltare ar trebui să fie țintite cu prioritate către zonele marginalizate Roma pentru a reduce decalajele lor față de restul populației. 6 Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă instrumente cheie în sprijinirea eforturilor membre de a îmbunătăți viața grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor . În mod particular, Programul Operațional Capital Uman (POCU) furnizează fonduri de 4,7 miliarde euro (din care 4,3 miliarde euro din bugetul european) pentru finanțarea proiectelor care contribuie la reducerea sărăciei și incluziunea socială, acordând o atenție specială tinerilor, romilor și populației aflate în zonele cele mai defavorizate. Axa prioritară 4 din POCU prin măsurile integrate va ajuta persoanele vulnerabile și defavorizate - inclusiv romi - pentru a avea acces la piața muncii prin îmbunătățirea competențelor și susținerea întreprinderilor sociale, printre alte măsuri. Pe lângă grupul vulnerabil de persoane de etnie romă sunt abordate provocările specifice mai multor grupuri vulnerabile – persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependență, victimele violenței în familie sau ale traficului de persoane, deținuți sau foști infractori, persoane în vârstă și cu dizabilități. Luând în considerare rata scăzută de absorbție și impactul real limitat al proiectelor țintite către zonele marginalizate finanțate pe perioada perioadei de programare 2007 -2013, Guvernul României, prin Autoritatea de Management POCU face eforturi pentru a întări capacitatea și cunoștințele personalului implicat în designul apelurilor de pr oiecte și în evaluarea acestora. În acest context, Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene, a cerut Băncii Mondiale în luna septembrie 2016 să sprijine pregătirea evaluatorilor POCU ce evaluează proiecte în cadrul axei prioritare 4 (cu obiectivele 7 specifice 4.1. și 4.2.) în privința dificultăților comunităților marginalizate. Acest ghid este parte din sprijinul 8 oferit Ministerului Fondurilor Europene în cadrul acestor Servicii de Asistență Tehnică . 9 Acest ghid poate reprezenta un instrument util nu doar pentru echipa de evaluatori implicată în 10 selecția proiectelor pe primul Apel privind obiectivele 4.1. și 4,2 , dar și pentru autoritățile locale sau ONGurile implicate în scrierea proiectelor în sine în viitor. Autoritățile locale și ONGurile care fac intervenții aplicate în astfel de zone au experiență practică în lucrul în astfel de comunități, însă nu au întotdeauna toată informația tehnică necesară pentru a dezvolta metodologia de culegere a datelor și de analiză necesară pentru a cartografia problemele comunității marginalizate în care doresc să intervină. De aceea, ghidul a fost dezvoltat pentru a furniza instrumente pentru apeluri de proiecte viitoare, indiferent că sunt finanțate din fonduri europene sau din alte surse. Mai mult decât atât, acest ghid poate reprezenta un instrument orientativ util chiar și pentru actorii care dețin cunoștințe de specialitate în cercetarea socială întrucât permite reducerea semnificativă de resurse financiare și de timp necesare realizării instrumentelor de cercetare a zonelor marginalizate și totodată le permite validarea metodologiei abordate. 6 În principal, Fondul Social European (FSE), Fundul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). 7 La momentul realizării Ghidului, prima rundă de Apeluri de Proiecte pentru obiectivele 4.1. și 4.2. fusese deja închisă (Ghidul solicitantului era pregătit iar proiectele aplicanților fuseseră deja depuse în sistem, iar personalul Autorității de Management urma să înceapă deja evaluarea proiectelor). 8 Acest Ghid a fost acompaniat de două sesiuni de training cu echipa de evaluatori (aproximativ 100 de persoane participând la prima sesiune de training și 70 la cea de-a doua) și de servicii de help-desk privind analiza comunităților marginalizate pe durata celor 6 luni de contract. 9 Acest Ghid trebuie considerat o sursă de referință fără caracteri obligatoriu și tratat ca un document complementar normelor și liniilor directoare ale POCU care operaționalizează politicile UE și reglementările din România. 10 Informațiile specifice care țin de aceste apeluri deja lansate și care nu sunt aplicabile și altor situații vor fi marcate în mod specific în cadrul ghidului prin includerea lor în chenare de culoare albastră (de exemplu, definiția zonei de intervenție, criteriile de evaluare a nevoilor sau a metodologiei sau validarea comunității marginalizate folosindu-se Tabelul 1 din Ghidul solicitantului). 9 Trebuie totuși menționat faptul că informațiile din Ghid sunt extrem de specializate și de tehnice, chiar dacă par simple, deoarece includ și activități care de cele mai multe ori sunt realizate de solicitanți, ca de exemplu întâlnirile sau adunările publice cu beneficiarii, înțelegerea nevoilor comunităților, interviuri cu actorii implicați, analiza indicatorilor, etc. Însă analiza comunităților marginalizate, așa cum a fost propusă în Ghidul Solicitantului pentru Obiectivele specifice 4.1 și 4.2 necesită o abordare sistematică în ceea ce privește culegerea, analiza și raportarea datelor, atât pentru validarea comunităților marginalizate cât și pentru înțelegerea nevoilor acestora și a soluțiilor existente pentru ele. Prin urmare, dacă pentru apelurile viitoare va fi adoptată o abordare similară, recomandăm ca Ghidul să fie completat de sprijin specific pentru solicitanți, ca de exemplu sesiuni de instruire și asistență tehnică practică. Ghidul începe cu o justificare a necesității analizelor zonelor marginalizate și cu o trecere în revistă a metodelor ce pot fi folosite în această întreprindere (Capitolul 1). Documentul continuă cu expunerea metodologiei de identificare a zonelor marginalizate urbane și rurale, și cu descrierea tipologiei acestor zone și a problemelor specifice cu care fiecare dintre ele se confruntă (Capitolul 2). În capitolul 3 sunt făcute recomandări de metodologie de cercetare în vederea validării zonelor marginalizate în situațiile în care este necesară identificarea lor în prezent (fie pentru că sunt zone cu un profil diferit de cel observat la recensământul din 2011, fie pentru că nu se suprapun perfect peste sectoarele de recensământ identificate ca marginalizate în cele două Atlase). Întrucât fiecare comunitate are propriile sale caracteristici specifice (atât în termeni de nevoi cât și în termeni de soluții posibile la acestea), ghidul descrie tipurile de date cantitative și calitative, precum și a metodelor participative, ce pot fi utilizate pentru a cartografia aceste probleme și soluții (Capitolul 4). Capitolul 5 descrie problematica comunităților marginalizate segregate propunând intervenții specifice în astfel de zone precum și semnalând potențialilor actori (aplicanți și evaluatori) posibilele derapaje care pot duce la adâncirea segregării. Capitolul 6 abordează modul în care pot fi identificate comunitățile de romi și particularitățile acestora (inclusiv în termeni de soluții). Capitolul 7 atrage atenția asupra importanței evaluărilor de impact ale acestor intervenții și a asigurării sustenabilității proiectelor după finalizarea finanțării. Anexele oferă o gamă largă de modele de instrumente care pot fi utilizate de către viitori aplicanți pentru înțelegerea mai bună a problemelor și soluțiilor comunităților marginalizate. 10 1. De ce este necesară analiza comunităților marginalizate? Fiecare comunitate are particularitatea sa – sau chiar particularitățile sale – de marginalizare, discriminare, excludere etc. Un proiect de intervenție nu poate să fie eficient decât dacă ține cont de contextul local și de nevoile particulare ale comunității și grupului țintă respectiv și dacă se bazează pe consultări cu populația în vederea alegerii soluțiilor finale. Introducerea acestei condiții în realizarea proiectelor țintite către comunitățile marginalizate vizează deci garantarea unei cunoașteri participative cât mai detaliate a populației beneficiare. Pe această cale se evită nu doar replicarea unor proiecte de succes din alte zone sau domenii, cât și proiectele motivate de intenția de a ajuta o populație dezavantajată fără o fundamentare adecvată. Realizarea unei analize a comunității marginalizate pentru fundamentarea necesității proiectului și a soluțiilor propuse: o Obligă solicitanții să ia legătura mai aprofundată cu respectivele comunități, grupuri și indivizi și să le cunoască „pe viu� nevoile, problemele și așteptările; o Permite comunităților familiarizarea cu proiectul și operatorii săi; o Facilitează comunicarea (solicitanții și beneficiarii ajung să „vorbească aceeași limbă�), crescând astfel șansele unei încrederi și cooperări mai bune pe viitor. 1.1. De ce se pune accent pe abordarea participativă? Abordarea participativă este „un proces prin care oamenii, în special cei dezavantajați, își pot exercita influența asupra formulării politicilor, proiectării alternativelor și variantelor, pentru realizarea investițiilor, 11 management și monitorizarea intervențiilor realizate pentru dezvoltarea comunităților� . Cerința expresă pentru o abordare participativă în analiza comunității are deci în vedere antrenarea comunității atât în procesul de cunoaștere al nevoilor, cât și în cel decizional, al soluțiilor. O astfel de participare este menită să evite apariția unor soluții abstracte, generale sau care „au mers în altă parte�, obligând solicitantul să -și valideze rezultatele și soluțiile propuse prin consultări sistematice cu beneficiarii potențiali și reali ai proiectului. De asemenea, prin consultările cu populația în ceea ce privește soluțiile propuse se reduce riscul unor efecte involuntare de (re)segregare a comunităților (a se vedea secțiunea 5. Segregarea comunităților Marginalizate). Totodată, participarea comunitară este o modalitate de �empowerment�, de responsabilizare și de creștere a implicării comunității și beneficiarilor direcți. Tot din această perspectivă, participarea comunitară reprezintă modalitatea de conștientizare a responsabilităților, a repartiției rolurilor și a obstacolelor în implementarea proiectului. De aceea este important ca în cadrul consultărilor comunitare să se insiste asupra rolului perceput al diferiților actori sociali (stat, primărie, biserică, servicii etc.), dar și a comunități i și/sau unora dintre membrii acesteia în rezolvarea problemelor/nevoilor grupului țintă. Pe scurt, introducerea condiției unei abordări participative își propune să garanteze un parteneriat cu comunitatea vizată, acesta fiind considerat obligatoriu pentru reușita unui proiect de acest gen. 1.2. Cum se realizează analiza la nivelul comunității marginalizate? Analiza comunității vizate trebuie să răspundă următoarelor trei categorii de cerințe: o Cerințe de identificare și validare, prin care să se facă proba că grupul țintă se înscrie în categoria comunităților marginalizate în conformitate cu termenii și criteriile programului de finanțare; 11 Banca Mondială (1992). Discussion Paper # 183: Dezvoltarea Participativă și Banca Mondială, p. 2. 11 o Cerințe de cunoaștere socială, prin metode diverse și opționale de cercetare statistică și de teren, prin care să fie prezentată o situație detaliată și aprofundată a nivelului, domeniilor și factorilor de marginalizare/discriminare existenți la nivel local și a nevoilor particulare ale comunității vizate; o Cerințe de participare comunitară, prin care să se asigure informarea comunității asupra rezultatelor cercetării, a soluțiilor preconizate și să se obțină feedback de la membrii comunității, atât în ceea ce privește nevoile identificate, cât și referitor la soluțiile preconizate. Totodată, participarea comunitară trebuie să fie și o modalitate de responsabilizare și de creștere a implicării beneficiarilor direcți. Pentru aceasta, solicitantul poate apela la următoarele instrumente și metode de cercetare: o Instrumente de suport. Solicitanții au la dispoziție două instrumente de bază elaborate de Banca mondială: Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România și Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România . Acestea permit o identificare preliminară a zonelor marginalizate și pot oferi date de referință în cazurile în care comunitatea marginalizată aleasă se înscrie în baza de date a atlaselor; o Instrumente de validare a comunității marginalizate. Pentru respectarea criteriilor de validare a comunității marginalizate, solicitanții pot consulta lista indicatorilor utilizați pentru identificarea zonelor marginalizate. Pentru a testa dacă o comunitate este marginalizată sau nu, solicitanții pot aplica metodologia de cercetare recomandată și unul dintre chestionarele (redus sau extins) propuse în anexe (Anexa 6, Anexa 7 și Anexa 8). o Analiza secundară a datelor. Solicitanții pot să recurgă la date statistice și administrative existente (recensământ, evidențe ale UAT, anchete disponibile etc.) pentru a obține o serie de informații necesare despre comunitatea vizată. Acestea trebuie însă coroborate și, eventual, verificate prin cercetări noi, căci nu toate sunt complete, la zi sau valide. o Metode de cercetare cantitative, calitative și metode participative. Solicitanții ar trebui să realizare o cercetare de teren în formatul ales de către aceștia. Alegerea instrumentelor de cercetare depinde, într-o primă etapă, de datele de referință existente. Astfel, de pildă, grupul -țintă (unitatea de analiză) se poate regăsi în întregime sau nu într-unul dintre atlase, în datele de recensământ sau în evidențele primăriei. În funcție de aceasta, solicitantul va putea recurge sau nu la un sondaj sau va 12 trebui să realizeze sau nu propriul său „recensământ� . De asemenea, solicitantul ar trebui să opteze pentru variantele de analiză cantitativă și calitativă și modul de combinare a lor astfel încât să obțină o imagine cât mai cuprinzătoare și integratoare a situației și problemelor comunității marginalizate, fără a dubla însă inutil datele cantitative cu cele calitative. Alegerea acestor metode și a instrumentelor aferente depinde și de mărimea și specificul comunității, de accesibilitatea informatorilor etc. astfel încât solicitantul trebuie să pornească de la o minimă cunoaștere prealabilă, prin participare observativă, a comunității respective. Pe lângă informațiile obținute prin analiza secundară a datelor, solicitanții ar trebui să producă propriile lor informații, apelând la: o Metode cantitative (de exemplu sondajul), care trebuie să ofere date reprezentative statistic despre grupurile vizate (respectarea regulilor de construcție a chestionarului, a celor de eșantionare și de prelucrare statistică a datelor); aplicarea unui chestionar pe „niște� oameni din comunitate, la întâmplare, nu este reprezentativă și deci nu are nici o valoare în analiza comunității ; 12 Pentru anumite apeluri de proiecte (cum este cel pentru obiectivul specific 5.1.) realizarea sondajului este obligatorie. 12 o Metode calitative (de exemplu interviul, focus grup, observație participativă), care nu oferă date reprezentative statistic despre totalitatea comunității, dar completează informațiile despre comunitate printr-o serie de elemente semnificative referitoare la valori și prac tici, diferite sau comune ale acesteia, la motivații și așteptări profunde ale indivizilor sau grupurilor etc.; o Metode participative, care se refera la diferite forme de implicare a comunității (consultări, brainstorming, forum de dezbateri etc.). Scopul lor principal este de a oferi feedback util despre valabilitatea și realismul soluțiilor avute în vedere de către solicitant. Pe scurt, solicitantul ar trebui să parcurgă următoarele etape prin care să răspundă la următoarele aspecte cheie: o Cunoașterea criteriilor de definire a zonelor marginalizate cu care operează programul de finanțare . o Identificarea și validarea comunității marginalizate: este aceasta cu adevărat „marginalizată� în termenii reglementărilor existente și adoptate de programul de finanțare? Care sînt „probele� aduse în acest sens? o Organizarea datelor existente: ce se cunoaște deja (atlase, recensăminte, date de la primărie, date din alte cercetări etc.)? Sunt acestea suficiente? Sunt ele valide? o Stabilirea designului cercetării și culegerea datelor pentru analiza nevoilor: cum pot fi culese informațiile necesare lipsă apelând adecvat la metode cantitative și calitative de cercetare. o Elaborarea și validarea soluțiilor, apelând în principal la metode participative. În consecință, analiza comunității marginalizate este necesară pentru identificarea nevoilor reale ale comunității marginalizate și fundamentarea în cunoștință de cauză a demersului de intervenție propus de 13 solicitant. Anumite elemente ce trebuie luate în considerare sunt și criterii de eligibilitate ; calitatea acestei analize în ansamblul ei constituie un criteriu esențial de evaluare a proiectelor, garantând pertinența, oportunitatea și fezabilitatea intervenției propuse prin proiectul solicitantului. 13 De exemplu, în cadrul Apelurilor pentru obiectivele 4.1. și 4.2, validarea comunității marginalizate și completarea Anexei B reprezintă citerii de eligibilitate obligatorii. 13 1.3. Cum poate fi folosit cel mai bine Ghidul Când a fost redactat Ghidul au fost vizate două tipuri de beneficiari: pe de o parte (i) cei care aplică pe proiecte cu finanțare de la UE și alți actori interesați să afle provocările anumitor comunități marginalizate și să identifice soluții, și, de cealaltă parte (ii) evaluatorii propunerilor de proiecte care includ analize ale comunităților marginalizate, mai ales evaluatorii proiectelor ce vor fi finanțate din POCU, obiectivele specifice 4.1 și 4.2 (Ghidul a fost elaborat pentru a răspunde la întrebările specifice privind apelul de proiecte lansat în 2016, însă poate fi ajustat și aplicat și pentru alte apeluri). Mai jos veți găsi pașii pe care fiecare actor trebuie să îi urmeze pentru a-și atinge obiectivele specifice, precum și capitolele din Ghid care descriu modul în care pot fi atinși acești pași. Caseta 1: Pași pentru solicitanții de proiecte care realizează analize ale comunităților marginalizate Pas Capitol/sub-capitol din Ghid 1. Înțelegerea necesității de a realiza analize ale comunităților Error! Reference source not found. marginalizate 2. Validarea comunităților marginalizate 2.1. Înțelegerea indicatorilor de marginalizare pentru zonele Error! Reference source not found.; Error! rurale și urbane și a tipologiilor zonelor marginalizate Reference source not found. 2.2. Dezvoltarea instrumentului de cercetare pentru validarea Error! Reference source not found. zonelor marginalizate 2.3. Proiectarea cercetării pentru validarea comunităților Error! Reference source not found. marginalizate și realizarea acesteia 3. Identificarea nevoilor comunităților marginalizate 3.1. Elaborarea instrumentelor pentru cercetarea cantitativă, Error! Reference source not found. aplicarea acestora și înregistrarea/analizarea informațiilor 3.2. Elaborarea instrumentelor pentru cercetarea calitativă, Error! Reference source not found. aplicarea acestora și înregistrarea/analizarea informațiilor 4. Identificarea soluțiilor pentru problemele sociale ale Error! Reference source not found. comunităților marginalizate 5. Asigurarea că intervențiile propuse nu favorizează Error! Reference source not found. segregarea comunităților marginalizate 6. Identificarea comunităților rome și includerea în Error! Reference source not found. intervențiile propuse a unor activități specifice pentru membrii de etnie romă 7. Asigurarea faptului că proiectele sunt sustenabile și că au Error! Reference source not found. un impact asupra comunităților Caseta 2: Pași pentru evaluatorii de proiecte care includ analize ale comunităților marginalizate Pas Capitol/sub-capitol din Ghid Evaluarea modului în care au fost validate comunitățile Error! Reference source not found. marginalizate Evaluarea modului în care au fost identificate grupurile Error! Reference source not found. Identificarea și țintă și nevoile acestora definirea grupului țintă și a nevoilor aferente 14 Evaluarea solidității metodologiei folosite în analiza Analiza la nivelul comunității marginalizate (rome) comunităților marginalizate prezintă detaliat metodologia și rezultatele analizei? Evaluarea calității informațiilor folosite în Fișa sintetică Completarea Fișei Sintetice Minimale a comunității; minimală a comunității marginalizate Anexa 1 – Repere completare „Anexa B: Fișă sintetică minimală a comunității� Evaluarea modului în care a fost folosită evaluarea Error! Reference source not found. participatorie pentru a identifica nevoile și soluțiile Evaluarea faptului că activitățile proiectului nu duc la Analiza propunerilor de proiect prin intermediul segregarea comunităților principiului non-segregării Evaluarea faptului că respectiva comunitate marginalizată Calcularea numărului/procentului de romi conform are peste 10% cetățeni romi cerințelor din Ghidul Solicitantului pentru obiectivele specifice 4.1 și 4.2 15 2. Definirea zonelor marginalizate Există o largă varietate de zone urbane și rurale dezavantajate. Unele sunt dezavantajate pe dimensiunea infrastructurii sau a locuirii, fără ca populația din aceste zone să aibă un capital uman sau un grad de ocupare semnificativ diferit de cel al populaț iei din alte zone. Exemple în acest sens sunt cartierele vechi de case din orașe (cartiere de blocuri de slabă calitate construite în anii '60 sau '70 și locuite predominant de pensionari) sau zonele emergente situate în suburbiile orașelor unde primăria a concesionat terenuri de case unor persoane selectate pe baza unui set de criterii (Legea 15/2003) și care nu au fost încă 14 racordate la utilități (Figura 1 A2). Alte zone, precum majoritatea satelor din orașe , sunt dezavantajate atât în ceea ce privește infrastructura cât și la accesul la servicii (Figura 1 A1) însă capitalul uman și nivelul de ocupare ale rezidenților nu diferă semnificativ de cele ale celorlalți locuitori. O serie de alte zone sunt dezavantajate pe dimensiunea ocupării, dar nu și pe dime nsiunile locuirii sau capitalului uman. Acesta este cazul multor orașe mici mono-industriale în care a fost închisă întreprinderea ce angaja majoritatea populației și nu s-au dezvoltat decât firme mici (în general de comerț). Criterii diferite pot fi stabilite pentru a defini și clasifica toate aceste tipuri de zone dezavantajate. O 15 analiză a studiilor existente cu privire la „comunitățile sărace�, „comunitățile segregate� și „comunitățile marginalizate� din România a arătat că aproape toate studiile, indi ferent de metoda de cercetare 16 utilizată, indică trei criterii principale pentru definirea și analiza diferitelor tipuri de zone dezavantajate, respectiv marginalizate, și anume: (1) capitalul uman (de obicei, educație, starea de sănătate, mărimea și compoziția gospodăriei), (2) gradul de ocupare formală a forței de muncă și (3) condițiile de locuire. Pornind de la aceste trei criterii principale, în 2014-2015, Banca Mondială a dezvoltat o nouă metodologie (care combină metodele cantitative și calitative de cercetare) pentru a identifica zonele marginalizate atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Ghidul de față are în vedere zonele marginalizate care reprezintă concentrări teritoriale de sărăcie și diferă de zonele dezavantajate (Tabel 1, mai jos). Conform metodologiei Băncii Mondiale, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, „zonele marginalizate� sunt definite ca zone din interiorul localităților (comune, orașe și municipii) care nu satisfac un standard corespunzător pe nici unul din cele trei criterii, adică au deficit de capital uman, au un nivel scăzut de ocupare formală și oferă condiții improprii de locuire (vezi Figura 1 B1 și B2 de mai jos). Spre deosebire, „zonele dezavantajate� sunt, prin definiție, zone din interiorul localităților care nu ating un standard corespunzător pe unul sau pe două din cele trei criterii avute în vedere. 14 Doar 81 de orașe (din cele 320 din țară) nu includ sate. În schimb, 88% dintre orașele mici declarate recent (în perioada 2002-2006), 80% dintre celelalte orașe mici și 62% dintre orașele mijlocii cuprind între 1 și 21 de sate. Există, de exemplu, orașe mici în zona montană, unde satele sunt răspândite pe o rază de peste 10 km față de centrul orașului. Multe orașe mici sunt slab populate și apar pe hartă ca niște aglomerări de așezări distante, cu o slabă conectare rutieră între acestea. (Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu, coord., 2015: 308-315). 15 Swinkels et al., 2014. 16 Majoritatea studiilor au avut în vedere mediul rural și au estimat „sărăcia comunitară� și/sau „deprivarea comunitară� la nivel de unitate administrativă (cel mai adesea, la nivel de comună). Un număr foarte mic de studii au analizat marginalizarea în mediul urban, la nivel de sub-localitate (cartier, zonă etc.), și cele mai multe dintre acestea au fost realizate prin metode de cercetare calitativă. 16 Figura 2. Zonele marginalizate diferă de zonele dezavantajate A) Zone dezavantajate cu privire la infrastructură: (A1) Satele din oraș Foto: Satul Stănceşti, oraș Strehaia (A2) Zonele emergente Singura utilitate disponibilă în cartier este „împrumutată� de la vecini, așa cum se poate observa din modul în care sunt trase firele de electricitate. Foto: CartierulTineretului, municipiu Slobozia (B) Zone marginalizate: (B1) Ghetou (B2) Adăposturi improvizate Foto: Blocul Turol, municipiu Oltenița Zona Craica, municipiu Baia Mare Sursa: Banca Mondială (2013) Zone Urbane Sărace şi Comunități Dezavantajate: Evaluare Calitativă. 17 Tabelul 1: Tipologia zonelor urbane din Romania CRITERII Nivel scăzut de Nivel scăzut de Condiții precare OCUPARE CAPITAL UMAN de LOCUIRE FORMALĂ 1. Zone dezavantajate pe locuire Variază NU DA 2. Zone dezavantajate pe ocupare NU DA Variază 3. Zone dezavantajate pe capital uman DA Variază NU 4. Zone marginalizate DA DA DA 5. Zone nedezavantajate NU NU NU Sursa: Swinkels et al. (2014: 6). Notă: Au fost luate în considerare doar sectoarele de recensământ de gospodării ale populației cu 50 de locuitori și peste. Deși, la nivel teoretic, ar fi fost posibile mai multe combinații ale criteriilor, analiza datelor de recensământ și studiile de teren au arătat că doar combinațiile din acest tabel sunt tipice pentru mediul urban din România. 17 Zonele marginalizate se referă la sărăcia extremă (multidimensională) și nu la sărăcia relativă (insuficiența veniturilor/consumului). Studiile Băncii Mondiale asupra zonelor marginalizate, din 2014 -2015, au 18 reconfirmat cercetările realizate în România încă din 1990 care au arătat că sărăcia extremă nu este doar un fenomen individual sau familial ci și unul geografic, pentru că de obicei se concentrează în zonele marginalizate, atât rurale cât și urbane, în cadrul cărora sărăcia extremă se transmite de la o generație la alta. Astfel, zonele marginalizate urbane și rurale sunt considerate „problematice� din perspectiva politicilor și 19 acțiunii sociale tocmai deoarece au următoarele caracteristici comune: 20 21 o Suprareprezentarea statistică a gospodăriilor de dimensiuni mari, cu mulți copii, precum și a familiilor monoparentale (mai ales mame singure, inclusiv mame minore); 17 Familiile extrem de sărace se confruntă cu numeroase alte constrângeri pe lângă sărăcia monetară, inclusiv cu şomajul pe termen lung în rândul adulților și cu lipsa locurilor de muncă, cu alimentația necorespunzătoare a copiilor, cu un risc ridicat de neglijare sau de abuzuri asupra copiilor (asociate cu consumul excesiv de alcool al părinților), cu comportamente nepotrivite pentru educarea copiilor, cu familii monoparentale sau foarte tinere, cu căsăt orii instabile, cu sănătate precară sau dizabilități, cu prezență școlară slabă sau abandon școlar, cu locuințe improprii sau lipsa unui adăpost, cu violență domestică, cu delicte minore și cu discriminare. Mai sunt și probleme legate de nivelul scăzut al aspirațiilor și al respectului de sine și de neajutorarea dobândită. Familiile aflate în situație de sărăcie extremă reprezintă așadar o provocare deosebit de mare, nu doar în ceea ce privește competențele și capitalul fizic, ci și în ceea ce privește problemele psihologice. 18 De exemplu, studii despre „sărăcie extremă" și „zone sărace" sau „zone marginalizate" Chelcea (2000), Stănculescu și Berevoescu (coord., 2004), Constantinescu et al. (2005), Berescu et al. (2007), Preda (coord., 2009), Stănculescu et al. (2010), Berescu (2011), Stănculescu și Marin (2012), Stănculescu et al. (2012), Stănculescu et al. (2013) și Swinkels et al. (2014). Studii despre romi și comunitățile rome: Zamfir and Zamfir (coord., 1993), Rughiniş (2000), Zamfir și Preda (coord., 2002), Duminică și Preda (2003), Sandu (2005), Berescu et al. (2006), Bădescu et al. (2007), Fleck și Rughiniş (ed., 2008), Preoteasa et al. (2009), ICCV (2010), Botonogu (2011), Daragiu și Daragiu (2012), Giurcă (coord., 2012), Tarnovschi (ed., 2012), FRA et al (2012) și Anan et al. (2014). 19 Toate notele de subsol de la această secțiune reprezintă calcule ale Băncii Mondiale folosind Recensământul populației și al locuințelor din 2011. 20 În zonele urbane marginalizate, dimensiunea medie a gospodăriei este de 3,2 persoane comparativ cu media națională la nivel urban de 2,53 persoane, iar numărul mediu de copii pe gospodărie este de 1,0 în zonele 18 22 o Un nivel redus de educație al adulților și o pondere mult peste medie a copiilor de vârstă școlară care nu merg la școală (niciodată înscriși în învățământ sau care au abandonat/ părăsit timpuriu școala), în special în cazul copiilor cu vârsta de peste 14 ani și în cel al copiilor romi; o O pondere peste medie a persoanelor adulte care nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă de 23 învățământ sau formare, în special în rândul femeilor și al romilor; o Suprareprezentarea statistică a persoanelor care se autoidentifică ca fiind de etnie romă. Există o mare variație privind ponderea romilor în zonele marginalizate, între virtual 0% și 100% dintre rezidenți. Oricum, ponderea medie a persoanelor care se autoidentifică ca fiind romi în populația totală este de circa 21% în zonele urbane marginalizate, respectiv 27% în zonele rurale marginalizate. Dat fiind faptul că unele persoane rome sunt reticente să-și declare etnia, este de așteptat ca ponderea romilor în 24 aceste zone să fie mai mare. Potrivit studiului național privind populația romă, realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în 1998, raportul dintre hetero -identificare și autoidentificare, în cazul romilor, este următorul: la fiecare 100 de persoane hetero -identificate de autorități ca fiind de etnie romă, 56 de persoane din mediul urban și 64 de persoane din mediul rural se autoidentifică rome. Prin urmare, prin aplicarea acestui raport hetero-identificare - autoidentificare rezultă că ponderea persoanelor hetero-identificate ca fiind de etnie romă ar creșt e la aproximativ 37% în zonele urbane marginalizate și la 42% în zonele rurale marginalizate; o O proporție mare de locuințe din zonă sunt realizate din materiale de construcții ieftine (de exemplu, chirpici, lemn, plastic și alte materiale neconvenționale) și sunt slab dotate cu utilități urbane: nu sunt 25 conectate la rețeaua de alimentare cu apă, nu sunt conectate la un sistem de canalizare, nu au 26 curent electric. În plus, în mediul urban, o mare parte dintre locuințe nu se află în proprietatea 27 personală a locatarilor, o proporție aproape de trei ori mai mare decât media urbană la nivel național; o Un acces redus la servicii a rezidenților, adeseori zona fiind descrisă de populația locală drept „focar de infecție� ignorat de experții în sănătate, iar o mare parte dintre copiii din zonă fiind nevoiți să meargă la școli segregate, la care numai familiile sărace își duc copiii; marginalizate față de doar 0,37 în zonele nedezavantajate (și 0,44 media națională la nivel urban). În zonele rurale marginalizate, o gospodărie din patru are cel puțin cinci membri față de doar 15% în zonele nemarginalizate, în timp ce 16% dintre gospodării au trei copii față de doar 5% în zonele nemarginalizate. 21 Ca rezultat, ponderea medie a copiilor (0-17 ani) în total populație este de peste 31% în zonele urbane marginalizate, respectiv 34% în zonele rurale marginalizate (față de o medie națională de circa 22%). Proporțiile corespunzătoare de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani sunt de doar 4%, respectiv 13%. 22 În zonele urbane marginalizate, aproape jumătate dintre locuitorii adulți (18 ani și peste) au absolvit opt clase sau mai puțin. În zonele rurale marginalizate, circa 80% dintre adulți au absolvit cel mult opt clase, iar dintre aceștia 35% doar școala primară. 23 Proporția persoanelor cu un loc de muncă în rândul populației de 20-64 ani ajunge la aproape 63% la nivel național în mediul urban, dar scade la aproximativ 48% în zonele urbane marginalizate și chiar mai mult, până la 35%, în rândul femeilor, respectiv la 31% în cazul romilor din aceste comunități. Pentru același indicator, media națională în mediul rural este de doar 36% și scade la 12% în zonele rurale marginalizate, respec tiv la numai 5% în rândul femeilor rome din aceste comunități. 24 Zamfir și Preda (coord.). 2002. 25 În zonele urbane marginalizate, 30% dintre locuințe nu sunt conectate la rețeaua de alimentare cu apă (comparativ cu 6,3% la nivel național urban). În mediul rural, 72% dintre locuințe nu sunt conectate la apă curentă în zonele marginalizate, ponderea crescând la 88% în rândul romilor din aceste zone (față de 38% la nivel național rural). 26 În zonele urbane marginalizate, peste 4% dintre locuințe nu au curent electric (comparativ cu 0,4% la nivel național urban). În zonele rurale marginalizate, 5% dintre locuințe sunt fără curent electric, ponderea crescând la 10% în rândul romilor din aceste zone (față de 1% la nivel național rural). 27 Include chiriași și alte situații (de exemplu, locuință cu titlu gratuit). 19 o O probabilitate mare să reprezinte comunități sursă pentru sistemul de protecție specială a copilului, 28 din cauză că trimit în sistem semnificativ mai mulți copii decât alte zone; o Comunități marcate de teamă, violență domestică, mici infracțiuni și stigmatizare din partea populației locale care reduce și mai mult șansele rezidenților de a scăpa de sărăcie. Caseta 3. Condițiile de trai în zonele rurale marginalizate Aproape jumătate dintre zonele rurale marginalizate sunt comunități de romi, de obicei numite “țigănie�, „rudărie� sau mahala. Cealaltă jumătate dintre zonele rurale marginalizate este în cea mai mare parte formată din comunități de localnici care lucrau înainte la o fabrică dintr -un oraș din apropiere. Cum fabricile s-au închis, au rămas fără locuri de muncă, au ajuns săraci și au început să lucreze în agricultură. De cele mai multe ori, comunitățile acestea sunt denumite după satul respectiv sau după un element geografic, cum ar fi o vale, o luncă, o pădure ș.a. Zonele marginalizate sunt, în general, locuite de comunități stabile care trăiesc în aceeași comună dinainte de 1990. Mai puțin de 10% dintre zonele rurale marginalizate s -au format după 1990 sau sunt emergente. Majoritatea comunităților marginalizate sunt alcătuite din familii tinere cu copii, care își căștigă traiul d in agricultură, din lucrul cu ziua și din beneficii sociale, mai ales alocații pentru copii și venitul minim garantat sau pensiile pentru agricultori. În aproape jumătate dintre zonele rurale marginalizate studiate se înregistrează mici furturi, gălăgie, certuri, bătăi, scandaluri, violență domestică și un fel de dezordine generată de numărul mare de copiii și de lipsa gardurilor. Aproape toate casele din zonele marginalizate sunt din chirpici sau sunt adăposturi improvizate, în mare parte deteriorate și care trebuie reparate. În cam jumătate din zonele marginalizate sunt declarate probleme cu documente de proprietate (pentru terenuri sau case), iar 10% din locuitori nu au documente de identitate. În unele zone accesul la apă potabilă este problematic. Serviciile de colectare a deșeurilor sunt foarte rare. Inundațiile și alunecările de teren par să fie foarte des întâlnite. Totuși, în majoritatea zonelor rurale marginalizate problema principală identificată de sursele locale este de departe lipsa locurilor de muncă. Aceasta derivă din nivelul scăzut de educație al adulților și din participarea redusă la școală a copiilor, din lipsa veniturilor și lipsa infrastructurii, mai ales drumuri și apă. Sursa: Extrase din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate (Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu, coord., 2015: 27- 28). 28 Stănculescu, Grigoraș, Teșliuc, Pop (coord.), 2016. 20 2.1. Identificarea zonelor marginalizate Metodologiile dezvoltate până în prezent pentru identificarea zonelor marginalizate diferă sensibil, dincolo de cele trei criterii principale - capital uman, ocupare și locuire. Diferențele se referă la datele folosite, nivelul de analiză, indicatorii selectați și metoda de agregare a acestora. Acest ghid face referire la cea mai recentă metodologie, dezvoltată de Banca Mondială în 2014 -2015 și expusă în Atlasul Zonelor 29 30 Urbane Marginalizate și în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate. Cele două atlasuri oferă o bază de date necesare pentru luarea unor decizii fundamentate şi pentru acţiuni publice corespunzătoare, adresate comunităţilor urbane și rurale cu cele mai mari lipsuri din România, astfel încât intervenţiile de la nivel comunitar, create pentru a reduce sărăcia şi excluziunea socială, să fie cât mai eficiente. Astfel, atlasurile sunt instrumente pentru ţintirea anumitor zone, monitorizarea şi evaluarea programelor și intervenţiilor anti-sărăcie şi promovarea incluziunii sociale, atât la nivel naţional, (micro-) regional, judeţean, cât și local. Cum marginalizarea este definită nu doar din punctul de vedere al sărăciei veniturilor, dar şi în funcţie de capitalul uman (educaţie şi sănătate), ocupare şi condiţiile de locuire, utilitatea atlasurilor se extinde şi asupra programelor legate de educaţie, sănătate, infrastructură şi locuinţe sociale, cum sunt părăsirea timpurie a şcolii, servicii primare de asistenţă medicală, planificare familială, educaţie parentală, violenţa domestică şi alte riscuri/ vulnerabilităţi răspândite în comunităţile marginalizate. Atât în mediul urban cât și în cel rural, metodologia Băncii Mondiale a avut la bază Recensământul populației și al locuințelor din 2011. Pentru a ajunge la cele mai mici unități t eritoriale sub-localitate, nivelul ales a fost sectorul de recensământ (mapa) care cuprinde, de obicei, în jur de 200 persoane, dar poate fi mai mic în mediul rural. Așadar, pentru analiză, au fost folosite micro -datele recensământului din 2011 agregate la nivel de sector de recensământ. Este important de remarcat faptul că datele la nivel de sub-localitate trebuie interpretate cu prudență, deoarece suprapunerea între comunitățile marginalizate reale și sectoarele de recensământ este, de obicei, doar parțială. Cu alte cuvinte, o comunitate marginalizată reală poate reprezenta doar o parte dintr-un sector de recensământ sau poate să acopere două sau mai multe sectoare de recensământ (adică zone marginalizate identificate prin cele două atlasuri). Prin urmare, caracteristicile unei comunități marginalizate reale nu pot fi întotdeauna analizate la nivel de sector de recensământ. Figura următoare prezintă câteva exemple tipice pentru această situație. Exemplul 1 ilustrează situația în care o comunitate mare acoperă mai multe sectoare de recensământ. Exemplul 2 descrie o situație în care o comunitate acoperă părți din două sau mai multe sectoare de recensământ. Exemplul 3 corespunde unei situații în care o comunitate mică se află într-un sector de recensământ alături de alte grupuri de populație. Și, în sfârșit, exemplul 4 prezintă o comunitate care se află la marginea orașului (de exemplu, adăposturi improvizate, situate în apropierea gropilor de gunoi), parțial pe teren intravilan, parțial pe teren extravilan. Datele recensământului nu sunt cele mai potrivite pentru a identifica situații similare acestui ultim exemplu. În astfel de zone, unii localnici nu au răspuns la recensământ, iar cei care au răspuns au fost repartizați în sectoarele de recensământ existente, situate în proximitate. Așadar, utilizând date agregate la nivel de sector de recensământ se pot identifica sau reconstitui doar o parte din comunitățile de acest fel. 29 Swinkels et al. (2014). 30 Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.) (2015). 21 Figura 3. Exemple de interacțiune în teritoriu între sectoarele de recensământ și comunitățile propriu-zise Exemplul 4 Exemplul 3 Exemplul 1 Exemplul 2 Teren intravilan Teren extravilan Notă: Celulele indică terenul intravilan împărțit în sectoare de recensământ, iar figurile prezintă comunitățile propriu- zise. Figura 4. Sectoarele de recensământ în mediul rural nu constituie întotdeauna o unitate teritorială Sursa: Harta de la Recensământul populației și al locuințelor din 2011 din comuna Văleni, județul Vaslui. 31 Mai mult, în mediul rural, studiul de validare a zonelor marginalizate identificate pe baza datelor de recensământ a arătat că tocmai pentru că sectoarele de recensământ nu sunt comunități „naturale", autoritățile locale și liderii locali au dificultăți să le delimiteze în teritoriu. Unele autorități locale nu mai dispun de hărțile locale realizate pentru recensământul din 2011. În alte comune, sectoarele de recensământ stabilite în 2011 nu au corespuns unei unități teritoriale, ci au fost alcătuite din grupări de 31 Echipa Băncii Mondiale a realizat un amplu studiu de validare bazat pe îmbinarea mai multor metode calitative. Cercetarea de pe teren s-a realizat în mai-iunie 2015, în două județe, Călărași și Vaslui. Eșantionul a fost alcătuit din 68 de comune care însumează 232 de sate și respectiv 1123 de sectoare de recensământ, dintre care teoretic 82 sunt zone rurale marginalizate. Studiul de validare a arătat că: (a) Erorile de includere reprezintă 11% din toate zonele rurale teoretic marginalizate testate, când evaluarea a fost făcută de surselor locale și 26% când a fost făcută de echipa de cercetare; (b) Erorile de excludere reprezintă 2% din toate zonele teoretic nemarginalizate. Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.) (2015). 22 gospodării răspândite în mai multe părți din sat, așa cum arată Figura 3. Situația este mai simplă doar atunci când sectoarele de recensământ se suprapun satelor (însă în cele mai multe cazuri, un sat conține două sau mai multe sectoare de recensământ). Indicatorii cheie folosiți pentru cele trei criterii principale ce definesc zonele marginalizate au fost 32 determinați pe baza consultării literaturii de specialitate și a analizei empirice a datelor de recensământ. Astfel, a rezultat un set de indicatori cheie care include atât indi catori comuni, cât și indicatori specifici pentru mediul urban și mediul rural, așa cum arată Tabelul 2 de mai jos. În total au fost selectați 7 indicatori: 3 indicatori pentru capitalul uman (1 indicator comun pentru urban și rural și 2 indicatori specifici pentru urban); 1 indicator pentru ocuparea formală, care este comun pentru urban și rural; și 3 indicatori pentru condiții de locuire (1 indicator comun și câte 2 indicatori specifici pentru fiecare din cele două medii de rezidență). Atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural, prin definiție, zonele marginalizate se referă la sectoarele de recensământ care cumulează dezavantaje pe toate cele trei criterii. Pentru a determina sectoarele „dezavantajate�, în primă fază, s-a calculat valoarea fiecăruia dintre indicatorii cheie pentru fiecare sector de recensământ, în mediul urban, respectiv rural. În a doua fază, s-a stabilit un prag național urban/ rural pentru fiecare indicator cheie. Folosind indicatorii comuni se pot observa discrepanțele majore în tre urban 33 și rural. Spre exemplu, cele 20% dintre sectoarele cu cea mai mare proporţie de populaţie cu vârste de 15-64 de ani care a absolvit cel mult 8 clase este peste 22,1%, în timp ce comunele cele mai dezavantajate în această privință au o pondere ce depășește 59,3%. În faza a treia, pentru fiecare sector de recensământ s-a determinat dacă valoarea sa depășea pragul pentru fiecare indicator și mediu de rezidență. În a patra fază, s-a stabilit pentru fiecare sector de recensământ dacă este sau nu „dezavantajat� pe fiecare dintre cele trei criterii, folosind algoritmul descris mai jos: URBAN RURAL Un sector urban de recensământ are un Un sector rural de recensământ are un nivel nivel scăzut de capital uman dacă oricare scăzut de capital uman dacă indicatorul Capital doi din cei trei indicatori au valori ce folosit are valori ce depășesc pragul aferent, uman depășesc pragul aferent, stabilit la nivel stabilit la nivel rural național. urban național. Un sector urban de recensământ are un Un sector rural de recensământ are un nivel nivel scăzut de ocupare în sectorul formal scăzut de ocupare în sectorul formal dacă Ocuparea dacă indicatorul folosit are valori ce indicatorul folosit are valori ce depășesc formală depășesc pragul aferent, stabilit la nivel pragul aferent, stabilit la nivel rural național urban național (adică prezintă o concentrare (adică prezintă o concentrare de șomeri de șomeri și/sau persoane neîncadrate pe și/sau persoane neîncadrate pe piața 32 Mai multe detalii despre selecția indicatorilor cheie sunt disponibile în Anexa 4 a Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate (Swinkels et al., 2014). 33 Analizele au testat praguri la a 70a, 80a și 90a sutime pentru fiecare dintre indicatorii cheie. Decizia finală a ținut cont de rezultatul cel mai potrivit care indică o proporție din populația totală în zone marginalizate care nu era nici prea mică nici prea mare, astfel încât să identifice comunitățile cele mai defavorizate și să permită în același timp o intervenție publică puternică și durabilă în aceste zone. În mediul urban, pragul a fost stabilit la a 80a sutime pentru toate criteriile, în timp ce, în mediul rural, pragul a fost stabilit la a 80a sutime pentru criteriile referitoare la capitalul uman și la ocuparea forței de muncă și la a 90a sutime pentru criteriul privitor la locuire. Vezi și notele de la Tabelul 2. 23 piața formală a muncii). formală a muncii). Un sector urban de recensământ are locuire Un sector rural de recensământ are locuire precară dacă oricare doi din cei trei precară dacă oricare unul din cei trei Locuire indicatori au valori ce depășesc pragul indicatori are valori ce depășesc pragul aferent, stabilit la nivel urban național. aferent, stabilit la nivel rural național. În ultima fază, orice sector de recensământ calificat drept „dezavantajat� pe toate cele trei criterii - cu un nivel scăzut de capital uman, cu un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și cu locuire precară - a fost considerat zonă marginalizată (urbană sau rurală). Tabel 1. Cele trei criterii pentru marginalizare în zonele urbane și rurale, cu indicatorii cheie și cu pragurile naționale aferente URBAN RURAL A 80-a A 80-a Criterii/ sutime = sutime = Dimensiu Indicatori cheie pragul urban Indicatori cheie pragul urban ne la nivel la nivel naţional *) naţional **) Proporţia populaţiei cu vârste de Proporţia populaţiei cu Capital 15-64 de ani care a absolvit cel 22,1 vârste de 15-64 de ani care 59,3 uman mult 8 clase a absolvit cel mult 8 clase Proporţia persoanelor cu dizabilităţi, boli cronice sau alte 8 - afecţiuni medicale care le îngreunează activităţile zilnice Proporția de copii (0-17 ani) din 20,5 - totalul populației Proporţia persoanelor de Proporţia persoanelor de 15-64 Ocuparea 15-64 ani care nu sunt ani care nu sunt încadrate pe formală a încadrate pe piaţa formală piaţa formală a muncii (salariaţi 22,2 72,1 forței de a muncii (salariaţi sau sau patroni) şi nu urmează o muncă patroni) şi nu urmează o formă de învăţământ formă de învăţământ Proporţia locuinţelor fără curent Proporţia locuinţelor fără 0.0***) 2,7****) electric curent electric Locuire Proporţia locuinţelor Proporţia locuinţelor supraaglomerate (<15,33 mp pe 54,7 supraaglomerate 26,1****) persoană) (indicator Eurostat*****) Nesiguranță locativă: proporția Proporţia locuinţelor fără gospodăriilor care nu dețin 12,3 87,9****) apă curentă locuința în proprietate 24 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale folosind Recensământul populației și al locuințelor din 2011. Pentru mediul urban - Swinkels et al. (2014: 9); Pentru mediul rural - Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.) (2015: 20). Note: *) În mediul urban, pragurile sunt calculate folosind doar sectoarele de recensământ cu gospodării, cu un număr total de 50-500 de locuitori. **) În mediul rural, pragurile sunt calculate folosind doar sectoarele de recensământ cu gospodării, cu un număr total de minim 50 de locuitori. ***) Sub 1% dintre locuinţele urbane nu au curent electric, a 80-a sutime fiind prin urmare 0%. Orice sector de recensământ în care cel puţin o locuinţă nu este conectată la reţeaua electrică (şi prin urmare valoarea este mai mare de 0 %) depăşeşte acest prag. ****) Pentru criteriul referitor la locuire, pragul rural la nivel naţional a fost fixat la a 90-a sutime, iar criteriul este depăşit dacă oricare dintre cei trei indicatori este mai mare decât pragul aferent. *****) Indicatorul Eurostat privind supraaglomerarea, fără condiţia referitoare la existenţa unei camere comune per gospodărie. Atunci când ne uităm la distribuția comunităților și amploarea lor la nivel national observăm că: 34 o Per ansamblu, în orașele și municipiile din România, 1.139 sectoare de recensământ se încadrează în criteriile stabilite pentru zonele marginalizate, fiind situate în 264 de orașe și în capitală. În aceste zone, locuiesc 342.933 de persoane. La nivel național, 3,2% din populația urbană, 2,6% dintre gospodăriile din urban și 2,5% dintre locuințele din urban se află în zone (sectoare de recensământ) marginalizate. 35 o În total, în comunele din România, 2.244 de sectoare de recensământ au îndeplinit criteriile pentru a fi considerate drept zone rurale marginalizate, iar în acestea locuiesc peste 564.000 de oameni. La nivel național, 6,2% din populația rurală, 5,3% din toate gospodăriile rurale și 5,2% din toate locuințele din rural se află în zone (sectoare de recensământ) marginalizate. Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate și Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate conțin o listă de localități care au zone (sectoare de recensământ) marginalizate. Atlasul urban conține informații despre orașele/ municipiile cu zone marginalizate și procentul persoanelor aflate în aceste zone. Atlasul rural conține o listă a satelor cu zone marginalizate, un interval în care se află numărulul estimat de persoane aflate în sectoarele de recensământ marginalizate și dacă comunitățile au cel puțin 20% romi sau nu (conform datelor de recensământ). 2.2. Tipologia zonelor marginalizate 2.2.1. Tipurile de zone urbane marginalizate 36 Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate identifică patru tipuri principale de zone marginalizate care se 37 găsesc în toate tipurile de orașe, fie ele mici, medii sau mari, în toate județele și regiunile țării. Aceste patru tipuri principale de zone urbane marginalizate sunt descrise în continuare. 34 Din totalul de 50.299 de sectoare de recensământ din zonele urbane în cadrul recensământului realizat în 2011. 35 Din cele 46.547 de sectoare de recensământ din zonele înregistrate la recensământul din 2011, 2.523 de sectoare nu au fost incluse în analiză fie pentru că aveau sub 50 de locuitori (2.473), fie pentru că nu erau sectoare cu gospodării. 36 Swinkels et al. (2014). 37 În 56 orașe nu sunt identificate zone marginalizate, din care doar unul are 20.000 locuitori și peste. La extrema opusă, în cinci orașe peste o treime (până la 47%) din populație trăiește în astfel de zone. Aceste orașe sunt: Aninoasa (județul Hunedoara), Podu Iloaiei (județul Iași), Budești (județul Călărași), Băneasa (județul Constanța) și Ștefănești (județul Botoșani). În 14 orașe, rezidenții zonelor marginalizate reprezintă între 20% și 31% din populația totală, iar în 50 de orașe procentul ajunge la 10-19% din populația totală. În celelalte orașe și municipii, rata populației rezidente în zone marginalizate este sub 10%. 25 2.2.1.1. Zone de tip ghetou sau foste colonii muncitorești În România, zonele de tip ghetou se referă la blocuri de locuințe de proastă calitate (confort III sau IV), construite înainte de 1990 pentru muncitorii marilor întreprinderi socialiste. Cel mai adesea, sunt zone mici sau mijlocii (150-500 locuitori), formate din unul – două blocuri cu aspect dezolant. Problemele principale întâlnite aici sunt supra-aglomerarea masivă, care pune presiuni serioase asupra instalațiilor comune, și datoriile la utilități (electricitate, apă, canalizare și colectarea gunoiului). 38 De obicei, apartamentele din zonele de tip ghetou au o singură încăpere de 9 -15 metri pătrați, fiind supraîncărcate cu mobilier și familii numeroase cu mulți copii. În general, aceste mici încăperi îndeplinesc rol de baie, sufragerie, birou și bucătărie pentru gospodării mari cu până la 11 membri. Totuși, în interior, multe din ele sunt bine organizate și curate. Băile pot fi comune (una pe palier) sau individuale. Spațiile și instalațiile comune (curent, canalizare, apă etc.) sunt învechite, deteriorate și/sau insalubre. Utilitățile fie lipsesc, fie au fost deconectate din cauza facturilor neplătite. În zonele de tip ghetou, regimul de proprietate asupra locuințelor și/sau a contractelor încheiate cu companiile de utilități poate lua forme diverse. În unele zone, locatarii sunt proprietarii locuinței și au contracte de utilități în nume propriu. În altele însă, locatarii sunt proprietarii încăperilor în care locuiesc, dar au un contract comun de utilități, sau locuințele sunt închiriate de primărie însă contractele de utilități sunt individuale, sau atât apartamentele, cât și contractele de utilități sunt proprietatea primăriei sau a altei instituții publice (precum consiliul județean). Figura 5. O fostă colonie muncitorească Sursa: Banca Mondială (2013) Zone Urbane Sărace şi Comunităţi Dezavantajate: Evaluare Calitativă . Foto: Cartierul 1 Mai, oraș Călan. Unele ghetouri sunt situate în foste colonii muncitorești. În aceste cazuri, condițiile de locuit și accesul la infrastructură sunt chiar mai problematice. Locuințele sunt adesea dărăpănate, cu pereți care stau să cadă, 38 În cazuri rare, încăperile pot avea o suprafață de aproximativ 30 de metri pătrați. 26 acoperișuri crăpate și infiltrații când plouă. Condițiile de trai extrem de proaste (umezeală, igrasie, frig, mizerie, gândaci) pun în pericol sănătatea majorității locatarilor din zonă. În consecință, această situație duce la riscuri în ceea ce privește sănătatea locuitorilor (vezi Figura 4 de mai sus). Cu toate acestea, autoritățile locale închiriază familiilor sărace aceste clădiri cu titlu de locuințe sociale. Infrastructura este aproape inexistentă. În exemplul din poză, se poate vedea singura infrastructură disponibilă în zonă, mai precis o cișmea ce constituie singura sursă de apă pentru întregul cartier. Costul apei este acoperit de primărie, dar, având în vedere consumul mare, reprezentanții primăriei declară că factura de apă reprezintă o povară pentru bugetul local. Locuitorii zonelor de tip ghetou se confruntă cu trei probleme majore: (1) plata utilităților (electricitate, apă, canalizare și salubritate), (2) teama constantă de a fi evacuați sau de a pierde locuința din cauza restanțelor și (3) rețelele de sprijin insuficient dezvoltate și proasta reputație a zonei (capital social scăzut). Comunitățile de tip ghetou sunt fragmentate între proprietari și chiriași, între „cei răi� și „cei cuminți�, între lideri autoproclamați care se impun prin legea pumnului și cei „slabi�. Sunt caracterizate prin stimă de sine scăzută, neîncredere în alte persoane și în instituții (publice sau private). În aceste comunități predomină neajutorarea, accentuată de rușinea permanentă de a locui într -o zonă cu o reputație proastă și asociată cu un puternic sentiment al desconsiderării și discriminării de către majoritatea populației. Mulți locuitori ai zonelor de tip ghetou nu își dezvăluie adresa tocmai pentru a fi respectați. 2.2.1.2. Zone de tip mahala cu case și/ sau adăposturi improvizate De obicei, acestea sunt cartiere vechi, de periferie, care s-au extins după 1990, cu comunități extrem de sărace (rome, dar nu numai). Astfel, pe lângă casele de proastă calitate (din chirpici), au fost ridicate numeroase cocioabe și/sau adăposturi improvizate (din plastic și cartoane cu o oarecare structură din lemn) fie în curțile vechilor case, fie pe domeniul public din imediata vecinătate a cartierului. Deși casele și adăposturile sunt în general foarte mici, cu o suprafață cuprinsă între 6 și 40 de metri pătrați, în ele locuiesc familii mari, cu mulți copii. Casele sunt amplasate haotic, una lângă alta, cu foarte puțin spațiu între ele. Acest tip de zonă se întâlnește de obicei de-a lungul unui râu sau al căilor ferate dezafectate. Nu toate mahalalele sunt anexe ale vechilor cartiere. Unele au fost construite la începutul anilor ‘90 de oamenii din zonă care și-au pierdut apartamentele din cauza restanțelor la utilități. 27 Figura 6. O mahala de adăposturi improvizate Sursa: Banca Mondială (2013) Zone Urbane Sărace şi Comunităţi Dezavantajate: Evaluare Calitativă . Foto: Zona Craica, municipiu Baia Mare. În zonele de tip mahala, comunitatea este răspândită pe un teritoriu întins, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea problemelor lor. În unele mahalale, practic nu există nici urmă de infrastructură (în cel mai bun caz, un robinet care asigură necesarul de apă pentru întreaga zonă), iar în altele infrastructura există pe strada principală, însă nu este disponibilă în restul zonei (nici măcar curentul electric). Prin urmare, multe dintre aceste zone sunt insalubre și expuse riscurilor climatice, cum ar fi ploile abundente sau inundațiile. Din cauza calității proaste a materialelor de construcții și a proximității locuințelor (lipite unele de altele), un incendiu cât de mic izbucnit într-o locuință poate provoca daune altor zeci de case din zonă. Principalele probleme pentru aceste zone, pe lângă sărăcia extremă și condițiile de trai mizere, le constituie lipsa actelor de identitate și de proprietate. Problema documentelor de identitate a fost soluționată în majoritatea zonelor, potrivit celor declarate de autoritățile locale. Totuși, rămân zone, în special cele cu adăposturi improvizate, în legătură cu care nu se cunoaște nici măcar numărul de locuitori. Prin urmare, aceste zone sunt de fapt cel puțin parțial �invizibile� (administrativ vorbind) atâta timp cât locuitorii din zonă nu solicită ajutoare sociale. În consecință, localnicii vorbesc despre ri scul de trafic uman și prostituție, susținând că se află la voia liderilor puternici ai bandelor opozante active în zonă. Unele mahalale sunt mai liniștite, în special cartierele vechi, în timp ce altele sunt destul de nesigure și periculoase, numeroase persoane fiind practic �sclave� ale liderilor informali. Problema actelor de proprietate asupra terenului este comună tuturor zonelor de tip mahala. În cartierele vechi, oamenii au moștenit casele de la părinți sau bunici, dar nu au acte legale pe terenul re spectiv. Copiii lor și-au construit o cocioabă ca anexă sau în grădina casei vechi fără a deține însă, la rândul lor, acte de proprietate. Mult mai complicată este situația celor ce locuiesc în adăposturi din plastic și cartoane, amplasate pe domeniul public. Aceasta este considerată o problemă majoră de ordin juridic chiar și de către reprezentanții instituționali. Legislația nu permite municipalităților să le confere statutul de proprietari și dreptul legal de a folosi domeniul public. Problema poate fi soluționată doar prin intermediul legislației naționale, mai precis printr-un cadru care să permită primarilor să recurgă la această opțiune. 28 De obicei, în zonele de tip mahala, există câțiva lideri care se luptă pentru supremație. Aceste comunități sunt foarte segmentate pe grupuri mai mult sau mai puțin segregate, cu lideri proprii. Legea pumnului este foarte puternică. În plus, proprietarii micilor magazine, care vând pe credit și au întreaga comunitate în caietul lor, dețin o influență importantă în aceste comunități. Acțiunile participative sunt foarte greu de organizat în zonele de tip mahala. Principalele probleme ce trebuie rezolvate presupun fie investiții uriașe (în infrastructură și urbanism, de exemplu), fie o abordare națională, cum e cazul aspectelor juridice ce țin de proprietatea terenului. Problema participării scăzute la educație sau a abandonului școlar al copiilor ar trebui să devină o prioritate națională și trebuie abordată, în cooperare, de către primărie, școlile locale, liderii romi, experții romi, experții în educație și organizațiile societății civile. Prin urmare, aceste comunități medii spre mari, cu o importantă populație fluctuantă și tendințe de extindere, necesită un cadru național, acțiuni locale bine coordonate pe termen mediu și lung, implicarea a multor actori locali ce cunosc foarte bine situația, precum și bugete consistente. 2.2.1.3. Zone de locuințe sociale modernizate Zonele de locuințe sociale modernizate au fost create prin proiecte integrate, care au îmbinat acțiuni le în plan social cu investițiile de amploare în noi imobile și infrastructură. Acest tip de zone beneficiază de o bună infrastructură (uneori chiar mai bună decât în alte zone din orașele respective), însă aici trăiesc doar persoane sărace cu o situație socială dificilă. În consecință, plata utilităților rămâne o provocare majoră pentru acești locuitori săraci. Nu ajunge ca locuințele sociale să fie moderne și dotate cu utilități, ci trebuie să fie accesibile ca și costuri. Reabilitarea clădirilor și furnizarea tuturor utilităților populației sărace sunt intervenții sustenabile doar în prezența unui mecanism care poate asigura accesibilitatea costurilor aferente acestor locuințe. Când factura lunară la o singură utilitate (de obicei, la curent) depășește ve nitul familiei, atunci investiția nu este deloc sustenabilă pentru că locatarii nu își permit costurile de întreținere a locuinței. De fapt, zonele de locuințe sociale modernizate evidențiază un risc major asociat proiectelor integrate, și anume adâncirea segregării prin modernizarea infrastructurii. Când acest tip de locuințe sunt situate în afara orașului, mai aproape de un sat învecinat decât de orașul în care au locuit și crescut cetățenii respectivi, în condiții de mediu periculoase, iar mutarea populației a fost făcută fără o informare adecvată și consultări permanente, pot apărea efecte negative, cum ar fi adâncirea segregării. Figura 7. O zonă de locuințe sociale modernizate Sursa: Banca Mondială (2013) Zone Urbane Sărace şi Comunităţi Dezavantajate: Evaluare Calitativă. Foto: Zona Drochia, municipiu Dorohoi. 29 Locuințele sociale modernizate trebuie să respecte toate normele tehnice cu privire la dimensiune și infrastructură, dar ar trebui să acorde atenție și următoarelor aspecte: (1) situarea geografică la nivelul teritoriului urban, (2) procesul de informare și consultare înaintea relocării și (3) componența etnică a populației relocate. Dacă zona de locuințe sociale este situată pe un teritoriu decuplat de la țesut ul vital al orașului, departe de oportunitățile de ocupare, și este locuită de un singur grup socio -economic și/sau etnic, atunci zona este segregată și are potențial de dezvoltare foarte redus, oricât de modernizate ar fi respectivele locuințe. Segregarea este exacerbată dacă formarea zonei implică un proces de relocare impus. Este de notat faptul că în multe zone marginalizate rezidenții declară că trăiesc cu teama permanentă că vor fi strămutați de primărie, îngrijorare exprimată mai ales de persoanele care trăiesc în adăposturi improvizate sau locuințe sociale (fie în ghetouri, mahalale sau locuințe modernizate). Romii în special se tem că vor fi mutați undeva în afara orașului. Primarii mai multor orașe au în plan eliminarea „ariilor de sărăcie apărute în interiorul orașului� și relocarea populației sărace, în special a romilor, în complexe de clădiri compacte, bine utilate și cu aspect agreabil, undeva în afara orașului, pe un deal, lângă o fostă întreprindere, în apropierea unei păduri, într-o fostă fermă avicolă și exemplele pot continua. Însă astfel de proiecte nu ar face decât să adâncească izolarea socială în care trăiesc aceste persoane (familii cu copii) și nicidecum să promoveze incluziunea socială. 2.2.1.4. Zone istorice (centrale) „Centrul istoric� sau „zonele istorice� ale orașelor/ municipiilor reprezintă al patrulea tip de zone urbane marginalizate și se referă la zone de case individuale, naționalizate în timpul perioadei comuniste, aflate într-o stare avansată de degradare, care după 1990 au fost folosite ca și locuințe sociale (sau cu caracter social). Majoritatea acestor case au fost atribuite de către autoritățile locale familiilor sărace, fie înainte de 1989, fie la începutul anilor ‘90 sau, în cazul imobilelor aflate în ruină, au fost ocupate ilegal de persoane fără adăpost. Astfel, aceste comunități reprezintă consecința politicii locative a partidului comunist și a celei a autorităților locale din perioada postcomunistă. Este vorba de cartiere destul de vechi, cu persoane care locuiesc în aceeași casă de mai bine de 30-35 ani, unii dintre ei chiar născându-se în casa respectivă. Figura 8. O zonă de tip centru istoric Sursa: Banca Mondială (2013) Zone Urbane Sărace şi Comunităţi Dezavantajate: Evaluare Calitativă. Foto: Centru istoric, municipiu Brăila. 30 Cu excepția poziției centrale, condițiile de trai ale acestor comunități seamănă mult cu cele întâlnite în zonele de tip mahala. Cum aceste case sunt situate în zone atractive pentru investitori, cu un po tențial imobiliar ridicat, foștii proprietari (sau moștenitorii lor) au făcut tot posibilul pentru a le recupera. Legea nr. 10/2001 prevede retrocedarea acestor case foștilor proprietari (sau moștenitorilor lor). Locatarii au avut la dispoziție cinci ani să își găsească o nouă locuință, altfel fiind evacuați. Pe de altă parte, anumitor persoane li s-a permis să stea în unele clădiri dărăpănate, fără însă a li se face acte de identitate în care să figureze adresa respectivă (din moment ce clădirea este înregistrată în evidențele administrative drept distrusă). Există astfel persoane care locuiesc acolo de 10 -15 ani și care dețin doar acte de identitate provizorii cu mențiunea „fără domiciliu,� situație în care persoana în cauză nu se poate angaja, nu are dreptul la servicii medicale sau ajutor social și așa mai departe. Spre deosebire de celelalte tipuri de zone marginalizate, în zonele istorice ale orașelor nu trăiesc comunități cu legături puternice, interacțiuni zilnice intense sau lideri. În schimb, în ace ste zone, se întâlnesc mici nuclee de vecini ce trebuie tratate individual atunci când sunt afectate direct de o intervenție. În plus, intervențiile în clădirile din zonă pot avea costuri foarte ridicate dat fiind faptul că multe dintre acestea au statut de monument istoric. 2.2.2. Tipurile de zone rurale marginalizate 39 Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate identifică două tipuri principale de zone marginalizate răspândite în 40 toate județele și regiunile țării. Aceste două tipuri principale de zone rurale marginalizate sunt descrise mai jos. 2.2.2.1. Sate izolate geografic Acest tip de zone rurale marginalizate se referă la sate cu populație predominant de etnie română, izolate "după dealuri" "jos, în vale, pe malul râului" "dincolo de pădure". Aceste comunități comunică de regulă cu restul lumii doar printr-un drum neasfaltat, eventual pietruit, impracticabil în anotimpul rece. Situația este și mai gravă acolo unde pe lângă izolare mai apare și accesul greu sau imposibil la apă potabilă. Figura 9. Marginalizarea rurală legată de izolarea geografică Sursa: Studiu de validare al zonelor rurale marginalizate (mai-iunie 2015). Foto: Sate din județul Vaslui. 39 Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.) (2015). 40 Zone rurale marginalizate se găsesc în 991 de comune (sau 35% din toate comunele din țară), respectiv în 1.605 sate (13% din toate satele). Deci, majoritatea comunelor/ satelordin țară nu au zone marginalizate. În schimb, în 157 de comune (reprezentând 5,5 % din numărul total de comune), mai bine de o treime din populație trăiește în zone marginalizate. Cât despre sate, în 663 de sate, peste jumătate din locuitori trăiesc în astfel de zone. 31 Participarea scăzută la educație, părăsirea timpurie a școlii și abandonul școlar reprezintă provocări mari în aceste comunități izolate. Lipsa sau calitatea proastă a drumurilor duce la o prezență școlară scăzută și la rezultate școlare slabe în rândul copiilor precum și la o rată mare de abandon școlar după clasa a patra. Chiar și în comunele unde există autobuz școlar, în perioadele cu vreme nefavorabilă, serviciul nu mai este disponibil pentru copiii din comunitățile marginalizate. În afară de drumul care leagă zona de alte sate, ulițele din interior sunt foarte înguste, nepermițând accesul pompierilor sau al ambulanțelor. Însă imaginea de ansamblu este destul de bucolică. Gospodării sărace, dar organizate. Case modeste, dar văruite și curți curate. Fântâni simple dar întreținute. Întreaga zonă are un pronunțat caracter agricol. Multe oi și vaci în libertate, găini, legume și pomi fructiferi în toate curțile. Caii și căruțele reprezintă principalul mijloc de transport. Inclusiv copiii mici merg cu căruța, lucrează pe câmp sau au grijă de animale. În multe dintre aceste zone, nu există nici măcar semnal la telefon. 2.2.2.2. Zone de la periferia unor sate bine conectate Astfel de zone rurale marginalizate se referă la zone așezate la marginea unor sate bin e legate de satul centru de comună și/sau de un drum național sau european. Figura 10. Marginalizarea rurală legată de izolarea socială Sursa: Studiu de validare al zonelor rurale marginalizate (mai-iunie 2015). Foto: Sate din județul Călărași. Zonele acestea sunt de regulă caracterizate de sursele locale ca fiind comunități de romi. De cele mai multe ori, locuitorii se consideră și ei „romi� „țigani� or „rudari�. Zonele acestea sunt mai clar demarcate de restul satului. De obicei, la intrarea într-o zonă periferică marginalizată de acest tip, drumul asfaltat se termină brusc și se continuă cu unul pietruit sau de pământ. Ca regulă generală, cea mai pare parte a infrastructurii existente în sat ajunge la marginea și doar la strada principală a acestor zone marginalizate, dar rar și în casele oamenilor. Unii locuitori nu sunt interesați să folosească respectiva infrastructură, în timp ce alții nu-și pot permite sau au fost deconectați din cauza datoriilor. De exemplu, chiar și în sate le cu rețea locală de apă curentă, cei mai mulți locuitori din zonele marginalizate aduc apă de la o fântână publică. Deși accesul fizic la servicii publice este bun, acestea sunt utilizate destul de puțin. Tinerii își abandonează sau părăsesc timpuriu școala, chiar dacă există o școală la zece minute de mers pe jos. Lipsa de haine, încălțări și rechizite corespunzătoare este principalul motiv invocat de părinți, urmat de discriminare. 32 Aspectul general este mai degrabă dezordonat, multe case au acoperiș uri deteriorate, nu au ferestre sau uși, nu au garduri și o mulțime de obiecte mici mai mult sau mai puțin utile sunt împrăștiate pretutindeni. Peste tot sunt atârnate covoare și pături. Copiii și adulții stau pe stradă. Grădinile de legume și animalele de curte sunt rare. Câinii și porcii în libertate reprezintă marea parte a animalelor. La marginea zonei se aruncă multe gunoaie de către toți sătenii, nu doar de către locuitorii zonei marginalizate. Întrucât zonele acestea se află în sate bine conectate, populația are acces la locuri de muncă la negru și lucrează cu ziua. Majoritatea adună fier vechi sau sticle de plastic sau sunt vânzători ambulanți. De asemenea, cum drumul către oraș este accesibil, unii dintre ei fac naveta la firme de construcții sau d e salubrizare din oraș. Aspecte cheie ce trebuie avute în vedere de către solicitanții de proiecte și evaluatorii care realizează analize ale comunităților marginalizate Solicitanți Comunitățile marginalizate sunt zone teritoriale care întrunesc simultan dezavantaje semnificative în ceea ce privește locuirea, ocuparea forței de muncă și capitalul uman. Indicatorii de marginalizare diferă în zonele urbane de cei din zonele rurale. Dacă un solicitant trebuie să își realizeze propria cercetare, va trebui să calculeze indicatorii specifici zonei din care provine comunitatea*. Pentru a dovedi dacă o zonă este marginalizată sau nu, solicitantul va trebui să testeze dacă valorile indicatorilor de marginalizare ai respectivei comunități sunt mai mari decât pragurile calculate la nivel național (la a 80-a percentilă). Fiecare zonă marginalizată are propriul specific și este important să înțelegem profilul fiecărei zone, pentru a adapta programele la acesta. Cercetările calitative arată că în zonele urbane comunitățile marginalizate pot fi împărțite în: (i) zone de tip ghetou/ foste colonii muncitorești, (ii) zone de tip mahala cu case și/sau adăposturi improvizate, (iii) zone de locuințe sociale modernizate și (iv) zone istorice (centrale); zone rurale pot fi împărț ite în (i) sate izolate geografic; și (ii) zone de la periferia unor sate bine conectate. Evaluatori O zonă teritorială nu este marginalizată decât dacă este defavorizată pe cele trei dimensiuni (locuire, ocuparea forței de muncă, capital uman), în acelaș i timp: valorile indicatorilor specifici zonei rezidențiale (rurale sau urbane) de care aparține comunitatea sunt peste pragurile menționate în Tabelul 2. Notă: * Cu toate acestea, în cazul apelurilor de proiecte pentru Obiectivele Specifice 4.1 și 4.2, indicatorii și pragurile din zonele urbane au fost folosiți pentru a valida atât comunitățile marginalizate din urban cât și pe cele din rural 33 3. Validarea comunităților marginalizate Așa cum s-a precizat anterior, zonele marginalizate identificate la nivel de sector de recensământ se suprapun doar parțial cu comunitățile marginalizate concrete. Concentrările teritoriale de sărăcie extremă în realitate pot fi părți dintr-un cartier de oraș/municipiu sau părți dintr-un sat și, în unele cazuri, pot 41 acoperi un sat întreg. Acestea, la rândul lor, se pot suprapune total sau parțial cu unul sau mai multe sectoare de recensământ, doar uneori suprapunerea fiind perfectă (vezi și Figurile 2 și 3). Prin urmare, simpla comparare a localității/ satului vizat de proiect cu localitățile/ satele care au sectoare de recensământ marginalizate conform celor două Atlasuri nu validează automat zonele marginalizate. Comparația trebuie efectuată la nivel de sector de recensământ (pe baza delimitării acestora conform hărților de la recensământ, puse la dispoziție de autoritățile locale sau de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară). Totuși, pentru a valida că o comunitate concretă este marginalizată, conform Ghidului Aplicantului pentru Obiectivele Specifice 4.1. și 4,2, este obligatoriu să fie realizat un studiu de referință în comunitatea respectivă. Studiul a fost recomandat cu atât mai mult cu cât starea de fapt din 2016 poate fi foarte diferită de cea din 2011 (anul recensământului), iar o bună înțelegere a caracteristicilor comunității este esențială pentru a proiecta o intervenție eficace. Totuși, în viitor, pentru situații similare, este recomandat să se ia în considerare cu mai mare atenție dacă utilizarea Atlaselor zonelor marginalizate urbane și rurale nu sunt suficiente pentru a valida comunitatea marginalizată (în acest caz, noile analize ar putea fi permise în situațiile în care comunitățile marginalizate nu ar fi găsite în Atlase). Această abordare ar avea un număr de avantaje: (i) ar permite decidenților care nu ar avea setul de competențe analitice să depună proiecte și să aibă mai multă încredere că ar putea primi finanțarea, (ii) ar putea extinde zona de intervenție de la zona marginalizată la împrejurimi, ceea ce nu ar încuraja segregarea, (iii) ar reduce costurile cu colectarea de date și ar maximiza resursele aplicanților în identificarea nevoilor acestor comunități. 3.1. Realizarea studiului de validare a comunităților marginalizate Studiul de validare a zonelor marginalizate poate fi bazat pe metode calitative de cercetare. Spre exemplu, 42 studiul de validare al Băncii Mondiale pentru zonele rurale marginalizate (sectoare identificate pe baza datelor de recensământ) s-a bazat pe îmbinarea mai multor metode calitative. În fiecare comună selectată, s-a mers întâi la primărie. S-au realizat unul sau mai multe interviuri cu primarul, vice-primarul, secretara sau asistentul social de la Serviciul Public de Asistenţă Socială. În fiecare comună, s-a făcut o scurtă introducere a studiului, apoi s-a prezentat metodologia pentru identificarea zonelor rurale marginalizate împreună cu rezultatele teoretice. Pornind de la o hartă a comunei, s -au identificat sectoarele de recensământ și s-au colectat câteva date statistice precum și opinii despre zonele teoretic marginalizate, pe mai multe teme (vezi Tabel 3 prima coloană). În faza următoare, s -au vizitat zonele teoretic marginalizate și s-au organizat la fața locului grupuri de discuții cu localnicii pe temele din a doua coloană din Tabelul 3. În același timp, echipa de cercetare făcea constatări directe în comunitate, folosind lista de indicatori din coloana a treia din Tabelul 3. Toate datele colectate au fost codificate și au fost înregistrate într-un set de date în scopul unei analize cvasi-statistice. În plus, s-au făcut fotografii în toate zonele marginalizate pentru a contribui la procesul de luare a deciziilor. Pe baza tuturor acestor informații și 41 În înțelesul Ghidurilor Solicitantului pentru apelurile 4.1. și 4.2., pot fi înțelese ca comunități marginalizate inclusiv comune întregi având în vedere pragurile pentru indicatorii utilizați – vezi Tabelul 1 din ghiduri. 42 Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.) (2015). 34 folosind metoda comparației între evaluatori (inter-rater reliability), echipa de cercetare hotăra dacă valida sau nu zonele teoretic marginalizate. Tabel 3. Tehnici de cercetare și teme de discuție Interviuri structurate cu răspuns deschis cu Discuții de grup cu locuitorii Constatări directe reprezentanții autorităților zonelor rurale marginalizate locale Istoricul zonei Istoricul zonei a. Garduri rupte Acces la servicii publice Acces la servicii publice b. Acoperișuri de proastă calitate sau găurite Infrastructură Infrastructură c. Case dărăpănate și sărăcăcioase Ocuparea forței de muncă și Ocuparea forței de muncă și d. Mulți copii pe stradă principalele surse de venit principalele surse de venit Probleme legate de delincvență și Probleme legate de e. Copii desculți, dezbrăcați sau ordine publică delincvență și ordine publică îmbrăcați jerpelit și neîngrijit Relații în comunitate Relații în comunitate f. Gunoi/nămol pe stradă Condiții de locuit Condiții de locuit g. Pături/covoare pe garduri Utilități (apă, canalizare, curent Utilități (apă, canalizare, curent h. Drumuri neasfaltate, străzi greu electric) electric) accesibile Obstacole geografice Riscuri de mediu Grupuri cheie din zonă și fluctuații ale populației Probleme majore ale comunității Intervenții deja puse în aplicare în zona respectivă Prima observație utilă: informanții de la nivel local au dificultăți să delimiteze sectoarele de recensământ, așa că, de obicei, furnizează estimări la întâmplare - atunci când sunt întrebați despre date statistice (cum ar fi populația, numărul de romi, de locuințe etc.) legate de zonele respective. O mare parte dintre reprezentanții locali nu au informații sistematice despre toate zonele din oraș/comună, mai ales cu privire la studiile locuitorilor, încadrarea lor în muncă, copiii care nu merg la școală și așa mai departe . Dispun cel mult de rezultatele recensământului din 2011 și de informații doar la nivel de unitate administrativă (oraș/comună) sau de sat. Prin urmare, majoritatea are tendința să-și limiteze evaluarea la aspectele vizibile, în special la infrastructură și la servicii publice. Pe de o parte, dacă o zonă se află în apropierea unui drum sau are acces la vreo infrastructură, marginalizarea este exclusă pur și simplu. Pe de altă parte, cei mai mulți au tendința să evalueze tot cartierul/satul ca fiind sărac în loc să delimiteze și identifice o anumită zonă ca fiind marginalizată. A doua observație cheie: un studiu de validare pe modelul celui de mai sus, deși util, nu ar fi suficient pentru a obține finanțarea din fonduri europene. În acest scop, prin studiu trebuie să se verifice și dacă valorile indicatorilor cheie de marginalizare din comunitate sunt mai mari decât pragurile din tabelul 2 (vezi mai sus) determinate la nivel național și pe medii rezidențiale pe baza datelor de recensământ. Datele calitative nu sunt suficiente, ci trebuie completate cu date cantitative. În concluzie, pașii pentru a valida comunitatea marginalizată sunt următorii: A. Dezvoltarea unui instrument de cercetare prin care să se colecteze informația de teren ; 35 B. Elaborarea designului de cercetare; C. Culegerea datelor pe teren și analiza datelor. 3.1.1. Dezvoltarea instrumentului de cercetare pentru validare Pentru a verifica pentru zona avută în vedere valorile pe fiecare indicator cheie de marginalizare (vezi Tabel 2) trebuie dezvoltat un instrument de cercetare care să fie aplicat la nivel de locuință și să aibă informații despre gospodării și indivizi. Spre exemplu, pentru urban, indicatorii din Tabelul 2 conțin informație la nivel de: (i) Persoane cu vârste între 15 -64 de ani; (ii) Copii (0-17 ani); (iii) Persoane indiferent de vârstă; (iv) Gospodărie; și (v) Locuință. În consecință, chestionarul trebuie să conțină informații despre toate aceste niveluri. Soluția optimă este completarea unui chestionar pentru fiecare gospodărie care să conțină informații despre fiecare membru al acesteia (adulți și copii), precum și date despre locuință. Conform metodologiei folosite de Institutul Național de Statistică în anchete se definește gospodăria ca fiind: Gospodăria: un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, care, în mod obişnuit, locuiesc împreună, au în general legături de rudenie şi se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al gospodăriei. După caz, membrii gospodăriei lucrează împreună terenul sau cresc animale, consumă şi valorifică în comun produsele obţinute. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc împreună şi au buget comun. Persoanele care nu aparţin de altă gospodărie şi care locuiesc şi se gospodăresc singure se consideră gospodării formate dintr-o singură persoană. Se consideră membri ai gospodăriei: o persoanele prezente, cele temporar absente sau plecate pentru o perioadă mai îndelungată din gospodărie, dar nu mai mare de 6 luni (la studii în alte localităţi, în vacanţă, la rude, la case de odihnă, internate în spitale sau în sanatorii); o copiii aflaţi în grija unor persoane din afara gospodăriei, la creşe sau grădiniţe, în tabere etc.; o persoanele plecate la lucru (în ţară sau străinătate), dacă nu au format o altă gospodărie sau nu şi -au stabilit domiciliul în altă localitate; o persoanele instituţionalizate (cămine de bătrâni, cămine-spital pentru persoane cu handicap, case de copii, mănăstire etc.) care fac parte din gospodărie, sunt absente în luna de referinţă, dar nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 6 luni; o persoanele private de libertate (în detenţie sau arestate) care fac parte din gospodărie, sunt absente în luna de referinţă, dar nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 6 luni; o copiii aflaţi în plasament familial sau în încredinţare pentru o perioadă mai mare de 6 luni; o bătrânii şi alte persoane aflate în întreţinerea gospodăriei; o persoanele aflate în gazdă sau cu chirie care participă la cheltuielile gospodăriei şi locuiesc împreună cu membrii gospodăriei pentru o perioadă de cel puţin 6 luni sau nu au domiciliul în altă parte; o persoanele angajate pentru efectuarea de servicii în gospodărie care participă la cheltuielile gospodăriei şi locuiesc împreună cu membrii gospodăriei pentru o perioadă de cel puţin 6 luni sau nu au domiciliul în altă parte. Nu se consideră membri ai gospodăriei şi nu fac obiectul anchetei: o persoane/oaspeţii care se află temporar în gospodărie; o persoanele care nu au buget comun cu membrii gospodăriei; 36 o persoanele care locuiesc permanent în unităţi de locuit în comun, cămine de batrâni, de handicapaţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc. O fișă a comunității este utilă pentru a afla spre exemplu date privind accesul la servicii, dar nu este suficientă pentru a verifica criteriile de marginalizare. Instrumentele de cercetare trebuie construite pentru mediul de rezidență căruia îi aparține zona ce se dorește a fi validată ca fiind marginalizată. Chestionarele minimale la nivel de gospodărie, precum și cel extins disponibile în anexă (Anexele 6, 7 și 8) pot fi utilizate pentru validarea comunității ca fiind marginalizată atât în mediul urban cât și în cel rural. Atenție! Pentru validarea comunităților marginalizate conform Ghidului solicitantului pentru obiectivele specifice 4.1. și 4.2., s-au utilizat doar indicatorii de marginalizare din urban (și pragurile corespunzătoare) atât în cazul comunităților marginalizate din rural cât și a celor din urban. De aceea, în cazul în care Apelurile următoare utilizează aceeași metodologie de identificare a comunităților marginalizate, chestionarul minimal la nivel de gospodărie pentru urban trebuie utilizat atât pentru comunitățile din mediul urban cât și pentru cele din rural. 3.1.2. Elaborarea designului de cercetare și implementarea lui Recensământ sau sondaj? Recensământ sau sondaj pentru culegerea datelor necesare validării? Răspunsul depinde de mărimea comunității pentru care trebuie făcută validarea caracterului marginal și de resursele disponibile pentru culegerea datelor. o Pentru comunitățile marginalizate cu număr redus de gospodării, sub 120-150, aproximativ, este indicată și, de cele mai multe ori și posibilă, apelarea la recensământ. Pentru comunitățile mai mari se poate apela la sondaje. o Atât sondajul cât și recensământul pot fi centrate pe toate cele trei categorii de indicatori necesari în identificarea marginalizării (capital uman, ocupare, locuire) sau numai pe acei indicatori pentru care nu există date disponibile. De exemplu, în anumite localități se poate colecta în mod sistematic informația despre numărul de membri din fiecare locuință și suprafața locuinței de la primărie. La fel, informația despre proporția gospodăriilor care nu dețin locuința în proprietate poate fi documentată fără a se apela la date de sondaj sau recensământ. o În principiu este indicat ca cercetarea de teren (prin sondaj sau recensământ) să fie făcută atât pentru validarea caracterului marginal al comunității țintă, cât și pentru identificarea caracteristicilor relevante pentru proiect la nivelul comunității de intervenție. Volumul și calitatea eșantionului 43 Un eșantion are un grad de reprezentativitate cu atât mai ridicat cu cât: 1. Gradul de concordanță între caracteristicile sale socio -demografice (vârstă, gen, educație, ocupare, etnie etc.) denumite și �statistici� și cele ale populației din care a fost extras (�parametrii�) este mai mare, 43 Pentru o introducere netehnică în problematica eșantionării vezi (Sandu, 1992), cu acces la varianta electronică a volumului prin pagina autorului de pe Academia.edu (la Statistica în ştiinţele sociale. Probleme teoretice şi aplicaţii pentru învăţământul universitar, 1992) și (Babbie, 2010). 37 2. Are un volum mai mare și 3. A permis selecția subiecților intervievați prin proceduri probabiliste și nu asociate în principal cu 44 costuri reduse de a ajunge la cei intervievați (metode neprobabiliste) . Echipa de cercetare ce realizează analiza comunității marginalizate poate determina foarte ușor volumul necesar al eșantionului precizând numai volumul populației din care urmează a fi extras eșantionul și marja de eroare acceptabilă (1%, 3%, 5%). Formula de calcul în excel poate fi găsită prin activarea tabelului excel din Anexa 2. În funcție de resursele disponibile, este indicat ca eșantionul să fie calculat pentru o marjă de eroare cât mai mică (1% sau 3%) și implicit, un volum cât mai mare. Calculul volumului eșantionului pentru un eșantion simplu aleator Volumul de eșantion (n) este calculat pentru a fi direct proportional cu variabilitatea din caracteristica definitorie pentru eșantion (p*q), mărimea statisticii t sau z asociată nivelului de încredere ales, ș i invers proporțional cu eroarea limita acceptată ( 𝛥2 ) . Un factor de corecție se adăuga la numitorul formulei de mai sus pentru a lua în calcul volumul populației (N) din care este extras eșantionul. Caracteristica de eșantionare se consideră a fi una de tip dihotomic, variabilitate maximă p=q=50%. Formula de calcul, 𝑡 2 ∗�∗𝑞 efectiv folosită în determinarea volumului de eșantion, este: 𝑛 = . 𝑡2 ∗�∗𝑞 𝛥2 + � Bune practici în proiectarea și realizarea sondajului Bunele practici în cercetarea prin sondaje sunt valabile indiferent de cine proiectează și aplică metodologia de sondajului. 1. Implicarea specialiștilor în realizarea sondajului, indiferent de dimensiunea eșantionului de culegere a 45 datelor, este esențială : o Prezența unui specialist sau a unui institut specializat în sondaje (pentru proiectarea eșantionului necesar culegerii datelor și, ulterior, pentru evaluarea calității eșantionului ) este soluția optimă. o În timp, ar fi de încurajat procesul de realizare a unor sondaje complexe la nivel local și/sau microregional care să producă date de fundamentare a unor proiecte de dezvoltare sau de combaterea a sărăciei sau precarității. Parteneriate între actorii locali semnificativi ar putea asigura finanțările necesare în acest sens. o În absența unor specialiști direct implicați în realizarea sondajului, este recomandată elaborarea unui plan de sondaj (proiectare de eșantion, de chestionar, de mod de culegere a datelor, de validare a acestora și de analiză) care să fie discutat în prealabil cu un specialist în domeniu. 44 Metodele preferate sunt cele de tip probabilist (selecție random route/metoda drumului aleator sau selecție de pe liste de individizi/gospodării/locuințe combinate cu selecție stratificată și/sau cluster). Metode neprobabiliste ce nu sunt de dorit pentru validarea comunității marginalizate sunt: metoda bulgărelui de zăpadă (respondenți care se selectează între ei), selecția de oportunitate (orice persoane/gospodării sunt dispuse să răspundă la întrebări) sau eșantionarea pe cote (selecția unor subiecți din diferite zone proporțional cu mărimea zonelor, fără însă ca subiecții să fie selectați sistematic în interiorul zonelor). 45 Sensul acestor repere în eșantionarea corectă este acela de a oferi aplicantului de proiect un ghid simplu pentru verificarea modului în care ar trebui să lucreze cei care proiectează eșantionul și implementează realizarea acestuia prin sondaj. 38 46 2. Calitatea eșantionului poate fi substanțial îmbunătățită prin adoptarea unei proceduri de stratificare sau clasificare prealabilă a populației din care se extrage eșantionul. Dacă, spre exemplu, comunitatea marginalizată vizată include sectoare de recensământ din satul centru de comună (cel pe teritoriul căruia se află primăria comunei) și dintr-un sat periferic, atunci ar fi util ca populația comunității să fie cunoscută pe această linie de demarcație și proiectarea eșantionului să fie făcută pe �straturi�, unul referitor la ariile din satele periferice iar altul vizând satul centru de comună. 3. Culegerea datelor în teren, după proiectarea eșantionului și după elaborarea chestionarului, este indicat să fie făcută după o schemă probabilistă, folosind un cadru de eșantionare, cu liste de adrese aferente, pentru selectarea subiecților cărora li se aplică chestionarul sau o metoda semiprobabilistă precum cea a drumului aleatoriu (random route). O variantă a pașilor de selecție a gospodăriilor pentru metoda drumului aleator poate fi găsită în Anexa 3. o În ambele variante de culegere a datelor în teren este important ca organizarea culegerii datelor în teren să fie astfel făcută încât operatorul care aplică chestionarele să aibă libertate cât mai redusă de a alege discreționar subiecții (eventual pe regula contraproductivă a operatorului comod �merg unde este mai ușor de ajuns și îi caut pe cei pe care îi cunosc eu�). o Aplicarea chestionarelor trebuie făcută strict la persoanele selectate aleatoriu din listele electorale (sau similar) sau urmând regulile specifice metodei drumului aleatoriu (vezi materialele de la nota de subsol anterioară). o Operatorii care completează chestionarele în teren să fie, în prealabil instruiți astfel încât să respecte normele de deontologie și performanță profesională ale domeniului (să nu înlocuiască subiecții care urmau a fi intervievați prin protocolul de interviu cu persoanele care putea fi intervievate mai ușor din gospodărie, respectarea strictă a răspunsurilor date de către subiecți, abținerea de la orice formă de influențare a acestora în răspunsurile pe care le dau etc.). o Dacă selecția se face pornind de la votanții înscriși în listele electorale modul practic de lucru va urmări: stabilirea pasului de selecție din liste prin împărțirea numărului de votanți din secția de referință la numărul de persoane care ar urma să fie intervievate în secția respectivă. Dacă primul ales este, să presupunem, cel de-al treilea de pe prima pagină a listei electorale de secție; următorul este la numărul dat de 3+valoarea pasului de selecție determinată la punctul anterior. o Indiferent de modul de culegere a datelor în teren, pornind de la un cadru de eșantionare sau prin metoda drumului aleatoriu, operatorul va întocmi un tabel, de tipul celui de la punctul 8 din ghidul pentru sondajul prin metoda drumului aleator din Anexa 3, astfel încât să se poată verifica modul în care a decurs lucrul efectiv în aplicarea schemei de eșantionare și a chestionarului. 4. Chestionarul este indicat: o Să includă întrebări referitoare la indicatorii necesari pentru validarea comunității marginale și cei pentru identificarea nevoilor și a valențelor de dezvoltare din comunitate; 46 În cazul eșantionării stratificate membrii populației sunt împărțiți înainte de începerea procesului de selecție pe grupuri (relevante pentru obiectul cercetării), numite straturi. Cele două condiții ce trebuie îndeplinite în cazul eșantionării stratificate sunt: (i) fiecare unitate (de exemplu, gospodărie/locuință) aparține unui singur strat, și (ii) eșantioane probabiliste (cel mai adesea simple aleatoare) sunt selectate în cadrul fiecărui strat. Straturile trebuie să fie cât mai omogene în interior și mai eterogene în exterior după variabilele relevante pentru studiu (de exemplu, dacă ne așteptăm ca o comunitate marginalizată să fie împărțită în două subzone distincte ca si profil, atunci ar fi util ca eșantioane distincte să fie selectate din fiecare zonă. Eșantionarea stratificată poate fi proporțională sau neproporțională – eșantionarea stratificată este proporțională atunci când ponderea unui grup în eșantion este egală cu ponderea aceluiași grup în total populație. 39 o Să nu includă, în formularea întrebărilor, termeni tehnici, greu de înțeles de către cei care vor fi intervievați. Frazarea întrebărilor trebuie să fie astfel făcută încât cuvintele și formulările să fie inteligibile de intervievații cu nivel minim de educație. o Să fie pre-testat pentru a vedea în ce măsură întrebările sunt înțelese de către subiecți și, de asemenea, pentru a pre-determina durata de aplicare a chestionarului. o Să nu sugereze, prin formularea întrebărilor, răspunsul, într-o formă sau alta ( �Nu este așa că........�). Astfel de întrebări nu trebuie să se regăsească nici în chestionar, nici în modul în care operatorul de chestionar reformulează întrebările. o Cel puțin 15% dintre chestionarele completate să fie controlate în teritoriu pentru aplicare corectă. Controlul modului de aplicare a chestionarelor să fie anunțat operatorilor de interviu în prealabil. Ideea că întrebările factuale (precum nivelul de educație, venitul sau caracteristicile locuinței) care, aparent, pot primi un răspuns simplu, neinfluențabil de către operator nu pot pune probleme în sondaj este neîntemeiată de cele mai multe ori în practica de sondaj. Dacă, spre exemplu, chestionarul conține și o întrebare referitoare la etnia respondentului, atunci toate cerințele anterior menționate în legătură cu comportamentul intervievatorului își relevă importanța pe deplin. o Controlul chestionarelor completate să fie făcut nu numai în teren, ci și înainte de introducerea pe calculator (pentru a identifica eventualele erori de completare), precum și prin verificări de tip logică de completare, după introducerea datelor pe calculator (pentru a identifica erorile de introducere a chestionarelor). Modul de redactare a componentei de cercetare în cadrul proiectului Ideal ar fi ca o anexă tehnică la analiza comunității marginalizate să se refere la designul de eșantion și implementarea lui. În mod specific, această anexă ar trebui să indice: schema de eșantionare (probabilist- semiprobabilist, uni- sau bistadial, stratificat sau nestratificat etc), comparația dintre caracteristicile eșantionului realizat și cele ale populației (pe o serie de variabile relevante existente la nivelul populației fie din datele de recensământ, fie din alte surse de date actualizate ), cine a aplicat chestionarul și cum a fost verificată respectarea schemei de eșantionare în teren. Accesul evaluatorilor avizați la microdate (date la nivel individual rezultate din sondaj sau din recensământ, după anonimizarea lor corespunzătoare) este de asemenea o soluție de testare directă a 47 calității datelor folosite pentru estimarea indicatorilor de validare a comunității marginalizate . Calitatea datelor Simplul fapt de a culege date prin sondaj sau prin recensământ nu duce, automat, la o mai bună validare a marginalizării comunităților țintă sau la o mai bună cercetare a întregii zone de intervenție a proiectului (în situațiile în care comunitatea marginalizată reprezintă doar o subzonă a ariei de intervenție). Schema de eșantionare poate să fi fost bună dar aplicarea ei în teren defectuoasă. Chestionarul poate include întrebările adecvate temei dar formularea lor este posibil să fi pus probleme de comunicare sau înțele gere în relația cu cei intervievați. Din astfel de motive rezultă necesitatea de a realiza și o validare a datelor culese. o Eșantionul a fost bine proiectat și aplicarea chestionarului și a schemei de eșantionare s -au realizat corect dacă datele care se obțin sunt �consistente�, “sunt asociate așa cum ne așteptăm în teorie�. De 47 În cadrul Apelului de Proiecte pentru Obiectivul 5.1. accesul evaluatorilor la microdate este obligatoriu. 40 exemplu, ne așteptăm ca procentul populației cu un nivel scăzut de educație în aceste zone să nu fie mai redus decât cel observat la nivelul populației la nivelul întregii comune sau la nivelul satului sau ca procentul populației fără utilități din comunitatea marginalizată să fie de asemenea mai scăzut decât cel la înregistrat în mediul rural sau la nivelul comunei din care comunitatea face parte. o De asemenea, ar fi util ca indicatorii de marginalitate, la rândul lor, să fie puși în relație cu indicatori apropiați ca semnificație, proveniți din alte cercetări sau baze de date (stoc de educație, rata mortalității infantile, indicele dezvoltării umane locale etc.). 3.2. Evaluarea condițiilor privind demonstrarea comunității ca fiind marginalizate Cum pot fi validate, prin cercetare socială cantitativă, comunitățile considerate a fi marginalizate în proiectele de combatere a sărăciei și excluziunii sociale? Ceea ce proiectantul presupune a fi zonă sau comunitate marginalizată are, într-adevăr, caracteristici de marginalizare? Sunt respectivele comunități foarte sărace și cu probabilitate foarte ridicată de excluziune socială, în sensul definit în cercetările de tip 48 atlas social ? Prezenta secțiune a ghidului își propune să ofere în principal răspunsuri punctuale la întrebările asociate evaluării modului de validare a includerii unor microzone teritoriale în categoria comunităților marginale (vezi Figura 10). Secundar, secțiunea își propune să dezvolte un cadru de gândire care să ghideze evaluatorii în selecția și în notarea proiectelor sub aspectul gradului lor de fundamentare prin cercetare cantitativă. Situațiile care pot fi întâlnite în teren, sub aspectul relației dintre comunitatea țintă și comunitatea marginală identificată deja prin unul dintre cele doua Atlase rural și urban: 1. Concordanță deplină între comunitatea adoptată ca țintă pentru intervenție și una sau mai multe comunități marginalizate identificate deja ca fiind marginalizate. Comunitatea țintă, presupusă a fi marginalizată, depășește ca mărime un sector de recensământ, este de dimensiune sat, comună sau oraș și este alcătuită din sectoare de recensământ de tip marginalizat. În aceste cazuri nu mai este nevoie de o cercetare specifică de validare a marginalității. 2. Comunitatea presupusă a fi marginalizată se suprapune numai parțial cu un sector de recensământ cu situația de zona marginalizată. 3. Comunitatea țintă, presupusă a fi marginalizată se suprapune peste un sector de recensământ dar acesta, din indiferent ce motiv, nu a fost evaluat ca marginalizat anterior (neînregistrat la recensământ, înregistrat deficitar, lipsă de date în analiza cantitativă, schimbări fundamentale după 2011 etc.). Și mai simplu, sunt trei tipuri de situații pe care proiectantul de aplicație și, implicit evaluatorul, trebuie să le aibă în vedere: a) concordanța perfectă între sectorul de recensământ și comunitatea marginalizată pornind de la datele la nivel de sector de recensământ din Altase, b) suprapunere parțială între comunitatea marginalizată și un anume sector de recensământ inclus în analizele din atlasele urban și/sau rural și c) etichetarea unei comunități ca fiind marginalizată fără a avea suprapunere parțială cu un sector 49 de recensământ considerat ca spațiu de comunitate marginalizată prin Atlas . 48 Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu (coord.) (2015). 49 Prin �Atlas� desemnăm, în continuarea, în această secțiune de ghid, Tesliuc, E., Grigoras, V., Stanculescu , M., (coord), (2016) Atlasul zonelor marginalizate rurale și al dezvoltării umane locale din Romania, World Bank, și Swinkels, R., Stanculescu M. (coord.) (2015). Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania, World Bank. 41 O comunitate este marginală dacă teritoriul de referință, în accepțiunea dată de către aplicant, se suprapune pe deplin, cu un teritoriu identificat prin Atlas ca fiind marginal. Pentru sectoarele de recensământ din urbanul de peste 20 mii de locuitori, zonele urbane marginalizate sunt disponibile public. În cazul mediului rural, la momentul publicării Ghidului Solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2. nu exista public o listă a sectoarelor de comunități marginalizate. Pentru zonele considerate de aplicant ca marginalizate, dar pentru care suprapunerea cu marginalitatea dată de Atlas este numai parțială, sau nu există o astfel de suprapunere, este necesară realizarea unui studiu de referință care să valideze statutul de marginalitate al teritoriului respectiv. Nevoia de sondaj sau de recensământ pentru a estima valorile celor șase indicatori din tabelul 1 (pentru capital uman, ocupare și locuire) este stringentă în situațiile în care marginalitatea de Atlas diferă, teritorial vorbind, consistent, față de marginalitatea propusă prin aplicație. Dacă o parte din zona propusă de aplicant ca spațiu de marginalitate se suprapune cu cea care are statut de marginalitate prin Atlas atunci studiul de referință rămâne necesar dar nevoia de sondaj sau de recensământ pentru validare poate fi redusă la zona care nu este acoperită de Atlas. De asemenea, nu este suficient să fie raportat un recensământ sau un sondaj (sau alte date administrative) pentru validarea comunității marginalizate dacă nu sunt furnizate și argumentele convingătoare referitoare la calitatea modului de culegere a datelor și la calitatea datelor ca atare. 42 Figura 11. Întrebări cheie în validarea cantitativă a comunităților marginalizate Întrebări cheie în Întrebări și acțiuni în cadrul cercetării asociate proiectului. prezentarea comunității marginalizate în evaluarea proiectului. Zona de intervenție vizată de aplicant este de tip marginalizat? DA: Se suprapune perfect NU: lipsă suprapunere sau Validarea s-a făcut pe baza peste o comunitate suprapunere parțială. datelor la nivel de sector de determinată prin Atlasul Nu știu: lipsă acces date. recensământ? urban sau cel rural. Culegere sau obținere date pentru validarea Datele colectate sau obținute ipotezei de CM prin măsurarea valorilor din alte surse sunt de bună pentru indicatorii de marginalizare. calitate? Noile date susțin ipoteza Noile date nu susțin ipoteza Indicatorii de marginalizare CM: CM. Renunțare la zona de sunt calculați corect și sunt zona este validată ca CM. intervenție preliminară. mai mari decât valorile minime de marginalizare? Comunitatea validată are peste 10% romi în populație? Datele colectate/obținute din alte surse sunt de bună calitate? Testare cu surse precum recensământ INS, evaluare primăriei, evaluare lideri romi, sondaj sau recensământ propriu.* Cel puțin una dintre sursele de date permite calcularea numărului de romi autoidentificați? DA: peste 10% romi NU: sub 10% romi autoidentificați: comunitate autoidentificați: comunitate validată ca CM roma. validată ca CM nonroma. Întrebare Răspuns Acțiune 43 Aspecte cheie ce trebuie avute în vedere de către solicitanții de proiecte și evaluatorii care realizează analize ale comunităților marginalizate Solicitanți Atunci când propune o zonă marginalizată pentru un proiect, solicitantul va fi atent la specificațiile din Ghidul Solicitantului. De exemplu, în Ghidul pentru Obiectivele specifice 4.1 și 4.2, simpla includere a unei localități acoperite de proiect în lista localităților/satelor cu sectoare de recensământ marginalizate, conform Atlasurilor, nu este suficientă pentru a valida o zonă marginalizată. Comparația se va face la nivel de sector de recensământ; dacă rezultatul general nu este perfect, comunitatea marginalizată propusă va fi validată printr - o nouă cercetare. Indiferent de specificațiile din Ghid, o nouă cercetare este necesară în situațiile în care o comunitate marginalizată nu poate fi găsită în Atlasuri. În cazul Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele Specifice 4.1 și 4.2, pragurile și indicatorii de marginalizare din urban au fost folosiți și pentru zonele rurale și pentru cele urbane. În acest caz, chestionarul minim/extins pentru zonele urbane ar trebui folosit atât pentru comunitățile din urban cât și pentru cele din rural, pentru a calcula indicatorii de marginalizare. Atunci când se validează dacă o comunitate este marginalizată sau nu, fișa comunității nu este suficientă pentru a verifica criteriile de marginalizare; trebuie aplicat un chestionar, la nivel de gospodărie, și trebuie incluse toate informațiile despre gospodării și persoane, care au legătură cu indicatorii de marginalizare. Chestionarul trebuie aplicat fie pentru toată populația, sau pentru un eșantion reprezentativ de gospodării din zonele marginalizate. În cazul în care datele administrative includ deja anumite informații, solicitantul va demonstra cum au fost culese informațiile din sursele de date și care a fost cantitatea acestora. Datele colectate vor fi agregate la nivel de comunitate, iar valorile vor fi comparate cu pragurile naționale. Evaluatori O comunitate este marginalizată dacă teritoriul de referință se suprapune complet peste un teritoriu identificat în Atlas ca fiind marginal. Din perspectiva sectoarelor de recensământ din mediul urban cu peste 20.000 de locuitori, zonele urbane marginalizate sunt disponibile public. Pentru mediul rural, la momentul publicării Ghidului solicitantului pentru obiectivele 4.1 și 4.2 nu exista o listă publică a sectoarelor cu comunități marginalizate. În ceea ce privește zonele pe care solicitantul le consideră ca fiind marginalizate, care nu se suprapun sau se suprapun doar parțial cu marginalitatea prezentată în Atlas, va trebui realizat un studiu de referință, care să valideze statutul de marginalitate al respectivului teritoriu. O comunitate este marginalizată dacă valorile indicatorilor din Tabelul 2 depășesc pragurile. În același timp, simpla citare a unui recensământ sau sondaj (sau a altor date administrative) nu este suficientă pentru a valida o comunitate marginalizată, decât dacă se oferă și argumente convingătoare cu privire la calitatea metodei de colectare a datelor și la calitatea datelor. 44 4. Identificarea nevoilor comunităților marginalizate și posibile soluții Analiza nevoilor comunității se poate realiza folosind o combinație de date cantitative și calitative. Fiecare din aceste tipuri de date, cantitative sau calitative, sunt culese folosind instrumente specifice de tipul celor prezentate în anexe. În logica intervențiilor de tipul celor acoperite de Ghidul Solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2, instrumentele trebuie să îndeplinească o serie de condiții minimale : 1. Instrumentele trebuie să surprindă nevoile pe fiecare dintre cele 7 dimensiuni din proiect: o Educație: - Sprijin pentru creșterea accesului și a participării la educația timpurie (învățământ ante - preșcolar și preșcolar) - Sprijin pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii prin: programe de tip zone prioritare de educație/școală după școală - Programe de tip a doua șansă o Ocuparea forței de muncă: - Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii - Participarea la programe de ucenicie la locul de muncă - Participarea la programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor) - Măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă o Antreprenoriat și ocuparea pe cont-propriu: - Acordarea de sprijin persoanelor din grupul țintă - Acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri - Dezvoltarea / furnizarea de servicii (sociale / medicale / medico-sociale) o Condiții de locuit îmbunătățite o Acordarea de asistență juridică pentru reglementări acte o Combaterea discriminării și promovarea multiculturalismului. 2. Instrumentele trebuie să colecteze informații cu privire la cererea și oferta de servicii / ajutor pentru fiecare dintre cele 7 dimensiuni. 3. Indicatorii de interes (informațiile colectate prin chestionare/fișe/interviuri) vor fi colectați la nivelul întregii populații din comunitate, respectiv la nivelul populației de etnie romă din acea comunitate. Acest lucru se va realiza prin includerea în chestionare / ghiduri de interviu a unei întrebări despre etnia (declarată) a respondentului, respectiv colectarea datelor din fișe atât la nivel de total populație, cât și la nivelul populației de etnie roma. Suplimentar, acolo unde este cazul, instrumentele vor include întrebări care să adreseze problemele specifice ale populației de etnie roma (de exemplu frica cu privire la modul în care este privit sau tratat de către reprezentanții unor instituții, umilirea sau alte griji cu privire la siguranța fizică, demnitate, reputație, etc., care ar putea să îi determine pe unii romi să acceseze și beneficieze de serviciile ș i resursele oferite în cadrul proiectului). 4. Instrumentele trebuie gândite astfel încât să măsoare / identifice atât nevoile cât și problemele / piedicile care există sau pot să apară în calea satisfacerii acestora . În general fenomenele sociale au cauze multiple, scopul nostru fiind să identificăm principalele cauze. De exemplu, abandonul școlar poate fi cauzat de distanța mare față de școală și / sau lipsa transportului, costuri (haine, încălțăminte, transport, rechizite, etc.), discriminare, etc. Similar, accesul redus al unei comunități la servicii de sănătate se poate datora unor cauze precum distanța mare față de centrul de sănătate, drumuri impracticabile, lipsa mijloacelor de transport, costul mare (relativ la venituri) al transportului, barierele lingvistice, orarul redus / inadecvat al centrului, etc. Mai mult, în anumite situații respondenții preferă 45 să menționeze doar motivele cu un grad mai ridicat de acceptare socială și mai puțin pe cele relativ mai puțin acceptate dar poate mai importante. De exemplu, este mai ușor pentru respondenți să menționeze printre motivele frecvenței școlare reduse lipsa hainelor sau încălțămintei decât refuzul părinților de a lăsa fetele la școală sau faptul că acestea sunt deja informal căsătorite. 5. Datele colectate trebuie să permită cel puțin o prioritizare aproximativă a nevoilor identificate. Prioritizarea poate fi făcută direct de către respondenți (inclusiv printr-o abordare de tip participativ) și/sau de către cercetător, în urma analizei datelor integrate de la nivelul comunității. 6. Datele colectate trebuie să surprindă (in)existența segregării la nivel de educație, ocupare, servicii sociale și de sănătate, asistență juridică, locuire (granițe naturale, construite sau simbolice). 4.1. Specificul datelor cantitative și calitative Dincolo de scopul comun de înțelegere a realității sociale și de sprijin a luării celei mai bune decizii în privința intervențiilor în comunitate, datele cantitative și calitative au o serie de caracteristici specifice care le diferențiază. O sinteză scurtă a acestor diferențe este prezentată în continuare, pornind de la următoarele dimensiuni: Ce instrumente Datele cantitative sunt colectate cel mai adesea în cadrul unor anchete sau de cercetare sunt recensăminte folosind ca instrument de culegere un chestionar, adică o serie de utilizate pentru întrebări ordonate logic și structurate tematic. Majoritatea întrebărilor care compun colectarea celor un chestionar sunt de tip închis, adică pe lângă întrebare, respondentului i se oferă doua tipuri de și variantele posibile de răspuns la acea întrebare, iar respondentul alege una sau date? mai multe dintre aceste variante de răspuns. Condițiile în care se aplică chestionarul sunt pe cât posibil aceleași pentru toți respondenții. Datele cantitative apar în relație cu … o O populație (statistică) definită în spațiu și timp (sau sub-populații ale acesteia) - sub-populațiile pot fi definite în funcție de diferite criterii (în cazul indivizilor vorbim de gen, vârstă, nivel de educație, statut ocupațional, surse de venituri, etc.) și sunt descrise în formă numerică (frecvențe absolute și/sau relative = % - de exemplu numărul șomerilor) o Caracteristici ale indivizilor statistici care compun o (sub-)populație statistică - sunt exprimate în formă numerică sub forma unor valori individuale, distribuții statistice și/sau măsuri sintetice (medie, mediană, varianță, etc.) 2 - au asociate o unitate de măsură specifică (RON, ha, m , etc.) - ex: suprafața 2 locuinței (m ), venitul net salarial mediu / lună (RON), durata medie a șomajului (luni), etc. Datele calitative sunt produse cel mai adesea în cadrul unor interviuri individuale. Ele iau o formă discursivă. Instrumentul utilizat pentru producerea acestui tip de date se numește ghid de interviu. Un interviu poate avea grade diferite de structurare (direcționare a discursului respondenților): o nestructurat: se prezintă doar consemnul – întrebare sau temă propusă spre discuție – general, iar intervievatorul mai intervine doar dacă este cazul, pentru a obține informații suplimentare, intervențiile luând o formă particulară acelei situații de interviu, 46 o semi-structurat: intervievatorul prezintă intervievatului un consemn general și câteva consemne specifice și o structurat: consemnul general și cele specifice dar și intervențiile punctuale ale intervievatorului iau o formă standardizată ca formulare și ordine (un astfel de ghid este relativ similar cu un chestionar cu întrebări deschise – variantele posibile de răspuns nu sunt precizate). Ce pot oferi Cu referire directă la acest tip de proiecte, principalul rol al datelor de tip cantitativ datele cantitative, constă în estimarea numărului de potențiali beneficiari, a caracteristicilor relevante la ce ajută? ale acestora, localizarea lor spațială, identificarea nevoilor acestora și a posibilelor soluții / servicii necesare pentru rezolvarea acestor probleme. Ce oferă în plus Cel mai adesea realitatea socială este una sensibil mai complexă comparativ cu datele calitative? nivelul de cunoaștere inițial al cercetătorului. Chiar și atunci când nivelul de De este nevoie și cunoaștere este unul ridicat, există o serie de fenomene sociale dificil de investi gat de date prin metode cantitative. Rolul principal al datelor calitative este acela de a oferi o calitative? imagine mai complexă a realității și de a ajuta la o interpretare mai corectă a datelor cantitative. În contextul acestui proiect datele calitative sunt esențiale pe ntru identificarea și analiza nevoilor și a soluțiilor posibile care să adreseze aceste nevoi. Cum se Pentru prelucrarea datelor cantitative e nevoie ca acestea să fie introduse într -o prelucrează, cum bază de date. O bază de date este un tabel în format electronic în care pe linii sunt se folosesc în trecuți respondenții, pe coloane întrebările din chestionar iar la intersecție contextul răspunsurile date de persoanele care răspund la chestionare. O astfel de bază poate pregătirii unui fi realizată într-un soft specializat (Spss, Stata, etc.) sau general (Excel). proiect finanțabil Datele calitative colectate prin intermediul interviurilor sau a altor tipuri de prin intermediul convorbiri sunt de obicei înregistrate audio și apoi transcrise (nu neapărat integral). instrumentelor Fragmente din aceste discursuri pot fi folosite pentru a justifica activitățile și structurale, cele 50 alegerile proiectului. Complementar, datele calitative pot fi folosite pentru a iniția două tipuri de alte analize de tip calitativ sau cantitativ mai extinse în vederea identificării date? acordului mai general al populației țintă cu problemele și soluțiile semnalate de cazurile particulare. 4.2. Date cantitative în identificarea nevoilor Relevanța și necesitatea fiecăreia dintre activitățile și sub-activitățile proiectului trebuie să fie argumentate folosind (și) date cantitative. Drumul firesc nu este cel de la “activitățile pe care aș dori să le realizez și apoi să încerc să justific de ce este nevoie de aceste activități (măsur i)�, ci invers, de la nevoile populației la activitățile care ar putea veni în întâmpinarea acestor nevoi. Pentru a identifica nevoile și a le ierarhiza este nevoie de date cantitative și calitative. În această secțiune precum și în anexele corespunzătoare sunt prezentate câteva exemple de instrumente și indicatori care pot fi adaptate și folosite în cadrul unor proiecte specifice. Pentru fiecare indicator sunt oferite: definiția acestuia, modul de calcul și itemii necesari pentru obținerea informației necesare 50 În cadrul Apelului de proiecte pentru Obiectivul specific 5.1. alegerea activităților poate fi justificată doar în baza unui proces participativ și nu doar prin utilizarea datelor calitative. 47 calculului. Dat fiind faptul că unii indicatori pot fi calculați la diferite nivele (individual, respectiv agregat: zonă, sat, comună/oraș) utilizatorul acestor instrumente trebuie să fie atent la selecția instrumentului adecvat (fișa de diagnoză a comunității marginalizate, fișa satului sau a comunei / orașului, chestionar la nivel de gospodărie, chestionar de validare a apartenenței la grupul țintă din proiect). 4.2.1. Tipuri de instrumente utile în analiza comunității marginalizate În situațiile în care sectorul de recensământ nu se suprapune cu zona marginalizată, validarea zonei marginalizate se poate face doar prin colectarea de date noi (prin recensământ sau sondaj). Identificarea nevoilor, prioritizarea și validarea lor se pot face doar prin colectarea de date noi (prin recensământ, sondaj, interviuri, discuții de grup, etc.). Colectarea unor date noi prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Acestea sunt listate în continuare: Avantaje: Dacă zona marginalizată de interes este doar o parte a unui sat, face posibilă colectarea de date (indicatori) la un nivel teritorial (comunitatea marginalizată) la care astfel de date nu există. Face posibilă colectarea unor date (indicatori) noi. Face posibilă colectarea unor date (indicatori) actualizate. Permite colectarea datelor (indicatorilor) la un nivel dezagregat (nu doar la nivel de total populație ci și la nivelul unor sub-populații, roma de exemplu). Dezavantaje: Presupune un cost mai ridicat. Necesită un timp mai mare până la finalizarea analizei comunității marginalizate . Presupune accesul la resurse umane mai numeroase și cu experiență în colectarea de date de anchetă. Este necesară implicarea unor persoane care știu să realizeze un chestionar, să instruiască operatorii de anchetă (persoanele care vor culege datele), să realizeze o bază de date, să introducă datele colectate în această bază și să analizeze aceste date (cel puțin la nivel de frecvențe și asocieri). Pentru a colecta date noi e nevoie de alegerea unor metode, respectiv de construirea unor instrumente de colectare a datelor. În anexele acestui ghid sunt introduse o serie de astfel de instrumente posibile. Ele reprezintă însă doar instrumente orientative ce pot fi adaptate nevoilor fiecăruia dintre solicitanți/persoanele interesate de realizarea analizei comunității marginalizate. Construirea unui instrument / set de instrumente utile pentru un anumit proiect trebuie să înceapă cu identificarea aspectelor / temelor de interes și a indicatorilor necesari pentru a măsura aceste aspecte/teme. În funcție de specificul unei comunități/zone marginalizate lista indicatorilor care vor fi colectați poate fi extinsă. Unii dintre indicatori pot fi colectați folosind surse multiple, însă, pentru simplitate și eficiență de cele mai multe ori în anexă indicatorii au fost introduși o singură dată într -unul dintre instrumente. De asemenea, unii dintre indicatori pot fi colectați și din alte surse decât recensământul/sondajul nou. În anexă, exemplele de indicatori listate pentru fiecare dintre dimensiuni sunt produși cu ajutorul informațiilor colectate printr-o serie de instrumente care se află tot în anexă. Instrumentele incluse în Anexe sunt: o Chestionarele minimale la nivel de gospodărie pentru urban și rural ce conțin doar itemii necesari (i) validării comunității marginalizate, (ii) identificării grupului țintă al proiectului în accepțiunea Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele 4.1. și 4.2. și (iii) completării informației la nivel de 48 individ/gospodărie din Fișa minimală obligatorie conform Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele 4.1. și 4.2 (vezi Anexele 6 și 7). o Chestionarul extins la nivel de gospodărie. Chestionarul extins conține itemii necesari pentru (i) validarea comunității marginalizate, (ii) completarea informației la nivel de individ/gospodărie din Fișa Minimală obligatorie conform Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele 4.1. și 4.2 , (iii) identificarea grupului țintă și (iv) identificarea nevoilor de activități în cadrul proiectului (Anexa 8). o Fișa de diagnoză a comunității marginalizate. Modelul de fișă alternativă celei din Ghidul Solicitantului pentru Obiectivele 4.1. și 4.2. conține o serie de informații care se pot completa la nivel de comunitate marginalizată. Cea mai mare parte a itemilor pot fi culeși de la reprezentanți ai instituțiilor locale (primărie, școală/grădiniță, poliție, medic familie, etc.). Este important ca itemii colectați să fie corelați cu indicatorii privind justificarea activităților eligibile și cu datele culese în fișa sintetică minimală a comunității (vezi Anexa 9). o Fișa de diagnoză a satului în care se află comunitatea marginalizată. Modelul de fișă conține doar informațiile care se pot completa la nivel de sat (și care nu sunt colectate în chestionarul de comunitate sau cel de UAT). Itemii de chestionar trebuie să fie corelați cu indicatorii privind justificarea activităților eligibile (vezi Anexa 11). o Fișa de diagnoză a comunei/orașului în care se află comunitatea marginalizată. Fișa conține doar informațiile care se pot completa la nivel de comună (și care nu sunt colectate în chestionarul de comunitate sau cel de sat). Itemii de chestionar trebuie să fie corelați cu indicatorii privind justificarea activităților eligibile (vezi Anexa 12). o Fișa de validare a apartenenței la grupul țintă din proiect. Pentru identificarea persoanelor care fac parte din grupul țintă (categoriilor acestuia) la nivelul fiecărei gospodării din zona marginalizată este utilă folosirea chestionarului de validare a apartenenței la grupul țintă din proiect (în sărăcie și excluziune socială) (vezi anexele). Cu ajutorul acestui chestionar se culeg datele necesare pentru a arăta că persoanele selectate drept beneficiari ai proiectului fac parte din grupul țintă (respectă condiția generală și anume “risc de sărăcie și excluziune socială�). În plus, chestionarul de validare pune în relație caracteristicile socio-demografice ale fiecăreia dintre persoanele selectate cu caracteristicile activităților și sub-activităților. Nu în ultimul rând, este consemnat acordul capului gospodăriei cu privire la participarea persoanelor din gospodărie la activitățile și sub -activitățile proiectului (vezi Anexa 14). o Indicatorii la nivel de comunitate pe baza chestionarului la nivel de gospodărie. Tabelul conține toți indicatorii ce pot fi calculați la nivel de comunitate pe baza chestionarului extins: (i) indicatorii de validare a comunității marginalizate, (ii) indicatorii din Fișa minimală obligatorie conform Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele 4.1. și 4.2, (iii) indicatorii necesari validării apartenenței gospodăriei la grupul țintă (persoane în risc de sărăcie și excluziune socială) și (iv) ceilalți indicatori care justifică nevoia de intervenții în diferite domenii identificați anterior (vezi Anexa 10). o Indicatori utili pentru evaluarea impactului proiectului. Chiar dacă uneori monitorizarea și evaluarea impactului proiectului nu reprezintă un capitol necesar a fi discutat și prezentat în propunerea de proiect, considerarea acestui pas în avans poate fi util din multiple puncte de vedere: ajută la structurarea mai clară a obiectivelor și activităților proiectului, permite identificarea mai exactă a datelor care vor fi colectate (secțional dar posibil și longitudinal), induce o imagine pozitivă cu privire la proiect în ansamblu, permite o reacție rapidă de adaptare a proiectului la schimbările produse în comunitate ca urmare a derulării acestuia, etc. Anexa include include exemple de indicatori posibili cu privire la incluziunea romilor pentru fiecare domeniu (educație, ocupare, etc.) (vezi Anexa 15). 49 4.2.2. Repere orientative pentru evaluarea (i) identificării grupului țintă și a nevoilor, (ii) a metodologiei și rezultatelor și a (iii) fișei comunității marginalizate Identificarea și definirea grupului țintă și a nevoilor aferente Identificarea grupului țintă, a categoriilor acestuia și a nevoilor aferente acestor categorii constituie punctul central al unui proiect de acest tip. Modul în care este fundamentat acest lucru, sursele de date utilizate, congruența dintre nevoile adresate, activitățile propuse de proiect și caracterist icile beneficiarilor reprezintă un criteriu major în funcție de care proiectul este evaluat. Plecând de la criteriile și sub -criteriile de evaluare specificate în ghid tabelele următoare prezintă la un nivel general dar oferind și exemple, reperele (întrebări și răspunsuri) care ar trebui avute în vedere în conceperea și fundamentarea proiectului. Identificarea și definirea grupului țintă (categoriilor acestuia) și a nevoilor aferente ID Întrebări / condiții ce Răspuns / informațiile necesare, sursa și calitatea lor trebuie respectate 1 La nivelul comunității, Proiectul identifică și definește cel puțin două grupuri / categorii care sunt grupurile aflate sociale aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. în risc de sărăcie și Definirea grupului țintă (categoriilor acestuia) se face în funcție de excluziune socială? caracteristicile relevante majore în relație cu unul dintre cele 7 (eventual, care sunt domenii de intervenție. grupurile cu risc mai Existența grupului țintă (categoriilor acestuia) este argumentată ridicat?) folosind date statistice (recensământ, anchetă) și / sau calitative (interviuri) cu privire la mărimea și ponderea grupurilor. 2 Sunt identificate și Pentru fiecare dintre grupurile de risc considerate sunt identificate și analizate nevoile și / sau analizate nevoile și / sau serviciile necesare ținându -se cont (și) de serviciile necesare acestor informațiile primite de la potențialii beneficiari. grupuri? 3 S-a realizat o prioritizare Nevoile identificate sunt prioritizate ținându-se cont (și) de a nevoilor? preferințele potențialilor beneficiari, recomandările liderilor locali și a experților, contextul socio-economic local. 4 Măsurile propuse Măsurile (activitățile) propuse relativ la aceste grupuri sunt legate de contribuie la rezolvarea nevoile grupului și / sau serviciile necesare grupului, țin cont (și) de problemelor? preferințele potențialilor beneficiari, recomandările liderilor locali și a experților, contextul socio-economic local. Definirea grupului țintă și a categoriilor acestuia – aspecte generale ID Observații generale Exemple 1 Fiecare categorie a grupului Categoria “șomeri tineri� face parte din grupul țintă dar nu are țintă este considerată alocată nicio sub-activitate. OK 50 pentru cel puțin o sub- Sub-activitatea “program de ucenicie la locul de muncă� nu are activitate și fiecare sub- alocată nicio categorie socială. OK activitate este adresată cel puțin uneia dintre categorii 2 Numărul potențialilor Stagii pentru absolvenți de învățământ superior în condițiile în beneficiari (relativ la o care nu există astfel de persoane în comunitate sau nu este categorie a grupului țintă) menționat numărul de absolvenți existent în comunitate. OK este mai mare comparativ Servicii de consiliere și mentorat pentru reducerea părăsirii cu numărul beneficiarilor timpurii a gimnaziului în cazul a 20 de copii dintr-o comunitate menționat în proiect. marginalizată. E OK dacă este estimat numărul de copii care au părăsit sistemul de învățământ și rata aproximativă a abandonului școlar. OK dacă nu se oferă astfel de informații (fie ele și aproximative). 3 Resursele alocate Bugetul alocat este insuficient / mult prea mare în raport cu … activităților sunt adecvate. (aprecieri în baza depășirii costurilor medii observate pentru activități similare la nivelul județului de referință) - nevoile adresate și/sau serviciile furnizate, - numărul beneficiarilor, - resursele umane și materiale implicate. OK Definirea grupului țintă și a categoriilor acestuia – Măsuri de ocupare ID Criterii minimale Exemple 1 Grupul țintă (inclusiv la Ex 1. nivelul categoriile 75 tineri adulți (18-34) fără loc de muncă și fără calificare formală pe acestuia dacă sunt mai piața muncii (25 roma). multe) este caracterizat prin atribute socio- Nevoia unei calificări formale pe piața muncii în vederea obținerii unui demografice clar definite. loc de muncă (în contextul în care la nivelul comunității rata de ocupare a populației în vârstă de muncă este de doar 30%). 2 Este precizat numărul vizat al beneficiarilor Ex 2. pentru fiecare dintre 25 persoane, indiferent de vârstă și gen, care prestează informal diverse categoriile grupului țintă servicii la nivelul comunității / comunităților învecinate sau care produc (total, respectiv de etnie diferite produse / obiecte comercializate informal (5 roma). roma) Nevoia unor servicii de consiliere / consultanță în vederea realizării unui 3 Sunt precizate nevoile plan de afaceri și a implementării acestuia (în contextul în care numărul care vor fi adresate la afacerilor din comunitate / localitate este foarte mic deși există resurse nivelul fiecărei categorii a umane și materiale). grupului țintă. Definirea grupului țintă și a categoriilor acestuia – Educație ID Criterii minimale Exemple 1 Grupul țintă (inclusiv la nivelul Ex1. 20 copii (10-14 ani) care au abandonat școala gimnazială (10 categoriile acestuia dacă sunt roma). 51 mai multe) este caracterizat Nevoia de educație formală minimală / Reducerea ratei abandonului prin atribute socio- școlar gimnazial (în contextul în care rata abandonului este de 30%). demografice clar definite. Ex 2. 20 elevi din familii cu risc de sărăcie și excluziune socială (10 2 Este precizat numărul vizat al roma). beneficiarilor pentru fiecare Prevenirea abandonului școlar prin pachete integrate (transport, dintre categoriile grupului bursă, masă caldă și materiale educaționale) acordate elevilor din țintă (total, respectiv de etnie familii cu risc de sărăcie și excluziune socială (în contextul în care 80% roma). dintre respondenții recensământului declară că lipsa resurselor 3 Sunt precizate nevoile care vor materiale este principala cauză a frecvenței reduse). fi adresate la nivelul fiecărei Ex 3. 40 copii preșcolari (3-6) ani care merg mai puțin de două zile / categorii a grupului țintă. săptămână la grădiniță deși sunt înscriși (20 roma). Creșterea participării la educația timpurie – învățământ pre-școlar. Definirea grupului țintă și a categoriilor acestuia – Servicii sociale / medicale ID Criterii minimale Exemple 1 Grupul țintă (inclusiv la nivelul Ex 1. categoriile acestuia dacă sunt 50 vârstnici (64+) (20 roma) mai multe) este caracterizat prin Accesul la servicii medico-sociale de bază precum ajutor pentru atribute socio-demografice clar igiena corporală sau îmbrăcare și dezbrăcare (în contextul în care definite. 80% dintre vârstnicii care au participat la sondaj au declarat că nu 2 Este precizat numărul vizat al au pe cineva care să-i ajute zilnic la activitățile mai dificile). beneficiarilor pentru fiecare Ex 2. dintre categoriile grupului țintă 30 minore (14-18) (10 roma). (total, respectiv de etnie roma). Accesul la servicii de sănătate a reproducerii și planificare 3 Sunt precizate nevoile care vor fi familială (în contextul în care numărul nașterilor în cazul adresate la nivelul fiecărei minorelor la nivelul comunității este de peste 20 pe an, conform categorii a grupului țintă. estimărilor liderilor informali). Definirea grupului țintă și a categoriilor acestuia – Locuire ID Criterii minimale Exemple 1 Grupul țintă (inclusiv la nivelul Ex 1. categoriile acestuia dacă sunt 20 familii cu minimum 2 copii (0-15 ani) care trăiesc în locuințe mai multe) este caracterizat prin 2 supra-aglomerate (< 15.33 m / membru). atribute socio-demografice clar definite. Asigurarea dreptului la intimidate prin construirea unei noi camere (în contextul în care recensământul a identificat peste 50 2 Este precizat numărul vizat al de familii cu 4 sau mai multe persoane care locuiesc într-o beneficiarilor pentru fiecare singură cameră). dintre categoriile grupului țintă (total, respectiv de etnie roma). Ex 2. 3 Sunt precizate nevoile care vor 20 familii cu minimum 2 copii (0-15 ani) care trăiesc în locuințe fi adresate la nivelul fiecărei fără baie în interior. categorii a grupului țintă. Asigurarea dreptului la intimitate și condiții de igienă personală 52 (în contextul în care același recensământ a identificat 100 astfel de familii = 70% dintre familiile din comunitate). Analiza la nivelul comunității marginalizate (rome) prezintă detaliat metodologia și rezultatele analizei? ID Criterii minimale Exemple 1 Indicarea sursei Proiectul prezintă cel puțin o sursă a datelor prezentate și/sau metoda de datelor colectare utilizată. Surse posibile: o INS o cercetare proprie o statistici, documente, rapoarte ale unor instituții locale, județene sau naționale Metode de colectare a datelor: o ancheta / sondajul / recensământul o interviul / focus-grupul o observația o analiza documentelor 2 Prezentarea Proiectul prezintă cel puțin unul dintre instrumentele utilizate: instrumentului o chestionar utilizat pentru o ghid de interviu / focus-grup colectarea datelor o fișă observație o fișă date secundare o fișă analiză de conținut (documente, imagini, etc.) o alt instrument 3 Descrierea Pentru cercetarea cantitativă (anchetă / sondaj / recensământ, etc) sunt metodei de prezentate: selecție a o modalitatea de eșantionare (cum au fost selectați respondenții?) respondenților, o mărimea eșantionului persoanelor cu Pentru cercetarea calitativă sunt prezentate: care s-a discutat o categoriile de respondenți cu care s-a discutat pentru a afla o numărul respondenților pe fiecare categorie / lista respondenților informații (anonimizată) 4 Prezentarea Pentru cercetarea cantitativă sunt : rezultatelor o prezentate datele sub formă de frecvențe (absolute și relative) la nivel de comunitate și dezagregat pe sub-populații relevante: etnie (roma), gender, etc. o comentate datele în relație cu caracteristicile grupului țintă și/sau măsurile propuse de proiect. Pentru cercetarea calitativă sunt : o prezentate datele sub formă de fragmente de discurs, sinteză a discursurilor, imagini și documente relevante, etc. o comentate datele în relație cu caracteristicile grupului țintă și/sau măsurile propuse de proiect. 53 Completarea Fișei Sintetice Minimale a comunității Fișa sintetică minimală conține o serie de indicatori cheie la nivelul comunității marginalizate. Această fișă reprezintă o versiune simplificată a fișei de diagnoză a comunității marginalizate. Aceasta din urmă se completează pe baza unor surse multiple (nu e obligatoriu să fie considerate toate): o agregarea informației de la nivel de gospodărie (ancheta în gospodării), o datele statistice furnizate de Recensământul INS sau recensământul propriu, o datelor colectate de la reprezentanții instituțiilor locale, liderilor locali formali și informali, reprezentanți ai comunității marginalizate, observației personale, o informației din fișa de comunitate/sat/localitate. În cazul unora dintre indicatorii colectați este posibil ca sursele să prezintă o imagine relativ diferită. Dacă este cazul, se va verifica dacă într-adevăr diferența există (e posibil să apară erori de colectare, introducere a datelor, definiții diferite, ani de referință diferiți, etc.). Dacă diferența este reală se poate considera ca adevărată oricare dintre surse, funcție de nevoile proiectului. Informații privind modalitatea de completare a fișei sintetice minimale aferente prezentului Ghid al Solicitantului pot fi găsite în Anexa 1 �Repere completare Anexa B: Fișă sintetică minimală a comunității�. 54 4.3. Date calitative pentru identificarea nevoilor și validarea soluțiilor cu sprijinul comunității Datele calitative reprezintă, în științele sociale, una din categoriile fundamentale de date care permit, alături de datele cantitative, inferențe sau concluzii despre anumite situații sau contexte sociale. Dacă datele cantitative sunt eminamente scrise (notate în scris în cadrul chestionarelor, fișelor de colectare a datelor etc.), datele calitative sunt orale (pot consta și doar din declarații verbale, eventual înregistrate, ale unor persoane) sau vizuale (observații ale unor gospodării sau spații sociale, ale unor practici ale 51 comunității etc.), putând fi ulterior păstrate în scris sau imagini . Specificul metodelor calitative în raport cu cele cantitative poate fi descris prin cel puțin următoarele aspecte: 1. În timp ce metodele cantitative permit obținerea unor date cuantificabile (în manieră standardizată, numerică) despre grupuri mari de subiecți, metodele calitative permit înregistrarea unor informații necuantificabile și personale despre indivizi sau grupuri mici de indivizi. 2. Numărul persoanelor abordate în cercetare: acesta poate fi și de ordinul miilor în cazul unor metode cantitative, dar nu poate depăși ordinul zecilor în cazul celor calitative. 3. Tipul concluziilor care pot fi extrase pe baza acestor date, nivelul lor de relevanță: în cazul datelor cantitative, acestea fie sunt date statistice culese ca atare (date demografice despre localitate, procentul gospodăriilor cu risc de sărăcie etc.), fie trebuie să fie reprezentative statistic (în cazul chestionarelor, de pildă, care trebuie realizate totdeauna pe un eșantion calculat după criterii precise), în timp ce datele calitative trebuie să fie semnificative social (să depisteze ceea ce este mai important sau diferit pentru diferiți indivizi sau grupuri de indivizi, care sunt valorile și motivațiile profunde ale acestora sau practicile curente de care s-ar putea să nu fie conștienți etc.) 4. Nivelul de competență și tipul de abilități necesare obținerii și analizei acestora. Deși pot părea mai simplu de aplicat, unele metode calitative presupun o experiență mai îndelungată a operatorilor de cercetare. 4.3.1. De ce este nevoie și de metode calitative? Să pornim de la un exemplu: un anumit procent din populația unei comunități de vârstă 15 -64 ani care nu are un loc de muncă (de exemplu 30%), identificat pe baza unui sondaj de opinie, face parte din categoria datelor de ordin cantitativ, măsurabile. Însă, faptul că cercetătorul se deplasează în localitate, discută cu locuitorii despre motivele pentru care nu au un loc de muncă, observă activitatea zilnică a unei gospodării, cum își câștigă cele necesare traiului, și concluzionează, de exemplu, că rata mare de neangajare se explică prin cauze precum faptul că familiile muncesc �la negru�, fără acte, că nu au oportunități de angajare în proximitatea comunității, că multe familii au copii de vârstă ante-preșcolară, preșcolară sau școlară și părinții nu au la cine să îi lase în grijă – pentru că nu există creșă în localitate, nu pot fi apelate serviciile unor bone din lipsă de resurse, nu sunt suficiente locuri în grădinița din localitate pentru toți copii preșcolari, nu are cine să se îngrijează de copii după programul școlar etc.; oamenii fără loc de muncă nu au calificări cerute pe piața muncii locală etc., sunt tot atâtea date de ordin calitativ care completează, în mod necesar, perspectiva cantitativistă asupra problemelor, nevoilor și soluțiilor din cadrul unei 51 Referințe în acest sunt, de exemplu, Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iaşi, Editura Polirom; Krueger, Richard A. & Casey, Mary Anne. (2015). Focus Groups: A Practical Guide for Applied Research, 5th Edition . Sage Publications Inc.; Chelcea, Septimiu. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative . București: Editura Economică. 55 comunități. Uneori, informația calitativă poate ghida măsurarea acestor probleme printr -o cercetare cantitativă ulterioară (datele calitative pot ghida construirea de itemi relevanți prin care să se cuantifice problemele printr-o cercetare cantitativă). Demersul cantitativ de cercetare implică, în mod necesar, și o anumită simplificare a realității sociale, o încadrare a unor fenomene sociale, complexe prin manifestare și structura lor, în categorii mai înguste, definite cu anumite etichete sau într-o terminologie specifică. Chestionarul, ca instrument cheie în colectarea de date cantitative, uzează de întrebări și formulări prestabilite care nu mai pot fi modificate pe parcursul procesului de colectare a datelor, trebuie citite ca atare celui chestionat iar răspunsul acestuia trebuie înscris/înregistrat fidel. Astfel, respondentul la un chestionar primește invitația de a se poziționa personal în raport cu anumite cuvinte, sintagme, etichete sau formulări prestabilite și fixe. Însă, problema care se ridică aici este că aceeași întrebare, același cuvânt sau aceeași sintagmă poate însemna lucruri diferite sau pot avea o relevanță diferită pentru diferite tipuri de respondenți (a se vedea exemplul de mai jos). Pe scurt, metodele calitative sunt necesare deoarece: a) nuanțează și detaliază datele cantitative, ajutând la o mai adecvată interpretare a lor; b) permit aflarea unor informații subiective sau intime, eventual chiar contradictorii, pe care subiecții nu vor sau nu au cum să le exprime în chestionare; permit, în cazul observației, depistarea unor practici și spații sociale neluate în seamă sau neconștientizate de către comunitate. 4.3.2. Metode utilizate Pentru obținerea de date calitative, metoda (tehnica) consacrată cea mai utilizată în științele sociale este interviul. Pot fi obținute însă date calitative extrem de relevante și prin intermediul observației unui anumit context social de interes. Studiul de caz reprezintă de asemenea o strategie de colectare de date și analiză care poate apela la date calitative în descrierea coerentă, relevantă, a unui anumit spațiu sau context social. Vom arăta mai jos în ce constă fiecare dintre acestea. 4.3.2.1. Interviul în cercetarea socială Interviul utilizat în cercetarea socială constă, în esență, în organizarea unei discuții/interacțiuni (interviu) cu persoane care cunosc foarte bine sau trăiesc în contextul social (de exemplu o comunitate sau zonă marginalizată) unde se intenționează realizarea unei evaluări, de unde se dorește colectarea de date. La acest demers participă, pe de o parte, cercetătorul/expertul care realizează studiul, care cunoaște mizele cercetării, obiectivele asumate de aceasta, și care inițiază și conduce discuția. Participă, pe de altă parte, persoanele intervievate – care trăiesc, sunt familiare sau cunosc foarte bine contextul social vizat de cercetare. Cercetătorul are în vedere obținerea de informații relevante privind contextul social vizat de la cei care îl cunosc cel mai bine. În acest demers cercetătorul utilizează un instrument de cercetare – numit, de regulă, grilă de interviu – care conține un set de întrebări prestabilite cu rostul de a orienta discuția cu persoanelor intervievate - vezi model grilă de interviu atașat în Anexa 16. Interviul se derulează după anumite reguli esențiale care permit obținerea de date relevante necesare atingerii obiectivelor studiului. Astfel de reguli sunt: o Datele obținute au relevanță și sunt valoroase dacă reflectă opiniile sincere, reale, ale respondenților. Tocmai de aceea este obligatoriu ca persoanele intervievate să fie asigurate asupra confidențialității răspunsurilor furnizate, li se specifică încă de la început că răspunsurile formulate nu vor fi făcute publice nominal astfel încât identitatea lor nu va fi dezvăluită (este de la sine înțeles că, în caz contrar, mulți respondenți își vor cenzura opiniile exprimate, nu vor răspunde sincer, în acord cu credințele 56 proprii, ci mai degrabă în acord cu așteptările unei anumite audiențe luate în calcul, cu ceea ce este considerat corect din punct de vedere al limbajului politic etc.). o Înregistrarea interviului permite analiza facilă și completă a răspunsurilor furnizate. De aceea este necesar a solicita respondenților permisiunea de a înregistra discuția. În anumite situații se poate apela și la notarea răspunsurilor pe parcursul discuției de către un asistent al cercetătorului. o Se evită influențarea răspunsurilor respondentului, nu se emit judecăți de valoare de către intervievator de natură a determina anumite luări de poziție din partea respondentului. Cercetătorul are, fără îndoială, o anumită opinie sau părere asupra subiectelor discutate, însă se va abține de la a arăta propria părere cel puțin până la finalizarea interviului, păstrând o atitudine neutrală asupra temelor discutate. În cazul în care totuși cercetătorului i se solicită în mod expres de către persoana intervievată o opinie, răspunsul va evita o poziție tranșantă, se va exprima mai degrabă o opinie ambiguă legată de tema discutată. o Pe parcursul interviului temele abordate pot fi și din afara celor specificate în întrebările grilei de interviu, ordinea întrebărilor poate fi schimbată, cercetătorul are libertatea de a aborda, pe parcursul interviului, și alte teme considerate esențiale, care apar, în mod neașteptat, ca fiind importante. Mai trebuie precizat faptul că există două categorii de interviuri, cu specificități aparte: a) Interviul individual, care se realizează cu o singură persoană relevantă sau cunoscătoare a contextului social și a temei abordate. În științele sociale au fost avansate mai multe caracteristici ale interviului, însă foarte utilizat este așa numitul �interviu semistructurat� care este gândit astfel încât cercetătorul are libertatea de a ordona întrebările orientative cum consideră oportun și poate dezvolta pe parcursul derulării discuției cu persoanele intervievate și alte teme decât cele cuprinse în cadrul întrebărilor. Interviul poate avea loc prin discuție față în față, dar există documentat în literatura de specialitate și interviul telefonic, în care discuția are loc de la distanță, prin mijlocirea tehnicilor moderne de comunicare. b) Interviu de grup (focus-grup), în care discuția are loc simultan cu mai multe persoane (6 -10 persoane), cercetătorul fiind cel care moderează discuția. În acest caz fiecare participant poate interveni în discuție, spontan, respectând totuși anumite reguli de interacțiune stabilite de moderatorul discuției. La acestea putem adăuga și interviul de gospodărie, realizat individual sau în grup cu toți membrii unei gospodării, de preferință la rezidența acestora. Avantajul său constă în posibilitatea de a identifica și eventualele conflicte sau divergențe de opinii și aspirații, mai ales cele de gen sau de vârstă, care r areori transpar din interviurile individuale. Interviul individual surprinde poziționarea respondenților față de anumite aspecte relevante sau caracteristici ale contextului social studiat, analizate ulterior de către cercetător. În cazul focus -grupului se obțin date calitative urmând, în plus față de interviul individual, și dinamica grupului, manifestarea mecanismelor de psihologie socială specifice grupului mic, negociere și interacțiune, argumentare și contra-argumentare etc. Focus-grupul poate descrie, față de interviul individual, și modul de emergență al anumitor percepții, luării de poziție, teme sau aspecte de interes ale contextului social studiat. În plus, în anumite situații, focus-grupul poate stimula un nivel de sinceritate mai ridicat al persoanelor intervievate. 4.3.2.2. Studiul de caz și observația în științele sociale Studiul de caz reprezintă o strategie de cercetare prin care se analizează distinct un anumit context social luând în calcul anumite aspecte considerate importante/relevante pentru scopul cercetării. În acest caz, cercetătorul vizitează și petrece mai mult timp în spațiul social analizat, discută și are interacțiuni cu persoane cheie, relevante, observă și urmărește aspecte vizibile ale spațiului social (precum calitatea 57 caselor de locuit, a străzilor din localitate, a clădirii în care funcționează școala, dispensarul medical, primăria etc.) și participă la diferite evenimente sau acțiuni specifice contextului social studiat, precum nunți, botezuri, întâlniri ale comunității pentru luarea unor decizii, cluburi sau activități sociale, evenimente sportive, ore de clasă etc. Observația în științele sociale este o metodă la îndemâna cercetătorului care sugerează acestuia să urmărească direct spațiul social vizat, să participe la activități cheie desfășurate în cadrul comunității vizate de cercetare, să observe în baza unor obiective sau ipoteze contextul social, colectând date și înțelegând astfel realistic și în profunzime caracteristicile comunității, implicit problemele, respectiv n evoile acesteia. Ce este important, însă, în cadrul unui demers de tip studiu de caz sau observație este ca cercetătorul să urmeze anumite repere de analiză bine stabilite, anumite ipoteze de lucru, să pornească de la anumite presupuneri privitoare la ceea ce ar putea găsi în cadrul unei comunități, a unei zone de intervenție. În acest sens, o bună familiarizare a cercetătorului cu literatura de specialitiate, cu rezultatele unor cercetări similare este o necesitate. Instrumentul care orientează metodologic demersul unui cercetător pe teren, în contactul cu oamenii și spațiul social studiat poate fi fișa de observație. Un model de astfel de fișă de observație este furnizat în Anexa 16. 4.3.3. Grupul țintă vizat de cercetare Interviul în științele sociale și observația sunt tehnici de colectare de date care permit, în urma analizei, identificarea problemelor, nevoilor și soluțiilor de intervenție optime într -un context social specific. Însă, pentru ca acest demers să fie unul de succes, este nevoie de asemenea ca cercetătorul să adreseze intrumentele de cercetare utilizate persoanelor potrivite, celor care pot furniza în cea mai mare măsură datele așteptate. Cu alte cuvinte, să aleagă adecvat grupul țintă vizat de cercetare. În principiu, condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească o persoană pentru a deveni subiect al unui studiu de analiză calitativă a unui context social sunt următoarele: o Să dețină cunoștințe sau informații asupra contextului social studiat. Acest lucru poate decurge din experiența de viață derulată în acel context social (cazul persoanelor care trăiesc într -o comunitate, într-o zonă potențială de intervenție etc.) sau din practicarea unei activități care a vizat comunitatea sau zona de intervenție respectivă (de exemplu un asistent social care a gestionat cazuri în comunitate, un jurist al primăriei familiar cu procedura de acordare a actelro de identitate, un facilitator local, un mediator sanitar, cadre didactice, un medic sau polițist – aceste categorii de persoane pot derula activități relevante în comunitate, fără a locui în cadrul acesteia). o Să facă parte din grupuri de persoane care sunt prezumtiv afectate de problemele sociale anticipate (de exemplu persoane din grupuri vulnerabile, romi, persoane aflate în sărăcie, asistați social etc.) sau care pot contribui la rezolvarea acestora (de exemplu primarul sau consilieri locali, antreprenori locali, experți locali care se ocupă de probleme sociale, juridice, facilitatori, conducerea școlii din localitate, cadre didactice etc.). Interviurile se vor realiza cu persoane din grupul țintă, iar studiul de caz și observația sociologică vor viza spații sociale în care persoanele din grupul țintă trăiesc sau în care se manifestă (locuințe, școală, autoritate locală, dispensar local etc.). Mai jos prezentăm, orientativ, o listă non-exhaustivă cu persoane care ar putea deveni grup țintă al unui studiu. Listă persoane din localitate / comunitate cu care este recomandabil a se discuta pentru obținerea de date calitative: 1. Primar/Viceprimar; 58 2. Consilier local rom (dacă există) sau reprezentantul pentru romi din Primarie/Consiliul Local ; 3. Mediator sau facilitator local (educație, sănătate, social etc.); 4. Lideri ai romilor din localitate (sunt persoane investite sau recunoscute de comunitatea de romi din localitate cu autoritate, în care comunitatea are încredere, care au avut diverse inițiative pentru îmbunătățirea situației romilor din localitate etc.); 5. Antreprenori care activează în comunitate; 6. Medic și asistent medical care deservesc dispensarul medical din localitate (dacă e cazul); 7. Asistentul social sau persoana din cadrul autorității locale care este responsabilă de asistența socială; 8. Director, profesori, consilier școlar sau psiholog din școala din localitate a cărei circumscripție școlară acoperă fie și parțial zona unde situată comunitatea marginalizată; 9. Educatoare din cadrul grădiniței/grădinițelor din localitate; 10. Reprezentant al unității de ordine și pază publică (poliție) care activează în localitate; 11. Cetățeni români de etnie Roma din comunitatea sau zona de intervenție vizată; 12. Beneficiari de asistență socială din localitate (venit minim garantat etc.); 13. Părinți din localitate care au sau au avut recent copii de vârstă preșcolară sau școlară; 14. Copiii/adolescenți care au părăsit timpuriu școala și părinți ai acestora. Trebuie menționat că grila de interviu utilizată trebuie adaptată persoanei sau, în cazul focus -grupului, persoanelor intervievate, adresând acestora întrebări și teme de discuție relevante, pe car ele cunosc, asupra cărora se pot pronunța cel mai bine. Abilitățile celui care realizează interviul sau moderează un focus-grup sunt extrem de importante. În cazul colectării de date calitative prin interviu sau focus -grup, moderatorul (persoana care adresează întrebările din ghid) trebuie să aibă pregătire de specialitate (în sociologie sau științe socio -umane), să fie familiar cu regulile științifice de realizare a unui interviu sau focus -grup și cu mecanismele de dinamică a grupurilor mici (în cazul focus–grup-ului), să posede o foarte bună capacitate empatică și, mai ales, să cunoscă foarte bine obiectivele cercetării și contextul specific în care are loc colectarea de date calitative raportându -se în permanență la acestea în procesul de colectare a datelor. 4.4. Metode participative de identificare a soluțiilor 4.4.1. Ce sunt metodele participative și pentru ce sunt utilizate? Metodele participative sunt utilizate pentru necesara consultare a comunității, a reprezentanților autorităților locale, a liderilor informali cu privire la nevoile/problemele identificate, la soluțiile alese, nefiind însă metode de colectare de date calitative propriu-zise în sens sociologic. În acest sens, metodele participative completează și răspund cerințelor cheie necesare realizării analizei de fundamentare a nevoilor unei comunități, anume: o Cerințe de identificare și validare, prin care să se facă proba că grupul țintă se înscrie în categoria comunităților marginalizate în conformitate cu termenii și criteriile programului de finanțare; vezi fișa minimală a comunității (Anexa B în Ghidul Solicitantului pentru Obiectivele Specifice 4.1. și 4.2. ), cu funcție de filtru de eligibilitate; 59 o Cerințe de cunoaștere socială, prin metode diverse și opționale de cercetare statistică și de teren, prin care să fie prezentată o situație detaliată și aprofundată a particularităților comunității vizate, a nivelului, domeniilor și factorilor de marginalizare/discriminare existenți la nivel local; o Cerințe de participare comunitară, prin care să se asigure informarea comunității asupra rezulatelor cercetării, a soluțiilor preconizate și să se obțină feedback de la membrii comunității (e.g. testarea realismului soluțiilor). Totodată, participarea comunitară este și o modalitate de empowerment (de responsabilizare) și de creștere a implicării beneficiarilor direcți. Ideal, cuprinde și informații despre cine se consideră că ar trebui să rezolve problemele/nevoile grupului țintă. EXTRAS GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRU OBIECTIVELE SPECIFICE 4.1. ȘI 4.2. � 1.3.1. Activitate preliminară - Realizarea analizei la nivelul comunităţii marginalizate rome pentru fundamentarea cererii de finanțare �Scopul acestei activități este de a valida încadrarea comunității ca fiind marginalizată și de a furniza date concrete și relevante pentru a fundamenta analiza nevoilor și problemelor populației din comunitatea marginalizată a căror rezolvare se urmărește prin proiect.� (….) � Datele utilizate în analiză trebuie să fie: date statistice rezultate din cercetări ştiinţifice sau date administrative ale entităţilor relevante (de exemplu: Institutul Național de Statistică/ Direcțiile Județene de Statistică, Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate Publică, Serviciile Publice de Asistență Socială, Poliția Locală etc.) și/ sau date obţinute din studiul de referință prin activităţi de cercetare pe teren.� (....) � Pentru realizarea acestei analize, este obligatorie organizarea unor activități de cercetare pe teren la nivelul comunității marginalizate cu populație romă. De asemenea, soluțiile propuse pentru incluziunea persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială trebuie să se realizeze prin implicarea actorilor locali (inclusiv a liderilor informali, romi şi ne-romi), respectiv prin implicarea grupului țintă vizat de intervențiile finanțate prin proiect (persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială). Implicarea persoanelor din comunitatea marginalizată romă în activitatea de analiză va putea fi dovedită cu: de exemplu liste de prezență, minutele întâln irilor, fotografii, agenda întâlnirilor, materialele prezentate etc. aceste documente vor fi în mod obligatoriu anexate la documentul - analiza preliminară la nivel de comunitate.Realizarea analizei la nivel de comunitate vizată prin proiect este OBLIGATORIE şi se va realiza înainte de depunerea cererii de finanțare, cu consultarea membrilor comunităților vizate şi a autorităților locale, constituind baza de referință pentru identificarea priorităților şi măsurilor ce vor fi incluse în proiect.� – p. 10- 11 În calendarul de scriere a unei aplicații/proiect propus spre finanțare prin intermediul fondurilor europene, momentul în care se face apel la metodele calitative/cantitative este anterior celui în care se utilizează metodele participative. În graficul următor este prezentată succesiunea logică în care sunt utilizate metodele calitative, respectiv cele participative. Se poate lesne observa că utilizarea metodelor cantitative/calitative de colectare a datelor este anterioară utilizării me todelor participative. Prin intermediul acestora din urmă comunitatea este consultată și implicată în discutarea nevoilor și soluțiilor identificate pentru fundamentarea intervenției propuse în cadrul proiectului. 60 Figura 12: Activități necesare pentru pregătirea proiectului în vederea identificării nevoilor comunității și a soluțiilor de intervenție Se utilizează Se utilizează metode metode calitative participative, (+cantitative) de consultare A B C Analiză de Colectare și analiză date Consultarea comunității literatură/documente, direct de la potențialii (stakeholderi, reprezentanți cumulare și analiză date beneficiari sau stakeholderi locali) asupra nevoilor, oficiale privind localitate / implicați în furnizarea de soluțiilor identificate zona / comunitatea unde se servicii publice/private (prioritizare, oportunitate, intenționază derularea către aceștia. Identificare eventuale dificultăți în proiectului. nevoi și soluții de implementare riscuri etc.) intervenție. Activități realizate pentru pregătirea proiectului, înainte de depunerea proiectului spre evaluare și stabilirea oportunității finanțării Abordarea participativă reprezintă, în esență: „Un proces prin care oamenii, în special cei dezavantajați, își pot exercita influența asupra formulării politicilor, proiectării alternativelor și variantelor, pentru realizarea investițiilor, management și monitorizarea intervențiilor realizate pentru dezvoltarea comunităților�. (The World Bank, Discussion Paper # 183: Dezvoltarea Participativa si Banca Mondiala, 1992, p. 2) Metodele participative permit: o Completarea și verificarea nevoilor percepute de către membrii comunității; o Dezvoltarea asumării (�ownership-ului�) comunității asupra soluțiilor propuse, facilitarea acceptării acestora de către beneficiarii proiectelor; o Validarea sau nu a soluțiilor preconizate în funcție de perceperea socială a acestora (dependentă și de motivațiile, valorile, cutumele comunității etc.) prin: o identificarea dificultăților potențiale în implementarea, prevenirea riscurilor asociate punerii în act a anumitor soluții; o evaluarea asocierilor perceptive ale comunității cu anumite soluții propuse, ierarhizarea nevoilor identificate; o calibrarea soluțiilor, ajustarea lor pe specificul comunității, norme, valori, univers simbolic. 61 4.4.2. Tipuri de metode participative utilizabile 52 Conform �Handbook for improving the living conditions of Roma � , metodele participative de consultare pot fi de tipul următor: 1. Feedback-ul publicului prin solicitarea de la stakeholderi a unor comentarii scrise, pe marginea rezultatelor analizei, a nevoilor și soluțiilor identificate, prin intermediul media online, telefonic, scrisori, email, organizarea de întâlnirii directe; 2. Interviuri în vederea colectării opiniilor asupra rezultatelor analizei; 3. Workshop-uri, brainstorming, proiectarea de scenarii privind implementarea proiectului etc.; 4. Întâlniri în comunitate sau în cadrul Primăriei; 5. E-discuții (pe internet, în diverse rețele on-line, forumuri etc.); 6. Comunicări deschise cu și prin intermediul asistenților sociali din comunitate. În tot acest demers trebuie reținut un element esențial: �Principalul obiectiv al procesului de consultare este de a identifica și de clarifica interesele în joc, cu scopul final de a dezvolta o strategie bine documentată sau un proiect care are șanse bune de a fi susținut și implementat de către grupul țintă de beneficiari vizat. Consultarea comunității este eficace pentur căutarea de informații, sfaturi și opinii venite din partea comunității e-a lungul etapei de pregătire a proiectului sau în situațiile în care anumite informații specifice privitoare la proiect sunt necesare. Consultările ar trebui de asemenea să fie considerate ca o ocazie de a 53 impărtăși informațiile disponibile cu stakeholderi� . Checklist date calitative/participare pentru identificare nevoi și soluții Metode calitative pentru fundamentarea proiectului: o Interviu individual o Focus-grup (interviu de grup) o Observație. Dovezi privind utilizarea de date calitative în fundamentarea proiectului: o Listă de prezență participanți focus-grup o Listă persoane intervievate o Utilizare citate/transcrieri ale interviurilor realizate în analiza prezentată o Poze relevante din comunitatea vizată. Metode participative utilizate pentru consultarea comunității în procesul de fundamentare a proiectului: o Feed-back din partea membrilor comunităților/stakeholderilor o Interviuri privind rezultatele analizei o Workshop-uri/ brainstorming o Întâlniri în comunitate sau în cadrul Primăriei o E-discuții (pe internet, în diverse rețele on-line, forumuri etc.) o Comunicări cu asistenții sociali din comunitate. Dovezi privind consultarea comunității prin metode participative: 52 World Bank & European Comission, p. 146. 53 (Handbook for improving the living conditions of Roma�, p. 145, World Bank & European Comission). 62 o Listă de prezență participanți la sesiunile de consultare o Poze sesiune de consultare o Exprimare acord/dezacord participanți sesiuni de consultare privind nevoile/soluțiile identificate. Studiu de caz privind folosirea abordărilor participatorii Participarea crește asumarea proiectelor, identificând prioritățile actorilor și capacitatea acestora de a opera. Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceste comunități marginalizate să vorbească într -un singur glas, puternic. În plus, este posibil ca metodele participative s ă fi trecut deja pe un plan secundar, având în vedere investițiile și atenția de care este nevoie pentru fazele analitice cantitative și calitative. Un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea comunității o reprezintă proiectul inițiat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, care a vizat zona Pata Rât, unde aproximativ 300 de familii rome locuiau în condiții de sărăci e extremă și lipsuri, la marginea orașului Cluj - Napoca, lângă groapa de gunoi. Proiectul a fost implementat între 2014-2017 și s-a bazat pe experiența intervențiilor implementate de echipa UNDP în Pata Rât, din 2012 -2014, care sunt recunoscute ca bune practici în acest domeniu de către Consiliul Europei și Comisia Europeană. Metodologia inovatoare a proiectului folosește coaching comunitar pentru a asigura participarea comunității, combinând abordările „de jos în sus� cu cele „de sus în jos�. Implementarea proiectului s -a bazat pe consultarea continuă a comunităților beneficiare. Un al doilea exemplu de participare comunitară este cel din cadrul unui proiect pentru integrarea locuirii, din Pécs, implementat între 2011-2015, menit a reduce segregarea locuirii din 3 colonii din zona de nord- est a orașului Pécs, pe de o parte prin îmbunătățirea condițiilor celor care trăiesc în comunitățile relevante, și, de cealaltă parte, prin relocarea a 35 de familii într-un mediu integrat. Exemplu de integrare a locuirii din Pécs oferă o experiență utilă mai multor orașe în care au apărut comunități segregate, iar în cazul de față acesta s-a realizat prin integrarea practicii de „coaching� a UNDP. Comunitatea a fost mobilizată – pe lângă faptul că au ajutat și, treptat, s-au mutat înapoi, transferând, în același timp, inițiativa relevantă către comunitate. Coach-ii au fost în contact nu doar cu beneficiarii acestor dezvoltări, ci și cu cei care, în mod firesc, erau îngrijorați de schimbările apărute odată cu acestea, e.g., mutarea unor familii dezavantajate în cartiere. Neîncrederea generată de lipsa de informații sau de răspândirea unor informații incorecte, precum și conflictele asociate, ar trebui prevenite prin interacțiuni individuale sau în grupuri mici. 63 4.4.3. Criterii de evaluare a utilizării abordării participative de identificare a nevoilor și a soluțiilor „B. Analiza la nivel de comunitate s-a realizat printr-o abordare participativă de identificare a nevoilor grupului țintă vizat prin proiect, identificarea de soluții pentru rezolvarea problemelor la nivelul comunității marginalizate� Realizarea analizei la nivelul zonei de intervenție vizate de proiect este obligatorie şi se va realiza înainte de depunerea cererii de finanța-re, cu consultarea membrilor comunităților vizate şi a autorităților locale, aceasta constituind baza de referință pentru identificarea priorităților şi măsurilor de intervenție incluse în proiect. Soluțiile propuse pentru incluziunea persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială trebuie să se realizeze prin implicarea actorilor locali (inclusiv a liderilor infor mali, romi şi ne-romi), respectiv prin implicarea grupului țintă vizat de intervențiile finanțate prin proiect. Criterii de acordare a punctajului pentru identificarea nevoilor și a soluțiilor Doar identificarea nevoilor/doar Identificarea nevoilor și soluțiilor identificarea soluțiilor Doar autorități Grupul țintă și Doar autorități Grupul țintă și locale/doar grupul autorități locale locale/doar autorități țintă grupul țintă locale Doar date 0 0 0 0 cantitative Date calitative 0 1 1 2 Solicitantul primește: 0 puncte dacă (i) a utilizat doar date cantitative sau (ii) a utilizat date calitative doar pentru identificarea nevoilor sau a soluțiilor și doar cu o categorie de stakeholderi (doar autorități locale sau doar grupul țintă) 1 punct dacă (i) a utilizat date calitative doar pentru identificarea nevoilor sau a soluțiilor dar a luat în calcul toate categoriile semnificative de populație sau (ii) a utilizat date calitative pentru a identifica atât nevoile cât și soluțiile însă doar fără a lua în calcul toate categoriile semnificative de populație. 2 puncte dacă a utilizat date calitative pentru a identifica nevoile și soluțiile implicând toate categoriile semnificative de populație (atât grupul țintă cât și autoritățile locale. 64 Aspecte cheie ce trebuie avute în vedere de către solicitanții de proiecte și evaluatorii care realizează analize ale comunităților marginalizate Solicitanți Nevoia comunității poate fi analizată folosind o combinație de date cantitative și calitative, și apoi validându-le printr-o abordare participativă. Fiecare din aceste tipuri de date, fie că sunt cantitative sau calitative, sunt colectate folosind instrumente specifice, ca cele descrise în anexe. Cercetarea ar trebui să reflecte nevoile conform celor 7 dimensiuni ale proiectelor: educație, ocuparea forței de muncă, antreprenoriat și ocupare pe cont propriu, condiții de locuire, acordarea de asistență juridică pentru reglementări acte, combaterea discriminării și promovarea multiculturalismului. Cercetarea ar trebui să indice problemele atât din perspectiva cererii cât și a ofertei de servicii/asistență, pentru cele 7 dimensiuni. Indicatorii de interes ar trebui colectați la nivelul întregii populații din respectiva comunitate, respectiv la nivelul populației rome. Datele colectate vor permite cel puțin o prioritizare aproximativă a nevoilor identificate. Datele colectate vor reflecta existența/inexistența segregării în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, serviciile sociale și medicale, asistența juridică, locuirea (granițe naturale, construire sau simbolice). Evaluatori Pentru a înțelege dacă solicitantul a identificat grupurile țintă și nevoile acestora, aceștia trebuie să răspundă la următoarele întrebări din aplicație: (i) la nivelul comunității, care sunt grupurile cu risc de sărăcie sau de excluziune socială, (ii) nevoile și/sau serviciile necesare acestor grupuri au fost identificate și analizate?, (iii) nevoile au fost prioritizate?, și (iv) măsurile propuse contribuie la rezolvarea problemei? (A se vedea secțiunea 4.2.2) Pentru a verifica dacă grupul țintă și categoriile acestuia sunt bine definite, evaluatorii vor verifica dacă: (i) fiecare categorie din grupul țintă este avută în vedere pentru cel puțin o sub-activitate și fiecare sub-activitate este dedicată cel puțin unei sub -categorii, (ii) numărul posibililor beneficiari (din perspectiva unei categorii a grupului țintă) este ma i mare decât numărul beneficiarilor menționat în proiect, și (iii) resursele alocate activităților sunt corespunzătoare (A se vedea secțiunea 4.2.2) Pentru a verifica dacă metodologia este corespunzătoare, evaluatorii vor analiza dacă: (i) sursele de date au fost indicate, (ii) au fost descrise instrumentele folosite pentru colectarea datelor, (iii) au fost înregistrate metodele de selecție a respondenților și a persoanelor cu care s-au organizat întâlniri, (iv) au fost descrise rezultatele cercetării. (A s e vedea secțiunea 4.2.2) Solicitantul va completa Fișa Sintetică Minimală a comunității (A se vedea secțiunea 4.2.2.) Abordarea participatorie pentru identificarea nevoilor și a soluțiilor este obligatorie. Pentru a-i evalua calitatea, evaluatorul trebuie să înțeleagă dacă (i) solicitanții au folosit o abordare calitativă și/sau cantitativă pentru a culege date, (ii) nevoile și/sau soluțiile au fost identificate prin aceste metode, și (iii) autoritățile și/sau grupurile țintă au fost implicate în identificarea nevoilor și a soluțiilor. (A se vedea secțiunea 4.4.4) 65 5. Segregarea comunităților marginalizate Problematica segregării a apărut pe agenda publică odată cu procesul de pre -aderare a României la Uniunea Europeană, perioadă în care au fost adoptate o serie de acte legislative privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare. Astfel, Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 (republicata) 54 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare definește conceptul de discriminare ca fiind “orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsăa, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.� 55 Recomandarea de Politică Generală nr.7 a ECRI (European Commission Against Racism and Intolerance) definește discriminarea rasială directă și indirect astfel: o “Discriminarea rasială directă� înseamnă orice tratament diferit bazat pe rasă, culoare, limbă, religie, naționalitate sau origine etnică, care nu au o justificare obiectivă și rezonabilă. Tratamentul diferit nu are nici o justificare obiectivă sau rezonabilă dacă nu urmărește un scop legitim sau daca nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijlocele implicate și scopul urmărit�. o “Discriminara rasială indirectă� înseamnă cazurile în care un factor aparent neutru cum ar fi o prevedere, criteriu sau practică nu pot fi cu ușurință îndeplinite, sau dezavantaje, persoane aparținând unui grup identificat pe bază de criterii precum rasă, culoare, limbă, religie, naționalitate sau origine etnică sau națională, cu excepția cazului în care factorul are o justificare obiectivă și rezonabilă. Acesta din urmă poate fi cazul dacă se urmărește un scop legitim sau daca nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijlocele implicate și scopul urmărit “. 56 Conform Handbook for Improving the Living Conditions of Roma desegregarea “presupune anularea segregării, fiind o acțiune sau un proces care încheie separarea existentă dintre două grupuri (de exemplu cea dintre romi și ne-romi). Dacă luăm în considerare situația în care familiile d ezavantajate de romi sunt limitate să trăiască într-un cartier izolat, cu interacțiune și comunicare limitată cu cei de alte etnii, atunci desegregarea ar putea presupune ca acest tip de familii să trăiască alături de vecini ne -romi sau ca, copiii acestor familii rome să fie înscriși în aceleași școli cu copii care nu sunt romi. Prima variantă ar implica desegregarea spațială în timp ce, cea din urmă implică desegregarea furnizării serviciilor. Desegregarea spațială poate avea loc la nivel de cartier și de gospodării. Prima variantă vizează desegregarea întregului cartier, în timp ce, a doua își propune sprijinirea familiilor de romi să se mute în gospodării în cartiere integrate. Aceasta din urmă este o abordare care presupune contracararea dezvoltării cart ierelor segregate.� 54 Pentru mai multe informații cu privire la legislația antidiscriminare vezi http://www.cncd.org.ro/legislatie/Legislatie- nationala/ORDONANTA-nr-137-din-31-august-2000-15/ 55 Recomandarea Generala a ECRI nr. 7 despre legislatia nationala pentru combaterea rasismului si discriminarii rasiale, adoptate pe 13 decembrie 2002, disponibil la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/GPR/EN/Recommendation_N7/ecri03- 8%20recommendation%20nr%207.pdf 56 World Bank. 2014. Handbook for improving the living conditions of Roma. Washington, DC: World Bank Group. http://documents.worldbank.org/curated/en/426791468030548664/Handbook-for-improving-the-living-conditions- of-Roma 66 Trebuie avut în vedere faptul că există o diferență între conceptul de desegregare și cel de non-segregare. Astfel, „Non-segregarea/nesegregarea presupune evitarea creării unor noi situații de segregare sau întărirea unor situații existente de acest tip. Este o abordare ce vizează realizarea intervenției fără ca aceasta să conducă la situații de izolare fizică a romilor sau de concentrare a acestora în anumite spații. De exemplu, servicii de baza, precum colectarea deșeurilor menajere, pot fi extinse la cartiere segregate, astfel încât să aibă la bază nesegregarea (să nu presupună creșterea izolării fizice a romilor sau 57 concentrarea acestora în acel spațiu)� . Nu există în literatura de specialitate sau în documentele legale naționale sau internaționale o definițe clară a segregării în relație cu populația romă. Elementul esențial regăsit în majoritatea documentelor care abordează problematica discriminării este acela că segregarea este o formă gravă de discriminare. 58 Vom regăsi în Recomandarea de Politică Generală nr.7 a ECRI și o formulare care definește segregarea ca fiind “actul prin care o persoană (fizică sau juridică) separă alte persoane pe baza unuia dintre motivele enumerate, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, în conformitate cu definiția propusă a discriminării. Ca urmare, actul voluntar de a se separa de alte persoane pe baza unuia dintre motivele enumerate nu constituie segregare�. În acest sens, spre exemplu, constituirea unor școli cu predare in limba maghiară, la ințiativa comunității locale, sau segregarea unui ansamblu de locuințe la inițiativa proprietarilor acestora nu va putea fi considerată segregare, în înțelesul politicilor antidiscriminare. Segregarea “este strâns legată de concentrare, ceea ce înseamnă că există o supra-reprezentare 59 statistică a unui grup și o sub-reprezentare a unuia sau mai multor grupuri într-un anumit spațiu� , ceea ce ne conduce la câteva “spații� în care această concentrare se poate produce – sistemul educațional, rezidențial, ocupare, sănătate și alte servicii publice. 60 Măsurile recomandate de desegregare pentru educație și posibilă non-segregare pot fi corelate cu diferite contexte teritoriale, ca de exemplu: cartiere sub-urbane și urbane integrate (non-segregate) cu școli segregate; cartiere mari sărace și segregate, din urban și rural; cartiere mici sărace și segregate, din urban și rural; localități rurale mici, cu cartiere segregate; și sate/așezări segregate din micro -regiuni defavorizate. Educația și locuirea sunt cele două domenii în care măsurile privind infrastructura (finanțate prin FEDR) și măsurile FES (cu sau fără FEDR) pot contribui la desegregare. Segregare în educație Ordinul nr. 1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării școlare a copiilor romi și aprobarea 61 metodologiei pentru prevenirea și eliminarea segregării școlare a copiilor romi arată că: “Segregarea este o formă gravă de discriminare. În cadrul sistemului educaţional, cu excepţia şcolilor / claselor cu predarea tuturor disciplinelor in limba romani, segregarea constă în separarea fizică, intenţionată sau neintenţionată, a copiilor romi de restul copiilor în şcoli, clase, clădiri şi alte facilităţi, astfel încât numărul 57 World Bank. 2014. Handbook for improving the living conditions of Roma. Washington, DC: World Bank Group. http://documents.worldbank.org/curated/en/426791468030548664/Handbook-for-improving-the-living-conditions- of-Roma 58 Idem 59 Atlasul zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale din România. Washington, D.C. : World Bank Group. http://documents.worldbank.org/curated/en/237481467118655863/Atlasul-zonelor-rurale-marginalizate-ş-I- al-dezvoltării-umane-locale-din-România 60 The Guidance for Member States on the use of European Structural and Investment Funds in tackling educational and spatial segregation, European Commission, EGESIF_15-0224-01, 11/11/2015 61 Ordinul nr. 1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării școlare a copiilor romi și aprobarea metodologiei pentru prevenirea și eliminarea segregării școlare a copiilor romi, emis de Minsiterul Educaţiei, Cercetării și Tineretului, Monitorul Oficial nr . 692 din 11.10.2007 67 copiilor romi faţa de cei neromi este disproporţionat de mare în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă din totalul populaţiei de vârstă şcolară în respectiva unitate administrativ teritorială.� Putem vorbi de mai multe forme de segregare școlară: o Intra-școlară: presupune organizarea de clase separate pentru romi. Această formă poate include și segregarea intra-clasă, ce presupune un nivel diferit al standardului curicular aplicat în aceeaşi clasă cu privire la elevii romi. o Inter-școlară: poate avea trei surse diferite: o Segregare geografică sau rezidenţială între grupuri etnice, astfel încât o anumită școală va avea o majoritate de elevi de o anumită etnie; un caz des întâlnit este acela în care, deși există o școală de cartier frecventată de toții copii din zonă, treptat se produce o mutare a copiilor majoritari către alte școli, în școala din cartier rămânând o majoritate de copii romi; o Proces de selecţie impropriu sau cultural subiectiv ce determină plasarea copiilor fără dizabilităţi în școli pentru pentru copii cu dizabilităţi mentale o Existenţa instituţiilor private ori de confesiune religioasă, cu intrare pe bază de examen sau taxă de şcolarizare, faţă de care copii romi sunt de facto excluşi datorită dezavantajului social o Individuală, sub forma școlilor de reşedinţă, este de asemenea o formă de segregare des întâlnită, în mare măsură rezultatul procesului de înscriere a elevilor condiționat de reședință. Situarea periferică a comunității rome va determina înscrierea preponderentă a elevilor din respectiva c omunitate într-o școală de reședință ce devine majoritară sau în cele mai multe cazuri exclusiv frecventată de elevi de o anumită apartentență etnică. Practici care pot duce la segregare școlară Situație care conduce la segregare Observații școlară Școlarizarea copiilor romi în școli Școli din cadrul sau aflate lângă un cartier “compact� de romi segregate rezidențial și fără o altă școală în apropiere, în care toți elevii sau un procent foarte mare sunt romi. Vorbim de așa-numita segregare „de facto�, în care posibilitatea de a avea o participare etnică mixtă a copiilor este foarte redusă, copii romi neavând o altă alternativă educațională. Îndrumarea și direcționarea deliberată a Deși sunt accesibile grădinițe/școli mixte îndrumarea sau copiilor romi către grădinițe/școli direcționarea se face către grădinițe sau școli segregate. segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi Plasarea tuturor copiilor care nu au Toți elevii romi care nu au fost la grădinițe sunt puși in frecventat grădinița în aceeași clasă 0/I aceeași clasa separat de alți elevi. Plasarea deliberată, în cadrul unei școli Elevii romi sunt puși în grupe sau clase separate de copii mixte, a elevilor romi în neromi sau copii romi au cursuri în clădiri sau facilitați grupe/clase/clădiri/alte facilități destinate separate de copii neromi, probabil cea mai directă formă de doar lor. segregare. Poate exista o presiune semnificativă în această direcție din partea părinților copiilor neromi și chiar din 68 partea cadrelor didactice. Plasarea într-o singură clasă a copiilor Elevii romi sunt plasați în aceeași clasă pe considerentul că s- care s-au înscris târziu la școală au înscris mai târziu, situație întâlnită deseori în comunitățile în care nu activează un mediator școlar. Păstrarea intactă de clase de romi când Se consideră că este în beneficiul elevilor să fie păstrați în copiii sunt transferați de la o grădinița aceeași structură cu cea din grădinița, grupa, clasa sau școala sau școală segregată într-o școală mixtă din care au venit. Segregarea în sine nu este problema fundamentală, ci asocierea elementului segregare cu cel de acces inegal al copiilor la o educaţie de calitate. Separarea în grădiniţe şi şcoli/clase conduce invariabil la o calitate a educaţiei inferioară celei oferite în grupele, clasele sau şcolile cu o altă majoritate etnică a populaţiei şcolare. Interesul cadrelor didactice pentru clasele din școlile segregate este redus, ca urmare segregarea școlară este de cele mai multe ori asociată cu prezența unor învățători și profesori mai puțin pregătiți și motivați, a căror legătură cu comunitatea locală este redusă. Segregara școlară pe criterii etnice are efecte negative pe toate palierele sistemului educațional, atât pentru copii romi și ne-romi, cât și pentru personalul didactic, parinții elevilor, comunitățile din care aceștia provin precum și asupra sistemului educațional. Principalele măsuri de desegregare pe care autoritățile locale și școala le pot lua sunt: 1. Realizarea și implementarea unor planuri de desegregare școlară; 2. Pregătirea profesorilor pentru educație incluzivă și asigurarea unui climat multietnic pozitiv, de valorizare a diversității; 3. Urmărirea performanțelor școlare si acordarea de sprijin suplimentar în clasele de masă pentru copiii romi și neromi care au nevoie de asistență; 4. Asigurarea că, atât timp cât copiii rămân în școli segregate în cadrul propriilor comunități, nivelul de cheltuieli, raporturile de personal și standardele în rândul cadrelor didactice sunt direct comparabile cu cele din școlile din comunitățile ne-rome; 5. Asigurarea unui transport accesibil și convenabil din punct de vedere financiar pentru a lua copiii din localități către școlile de masă care nu au o populație semnificativă de romi; 6. Informarea comunităților de romi cu privire la calitatea educației în școlile mixte și implicarea părinților romi în deciziile care privesc educația copiilor. Segregare rezidențială Segregarea rezidențială a comunităților de romi conduce la o concentrare a sărăciei, la perpetuarea unor mecanisme de reproducere a marginalizării cu neparticipare școlară, șomaj, lipsa facilităților curente (apă curentă, electivctiate, încălzire etc), lipsa accessului ușor la servicii publice, risc de intemperii si multe altele. Segregarea rezidențială generează și o scădere accentuată a relațiilor sociale cu alte grupuri și stigmatizare, dar și lipsa unor modele de succes, pozitive. Segregarea rezidențială a comunităților de romi poate fi: o Neintenționată – atunci când din proprie inițiativă, membrii comunităților de romi formează zone de locuire compacte, separate de restul locuitorilor, ca urmare a unor circumstanțe de viață variate ca 69 formă și intensitate. Spre exemplu, comunitatea Pata Rât din Cluj Napoca (lângă groapa de gunoi a orașului) s-a format in decursul ultimilor 25 de ani ca urmare a pierderii locurilor de muncă de către romi dupa 1990, pierderii locuințelor sociale sau de serviciu, acumulării de datorii personale, dar și datorită existenței unei surse de venit, respeciv din colectarea materialelor refolosibile din groapa de gunoi. o Intenţionată – aceasta realizându-se de obicei prin intervenția autorităților locale, prin acțiuni de mutare și de evacuare. Luând același exemplu, o parte a comunității Pata Rât din Cluj Napoca a fost mutată prin evacuare dintr-o zona mediu-centrală a orașului. Putem vorbi și de o altă formă de segregare rezidențială intenționată, specifică mai degrabă comunităților tradiționale de romi, cele care doresc o limitare a schimburilor sociale cu populația învecinată, cele care respectă anumite tradiții și pentru care viață modernă a societății actuale este un posibil pericol asupra status-quo-ul comunității – spre exemplu, comunitățile de căldărari sau gabori. Segregarea rezidențială duce la o degradare a calității locuirii, la restrângerea facilităților, căilor de acces, la apariția unor bariere fizice sau mentale. Serviciile publice, de la iluminatul public, la drumuri asfaltate, apă curentă, gaz metan, electricitate etc., sunt foarte puțin prezente. Existența actelor de identitate și proprietate este o altă problemă deoarece construcțiile/casele nu respectă crit eriile de realizare a unor locuințe și nu pot primi autorizații legale. Și, chiar dacă actul de identitate există, șansele de găsire a unui loc de muncă pentru cel etichetat ca fiind din comunitatea de romi scad datorită prejudecăților și stereotipurilor curente cu privire la romi. Desegregarea rezidențială este un proces complex și de durată, eliminarea separării dintre două comunități necesitând o anumită echilibrare a accesului la resurse, deci implică alocarea unor resurse financiare pentru investiții publice (drumuri de acces, facilități, etc) care să conducă la îmbunătățirea semnificativă a calității vieții, dar și o creștere a accesului la locuri de muncă, educație, servicii, etc. Practic, orice demers de desegregare trebuie să urmărească înlăturarea cauzelor care au dus la segregare, urmate de un proces de non-segregare, respectiv de măsuri coerente de evitare a unor noi situații de segregare. 62 Procesul de desegregare include elemente cheie : (a) Creșterea gradului de conștientizare și consultări – este important ca atât factorii de decizie romi cât si cei ne-romi ce vor fi implicați în procesul de desegregare să fie informați despre aceste aspecte înainte ca procesul să înceapă. Cunoașterea obiectivelor, a proceselor și a rezultatelor așteptate ale desegregării vor duce la îmbunătățirea capacității acestora de înțelegere a intervenției dar și la posibilitatea sprijinirii intervenției de către aceștia. Ignoranța generează adesea îngrijorare, nesiguranță și suspiciuni, aceste aspecte creând diverse situații de rezistență la proces. Desegregarea nu va avea succes dacă factorii de decizie nu-i vor percepe realele beneficii, dacă nu vor fi interesați de aceste aspecte sau dacă nu vor sprijini aceste tipuri de acțiuni. Astfel, creșterea gradului de conștientizare și consultările sunt esențiale pentru informarea acestora, pentru asigurarea de feed-back, pentru a contribui la proces. În plus, familiile Rome au preferințe diferite în ceea ce privește locația relocării și modul în care ar dori să fie relocate. În timp ce multe familii rome preferă să locuiască în cartiere mixte, există și familii care nu se simt confortabil și nu sunt pregătite să locuiască, în viitorul apropiat, alături de vecini care nu aparțin etniei rome, considerând poate că vecinii non-romi s-ar putea comporta impropriu cu ei. De obicei aceștia preferă să se integreze în mod voluntar, în ritmul lor, care le oferă confortul de care au nevoie. (de ex Project Brief 23, Italy). (More detailed information and good practices on stakeholder consultation are discussed in 62 World Bank. 2014. Handbook for improving the living conditions of Roma. Washington, DC: World Bank Group. http://documents.worldbank.org/curated/en/426791468030548664/Handbook-for-improving-the-living-conditions-of-Roma 70 Module 3 in Good Practice Note 1: Engaging Local Communities.) (b) Menținerea rețelelor sociale de susținere –o familie de romi relocate poate risca pierderea legăturilor sociale pozitive pe care le-au format cu alte familii rome în fosta locație. Rețelele sociale servesc adesea ca puncte de legătură și siguranță în vremuri dificile, prin oferirea de ajutor reciproc și de sprijin. Multe familii de romi se sprijină reciproc în familiile extinse și în relațiile de prietenie pe care le dezvoltă; astfel pierderea accesului la aceste tipuri de relații ar putea crește vulnerabilitatea la diverse șocuri precum pierderea veniturilor sau apariția unor probleme de sănătate. De aceea, este important ca aplicarea măsurilor de desegregare să evite perturbarea unor astfel de rețele. Adesea permiterea unui acces mai bun la serviciile de asistență socială poate înlocui, cel puțin parțial, rolurile acestor tipuri de rețele, însă intervențiile la acest nivel ar trebui să includă acțiuni care să creeze și să restabilească legături sociale pozitive în noua comunitate. Intervențiile ar trebui să ia în considerare posibilitatea existenței unor tensiuni între diferite grupuri de romi; este posibil și ca, crearea pur și simplu a unei comunități mixte de romi si ne-romi să nu fie foarte funcțională. (c) Îmbunătățirea competenței culturale și combaterea discriminării - deceniile de segregare pot fi cauza împiedicării interacțiunilor și a comunicării dintre romi și ne-romi, acest lucru ducând la existența unor dificultăți în înțelegerea dintre grupuri diferite. Obiceiurile, percepțiile și circumstanțele diferite pot determina comportamente diferite ale grupurilor, fapt ce ar putea îngreuna capacitatea grupurilor de înțelegere și acceptare. Astfel de diferențe ar putea duce la neînțelegeri, la neîncredere și dezaprobare reciprocă, alimentând tensiuni și conflicte între diferite grupuri. Aceste percepții și atitudini ar putea duce la discriminare. Astfel, creșterea capacității ambelor grupuri de a înțelege și respecta diferențele existente prin activități de interacțiune, de formare profesională, de conștientizare și de sensibilizare este foarte importantă. În plus, atunci când romii sau ne-romii sunt relocați în cartiere noi, aceștia trebuie să fie familiarizați cu regulile noii comunități și cu codurile de conduită acceptate în respectivele comunități. Activitățile care să faciliteze și să promoveze interacțiunea și cooperarea dintre romi și ne -romi pot juca, de asemenea, un rol esențial în promovarea înțelegerii reciproce și a respectului între cele două grupuri. Îmbunătățirea aprecierii generale a culturii rome poate stimula, de asemenea, stima de sine a acestui grup și împuternicirea acestora în direcția asumării un rol mai activ în viața socială și economică. (d) Medierea conflictelor și a decalajelor în comunicare – ar fi indicat să se creeze un serviciu de mediere pentru a-și aduce aportul la rezolvarea sau la detensionarea conflictelor sau tensiunilor gen erate de diferențele existente între grupuri la nivel de obiceiuri, coduri de conduită, percepții și valori (de exemplu, între romi și ne-romi, precum și între diferite grupuri de romi). Mediatorii și asistenții sociali pot reprezenta, de asemenea, punți de legătură între romi aflați în situații dezavantajate și funcționari publici sau furnizori de servicii; ei pot îmbunătăți comunicarea dintre aceștia și spori calitatea serviciilor sociale furnizate. Mediatori sanitari romi sunt un bun exemplu pentru întreaga regiune. (e) Refacerea sau îmbunătățirea activităților generatoare de venituri - în cazul în care desegregarea solicită relocarea romilor dintr-un cartier segregat într-unul nesegregat, familiile de romi ar fi obligate să își găsească noi surse de venit. De multe ori, locuințele și alte costuri legate de traiul zilnic sunt mai mari în cartiere nesegregate, iar romii vor trebui să câștige mai mult decât au făcut -o în vechea comunitate, unde probabil că s-au bazat pe resurse disponibile imediat, precum terenurile cultivabile, apa (dintr-un râu sau lac), pădurea, sau, în cazuri extreme, depozitele de deșeuri, nici una dintre acestea neputând fi disponibile în noul cartier. Mai mult decât atât, tipurile de competențe și cunoștințe pe care le -au folosit pentru a-și crea o viață într- un cartier segregat ar putea fi nepotrivite pentru tipurile de trai și pentru oportunitățile generatoare de venituri în noul cartier. Prin urmare, ar fi necesare servicii de asistență pentru a -i ajuta pe romii relocați să obțină abilități adecvate pentru a se adapta la noile opțiuni de trai și oportunități de angajare. Acestea ar putea să includă formarea profesională, consiliere vocațională, formarea unor abilități noncognitive și 71 oferirea de asistență în căutarea unui loc de muncă. (f) Îmbunătățirea conectivității - în timp ce desegregarea spațială este, în general, asociată cu relocarea persoanelor segregate în cartiere mixte, în funcție de contextul comunității, segregarea poate fi abordată prin îmbunătățirea conectivității cartierului segregat cu o comunitate mai largă (îmbunătățirea transportului public și a drumurilor, îndepărtarea barierelor fizice), prin creșterea accesului la serviciile de bază, prin modernizarea cartierului (de exemplu, apa, canalizare și electricitate) acesta devenind, astfel, parte integrantă a comunității mai largi. În funcție de contextul comunității, modernizarea adaptată a serviciilor ar putea fi o soluție mai eficientă și mai fezabilă pentru îmbunătățirea conectivității și a condițiilor de trai a romilor dezavantajați decât relocarea acestora într-un cartier diferit. Abordarea segregării spațiale și a celei din educaționale Ghidul pentru Statele membre privind folosirea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții pentru a 63 reduce segregarea spațială și a celei educaționale are în vedere legislația UE și cadrul de politici, pentru a acorda asistență instituțiilor publice relevante din Statele membre, și mai ales autorităților de management, pentru a elabora și implementa eficient investițiile care vizează nevoile educaționale și de locuire ale comunităților marginalizate, rome sau non -rome, finanțate din FESI în perioada 2014-2020. 64 Pe baza Ghidului UE , o listă de verificare pentru propuneri recomandă ca următoarele aspecte să fie avute în vedere atunci când sunt elaborate apelurile: 1. Apelul de proiecte corespunde Strategiei Naționale pentru Integrarea Romilor și Recomandărilor specifice României? 2. Apelul de proiecte va contribui la atingerea indicatorilor de rezultat imediat (output) ai programului? 3. Autoritatea de management are o definiție a segregării grupurilor marginalizate în educație și locuire și indicatori pre-definiți pentru a măsura segregarea? 4. Apelul de proiecte vizează explicit problema segregării grupurilor marginaliz ate? 5. Apelul de proiecte exclude în mod explicit orice suport pentru acțiuni ce ar duce la segregarea grupurilor marginalizate? 6. Apelul de proiecte necesită și demonstrarea faptului că acțiunile sunt aliniate cu strategia de dezvoltare locală și regională în vigoare, care vizează incluziunea socială și desegregarea grupurilor marginalizate? 7. Apelul de proiecte necesită justificarea acțiunilor de non-segregare propuse, care: a. demonstrează că desegregarea grupurilor marginalizate nu este posibilă? b. acțiunea va duce, pe termen mai lung, la desegregarea grupurilor marginalizate? c. acțiunea este completată cu activități de desegregare pentru grupurile marginalizate? 8. Apelul de proiecte include indicatori care monitorizează efectul de desegregare al acțiunilor, pentru grupurile marginalizate? 63 European Commission, EGESIF_15-0224-01, 11/11/2015 64 The Guidance for Member States on the use of European Structural and Investment Funds in tackling educational and spatial segregation, European Commission, EGESIF_15-0224-01, 11/11/2015 72 9. A existat o consultare pentru apelul de proiecte, cu reprezentanții grupurilor marginalizate sau cu actori care cunosc nevoile grupurilor țintă (ca mediul academic, ONG -urile, think-tank-uri specializate sau posibili beneficiari care lucrează cu grupurile țintă)? 10. Apelul de proiecte necesită realizarea unor activități suport pentru a asigura desegregarea eficientă a grupurilor marginalizate? Criterii de identificare a segregării Ghidul solicitantului pentru apelul 4.1 face referire la problematica segregării astfel: „Multe din aceste zone marginalizate pot fi segregate (separate de restul comunității). Granițele dintre comunitatea segregată și comunitatea majoritară pot fi granițe naturale (de exemplu. un râu, un deal, etc.), granițe construite (de exemplu. un zid, un gard, etc.) sau pot fi simbolice (de exemplu. locuitorii unei străzi se pot considera segregați, separați de restul comunității, nu există interacțiune socială între ei și vecini). � De asemenea, în Anexa B Fişa sintetică minimală a comunității din Ghidul Solicitantului pentru Obiectivele specifice 4.1. și 4.2. se identifică elemente de luat în calcul în privința segregării școlare sau rezidențiale: Se va ține cont de definiția și aspectele prezentate în Anexa B. Dacă există segregare teritorială se vor descrie cel puțin următoarele elemente: distanța față de cea mai apropiată localitate sau față de localitatea unde există servicii precum educație, sănătate, locuri de muncă; existența barierelor fizice Segregare sau simbolice; distanța socială – calitatea (cooperare, conflicte, indiferență, etc) teritorială și cantitatea (majoritatea interacțiunilor membrilor grupului segregat sunt realizat tot cu membrii grupului segregat sau cu membrii comu nităț dintre grupul segregat și comunitatea majoritară); gradul de concentrare (procentul) a romilor sau a grupului vulnerabil segregat în teritoriul vizat și procentul romilor în alte zone/cartiere ale unității administrativ -teritoriale. Se va ține cont de definiția și aspectele prezentate în Anexa B. Dacă există segregare școlară se vor descrie cel puțin următoarele elemente: procentul de romi sau procentul membrilor altui grup vulnerabil segregat în școală/clasă, procentul aceluiași grup segregat în comunitatea vizată și procentul aceluiași Segregare şcolară grup în alte școli/clase care deservesc comunitatea respectivă; distanța până la școală, distanță exprimată în timpul pe care copilul îl petrece pentru deplasarea la școală (dus-întors). E încurajată și descrierea altor aspecte (calitatea educației, dotările școlii, etc), în funcție de specificul fiecărei comunități. Astfel, vor putea fi luați în calcul o serie de indicatori cu privire la segregare: Tip de segregare Indicatori Școală segregată Procent romi în școală comparativ cu procentul de romi în circumscripția școlară Indicator de comasare - diferența între procentul de copii aparținând unui anumit grup etnic/religios/vulnerabil dintr-o școală/clădire/clasă și procentul de copii aparținând aceluiași grup vulnerabil din circumscripția școlară/școală/an școlar 73 Timpul petrecut de elevi pe drumul spre școală și înapoi acasă (dus – întors) Distanța în km necesară pentru deplasarea la școală (dus-întors) Existența sau nu a unor mijloace de transport în comun sau special alocate transportului școlar Clasă segregată Procent romi în clasă comparativ cu procentul de romi în anul școlar respectiv Clădire segregată Procent de romi în clădirecomparativ cu procent de romi în școală Segregare rezidențială Distanța față de cea mai apropiată localitate Existența barierelor fizice sau simbolice Distanța socială o calitatea (cooperare, conflicte, indiferență, etc) o cantitatea (majoritatea interacțiunilor membrilor grupului segregat sunt realizate tot cu membrii grupului segregat sau cu membrii comunităț dintre grupul segregat și comunitatea majoritară); Gradul de concentrare (procentul) a romilor sau a grupului vulnerabil segregat în teritoriul vizat și procentul romilor în alte zone/cartiere ale unității administrativ- teritoriale Distanța până la primărie și serviciile sociale ale acesteia Calitatea drumurilor de acces către serviciile sociale Existența sau nu a mjloaceleor de transport în comun Distanța până la cel mai apropiat punct de servicii medicale – dispensar, policlinică, urgență Accesul serviciilor de urgență în comunitate Existența sau nu a serviciilor de tip commercial – produse alimentare și non- alimentare, distanța față de acestea Existența oportunităților de locuri de muncă Existența sa nu a mijloacelor de transport către oportunitățole de locuri de muncă Analiza propunerilor de proiecte prin intermediul principiului non-segregării În procesul de eveluare a propunerilor de proiecte, elementele privind diferitele forme de sergregare vor trebui luate în calcul. Astfel, asa cum se precizează de către Ministerul Fondurilor Europene în Anexa 4 - 65 Considerente generale privind respectarea principiilor nonsegregării și desegregării din anexa noul apel de proiecte Programul „ȘCOALĂ PENTRU TOȚI� (POCU, Obiective Specifice 6.2, 6.3, 6.4, 6.6) , trebuie respectate principiile Comisiei Europene cuprivire la non-segregare și desegregare: 1. “Nonsegregarea – fondurile structurale și de investiții nu pot fi folosite pentru crearea de facilități/servicii noi, segregate, sau pentru dezvoltarea/întreținerea celor deja segregate. Investițiile în locuire sau educație nu pot duce la izolarea sau concentrarea grupurilor vulnerabile în anumite spații . 2. Desegregarea – fondurile structurale și de investiții pot fi folosite pentru eliminarea sau pentru diminuarea semnificativă a segregării. Activitățile ar trebui să fie de relocare a locuitorilor din zonele segregate în comunități nesegregate și mutarea copiilor din școlile/clasele segregate.� 65 Vezi detalii la http://www.fonduri-ue.ro/apeluri/details/2/73/apeluri-pocu-4-6-6-2,6-3,6-4,6-6-program- %E2%80%9Dscoal%C4%83-pentru-to%C8%9Bi%E2%80%9D (1.02.2017) 74 Aspecte cheie ce trebuie avute în vedere de către solicitanții de proiecte și evaluatorii care realizează analize ale comunităților marginalizate Solicitanți Solicitantul va identifica dacă există sau nu segregare în respectiva comunitate, din mai multe perspective (locuire, educație, ocuparea forței de muncă, etc.) Noile activități din proiect nu trebuie folosite pentru a crea noi facilități/servicii segregate sau pentru a le dezvolta/menține pe cele deja segregate. În cazul în care există segregare, o parte a fondurilor structurale și de investiție vor fi folosite pentru a elimina sau reduce semnificativ segregarea. Listă de verificare pentru solicitanți Descriere DA NU Există un plan pentru desegregare școlară sau urmează a se realiza un astfel de plan? Activitățile vizează reducerea sau eliminarea decalajelor privind existența și calitatea serviciilor educaționale? Activitățile vizează reducerea sau eliminarea distanței fizice dintre comunitatea marginalizată și restul comunității? Serviciile sociale existente și cele nou create prin proiect nu se adresează exclusiv persoanelor din grupurile vulnerabile Există activități derulate în comun de membrii grupurilor vulnerabile segregate și de cei ai comunității principale, cu scopul de a îmbunătăți relația dintre cele două comunități? Evaluatori Activitățile noi din cadrul proiectului nu trebuie folosite pentru a crea noi facilități/servicii segregate sau pentru a le dezvolta/menține pe cele deja segregate. 75 6. Identificarea etniei membrilor comunității și posibile domenii de intervenție specifică 66 Datele oficiale ale Recensămintelor Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011 ne arată faptul că populația de etnie romă din România este într -un proces de creștere. Așa cum se poate observa din tabelul de mai jos, 3,2% din populația României se declară ca aparținând etniei rome, în creștere față de Recensământul din 2002, când acest procent era de 2,5%. Diferitele cercetări sociologice din ultimii ani pun această creștere atât pe natalitatea mai ridicată în rândul etniei rome, cât și pe creșterea numărului de persoane care se auto-identifică drept romi în contextul oficial al procesului de recenzare a populației. Tabel 4. Evoluția populației de etnie romă comparativ cu populația de etnie română și maghiară, conform datelor de Recensământ Anul Total populatie (mil.) Romi Romani (%) Maghiari (%) Romi (%) 1930 14.28 242.656 77.9 10.0 1.7 1956 17.48 104.216 85.7 9.1 0.6 1966 19.1 64.197 87.7 8.5 0.3 1977 21.55 227.398 88.1 7.9 1.1 1992 22.81 401.087 89.5 7.1 1.8 2002 21.68 535.14 89.5 6.6 2.5 2011 20.25 619.000 88.6 6.5 3.2 67 La Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011 , au fost colectate date cu privire la caracteristicile etno-culturale și în mod specific respondenții au fost întrebați “Cărei etnii consideră persoana că îi aparține?�. Variantele de lucru ale operatorului de recensământ pentru a identifica o persoană de etnie romă (codul 1200 – rom) au fost următoarele: 1201– rom, 1202 – băieş, 1203 – boldean, 1204 – caştal, 1205 – căldărar, 1206 – cărămidar, 1207 - cocalar, 1208 - gabor, 1209 – geambaş, 1210 – lăieş, 1211 - lăutar, 1212 - pletos, 1213 – rudar, 1214 – spoitor, 1215 – ţigan, 1216 – ţigan de mătase, 1217 – ursar, 1218 – vătraş, 1219 – zavragiu. Iată deci o diversitate de denumiri care au fost asociate la Recensământ etniei rome. Vorbind de diversitate, putem analiza fiecare dintre aceste grupuri sau neamuri de romi plecând de la caracteristicile lor tradiționale, utilizarea sau nu a limbii Romani sau a unui dialect al acesteia, etc. În contextul actual neamul tradiţional nu pare să mai constituie un fapt foarte viu de conştiinţă p entru o mare parte a 68 populaţiei de romi din România, de aceea cercetătorii s-au îndreptat către studiul diversității comunităților de romi. Astfel, diversitatea comunităţilor poate fi analizată prin prisma unor elemente precum: o Prezența caracterisitcilor vieții tradiționale; o Autoidentificarea ca aparținand etniei rome în context publice și private; o Hetero-identificarea din parte altor populații cu care aceștia intră în contact; 66 Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, vezi detalii la http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ 67 Pentru mai multe detali, vezi http://www.recensamantromania.ro/instrumentar/ 68 Burtea, V. (2002). Rromii în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact. Bucureşti: Lumina Lex, pag. 52 76 o Nivelul de utilizare al limbii romani. 69 În analiza populației de romi pot fi identificate cinci nivele etnice pentru romi : o Romi care au toate caracteristicile tradiţionale şi care se autoidentifică în toate circumstanţele (oficiale, administrative şi informale); o Romi care arată toate caracteristicile etnice tradiţionale şi care sunt, de asemenea, identificaţi ca romi de către ceilalţi care le văd stilul de viaţă, dar care nu se autoidentifică în circumstanţe oficiale - administrative; o Romi “modernizaţi� care şi-au schimbat stilul de viaţă în sensul modernizării şi care nu mai prezintă indicii vizibile ale modului tradiţional de viaţă, care se autoidentifică ei înşişi ca romi, atât în contexte formale, cât şi informale şi care sunt identificaţi de ceilalţi ca romi în virtutea propriei identificări (activiştii romi, oameni de cultură, oameni de afaceri romi etc.); o Romi “modernizaţi�, care tind să nu se mai autoidentifice ca romi, sau o fac în mod fluctuant şi pe care ceilalţi îi pot sau nu identifica, ca romi; o “Foşti Romi�, care s-au integrat în populaţia majoritară până la dispariţia trăsăturilor distinctive, care au renunţat chiar pentru ei înşişi la autoidentificarea ca romi. Pornind de la acest model, se poate face o identificare a posibilelor domenii de intervenție socială conform tabelului de mai jos. Apare evident din această clasificare faptul că romii modernizaţi (categoria D - care tind să nu se mai identifice ca romi) şi romii integraţi în populaţia majoritară (categoria E) nu mai pot fi cu adevărat consideraţi ca membri ai comunităţii romilor, problemele specifice comunităţilor de romi nemaifiindu-le neapărat familiare. Există un acord cvasi-general al liderilor politici, al cercetătorilor, al instituțiilor internațion ale asupra realității unui număr mai mare de persoane de etnie romă decât cel înregistrat oficial. Un s tudiu sociologic 70 al Băncii Mondiale estimează în varianta minimă 730.174 romi, iar în varianta maximă 968.275 romi. Alte estimări vorbesc de peste un milion de romi şi ajung chiar până la peste două milioane de romi. Problemele cu care se confruntă astăzi comunităţile de romi din România sunt înrădăcinate în discriminarea şi excluderea socială istorică, în sistemul de viaţă tradiţional şi anumite valori ale comunităţii care nu corespund tendinţelor şi standardelor actuale ale societăţii. Studiile sociologice şi datele statistice oficiale arată că romii sunt populaţia cu risc foarte ridicat de sărăcie şi excluziune socială. Ciclul vicios al sărăciei îi menţine pe romi în situaţii de excludere socială, de la sistemul legal/democratic, 71 la ocupare şi asigurări sociale, până la sistemul familial şi comunitar . Consecinţele sunt dintre cele mai diverse, de la neparticiparea la procesul alegerilor, accesul dificil la servicii de sănătate şi alte servicii sociale, neangajarea pe piața muncii în condiţii legale, locuire în condiţii dificile, acces dificil la educaţie, scăderea solidarităţii comunitare etc. 69 Zamfir, C., Zamfir, E. (coord) (1993). Ţiganii între ignorare şi îngrijorare. Bucureşti: Alternative, pag. 57 70 Sandu, D. (2005). Comunităţile de romi din România. O hartă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI. Bucureşti: Banca Mondială. Pag. 68-70 71 Zamfir, C., Preda, M. (2002). Romii în Romania. Bucureşti: Expert. Pag. 283-301 77 Tabel 5. Posibile intervenții de intervenție specifică în comunitățile de romi, în funcție de caracteristicile acestora Categorie Romi Prezenţa Auto- Hetero- Nevoia estimată Posibile domenii de intervenție specifică caracteri- identificare identificare de intervenție sticilor ca rom socială specifică tradiționale A. Au toate caracteristicile tradiţionale DA DA DA Ridicată Păstrarea culturii şi a identităţii etnice Se autoidentifică în toate circumstanţele în toate Modernizarea meseriilor tradiţionale (oficiale, administrative şi informale) contextele Antreprenoriat Înţelegerea, acceptarea, aplicarea normelor curente ale societăţii Participarea la educaţie Acces la servicii sociale B. Arată toate caracteristicile etnice DA DA, doar în DA Medie Păstrarea culturii şi a identităţii etnice tradiţionale. context Participarea la educaţie, a doua șansă Sunt identificaţi ca romi de către ceilalţi care le infomal Programe de formare profesională văd stilul de viaţă. Programe active de angajare, antreprenoriat Nu se autoidentifică în circumstanţe oficiale- Acces la servicii sociale administrative C. “Modernizaţi�, care nu mai prezintă indicii NU NU DA/ NU Medie Păstrarea elementelor culturale şi a identităţii vizibile ale modului tradiţional de viaţă. etnice Se autoidentifică ei înşişi ca romi, atât în Continuarea măsurilor afirmative în educaţie contexte formale, cât şi informale. Măsuri afirmative pentru angajarea în muncă, Sunt identificaţi de ceilalţi ca romi în virtutea antreprenoriat propriei identificări (activiştii romi, oameni de cultură, oameni de afaceri romi etc.) D. “Modernizaţi� care tind să nu se mai NU NU DA/ NU Scăzută Promovarea elementelor culturale şi a autoidentifice ca romi, sau o fac în mod identităţii etnice fluctuant şi pe care ceilalţi îi pot sau nu să îi Programe active de angajare, antreprenoriat identifice ca romi Acces la servicii sociale E. “Foşti Romi� care s-au integrat în populaţia NU NU NU Scăzută Nu este nevoie majoritară până la dispariţia trăsăturilor distinctive. Au renunţat la autoidentificarea ca romi. 78 Autoidentificare versus hetero-dentificare Date fiind conotațiile negative asociate etniei rome, autoidentificarea ca rom este o chestiune problematică, mulți dintre romi evitând posibilele etichetări și stigmatizarea asociată cuvântului rom. 72 În lucrarea “Vino mai aproape. Incluziunea și excluziunea romilor în societatea românească de azi � , autorii, 73 citând un studiu de referință în domeniu , arată cu privire la heteroidentificarea romilor intervievați că: o “aproape toate persoanele care se autoidentifică drept romi sunt heteroidentificați drept romi; o persoanele autoidentificate reprezintă o submulțime a persoanelor heteroidentificat e: aproximativ 10% din respondenții din România care s-au autoidentificat drept ne-romi erau încă desemnați drept romi de către intervievatori; o caracteristicile externe ale individului afectează probabilitatea de a fi heteroidentificat drept rom: faptul de a locui într-o așezare (percepută drept) majoritar romă / țigănească, nivelul scăzut de educație (învățământ primar sau mai puțin), numărul de persoane din gospodărie și veniturile reduse cresc probabilitatea de a fi definit drept rom; o faptul de a locui într-o zonã populatã de romi crește aceastã probabilitate de douăsprezece ori, lipsa de educație de aproximativ trei ori, iar sărăcia și aglomerarea – fiecare de aproximativ 1,5 ori.� Cercetările sociologice din ultimi 20 de ani au arătat o anumită evoluție a abordării. Dacă la început putem vorbi de preponderența unor cercetări în care heteroidentificarea era cea utilizată și consi derată acceptabilă, ulterior cercetările au devenit mult mai sofisticate în metodologia de eșantionare. Acest proces a avut loc și pe fondul creșterii prezenței cercetătorilor de etnie romă sau activiștilor care au adus în discuție colectarea datelor segregate etnic. Rezultatul pozitiv este că toate cercetările din ultimii ani au folosit cu preponderență un model de identificare a respondenților romi prin auto-identificare. Există anumite variante de lucru în care este folosită inițial, în prima etapă a eșantionării, heteroidentificarea, urmând ca în etapa ce colectare a datelor pe teren să fie utilizate doar datele de la persoanele care se auto-identifică etnic ca romi. Pentru prima etapă se folosesc diferite metode, de la datele de recensământ până la colectarea datelor de la structurile administrației publice locale, experții locali pentru romi, mediatori sanitari, mediatori școlari, birourile județene pentru romi etc. O altă practică întâlnită este cea a construirii unor eșantioane (nereprezentative la nivel național spre exemplu) de populație ne-romă, care pot oferi date comparative interesante cu privire la diferențele dintre romi și ne- romi la nivelul comunităților locale în care aceștia trăiesc împreună. În demersurile de cercetare sociologică vom regăsi diferite tipuri de întrebări care conduc la date privind etnia romă: Întrebări Observații Aparțineți etniei rome? Răspunsul poate fi afirmativ sau negativ sau non-răspuns Cărui grup etnic aparțineti? Se oferă o listă a grupurilor entice sau se asteaptă o auto - identificare etnica a respondentului 72 Fleck, Gabor și Rughiniş, Cosima (Ed.) (2008). Vino mai aproape. Incluziunea și excluziunea romilor în societatea româneqaască de azi. București: Human Dynamics. Pag. 8-10. 73 Ahmed, Patricia, Feliciano, Cynthia și Jean Emigh, Rebecca (2001). Ethnic Classification in Eastern Europe. Disponibil pe 13 martie 2004 pe site-ul Centrului pentru Analize Sociale Comparate: http://www.sscnet.ucla.edu/soc/groups/ccsa/past.htm 79 Cărei etnii consideraţi că îi aparţineţi, Indică afilierea etnica primară dar și cea secundară. O astfel în primul rând? Dar în al doilea rând? de întrebare contribuie la reducerea stigmei sau stereotipurilor negative și încurajează asuparea etnică Cărui neam de romi considerați că Se oferă o listă a neamurilor de romi sau se asteaptă o aparțineti? auto-identificare etnică din punct de vedere al neamului de romi din partea respondentului Dacă vă gândiţi la cei care trăiesc în O estimare a procentului de populație romă din zona de zona în care locuiţi dvs. cam cât la interes sută dintre aceştia sunt romi? Dacă vă gândiţi la cei care trăiesc în O estimare a procentului de populație romă la nivelul aceeaşi localitate cu dvs. cam cât la intregii localități sută dintre aceştia sunt romi? Dacă vă gândiţi acum la toţi oamenii O estimare a procentului de populație de etnie romă la care trăiesc în România, cam cât la nnivleul întregii țări sută dintre aceştia credeţi că sunt romi? Dacă un tânăr are tatăl rom şi mama Aprecierea asupra etniei in funcție de etnia diferită a celor româncă, ce este tânărul? doi părinți, din care unul de etnie romă Calcularea numărului/procentului de romi conform cerințelor din Ghidul Solicitantului pentru obiectivele specifice 4.1. și 4.2. 74 Așa cum indică documentele de program ale MFE , în demersul de realizare a studiilor de comunitate, a analizelor preliminare de comunitate, se pot folosi surse diferite de date. Este foarte important să menționăm faptul că datele prezentate în aceste studii de comunitate sunt cele care vor fi utilizate pentru fundamentarea intervenției, astfel încât pornind de la problemele identificate să poată fi reprezentate soluțiile cele mai bune de îmbunătățire a situației comunității sau comunităților. Procentul de persoane de etnie romă poate să difere în funcție de sursa datelor, astfel că datele de recensământ nu sunt suficiente. La nivel local pot să existe date statistice rezultate din cercetări ştiinţifice anterioare sau date colectate de structuri ale administrației publice sau ale altor structuri și instituții publice - Institutul Național de Statistică/ Direcțiile Județene de Statistică, Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate Publică, Serviciile Publice de Asistență Socială, Poliția Locală etc. În Anexa B: Fișa sintetică minimală a comunității, regăsim următoarele: 74 Fostul Minister al Fondurilor Europene, până în ianuarie 2017. 80 Se observă că sunt indicate trei surse de date, respectiv: 1. Recensământ: o Total populație de romi și ne-romi, conform Recensământului din anul 2011, cu date suplimentare cu privire la numărul de adulți și de copii; o Utilizând site-ul http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-ii-populatia-stabila- rezidenta-structura-etnica-si-confesionala/ se vor putea identifica destul de ușor datele generale de Recensământ pe diferite localități; datele care pot fi astfel obținute merg către alte detalii cu privire la statutul ocupațional, nivel de educație, utilizarea limbii materne, religie, etc.; 2. Primărie: datele prezentate de Primărie pot fi total diferite în ceea ce privește proporția populației rome, evaluările acestei structuri însă putând fi extrem de relevante, mai ales în contextul procesului de migrație; la acest nivel, datele sunt cel mai adesea oferite de expertul local pe problemele romilor, mediatorul sanitar sau mediatorul școlar, acolo unde aceștia există, sau de la Serviciile Publice de Asistență Socială sau cel de protecție a drepturilor copilului, Poliție, etc.; 3. Lideri romi: Leaderi romi sunt cetățeni români de etnie romă care au reședința în localitate/zona de intervenție și exercită o formă de autoritate asupra populației rezidente în localitate și îi reprezintă formal sau informal în raport cu alți actori sociale. În anumite localități vom putea identifica și consilieri locali romi aleși, reprezentanți ai partidei Romilor sa a altor organizații politice sau neguvernamentale a romilor. Pe de altă parte, putem vorbi de datele obţinute din studiul de referință prin activităţi de cercetare pe teren, caz în care activitățile de cercetare sunt realizate de aplicant, pe baza unor chestionare sau altor metode ce colectare a datelor. În funcție de dimensiunea comunităților țintă, cercetarea de teren poate să aibă în vedere întreaga populație sau un eșantion al acesteia. Datele ordin cantitativ pot fi suplimentate cu alte date obținute prin metode calitative. Încercând o ierarhizare a surselor de date, putem vorbi de: Sursă date Auto/hetero identificare Observații Institutul Național de 1 Statistică/ Direcțiile Auto-identificare Singura sursa de date oficiale Județene de Statistică Date parțiale în general, rezultat al Direcțiile de Asistență 2 Hetero-identificare demersurilor profesionale din aria de Socială și Protecția Copilului resposabilitate 81 Date parțiale în general, rezultat al Direcțiile de Sănătate 3 Hetero-identificare demersurilor profesionale din aria de Publică resposabilitate Date parțiale în general, rezultat al Serviciile Publice de 4 Hetero-identificare demersurilor profesionale din aria de Asistență Socială resposabilitate Date parțiale în general, rezultat al 5 Poliția Hetero-identificare demersurilor profesionale din aria de resposabilitate Date parțiale, relevante, dar 6 Primărie Hetero-identificare neoficiale, instituția neavând atribuții oficiale de colectare de date Auto-identificare Și 7 Lideri Romi Date informale Hetero-identificare Auto-identificare Și 8 Cercetări Date de cercetare Hetero-identificare Auto-identificare 9 Studiu de referință Date de cercetare șiHetero-identificare Este util ca aplicantul să folosească estimări ale ponderii de romi din comunitate din surse diferite - recensământ INS, estimări ale liderilor din comunitatea romă și estimări ale primăriei. Principiul de ale gere a procentului folosit efectiv pentru încadrarea comunității este legat de două criterii. Este indicat a) să fie reținut procentul care are cea mai elaborată fundamentare metodologică, științifică , explicită și care b) implică în mai mare măsură autoidentificarea și nu heteroidentificarea etnică. Estimările de tip convingere sau credință (�eu știu�, �noi știm sau credem� că sunt atâția romi) trimit mai mult la fundamente subiective de evaluare. Aspecte cheie ce trebuie avute în vedere de către solicitanții de proiecte și evaluatorii care realizează analize ale comunităților marginalizate Solicitanți Solicitantul va calcula, atât cât se poate, procentul de populație romă din comunitate, folosind mai multe surse: recensământul INS, liderii comunităților rome, autoritățile Și locale, noi anchete/recensăminte. În final, principiul folosit pentru alegerea uneia din evaluatori sursele de date este acela ca procentul (i) să se bazeze pe un suport metodologic cât mai extins și (ii) să implice, cât de mult se poate, auto-identificare și nu hetero-identificare din perspectiva etniei. Evaluatori A se vedea secțiunea „Calcularea numărului/procentului de cetățeni romi, conform cerinței din Ghidul solicitantului pentru obiectivele specifice 4.1 și 4.2� 82 7. Evaluarea de impact și sustenabilitatea proiectelor Evaluarea de impact urmărește schimbările din nivelul de bunăstare al indivizilor, gospodăriilor, comunităților sau companiilor, care pot fi atribuite unui anumit proiect, program sau unei politici. Întrebarea principală a evaluării de impact este ce s-ar fi întâmplat cu cei care primesc intervenția dacă nu ar fi beneficiat de acest program. Evaluarea de impact are ca scop oferirea de feedback, pentru a ajuta la îmbunătățirea elaborării programelor și politicilor. Pe lângă faptul că permit un nivel mai ridicat de răspundere, evaluările de impact reprezintă un instrument pentru învățarea dinamică, permițându -le decidenților să îmbunătățească programele în derulare și, în final, să aloce mai bine fondur ile la nivelul programelor. Multe instituții și mulți manageri de proiect sunt reticenți în realizarea evaluărilor de impact, deoarece acestea sunt văzute ca fiind scumpe, necesită timp, sunt complexe din punct de vedere tehnic, li deoarece constatările pot fi delicate din punct de vedere politic, mai ales dacă sunt negative. Multe evaluări au fost criticate și pentru că rezultatele au venit prea târziu, nu au răspuns la întrebările importante sau pentru că nu fuseseră realizate cu suficientă rigurozitate. O altă constrângere este, de multe ori, reprezentată de cantitatea limitată a datelor disponibile și de calitatea acestora. Însă, cu o planificare corespunzătoare, din timp, cu sprijinul decidenților și cu o investiție relativ mică raportat la costul total al proiectului, o evaluare riguroasă poate fi extrem de pertinentă pentru a evalua caracterul adecvat și eficacitatea unui program. Informațiile generate de evaluările de impact sunt folosite la luare unor decizii privind extinderea, modificarea sau eliminarea unei anumite politici sau a unui program, și pot fi folosite la prioritizarea acțiunilor. În plus, evaluările de impact contribuie la îmbunătățirea eficacității politicilor și a programelor. Evaluările de impact necesită o cantitate semnificativă de informații, timp și resurse. Prin urmare, acele intervenții care vor fi evaluate trebuie selectate cu atenție. Un set de patru întrebări cheie poate ghida decizia despre când să se realizeze o evaluare de impact: (i) Politica sau programul sunt considerat e ca având o relevanță strategică pentru reducerea sărăciei?; (ii) Intervenția testează o abordare inovatoare pentru reducerea sărăciei?; (iii) Există suficiente dovezi că acest tip de intervenții funcționează bine în mai multe contexte diferite?; (iv) Când ar trebui să ne așteptăm la rezultate? Ca o componentă a procesului de monitorizare și evaluare, evaluările de impact reprezintă un instrument esențial pentru a testa validitatea anumitor abordări alese pentru dezvoltare și eliminarea sărăciei. Evaluările de impact îi ajută pe cei implicați într -un proiect să stabilească dacă există sau nu o legătură de cauzalitate între o intervenție și acele rezultate importante pentru decidenți. Analiza contrafactuală folosită in evaluările de impact este un instrument critic pentru a evalua eficacitatea intervențiilor de dezvoltare. Oferind feedback critic despre ce funcționează și ce nu funcționează, evaluările de impact pot ajuta la solidificarea unei structuri a proiectului bazate pe rezultate. Pentru a măsura impactul unei intervenții este necesară o strategie de evaluare clară, bine proiectată. Integrarea unei evaluări de impact într-un program de dezvoltare necesită un plan de monitorizare și evaluare bine structurat. Fiecare evaluare de impact are nevoie de un plan metodologic specific, multe dintre acestea fiind descrise pe acest site. În urma discuțiilor dintre managerii de proiect, oficialii din administrație și cercetători este aleasă metodologia corespunzătoare, care va fi apoi integrată în procesul de monitorizare și de evaluare. Evaluările de impact se integrează în lanțul procesului de monitorizare și evaluare în mai multe moduri :  Ajută la evaluarea legăturii cauzale dintre o intervenție și un rezultat de interes;  Evaluările de impact oferă informații inițiale privind eficacitatea unei intervenții, care poate fi apoi comparată cu alte intervenții similare; prin acest proces, evaluările de impact ajută la stabilirea unor comparații credibile cost/eficacitate; 83  Evaluările de impact pot ajuta la crearea unei baze de informații despre ce funcționează pentru dezvoltare. În contextul unei cereri din ce în ce mai mari de dovezi privind eficacitatea asistențelor, evaluările riguroase oferă o metodă prin care pot fi evidențiate succesurile din dezvoltare. 7.1. Sustenabilitatea proiectelor, context și miză Adesea, în implementarea unui proiect, echipa de management pune cu prioritate și chiar exclusiv accentul asupra procesului de implementare, realizării activităților în acord cu obiectivele proiectului, îndeplinirii indicatorilor de proiect și respectării ad-litteram a regulilor birocratice și legale. Rațiunile unei astfel de abordări sunt lesne de înțeles: consecințele nerespectării întocmai a regulilor formale asumate în proiect, odată cu acordarea finanțării, poate conduce la invalidarea unor cheltuieli, a unor sume angajate, ceea ce constituie risc de blocaj financiar și, implicit, de faliment organizațional. Cu alte cuvinte , este o problemă de sustenabilitate a organizației implementatoare și, evident, asta preocupă esențial managementul proiectului. Însă, alături de sustenabilitatea organizației, există tema sustenabilității intervenției puse în act de proiect. Acest lucru are, pe fond, o miză mai mare decât orice altceva, pentru că sustenabilitatea este aspectul cheie care dă seama, până la urmă, de succesul proiectelor implementate. Proiectele finanțate prin instrumentele structurale au o limitare de principiu, cu implicații fundamentale: au de la bun început o durată de viață determinată, în medie undeva la maxi m 3-5 ani. Întrebarea cheie este ce se întâmplă cu activitățile organizate în proiect, după încheierea acestuia? Ce se întâmplă cu beneficiarii acestor proiecte? Ce se întâmplă cu alți potențiali beneficiari din generațiile care vor veni, care vor trăi în zona de intervenție a proiectului? Dar cu alți potențiali beneficiari (persoane vulnerabile) care trăiesc în alte zone unde nu s-a implementat un proiect care să le ofere sprijin? Poate contribui proiectul la bunăstarea acestor beneficiari, și după finalizarea lui? A răspunde unor astfel de întrebări înseamnă, de fapt, a ne întreba asupra sustenabilității efectelor unui proiect derulat. Sustenabilitatea ar trebui, practic, să se refere la următoarele aspecte: o Modalități de continuare a intervenției suport acordate pe parcursul derulării proiectului și după finalizarea acestuia, cu resurse autonome/independente de cele angajate prin intermediul proiectului; o Gradul în care efectele sau impactul intervenției proiectului produc ele însele alte efecte dezirabile, de natură a contribui la obținerea unor rezultate pe termen lung, după finalizarea proiectului, în sprijinul beneficiarilor proiectului sau altor potențiali beneficiari; o Modalități prin care intervenția pusă în act în proiect poate fi multiplicată, replicată la scară largă, prin identificarea resurselor necesare. În acest sens este de așteptat ca fiecare proiect să țină cont, să prevadă mecanisme sau o strategie de continuare (�exit strategy�) a intervențiilor puse în act în proiect și după încheierea aces tora, eventual multiplicarea sau replicarea acestora la scară mai largă. În cadrul unui material elaborat sub egida Băncii Mondiale și Comisiei Europene au fost evidențiate 75 elemente posibile ale unui instrument de diagnoză a sustenabilității unui proiect . Instrumentul cuprinde întrebări cheie care pot orienta evaluarea sustenabilității unui proiect către anumite aspecte, tipuri de riscuri potențiale asociate, modalități de diminuare a riscurilor, exemple de bună practică. Recomandăm această sursă bibliografică ca un mijloc excelent de analiză a sustenabilității efectelor unui proiect. 75 �Handbook for improving the living conditions of Roma�.(2014) World Bank & European Comission. p. 136-143. 84 Ghidul pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale Romilor indică următoarele tipuri de risc ale sustenabilității unui proiect: o Lipsa conștientizării, în rândul persoanelor din grupul țintă și a altor categorii de persoane din afara acestuia (de ex. populația ne-romă), a implementării proiectului și caracteristicilor de intervenție ale acestuia; o Capacitate redusă a populației țintă de a plăti serviciile furnizate în proiect ; o Capacitate organizațională inadecvată și lipsa participării membrilor comunității, ai grupului vizat; o Costuri de oportunitate și tranzacționare ridicate (dificultăți în a accesa serviciile propuse de proiect, lipsa de timp sau slabă adaptare a activităților proiectului la programul cotidian/sezonier al potențialilor beneficiari, gradul de confort resimțit de populația țintă în accesarea serviciilor și facilităților oferite în proiect etc.) o Lipsa documentelor civile (certificat naștere, carte de identitate, acte de proprietate) care blochează accesul la serviciile și facilitățile proiectului; o Relații de neîncredere și resentimente în relațiile intragrupale (între romi și ne -romi, de exemplu), grad scăzut de acceptare a diversității. o Sustenabilitea efectelor unui proiect depinde în mod esențial de modul în care anumite riscuri precum cele menționate mai sus sunt gestionate. Este important și să se urmărească efectul multiplicator al unui proiect, gradul în care practica de intervenție propusă de acesta poate fi preluată și replicată la scară largă, în cadrul politicilor publice, pe termen lung. Pentru acest lucru este însă necesară evaluarea impactului proiectului, identificarea bunelor practici și promovarea adecvată a acestora (prin campanii de advocac y etc.). 7.2. Evaluarea de impact Evaluarea impactului proiectelor/programelor/intervențiilor este considerată, adesea, o activitate marginală în economia implementării unei intervenții. Se întâmplă astfel și pentru că, în multe ghiduri de finanțare, această activitate nu este eligibilă pentru a fi finanțată. Totuși importanța evaluării impactului 76 unui proiect este covârșitoare, fapt evidențiat cu claritate și de robuste surse bibliografice . Simplu spus, �evaluarea de impact arată schimbările la nivelul bunăstării indivizilor care pot fi atribuite 77 unui proiect, program sau politici particulare� . În condițiile în care schimbările produse de proiect/program/politică sunt cele scontate, sunt pozitive, atunci acest fapt devine un argument pentru ca intervenția să fie replicată la scară largă, pentru un grup de beneficiari mult mai numeros, chiar să devină politică publică, asumată și dezvoltată de guvern, dedicată tuturor celor care au nevoie de astfel de sprijin. În cazul în care intervenția nu a avut rezultatele scontate, se învață cum nu trebuie abordat un anumit 76 �Handbook for improving the living conditions of Roma�. (2014). World Bank & European Comission. p. 76-83; Peter H. Rossi, Mark W. Lipsey, Howard E. Freeman. (2004). Evaluation. A Systematic Approach. SEVENTH EDITION. SAGE Publications; Gertler, Paul J., Sebastian Martinez, Patrick Premand, Laura B. Rawlings, and Christel M. J. Vermeersch. (2011). Impact Evaluation in Practice. World Bank, Washington, DC. https://siteresources.worldbank.org/EXTHDOFFICE/Resources/5485726- 1295455628620/Impact_Evaluation_in_Practice.pdf (1.02.2017) 77 Gertler, Paul J., Sebastian Martinez, Patrick Premand, Laura B. Rawlings, and Christel M. J. Vermeersch. (2011). Impact Evaluation in Practice. World Bank, Washington, DC. https://siteresources.worldbank.org/EXTHDOFFICE/Resources/5485726- 1295455628620/Impact_Evaluation_in_Practice.pdf - p. 4 85 grup țintă, se caută un tip de intervenție alternativă, mai eficace și mai eficientă. Este evidentă, așadar, importanța evaluării impactului unei intervenții. Aceasta poate conduce la multiplicarea numărului beneficiarilor dintr-un anumit grup țintă, și implicit, la rezolvarea, la scară largă, a unor probleme sociale. Mai trebuie să facem în acest punct o distincție foarte importantă. Evaluarea de impact diferă de alte tipuri de evaluări, familiare celor care au analizat sau au implementat proiecte, cum ar fi, de exemplu, evaluarea 78 descriptivă sau evaluarea normativă . Evaluarea descriptivă arată situația de dinainte de începerea proiectului, pe parcursul și după finalizarea acestuia, reflectând procesul de implementare; evaluarea normativă compară rezultatele așteptate cu rezultatele obți nute; în schimb, evaluarea de impact �examinează relația de cauzalitate dintre intervenție și rezultatele măsurate. Cu alte cuvinte, evaluarea de impact intenționează să răspundă la următoarea întrebare: care este impactul (sau efectul de cauzalitate) 79 unui proiect la nivelul rezultatului pe termen lung (outcome) care interesează? � Evaluarea de impact aduce un plus de cunoaștere, este un demers de cercetare, derulat în acord cu uzanțele științifice pentru a avea validitate. De aceea, acest proces implică ut ilizarea de argumente solide, bazate pe o metodologie bine pusă la punct (și documentată în literatura de specialitate). În plus, evident, un astfel de demers necesită expertiză elaborată și resurse destul de consistente – fapt care face ca de multe ori intervențiile derulate să nu fie însoțite de evaluarea impactului, pierzându -se o oportunitate de a identifica o �bună practică� sau, de ce nu, o �rea practică�. Evaluarea de impact nu se poate face, fără colectarea de date/informații din realitatea socială , din contextul unde are loc intervenția. Mai mult, colectarea acestor date trebuie realizată în acord cu o anumită metodologie. Există cel puțin următoarele elemente esențiale care definesc metodologia de evaluare a impactului: 1. De la cine se colectează date? 2. Ce date se colectează? 3. Când se colectează datele, în ce moment? 4. Cum se colectează datele? De la cine se colectează date? Datele se colectează în primul rând de la beneficiarii proiectului, dar asta nu este suficient. Pentru adecvata realizare a evaluării de impact, este necesar ca datele să fie colectate și de la non -beneficiari ai intervenției, persoane care nu primesc niciun suport în proiect. În limbajul specific metodologiei de evaluare a impactului, grupul beneficiarilor reprezintă grupul experimental (adică acel grup constituit din persoanele care primesc o anumită intervenție), iar grupul non -beneficiarilor reprezintă grupul de control (utilizat pentru a compara/raporta dinamica grupului experimental). Persoanele care alcătuiesc grupul de control trebuie însă selectat după o procedură specifică, aleatoare. Evaluarea de impact răspunde la întrebarea: ce s-ar fi întâmplat cu grupul experimental dacă intervenția/proiectul nu ar fi avut loc? Acest răspuns se obține în fapt din comparația evoluției grupului în cadrul căruia are loc intervenția (grup experimental) cu evoluția unui grup de persoane care manifestă o evoluție naturală, care nu beneficiază de intervenție (grup de control). Însă, pentru ca rezultatele comparației să fie valide, este necesar ca persoanele din cele două grupuri (experimental și de control) să fie similare din punct de vedere al profilului socio-demografic. 78 �Handbook for improving the living conditions of Roma�. (2014) World Bank & European Comission. p. 82; 79 Idem. 86 Ce date se colectează? Pentru a putea realiza adecvat comparații între grupul experimental și cel de control este necesar a colecta, înainte de toate, date socio-demografice specifice care sunt relevante, în acord cu evidențe anterioare, rezultatelor intervenției (de ex., în cadrul unei intervenții din sfera educației, este necesar a colecta date precum nivelul educației parentale, riscul de sărăcie al familiei, capacitatea financiară a familiei de a susține adecvat procesul educațional, capitalul cultural al familiei etc.). O altă categorie de date extrem de importantă permite caracterizarea rezultatelor/efectelor la nivelul beneficiarilor. De exemplu, în cazul unei intervenții la nivelul unor elevi/studenți, se va măsura performanța școlară prin intermediul unui test aplicabil identic și în aceleași condiții atât grupului experimental, cât și celui de control. La nivelul unui program în domeniul sănătății, rezultatele măsurate pot fi starea de sănătate, frecvența anumitor comportamente sănătoase, incidența anumitor boli/deficiențe (precum obezitatea etc.). Se pot colecta și alte date, precum opinii ale beneficiarilor, familiei acestora privind anumite aspecte cheie, relevante. Există în literatura de specialitate mai multe categorii de indicatori consacrați, testați, validați, care pot fi utilizați cu încredere pentru a descrie starea de la un moment dat a unui anumit grup. De exemplu, un manual publicat sub egida Băncii Mondiale și Comisiei Europene sugerează un set de indicatori care ar putea fi utilizați în caracterizarea situației romilor în dimensiuni cheie precum educația, ocupare, sănătate, 80 locuire . De exemplu, la nivelul educației, un astfel de indicator indicat în sursa citată este �% de copii Roma care au părăsit educația preșcolară, primară, gimnazială, profesională (vocațională) în zonele unde se implementeză proiectul (ca urmare a intervențiilor proiectului ) �. În Anexe, se poate găsi o listă orientativă de indicatori propuși pentru evaluarea activităților proiectului (Anexa 15: Indicatori utili în evaluarea activităților proiectului). Când se colectează datele, în ce moment? Pentru ca rezultatele evaluării de impact să fie valide, datele se colectează de la ambele grupuri (experimental și de control) atât înainte de începerea intervenției, cât și la finalizarea acesteia. Este oportun a se colecta date și într-un moment intermediar, mai ales când durata intervenției este mai lungă. Evoluția care face obiectul comparației între cele două grupuri amintite (experimental și de control) se referă la schimbările survenite de la momentul t0 – înainte de începerea intervenției – până la momentul tf – după ce intervenția s-a finalizat (eventual și la un moment ti intermediar). Cum se colectează datele? Datele se colectează prin utilizarea de instrumente de cercetare cantitative, consacrate în științele socio - umane. Chestionarul este un astfel de instrument. Starea de fapt a cărei schimbare este urmărită prin rezultate se poate măsura prin teste standardizate (de cunoștințe, medicale etc.). Mai trebuie precizat că analiza datelor colectate pentru evaluarea de impact a proiectului necesită expertiză și abilități statistice avansate, inclusiv utilizarea unor softuri de analiză statistică. Mai mult, pentru ca bunele practici identificate să fie multiplicate, este necesar ca rezultatele evaluării de impact să fie promovate, publicate, supuse dezbaterii publice și atenției celor care creionează, respectiv decid adoptatea de politici publice. 80 Idem, p. 76-83. 87 Aspecte cheie ce trebuie avute în vedere de către solicitanții de proiecte și evaluatorii care realizează analize ale comunităților marginalizate Solicitanți Încă de la început evaluatorul se va gândi cu atenție nu doar la modul în care vor fi realizate activitățile în timpul implementării proiectului, ci și la sustenabilitatea acestora după închiderea proiectului. Exemple de întrebări de avut în vedere: ce se întâmplă cu activitățile prestate și cu infrastructura dezvoltată în cadrul proiectului, ce se întâmplă cu beneficiarii proiectului, ce se întâmplă cu alți potențiali beneficiari ai generațiilor viitoare? Proiectul ar trebui să se concentreze nu doar pe realizarea unor activități, ci pe a avea un impact real asupra comunităților. Ideal ar fi ca solicitantul să aibă în vedere și măsurarea impactului asupra comunității pe perioada implementării proiectului. Evaluatori Evaluatorii ar trebui să evalueze dacă solicitantul a justificat în mod realist sustenabilitatea proiectului după închidere. Evaluatorii ar trebui să verifice dacă proiectul urmărește să aibă vreun impact asupra comunităților (că nu are doar rezultate imediate, ci că și schimbă rezultatele finale (outcome) ale comunităților, în domeniile relevante pentru proiect – ocuparea forței de muncă, educație, servicii sociale, etc.) 88 Referințe Anan, K., Karacsony, S., Anton, S., Balica, M., Botonogu, F., Catana, A., Dan, A., Danchev, P., Farcasanu, D., Ferre, C., Florescu, R., Grigoras, V., Ionita, S., Ivasiuc, A., Kits, B., Kullman, A., de Laat, J., Magheru, M., Mathema, A., Mihalache, C., Moarcas, M., Ofiteru, L., Rokx, C., Rostas, I., Stanculescu, M. S., Swinkels, R., Tan, L., Thapa, D., Weber, M. (2014) Achieving Roma inclusion in Romania : what does it take? (Vol. 2). Raport final. Banca Mondială, Washington D.C. Disponibil la adresa: http://documents.worldbank.org/curated/en/2014/02/19362999/achieving-roma-inclusion-romania-take- vol-2-2-final-report Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iaşi, Editura Polirom. Banca Mondială (1992). Discussion Paper # 183: Dezvoltarea Participativă și Banca Mondială Banca Mondială (2013) Zone Urbane Sărace şi Comunităţi Dezavantajate: Evaluare Calitativă Al doilea raport intermediar. Proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Bădescu, G., Grigoraş, V., Rughiniş, C., Voicu, M., Voicu, O. (2007) Barometrul Incluziunii Romilor. Fundația pentru o Societate Deschisă, București. Disponibil la adresa: http://www.edrc.ro/docs/docs/cercetari/Barometrul-incluziunii-romilor.pdf Berescu, C., Celac, M., Ciobanu, O., Manolache, C. (2006) Locuirea şi sărăcia extermă. Cazul romilor, Ed. Universitară Ion Mincu, București. Berescu, C., Celac, M., Botonogu, F., Marin, V., Balteanu, A. (2007) Metodologie de reabilitare a locuirii în zone afectate de degradare fizică şi excluziune socială, Raport MDRAP nepublicat. Berescu, C. (2011) Locuire şi sărăcie – o privire interdisciplinară asupra spaţiului locuirii sărace, Teză de doctorat, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu�, București. Botonogu, F. (coord) (2011) Comunităţi ascunse - Ferentari, Ed. Expert, București. Chelcea, L. (2001) „Grupuri marginale în zone centrale: gentrificare, drepturi de proprietate şi acumulare primitivă postsocialistă în Bucureşti�, în Sociologie Românească, serie nouă 3-4/ 2000. Chelcea, Septimiu. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică. Chircă, C., Teşliuc, E. (coord.) (1999) De la sărăcie la dezvoltare rurală , Banca Mondială și Institutul Național de Statistică, București. Constantinescu, M., Niţulescu, D., Băjenaru, C. (2005) „Zone precare de locuire în spaţiul urban�, în Calitatea Vieţii, XVI, nr. 1–2, pp. 65–85. Disponibil la adresa: http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2005.1-2.a04.pdf. Daragiu, M., Daragiu, L.A. (2012) Liderii romi şi contribuţia acestora în procesul de incluziune socială a comunităţilor. Studiu de caz în judeţul Bihor, Fundaţia Ruhama, www.ruhama.ro. Duminică, G., Preda, M. (2003) Accesul romilor pe piaţa muncii. Ed. Cărţii de Agribusiness, București. Disponibil la adresa: http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/Accesul_romilor_pe_piata_muncii.pdf Fleck, G., Rughinis, C. (ed.) (2008) Come Closer. Inclusion and Exclusion of Roma in Present Day . Romanian Society. Human Dynamics. Disponibil la adresa: 89 https://www.academia.edu/285918/Come_Closer._Inclusion_and_Exclusion_of_Roma_In_Present_Day_Rom anian_Society FRA - European Union Agency for Fundamental Rights, PNUD și Comisia Europeană (2012) The situation of Roma in 11 EU Member States. Survey results at a glance. Raport pregătit de FRA și PNUD pentru Comisia Europeană, în baza studiului regional privind romii realizat de PNUD/BM/EC în 2011. Luxembourg: Publications Office of the European Union. Disponibil la adresa: http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2099-FRA-2012-Roma-at-a-glance_EN.pdf Gertler, Paul J., Sebastian Martinez, Patrick Premand, Laura B. Rawlings, and Christel M. J. Vermeersch. (2011). Impact Evaluation in Practice. World Bank, Washington, DC. https://siteresources.worldbank.org/EXTHDOFFICE/Resources/5485726- 1295455628620/Impact_Evaluation_in_Practice.pdf (1.02.2017) Giurcă, D. (coord.) (2012) Incluziunea romilor din România: politici, instituţii, experienţe . Proiect “EU INCLUSIVE – transfer de date şi experienţe privind integrarea pe piaţa muncii a romilor între România, Bulgaria, Italia şi Spania� POSDRU/98/6.4/S/63841, implementat de Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http://www.soros.ro/ro/program_articol.php?articol=400# Groza, O. (coord.), Muntele, I., Ţurcănaşu, G., Rusu, A., Boamfă, I. (2016) Atlas Teritorial al României. Instrument de analiză teritorială. Disponibil la adresa: http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/index.htm. �Handbook for improving the living conditions of Roma�.(2014). World Bank & European Comission; http://documents.worldbank.org/curated/en/426791468030548664/pdf/923950WP0P14390C00Handbook 0complete.pdf (1.02.2017) ICCV – Institutul de Cercetare a Calității Vieții (2010) Legal şi egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi. Diagnoza factorilor care influenţează nivelul de ocupare la populaţia de romi din România . Project �L@EGAL 2 – investiţie europeană pentru viitorul romilor din România� POSDRU/70/6.2./S/30873. București: Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Raport%20-%20Legal%20si%20egal.pdf Krueger, Richard A. & Casey, Mary Anne. (2015). Focus Groups: A Practical Guide for Applied Research, 5th Edition. Sage Publications Inc. Peter H. Rossi, Mark W. Lipsey, Howard E. Freeman. (2004). Evaluation. A Systematic Approach. SEVENTH EDITION. SAGE Publications; Pop, L. (coord.) (2004) Harta sărăciei în România. Metodologia utilizată și prezentarea rezultatelor , Raport Comisia Anti-Sărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS) realizat de Universitatea din București și Institutul Național de Statistică, București. Preda, M. (coord.) (2009) Riscuri şi inechităţi sociale în România. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice. Ed. Polirom, Iași. Disponibil la adresa: http://www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf Preoteasa, A. M., Cace, S., Duminică, G. (coord.) (2009) Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor: vocea comunităţilor. Agenţia de Dezvoltare Comunitară �Împreună�, București. Disponibil la adresa: http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/10-RAPORT_tipar-p-ro.pdf Rughiniş, C. (2000) Proiecte de dezvoltare în comunităţi de romi: Echilibrarea unei relaţii asimetrice , in Revista de cercetări sociale, nr. 3-4, pp. 77-96. Sandu, D. (1998) Rural community poverty in Romania Targets for poverty alleviation by Romania Social Development Fund, Raport Banca Mondială, București. 90 Sandu, D. (2005) Roma Social Mapping Targeting by a Community Poverty Survey , Raport Banca Mondială, București. Disponibil la adresa: http://sites.google.com/site/dumitrusandu/ Sandu, D., Voineagu, V., Panduru, F. (2009) Dezvoltarea comunelor din România. Disponibil la adresa: https://sites.google.com/site/dumitrusandu/ Sandu, D. (2011) „Social Disparities in the Regional Development and Policies of Romania� , în International Review of Social Research, Volume 1/1, Februarie 2011, pp. 1-30. Disponibil la adresa: http://sites.google.com/site/dumitrusandu/ Sandu, D. (1992). Statistică în ştiinţele sociale. Probleme teoretice şi aplicaţii pentru învăţământul universitar. Swinkels, R., Stanculescu M. (coord.) (2015). Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania. Stănculescu, M. S. (ed.) (1999) Sărăcia în România 1995-1998, Vol. I. Coordonate, dimensiuni şi factori, UNDP Poverty Alleviation Project, București. Stănculescu, M. S., Berevoescu, I. (coord.) (2004) Sărac lipit, caut altă viaţă! Fenomenul sărăciei extreme şi al zonelor sărace în România 2001, Ed. Nemira, București. Stănculescu, M. S. (2005) K-Typologies of the rural and small urban communities in Romania , Raport Banca Mondială, București. Stănculescu, M. S. (2010) „Incluziunea socială la nivel local în România�, în Toth, A., Dărăşteanu, C., Tarnovschi, D. Autorităţile locale faţă în faţă cu fondurile europene, Fundația Soros România, pp. 48-66. Stănculescu, M. S. (coord.), Marin, M., Branişte, S. (2010) Calitatea vieţii şi gradul de satisfacţie privind locuirea în cartierul Cetate, municipiul Alba Iulia. Raport final, financed by Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia, proiect �Legături între regenerarea urbană, planificarea spaţială – NODUS WG6�, Programul Operaţional de Cooperare Teritorială URBACT. Disponibil la adresa: www.albaiulia- aida.ro/nodus/NODUS%20WG6%20-%20Studiu%20Sociologic%20(Raport%20Final%20 Stănculescu M.S., Marin, M. (2011) „Using triangulation in targeting social interventions for at-risk- children�, în Review of Research and Social Intervention , vol. 33/2011/iunie, pp. 131-140. Stănculescu M.S., Marin, M. (2012) Helping the invisible children Evaluation Report , Raport UNICEF. Disponibil la adresa: http://www.unicef.org/romania/Raport_HIC_engleza.pdf Stănculescu M.S., Teșliuc, E., Grigoraș, V., Pop, V. (coord.) (2016) România: Copiii din sistemul de protecție a copilului, Banca Mondială, București. Disponibil la adresa: http://www.unicef.ro/wp - content/uploads/Copiii_din_sistemul_de_protectie_a_copilului.pdf Swinkels, R., Stănculescu, M.S., Anton, S., Koo, B., Man, T., Moldovan, C. (2014) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate în România. Banca Mondială, București. Disponibil la adresa: http://backend.elard.eu/uploads/wb-project-in-ro/atlas_24april_en.pdf Tarnovschi, D. (coord.) (2012) Situaţia romilor în România, 2011. Între incluziune socialã şi migraţie . Raport de țară în cadrul proiectului “EU INCLUSIVE – transfer de date şi experienţe privind integrarea pe piaţa muncii a romilor între România, Bulgaria, Italia şi Spania� POSDRU/98/6.4/S/63841, implementat de Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http://www.soros.ro/ro/publicatii.php# Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015 a) Atlasul zonelor rurale marginalizate si al dezvoltarii umane locale din Romania. Banca Mondială, București. Disponibil la adresa: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf 91 Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015b). Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020. Banca Mondială. București. Disponibil la adresa: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf Treiman, D. J. (2014). Quantitative data analysis: Doing social research to test ideas: John Wiley & Sons. Voicu, B., Voicu, M. (2004) Knowledge Divide in Romania Series, Papers No.1-6, Raport Banca Mondială, București. Zamfir, E., Zamfir, C. (coord.) (1993) Ţiganii între ignorare şi îngrijorare. Ed. Alternative, București. Zamfir, C., Preda, M. (coord.) (2002) Romii în România. Ed. Expert, București. 92 Anexe 93 Anexa 1: Repere completare “Anexa B: Fișă sintetică minimală a comunității� Această secțiune se completează conform Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele specific 4.1. și 4.2. Aspecte generale 1. Fișa se completează pentru fiecare dintre comunitățile / zonele vizate, cu date privind comunitatea / zona de intervenție vizată de proiect. Acest lucru reiese chiar din denumirea fișei, este vizată comunitatea, nu comuna. Dacă datele aferente zonei de intervenție nu pot fi identificate folosind statisticile oficiale, date ale unor cercetări științifice sau obținute printr -o cercetare de teren proprie, se acceptă furnizarea unor date/estimări obținute de la UAT din care a fost decupată zona de intervenție. Datele furnizate de UAT au o anumită relevanță pentru descrierea zonei de intervenție încorporate ei, dar UAT nu are responsabilitatea de a colecta date și nici infrastructura sau cunoașterea specifică unui proces științific de colectare de date. 2. Sursa datelor: a) date oficiale. Conform Ghidului Solicitantului pentru Obiectivele Specifice 4.1. și 4.2. pagina 11 sunt acceptate a fi utilizate datele administrative ale entităților relevante ( de exemplu: Institutul Național de Statistică/ Direcțiile Județene de Statistică, Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate Publică, Serviciile Publice de Asistență Socială, Poliția Locală etc.), enumerarea fiind doar exemplificatoare. UAT/Primăria nu se numără printre sursele enumerate explicit de date oficiale acceptate, dar putem admite că este o sursă relevantă și posibilă. b) date ale unor cercetări științifice. Sintagma de �cercetarea științifică� nu este definită în ghid, dar presupune o metodă, un demers de cercetare în acord cu uzanțele unei discipline. Un studiu publicat, un articol publicat într-o revistă științifică, un raport al unei cercetări sunt astfel de exemple. c) date obţinute din studiul de referință prin activităţi de cercetare pe teren. Este vorba în acest caz de activități de cercetare realizate de aplicant, la inițiativa lui. Detaliile privind modalitatea de organizare a studiul de referință apar în prezentările făcute de experții în date cantitative. �Datele utilizate în analiză trebuie să fie: date statistice rezultate din cercetări ştiinţifice sau date administrative ale entităţilor relevante (de exemplu: Institutul Național de Statistică/ Direcțiile Județene de Statistică, Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate Publică, Serviciile Publice de Asistență Socială, Poliția Locală etc.) și/ sau date obţinute din studiul de referință prin activităţi de cercetare pe ter en.� (p.11, Ghid solicitant condiții specifice) Observație: în ghid nu se discută o prioritizare a datelor în funcție de sursă, deci solicitantul poate prezenta date din sursa care o consideră adecvată, chiar dacă are mai multe surse, cu valori diferite. 3. Completarea Anexei B este obligatorie conform precizărilor de la pagina 10 din Ghid. Nu se precizează explicit obligativitatea completării tuturor câmpurilor Anexei B. Conform precizărilor din ghid – vezi mai jos – Anexa B este completată dacă include o centralizare a elementelor minime cuantificabile pe baza cărora va fi dezvoltată analiza la nivel de comunitate. Completarea Anexei B: Fișa sintetică minimală a comunității - care include o centralizare a elementelor minime cuantificabile pe baza cărora va fi dezvoltată analiza la nivel de comunitate.p.10 94 Completarea Anexei B Datele demografice. a) Determinarea zonei de intervenție. În acest punct se va descrie zona de intervenție, prin menționarea străzilor și reperelor (de ex. lac, pod, cale ferată, drum național etc.) care o delimitează. Denumirile utilizate pot fi cele oficiale și / sau populare / utilizate de localnici (ex. ... din deal, ... la moară, etc.). Se atașează și harta localității în care se poate identifica zona de intervenție. b) Inventarul gospodăriilor cu numele străzii. Se precizează străzile, cu denumirea oficială, care compun zona de intervenție și numărul gospodăriilor care întră în componența zonei de intervenție. Nu se cere precizarea sursei datelor (nr. de gospodării) în acest context, dar se au în vedere prevederile din ghid (p.11). Populație. a) Total populație cf. Recensământ 2011, defalcat după apartenența etnică. De avut în vedere că în multe localități există un număr de persoane pentru care apartenența etnică este o informație care nu a putut fi obținută. b) Total populație conform evaluării Primăriei. c) Total populație conform leaderi romi. Leaderi romi sunt cetățeni români de etnie romă care rezidențiază în localitate/zona de intervenție și exercită o formă de autoritate asupra populației rezidente în localitate, îi reprezintă formal sau informal în raport cu alți stakeholderi. Observație: Datele prezentate se referă la zona de intervenție, nu la întreaga UAT (atunci când cele două diferă). Dacă totuși nu pot fi obținute date pentru zona de intervenție distinct, sunt utile și date la nivelul întregii UAT din care face parte zona de intervenție. Cel mai important lucru: datele nu se prezintă doar pentru a bifa o cerință a ghidului, ci pentru a fi utilizate în validarea și fundamentarea intervenției, pentru a arăta că nevoile și soluțiile alese s-au fundamentat pe date. Datele de recensământ pot să fie diferite de datele furnizate de primărie sau de liderii locali. Educație. Sunt urmărite la acest capitol trei categorii de informații: a) Date privind populația și infrastructura școlară din zona de intervenție / localitate (nr. elevi, rata abandon școlar, nr. școli, nr. grădinițe). Ideal a se lua în considerare școala / școlile și grădinița / grădinițele care deservesc cei mai mulți elevi / preșcolari din zona de intervenție / localitate. Se pot 95 adăuga și comentarii în această secțiune, pot fi menționate narativ anumite aspecte relevante. Ar fi un plus dacă se va menționa definiția abandonului școlar utilizată de beneficiar pentru precizarea ratei acestui fenomen. Dacă există mai multe școli / grădinițe care deservesc zona de intervenție, sunt utile eventuale comentarii asupra distanței de parcurs, a numărului de copii care frecventează fiecare dintre aceste unități, etc. b) Copii care nu urmează o formă de învățământ, deși au vârsta școlară. Având în vedere dinamica migrației, erorile de înregistrare și evidență a persoanelor etc., este posibil ca aceste date să fie mai puțin acurate. Pot fi utilizate și anumite estimări, justificate (pornind de exemplu de la dimensiunea cohortelor, luând în calcul anumite rate de migrație etc.) c) Distanța până la cel mai apropiat liceu în raport cu zona de intervenție. Chiar și în mediul urban anumite zone periferice pot avea o distanță considerabilă până la cel mai apropiat liceu. Este oportună și indicarea numelui liceului, profilului acestuia etc. Ocupare. a. Date privind angajarea: rata neocupării, nr. angajați, rata șomajului. Conform INS (baza TEMPO), � Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată civilă și resursele de muncă�. Pot fi prezentate fie date oficiale, per localitate, deținute de organizații publice (precum Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă), fie date rezultate din calculele proprii ale celor care elaborează proiectul. Rata de ocupare a resurselor de muncă = populația ocupată civilă / resurse de muncă * 100 b. Meșteșuguri tradiționale/profesii libere/agricultură. La acest capitol se descriu eventuale: - meserii tradiționale practicate în zona de intervenție - acestea sunt asociate, de obicei, grupurilor / neamurilor tradiționale de romi – fierar, lăutar, cărămidar, lingurar, etc. - profesii libere. Conform unor definiții utilizate curent, profesiile libere sunt asociate � profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, 81 desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.� Aceste tipuri de profesii nu vor fi frecvente în comunitățile țintă, dar vor putea apărea în descrierei profesii precum: cărăușie, colectare materiale reciclabile, construcții, etc. - agricultură - sau cei care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii, de ex. practicând agricultura de subzistență, activități sezoniere sau ziliere. 81 http://www.conta-conta.ro/legislatie/ghiduri_2014/ghid_profesii_libere_2014.pdf (14.09.2016), p. 3. 96 c. Alte forme de resurse economice în zonă - vor fi identificate principalele investiții locale, unități productive, comerciale, resurse naturale, turism etc., care pot deveni potențiali angajatori pentru populația din zonă. Sănătate. a) Profilaxie. Se menționează în special infrastructura care poate contribui la profilaxie. Se poate descrie localizarea celui mai apropiat dispensar medical, a celui mai apropiat spital în raport cu zona de intervenție, eventuale cabinete de stat sau private de medicină, stomatologie etc., existența sau nu a unui asistent medical comunitar. b) Prevenție. Se menționează în special resursele umane specializate sau care pot contribui la prevenție, inclusiv dacă există centru comunitar integrat. Acte. a) Documente stare civilă. Se utilizează date oficiale obținute de la UAT sau alte surse, ori estimări conform studiu referință privind ponderea/numărul persoanelor fără acte de stare civilă. Trebuie făcută diferența, acolo unde este cazul, între lipsa înregistrării nașterii și lipsa certificatului de naștere, acestea generând ulterior modalități diferite de abordare juridică (înregistrarea tardivă a nașterii). b) Persoane care dețin acte pentru spațiul unde locuiesc. Similar, se precizează un număr estimat al persoanelor care dețin acte pentru spațiul în care locuiesc. NB. Estimarea numărului persoanelor (caracteristicile relevante ale acestora) care nu au documente/acte este necesară pentru a justifica propunerea unor măsuri de intervenție în acest caz în cadru l proiectului. Date suplimentare privind diversele situații ale actelor de proprietate sau închiriere sunt necesare (ex. contract de vânzare-cumpărare la mână, construcții pe teren privat sau în proprietate publică, etc). 97 Locuire. a) Context de locuit. Se furnizează existența sau nu a furnizării de electricitate, apă, canalizare, gaz și gradul de conectare al gospodăriilor la acestea, respectiv date pentru caracterizarea condițiilor de locuit, densitatea de locuire, electricitate, acces la apă curentă, baie în interior, sistem de încălzire, dotări care facilitează activități educaționale (cameră de studiu de exemplu, birou pentru copil etc.) etc.. Se poate face referire și la statutul juridic la locuinței. b) Neamuri de romi. Se descriu neamurile de romi existente în zona de intervenție/localitate (căldărari, ursari, vătrași, rudari etc.) se precizează eventual dacă există și comunități de romi tradiționali, ce meserii/obiceiuri au etc. O resursă exemplificatoare poate fi găsită aici: http://www.natge o.ro/locuri- si-oameni/comunitati/9165-neamuri-tiganesti (14.09.2016) Cultură. a) Ponderea romilor din zona de intervenție definiți de păstrarea obiceiurilor tradiționale și gradul de integrare / asimilare. Romii integrați păstrează încă elemente de ordin tradițional, obiceiuri, limbă Romani, și utilizează pentru supraviețuire meserii sau abilități provenind din meserii tradiționale, pe când romii asimilați au pierdut aceste elemente tradiționale și nu mai vorbesc limba Romani. Evident, în acest caz, aceste proporții nu pot fi decât estimative. b) Căsătorii timpurii. Se precizează dacă există (și câte) �căsătorii� timpurii (cupluri care nu au împlinit vârsta legală pentru căsătorie, dar trăiesc în comun ca un cuplu, într -o gospodărie), eventual dacă au rezultat și copii din astfel de legături. Este utila și informația privind căsătoriile legale sau nu, cu implicații legale pentru familia extinsă. c) Se va preciza numărul persoanelor din zona de intervenție / localitate care vorbesc încă limba romani, în mod curent sau ocazional. Alte resurse locale. Se vor specifica alte resurse locale, utile/necesare asigurării unui standard decent de viață, derulării de activități economice sau culturale. Se va menționa, pentru fiecare categorie, dacă există și câte unități din fiecare categorie există în localitate. - Cămin cultural – relevant mai degrabă pentru zonele rurale, respectiv pentru accesul la diferite evenimente culturale, de familie etc. - Poștă – serviciile poștale curente disponibile la nivelul comunității - Farmacie – funcționarea unor farmacii în zonă asigura accesul la produsele farmaceutice de bază, dar este si un semn al interesului economic al zonei - Biserica – tipul de biserică, cultul religios aferent. Bisericile neoprotestante au reușit să atragă un număr din ce în ce mai mare de persoane de etnie romă, întărind sentimentul de comunitate 98 - Magazine – numărul și diversitatea acestora - Spații de socializare – formale (parc, locuri de joacă pentru copii, amenajări cu mobiler urban) și zone de intâlnire informale - Piață – de alimente sau de bunuri, piață de vechituri, etc Tensiuni și dinamică socială a) Reclamații / sesizări ale cetățenilor. Se vor preciza, dacă există, astfel de reclamații / sesizări, eventual obiectul celor mai frecvente. b) Segregare teritorială - sunt furnizate explicații conform specificațiilor din anexă. c) Segregare școlară – sunt furnizate explicații conform specificațiilor din anexă. d) Surse de tensiune. Se precizează dacă au avut loc sau există un risc anticipat de tensiuni/conflicte intra/extra-comunitare (în interiorul comunității / localității, în raport cu alte comunități). e) Familii mixte. Se precizează numărul / ponderea căsătoriilor mixte din zona de intervenție / localitate, etniile implicate, eventual statutul legal al acestor căsăt orii. 99 Anexa 2: Calculare volum de eșantion in excel Pentru a putea calcula eșantionul dați dublu click pe tabelul de mai jos pentru a deschide documentul excel. Care este marimea populatiei din zona din care se extrage esantionul (N) 500 Eroarea limita (marja de eroare) vreti sa fie de 3%, 5% sau alt procent pana la 10%. Notati in celula C8 cifra dorita, fara semnul de %. 3 Calcul esantion pentru nivel de incredere de 95% 340 Calcul esantion pentru nivel de incredere de 99% 394 Mod de lucru: Inlocuiti in celulele marcate prin umbrire cifrele corespunzatoare situatiei pentru sondajul pe care il planificati. Cifrele actuale sunt exemplificative pentru o comunitate marginala de 500 persoane si o marja de eroare de 3%. Într-un astfel de caz, eșantionul necesar ar fi de 340 persoane pentru un nivel de incredere de 95% si de 394 pentru un nivel de incredere de 99%. Pentru detalii de mod de calcul http://www.academia.edu/20430059/Statistica_in_stiintele_sociale._Probleme_teoret ice_si_aplicatii_pentru_invatamantul_universitar_1992 100 Anexa 3: Ghid pentru selecția de tip “drum aleator� în construirea eșantioanelor 82 Pași pentru selecția de tip “drum aleator� : 1. Punctul de pornire poate fi indicat inițial printr� o adresă din localitate (primăria, biserica, școala etc.) sau printr� o zonă din localitate. Este preferabil ca locația de pornire să nu fie o instituție centrală din localitate pentru că în acest fel se mărește probabilitatea de a selecta mai multe gospodării din zona centrală, indiferent de algoritmul de deplasare urmat ulterior. Restul instrucțiunilor se referă la situația 83 în care punctul de pornire este dat de o anume secție de votare din localitate , selectată aleator. 2. În cadrul secției de vot de unde trebuie ales subeșantionul se pornește de la cel mai mic număr identificabil de pe stradă al cărui nume este primul în ordinea alfabetică. 3. Deplasarea pe stradă se face pe aceeaşi parte pe care se află numărul identificabil cel mai mic, din 4 în 84 4 clădiri , în direcţia numerelor mai mari, considerând fiecare scară de bloc drept clădire. 3.1. Nu se numără clădirile care nu conţin nici o locuinţă. La terminarea străzii se continuă deplasarea pe prima stradă la stânga, în cadrul aceleiaşi secţii. 3.2. Dacă numărul identificabil cel mai mic pe stradă este 1, prima adresă va fi la numărul 1 iar cea de� a doua, după numărarea a patru clădiri de locuit pe aceeaşi parte a străzii şi aşa mai departe, exceptând clădirile care nu conţin nici o locuinţă. 4. Dacă selecţia trebuie făcută pe o scară de bloc atunci se foloseşte tabelul cu numere întâmplătoare de mai jos. 4.1. Operatorul observă de la scara blocului care este numărul minim şi numărul maxim de la apartamentele de pe scară. 4.2. Se alege coloana din tabel care are litera sau numărul indicat în tabel sau cea mai apropiată de ceea ce există în tabel. Pe coloana respectivă, în deplasare de sus în jos, se alege primul apartament care are un număr identic cu cel din coloana de referin ţă. Dacă pe coloana respectivă nu este un astfel de număr atunci se alege apartamentul care are numărul cel mai apropiat de cel din tabel. 4.3. Dacă, spre exemplu, scara este A sau unu (I) şi pe scară sunt apartamente de la 1 la 20 , se va alege apartamentul 6 pentru că acesta este primul număr din intervalul între 1 şi 20 care apare în deplasarea vizuală pe coloana A: 117, 86, 54, 37, 77,135, 49, 6 . 4.4. Dacă pe scară sunt apartamente de la 200 la 230, se alege apartamentul 190. 4.5. Dacă trebuie selectat un apartament de la scara H iar pe scar ă sunt apartamente de la 150 la 170, se va alege apartamentul cu numărul 161, primul care apare pe coloana H, în deplasare de sus în jos, în intervalul 150� 170. 4.6. Dacă secţia de votare este foarte mică şi se impune alegerea a două apartamente de pe scara blocului, atunci se va folosi aceeaşi regulă: se alege coloana din tabel care are litera sau numărul indicat în tabel sau cea mai apropiată de ceea ce există în tabel. Pe coloana respectivă, în deplasare de sus in jos, se aleg primele două apartamente care au un număr identic cu cel din coloana de referinţă. Dacă, spre exemplu scara este G şi apartamentele sunt între 80 şi 100, vor fi alese apartamentele 89 şi 98. 82 Sursa: Dumitru Sandu, 2008. Ghid pentru selec ția de tip “drum aleator� în construirea eșantioanelor, https://sites.google.com/site/dumitrusandu/Ghidpentruselectiadrumaleator2.pdf 83 Sau, similar cu secția de votare poate fi secția de recensământ sau o altă unitate teritorială standard, de dimensiuni reduse (de exemplu, o stradă din localitate). 84 Pasul de selecţie în deplasarea stradală este în funcţie de resursele materiale şi de ti mp pentru realizarea sondajului dar şi de tipul de aşezare. În principiu, un pas de selecţie mai mare măreste diversitatea gospodăriilor selectate, dar reduce posibilitatea de controlare ulterioară a operatorului. În localităţile bine sistematizate, cu străzi şi numere de case uşor de identificat, se poate merge cu un pas mai mare. 101 Tabel cu numere întâmplă toare pentru alegerea apartamentului pe scara de bloc: Scara de bloc identificată prin litera sau cifra romană Rând A /I B /II C /III D/IV E /V F /VI G /VII H /VIII I/IX J/X 1 117 157 56 135 85 187 2 197 2 100 2 86 52 127 194 121 130 117 101 65 105 3 54 34 37 174 93 68 89 98 86 63 4 37 104 21 112 177 98 126 133 57 13 5 77 63 143 197 91 52 23 63 22 177 6 135 186 59 122 20 47 32 64 1 184 7 49 150 176 113 6 35 173 74 124 90 8 6 47 197 19 59 6 197 180 16 149 9 138 17 153 180 95 126 8 161 191 117 10 147 140 87 185 48 125 31 49 49 105 11 93 23 68 13 102 55 32 137 64 175 12 29 14 24 199 57 80 187 150 144 39 13 101 148 89 175 40 179 60 198 123 147 14 54 143 59 90 20 171 98 102 93 106 15 27 12 162 27 14 73 177 168 30 190 16 197 56 64 183 176 2 197 29 58 112 17 11 106 155 36 153 43 135 134 159 186 18 85 120 69 161 61 110 50 195 46 193 19 190 17 197 114 82 182 9 69 15 170 20 190 140 91 196 157 43 90 77 153 67 21 177 146 130 183 106 189 137 183 35 36 22 107 53 51 54 22 35 146 167 7 189 23 185 153 142 11 194 4 79 166 118 161 24 70 170 142 56 192 123 36 103 27 28 25 66 36 131 99 134 30 78 177 8 18 5. Dacă la anumite adrese nu pot fi efectuate interviuri (nu mai locuiește nimeni, persoanele nu pot fi găsite acasă după trei reveniri, în două zile diferite, la ore diferite etc.) se continu ă deplasarea cu pas din patru în patru. 5.1. Dacă se ajunge la ultima adresă din secţia de votare după procedeul anterior specificat si nu se completează numărul necesar de chestionare pe secţţia de votare se reia procedeul de la strada ultimă în ordinea alfabetică din secţia de votare, de la numărul minim identificabil, cu acelaşi pas de patru clădiri. 5.2. Sunt sărite la numărătoare clădirile fără locuinţe şi clădirile la care s-a ajuns în selecţia anterioară. 6. Dacă la adresa la care trebuia să fie facut interviul nu este nimeni acasă, după două vizite, se continuă selecţia ca şi cum la adresă ar fi răspuns o persoană. Deficitul de chestionare se acoperă conform regulii 5. 7. În cadrul gospodăriei se selectează persoana care îşi aniversează naşterea în cea mai apropiată zi de data interviului. Dacă aceasta nu este acasă, operatorul stabileşte data revenirii şi se întoarce la adresa de cel puţin trei ori, în două zile diferite, la ore diferite, până găseşte subiectul. 102 8. Pe un tabel separat se înregistrează codul de chestionar (fiecare operator primește un interval de numere pentru a codifica chestionarele completate), adresa persoanei intervievate pentru control dar şi adresa la care nu a putut fi operat interviul. Sectie de votare nr._____________, Operator___________________________________ Nr. Crit. Stradă Nr. locuinţă/ bloc� scară la Nr telefon, dacă Cod Motiv Data şi ora la care a fost sau trebuia s� a completat chestionar necompletare, care a fost completat chest. chestionar completat număr de vizite făcută vizita “(Sursa: Dumitru Sandu, 2008. Ghid pentru selecția de tip “drum aleator� în construirea eșantioanelor, https://sites.google.com/site/dumitrusandu/Ghidpentruselectiadrumaleator2.pdf) 103 Anexa 4: Contextualizarea comunităților rurale marginalizate Satul și comuna și microregoiunea sunt principalele niveluri de contextualizare spațială a comunităților marginale din mediul rural. Datorită lipsei de date publice s -a instituit modelul negative de a face analize de micro-unități teritoriale rurale numai sau , în principal , prin raportare la comune . Modelul din Atlasul zonelor rurale marginalizate , în care o întreagă secțiune este consacrată dezvoltării umane a satelor și legăturii dintre marginalizarea sectoarelor de recensământ și sărăcia-dezvoltarea satelor este unul de urmat. Tabelele de mai jos susțin ideea că marginalizarea la nivel de sector de recensământ este puternic dependentă de caracteristici ale satului. Satele fără CM sunt, predominant, sate centru de comună, cu pondere redusă de romi (sub 10%) și cu un indice al dezvoltării umane locale (IDUL) de nivel mediu sau peste media națională. Satele cu o singura comunitate marginalizată sunt, în principal, sărace sau mediu-inferior dezvoltate pe IDULsat. Satele cu două comunități marginalizate sunt, în principal periferice în cadrul comunei, cu p este 10% romi, și cu nivel de dezvoltare mediu pe IDULsat. Anexă Tabel 1: Sate cu comunități marginalizate funcție de localizare, pondere de romi și dezvoltarea umană Sate de peste 50 locuitori Total sate Fără Cu o Cu 2+ % N comunități comunitate comunități Tip de sat marginalizate marginalizată marginalizate Poziția satului Periferic 83 10 7 100 2741 în comună Central 87 10 3 100 9133 Pondere romi Sub 10% romi 89 11 0 100 11315 în sat, 2011 Peste 10% romi 59 3 38 100 1051 Indicele Sărac 61 34 5 100 1352 dezvoltării Mediu-inferior dezvoltat 84 12 3 100 3958 umane la nivel Mediu dezvoltat 86 7 8 100 2180 de sat (IDUL Mediu-super dezvoltat 97 1 2 100 3192 sat), Dezvoltat 99 0 1 100 477 2011 Total sate 86 10 4 100 11159 Sursa date primare: INS. IDULsat - valori prezentate în sectiunea �Atlasul dezvoltarii umane locale� în cadrul vol. E.Tesliuc, V.Grigoras, M. Stanculescu (coord.), Atlasul Zonelor Rurale și al Dezvoltarii Umane Locale din Romania. The World Bank, Romania. Calcule pentru IDULsat - D.Sandu Comunitățile marginalizate rurale au, conform rezultatelor de analiză din tabelul 2, o probabilitate semnificativ mai mare de localizare în satele: o Mari, sub aspect demografic o Periferice în cadrul comunei o Depărtate de orașe o Depărtate de drumuri europene o Cu pondere mare de romi în populație. o Localizate ca regiune de dezvoltare mai ales în: NORD-EST, SUD-EST, CENTRU o Localizate mai ales la margine de județ, indiferent de regiune. Nivelul de dezvoltare a satului (IDUL) determină, hotărâtor, probabilitatea de a avea, pe teritoriul său, comunități marginalizate (CM): o treime din satele cu CM sunt sărace și 40% dintre satele cu CM se află în sate mediu-inferior dezvoltate. 104 Anexă Tabel 2: Predictori ai prezenței unei comunități marginalizate la nivel de sat Predictori ai satelor care aveau comunități marginalizate in Modelul 1 Modelul 2 2011 B Sig. B Sig. populația satului (ln) .322 .000 1.171 .000 sat periferic* .175 .041 .102 .288 sat apropiat de drum european* -.557 .000 .024 .822 distanta pana la cel mai apropiat oraș de peste 30 mii loc. .354 .000 -.090 .173 (ln) ponderea de romi în sat .090 .000 .632 .000 regiunea SE* 1.139 .000 .712 .000 regiunea NE* 1.834 .000 1.112 .000 regiunea Centru* .508 .000 1.767 .000 regiunea NV -.068 .620 .782 .000 regiunea Vest -.815 .000 .810 .000 regiunea Bucuresti-Ilfov -1.767 .014 .279 .677 regiunea Sud-Vest .214 .117 .135 .367 sat la margine de judet .144 .026 .043 .544 indice dezvoltare umana - sat -.150 .000 Constanta -6.266 .000 -3.765 .000 % predicție corectă 87.0 89 R2 Nagelkerke 0.235 .438 N 10684 10684 Sursa date primare: INS. IDULsat - valori prezentate în sectiunea �Atlasul dezvoltarii umane locale� în cadrul vol. E.Tesliuc, V.Grigoras, M. Stanculescu (coord.), Atlasul Zonelor Rurale și al Dezvoltarii Umane Locale din Romania. The World Bank, Romania. Calcule pentru IDULsat - D.Sandu 105 Anexa 5: Indicatori pentru justificarea activităților eligibile Indicatori pentru intervenții în domeniul educației “Activitatea 1. Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educație: educația timpurie (de nivel ante-preșcolar și preșcolar), învățământ primar și secundar, inclusiv a doua șansă şi reducerea părăsirii timpurii a școlii) prin acordarea unor pachete integrate (pachetele integrate ar putea include de exemplu. costuri de transport şi masă pentru copiii din grupul țintă, materiale educaționale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenire și diminuare a părăsirii timpurii a școlii prin servicii educaționale specifice nevoilor persoanelor din grupul țintă, măsuri de acompaniere (de exemplu. îmbrăcăminte și încălțăminte, stimulente condiționate de prezență), adaptate nevoilor și specificului comunității etc. ) În vederea sprijinirii și stimulării creșterii calității actului educațional în școlile care deservesc copiii din comunitățile vizate de proiect, pot fi acordate pachete integrate pentru profesorii ce predau la școli din zone defavorizate, pe baza performanței acestora în ceea ce privește atragerea copiilor din grupul țintă către sistemul de învățământ (de exemplu: pentru creșterea prezenței zilnice și a participării școlare, îmbunătățirea performanțelor școlare, organizarea de activități e xtra- curriculare stimulative pentru copiii din grupul țintă, educația părinților etc.).�(Ghidul Solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.) 1.1. Sprijin pentru creșterea accesului și a participării la educația timpurie – învățământ ante-preșcolar „Sub-activitatea 1.1. Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educația timpurie - învățământ ante-preșcolar în cadrul căreia pot fi finanțate atât acțiuni care vizează creșterea accesului și participării la educația ante-preșcolară, inclusiv prin asigurarea/ dezvoltarea de servicii locale şi utilizarea de materiale de învăţare pentru copiii din învățământul ante-preșcolar, în special pentru copiii aparținând minorității rome și pentru copiii cu dizabilități, furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor, programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere și de asigurare de sprijin financiar etc.�(Ghidul Solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.) Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de copii 0-2 ani care nu sunt înscriși Chestionar gospodărie % copiilor 0-2 ani care nu sunt înscriși la creșă Romi/non-romi la creșă / Numărul total de copii 0-2 ani / D12 Numărul de copii 0-2 ani care nu merg la Chestionar gospodărie % copiilor 0-2 ani care nu merg la creșă zilnic Romi/non-romi creșă zilnic/ Numărul total de copii 0-2 ani / D13 Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu este Chestionar gospodărie Romi/non-romi 0-2 ani nu sunt înscriși la creșă înscris la creșă / Numărul de copii 0-2 ani / D14 care nu sunt înscriși la creșă Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu merge Chestionar gospodărie Romi/non-romi 0-2 ani nu merg zilnic la creșă zilnic la creșă / Numărul de copii 0-2 ani care / D14 nu merg zilnic la creșă % copiilor (0-2 ani) care suferă de o dizabilitate, Numărul copiilor (0-2 ani) care suferă de o Romi/non-romi Chestionar gospodărie 106 boală cronică sau alte afecțiuni care le limitează dizabilitate, boală cronică sau alte afecțiuni / D3 și D7 activitățile zilnice care le limitează activitățile zilnice / Numărul de copii (0-2 ani) Numărul părinților care au copii (0-2 ani) care % părinților care au copii (0-2 ani) care în prezent Chestionar gospodărie în prezent nu sunt înscriși la creșă / Numărul Romi/non-romi nu sunt înscriși la creșă / D3 și D12 total de părinți cu copii (0-2 ani) Numărul părinților care au copii (0-2 ani) care % părinților care au copii (0-2 ani) care în prezent Chestionar gospodărie în prezent nu merg la creșă / Numărul total Romi/non-romi nu merg la creșă / D3 și D13 de părinți cu copii (0-2 ani) 1.2. Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educația timpurie - învățământ preșcolar “Sub-activitatea 1.2. Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educația timpurie - învățământ preșcolar, în cadrul căreia pot fi finanțate acțiuni care vizează creșterea accesului și participării la educația preșcolară, inclusiv prin asigurarea/ dezvoltarea și utilizarea de se rvicii locale şi materiale de învăţare pentru copiii din învățământul preșcolar, în special pentru copiii aparținând minorității roma și copiii cu dizabilități, furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor, programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere și de asigurare de sprijin financiar etc.� (Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile % copiilor 3-6 ani care nu sunt înscriși la Numărul de copii 3-6 ani care nu sunt înscriși Chestionar gospodărie Romi/non-romi grădiniță la grădiniță / Numărul total de copii 3-6 ani / D12 Numărul de copii 3-6 ani care nu merg la Chestionar gospodărie % copiilor 3-6 ani care nu merg la grădiniță zilnic grădiniță zilnic / Numărul total de copii 3-6 Romi/non-romi / D13 ani Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu este Chestionar gospodărie Romi/non-romi 3-6 ani nu sunt înscriși la grădiniță înscris la grădiniță / Numărul de copii 3-6 ani / D14 care nu sunt înscriși la grădiniță Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu merge Chestionar gospodărie Romi/non-romi 3-6 ani nu merg zilnic la grădiniță zilnic la grădiniță / Numărul de copii 3-6 ani / D14 care nu merg zilnic la grădiniță Numărul copiilor (3-6 ani) care suferă de o % copiilor (3-6 ani) care suferă de o dizabilitate, dizabilitate, boală cronică sau alte afecțiuni Chestionar gospodărie boală cronică sau alte afecțiuni care le limitează Romi/non-romi care le limitează activitățile zilnice / Numărul / D3 și D7 activitățile zilnice de copii (3-6 ani) 107 Numărul părinților care au copii (3-6 ani) care % părinților care au copii (3-6 ani) care în prezent Chestionar gospodărie în prezent nu sunt înscriși la grădiniță / Romi/non-romi nu sunt înscriși la grădiniță / D3 și D12 Numărul total de părinți cu copii (3-6 ani) Numărul părinților care au copii (3-6 ani) care % părinților care au copii (3-6 ani) care în prezent Chestionar gospodărie în prezent nu merg la grădiniță zilnic / Romi/non-romi nu merg la grădiniță zilnic / D3 și D13 Numărul total de părinți cu copii (3-6 ani) 1.3. Sprijin pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii prin: programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală „Sub-activitatea 1.3. Sprijin pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii prin: programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală, în cadrul căreia pot fi finanțate atât acțiuni care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii, inclusiv prin servicii de informare, consiliere şi mentorat destinate elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii, precum şi părinţilor acestora, programe care promovează activitățile extra-curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe cheie, măsuri care vizează desegregarea școlară, acțiuni care contribuie la creșterea stimei de sine, educație interculturală, programe de sprijin individualizat și adaptare curriculară, dezvoltare de resurse şi materiale noi de învăţare etc., furnizarea unor programe specifice de promovare a regulilor elementare de igienă dezvoltate şi adaptate pentru copii/ tineri romi şi pentru copii/ tineri care sunt cel mai afectați de sărăcie și au o stare de sănătate şi condiţii de viaţă precare etc.� (Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.) Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de copii 7-11 ani care nu sunt % copiilor 7-11 ani care nu sunt înscriși la școala Chestionar gospodărie înscriși la școala primară / Numărul total de Romi/non-romi primară / D12 copii 7-11 ani Numărul de copii 7-11 ani care nu merg la Chestionar gospodărie % copiilor 7-11 ani care nu merg la școala zilnic Romi/non-romi școala zilnic / Numărul total de copii 7-11 ani / D13 Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu este Chestionar gospodărie Romi/non-romi 7-11 ani nu sunt înscriși la școala primară înscris la școala primară / Numărul de copii 7- / D14 11 ani care nu sunt înscriși la școala primară Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu merge Chestionar gospodărie Romi/non-romi 7-11 ani nu merg zilnic la școala primară zilnic la școala primară / Numărul de copii 7- / D14 11 ani care nu merg zilnic la școala primară Numărul de copii 12-15 ani care nu sunt % copiilor 12-15 ani care nu sunt înscriși la școala Chestionar gospodărie înscriși la școala generală / Numărul total de Romi/non-romi generală / D12 copii 12-15 ani Numărul de copii 12-15 ani care nu merg la Chestionar gospodărie % copiilor 12-15 ani care nu merg la școala zilnic școala zilnic / Numărul total de copii 12-15 Romi/non-romi / D13 ani 108 Numărul situațiilor în care este menționat un anumit motiv pentru care copilul nu este % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de Chestionar gospodărie înscris la școala generală / Numărul de copii Romi/non-romi 12-15 ani nu sunt înscriși la școala generală / D14 12-15 ani care nu sunt înscriși la școala generală Numărul situațiilor în care este menționat un anumit motiv pentru care copilul nu merge % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de Chestionar gospodărie zilnic la școala generală / Numărul de copii Romi/non-romi 12-15 ani nu merg zilnic la școala generală / D14 12-15 ani care nu merg zilnic la școala generală Numărul de copii 15-16 ani care nu sunt % copiilor 15-16 ani care nu sunt înscriși la Chestionar gospodărie înscriși la treapta I liceală / Numărul total de Romi/non-romi treapta I liceală / D12 copii 15-16 ani Numărul de copii 15-16 ani care nu merg la % copiilor 15-16 ani care nu merg la treapta I Chestionar gospodărie treapta I liceală zilnic / Numărul total de copii Romi/non-romi liceală zilnic / D13 15-16 ani Numărul situațiilor în care este menționat un anumit motiv pentru care copilul nu este % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de Chestionar gospodărie înscris la treapta I liceală / Numărul de copii Romi/non-romi 15-16 ani nu sunt înscriși la treapta I liceală / D14 15-16 ani care nu sunt înscriși la treapta I liceală Numărul situațiilor în care este menționat un anumit motiv pentru care copilul nu merge % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de Chestionar gospodărie zilnic la treapta I liceală / Numărul de copii Romi/non-romi 15-16 ani nu merg zilnic la treapta I liceală / D14 15-16 ani care nu merg zilnic la treapta I liceală Numărul de copii 15-18 ani care nu sunt Chestionar gospodărie % copiilor 15-18 ani care nu sunt înscriși la liceu înscriși la liceu / Numărul total de copii 15-18 Romi/non-romi / D12 ani Numărul de copii 15-18 ani care nu merg la Chestionar gospodărie % copiilor 15-18 ani care nu merg la liceu zilnic Romi/non-romi liceu zilnic / Numărul total de copii 15-18 ani / D13 Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de Chestionar gospodărie anumit motiv pentru care copilul nu este Romi/non-romi 15-18 ani nu sunt înscriși la liceu / D14 înscris la liceu / Numărul de copii 15-18 ani 109 care nu sunt înscriși la liceu Numărul situațiilor în care este menționat un % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de anumit motiv pentru care copilul nu merge Chestionar gospodărie Romi/non-romi 15-18 ani nu merg zilnic la liceu zilnic la liceu / Numărul de copii 15-18 ani / D14 care nu merg zilnic la liceu Numărul de copii 15-18 ani care nu sunt % copiilor 15-18 ani care nu sunt înscriși la școala înscriși la școala profesională, complementară Chestionar gospodărie Romi/non-romi profesională, complementară / de ucenici / de ucenici / Numărul total de copii 15-18 / D12 ani Numărul de copii 15-18 ani care nu merg la % copiilor 15-18 ani care nu merg la școala școala profesională, complementară / de Chestionar gospodărie Romi/non-romi profesională, complementară / de ucenici zilnic ucenici zilnic / Numărul total de copii 15-18 / D13 ani Numărul situațiilor în care este menționat un anumit motiv pentru care copilul nu este % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de înscris la școala profesională, complementară Chestionar gospodărie 15-18 ani nu sunt înscriși la școala profesională, Romi/non-romi / de ucenici / Numărul de copii 15-18 ani care / D14 complementară / de ucenici nu sunt înscriși la școala profesională, complementară / de ucenici Numărul situațiilor în care este menționat un anumit motiv pentru care copilul nu merge % fiecăruia dintre motivele pentru care copiii de zilnic la școala profesională, complementară / Chestionar gospodărie 15-18 ani nu merg zilnic la școala profesională, Romi/non-romi de ucenici / Numărul de copii 15-18 ani care / D14 complementară / de ucenici nu merg zilnic la școala profesională, complementară / de ucenici Numărul copiilor (7-18 ani) care suferă de o % copiilor (7-18 ani) care suferă de o dizabilitate, dizabilitate, boală cronică sau alte afecțiuni Chestionar gospodărie boală cronică sau alte afecțiuni care le limitează Romi/non-romi care le limitează activitățile zilnice / Numărul / D3 și D7 activitățile zilnice de copii (7-18 ani) Numărul părinților care au copii (7-11 ani) % părinților care au copii (7-11 ani) care în Chestionar gospodărie care în prezent nu sunt înscriși în ciclul primar Romi/non-romi prezent nu sunt înscriși în ciclul primar / D3 și D12 / Numărul total de părinți cu copii (7-11 ani) % părinților care au copii (7-11 ani) care în Numărul părinților care au copii (7-11 ani) Chestionar gospodărie Romi/non-romi prezent care în prezent nu merg la școală zilnic care în prezent nu merg la școală zilnic / / D3 și D13 110 Numărul total de părinți cu copii (7-11 ani) Numărul părinților care au copii (12-18 ani) % părinților care au copii (12-18 ani) care în care în prezent nu urmează o formă de Chestionar gospodărie Romi/non-romi prezent nu urmează o formă de educație formală educație formală / Numărul total de părinți cu / D3 și D12 copii (12-18 ani) Numărul părinților care au copii (12-18 ani) % părinților care au copii (12-18 ani) care în Chestionar gospodărie care în prezent nu merg la școală zilnic / Romi/non-romi prezent care în prezent nu merg la școală zilnic / D3 și D13 Numărul total de părinți cu copii (12-18 ani) 1.4. Programe de tip a doua șansă „Sub-activitatea 1.4. Programe de tip a doua șansă - Sprijin pentru implementarea programelor integrate destinate tinerilor care au abandonat școala și adulților care nu și-au finalizat educația obligatorie, consiliere și programe de educație parentală pentru membrii familiilor copiilor și adulților care se află în afara sistemului educațional, acțiuni și campanii de conștientizare destinate creșterii ratelor de menținere în sistemul inițial de învățământ și pentru a asigura înțelegerea beneficiilor pe care le oferă educația în relație cu oportunitățile de angajare, furnizarea de programe de tip �A doua șansă�, alte măsuri care vizează creșterea numărului de persoane care se reîntorc în sistemul de educație și formare.� (Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul copiilor (10-14 ani) care în prezent % copiilor (10-14 ani) care în prezent nu urmează Chestionar gospodărie nu urmează o formă de educație formală / Romi/non-romi o formă de educație formală / D3 și D12 Numărul total de copii (10-14 ani) Numărul părinților care au copii (10-14 ani) % părinților care au copii (10-14 ani) care în care în prezent nu urmează o formă de Chestionar gospodărie Romi/non-romi prezent nu urmează o formă de educație formală educație formală / Numărul total de părinți cu / D3 și D12 copii (10-14 ani) Numărul copiilor (15-17 ani) care în prezent % copiilor (15-17 ani) care în prezent nu urmează Chestionar gospodărie nu urmează o formă de educație formală / Romi/non-romi o formă de educație formală / D3 și D12 Numărul total de copii (15-17 ani) Numărul părinților care au copii (15-17 ani) % părinților care au copii (15-17 ani) care în care în prezent nu urmează o formă de Chestionar gospodărie Romi/non-romi prezent nu urmează o formă de educație formală educație formală / Numărul total de părinți cu / D3 și D12 copii (15-17 ani) Numărul de adulți (18+ ani) care nu au % adulților (18+ ani) care nu au absolvit cel puțin Chestionar gospodărie absolvit cel puțin treapta 1 de liceu / Numărul Romi/non-romi treapta 1 de liceu / D3 și D12 total de adulți (18+ ani) 111 Indicatori pentru intervenții în domeniul ocupării forței de muncă Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii „Pentru activitatea 2, în funcție de rezultatele analizei realizate la nivel de comunitate și de nevoile de ocupare ale persoanelor din grupul țintă – persoane (șomeri, inactivi) din comunitatea marginalizată aflate în risc de sărăcie și excluziune socială , - propunerile de proiecte ar putea include următoarele sub-activități:  Sub-activitatea 2.1 Participarea la programe de ucenicie la locul de muncă (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor)  Sub-activitatea 2.2. Participarea la programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor)  Sub-activitatea 2.3. Măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (de exemplu informare și consiliere profesională, plasare pe piața muncii, formare profesională, subvenționarea angajatorilor pentru angajarea persoanelor aparținând acestor categorii, evaluarea competențelor dobândite în sistem non- formal și informal, etc.)�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). 2.1 Participarea la programe de ucenicie la locul de muncă „Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie, fiind organizată co nform prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată. Ucenicia la locul de muncă se organizează pentru calificările stabilite prin legislaţia în vigoare şi pentru ocupaţii le cuprinse în Clasificarea Ocupaţiilor din România, pentru care există standarde de pregătire profesională, respectiv standarde ocupaţionale. Ucenicia are o durată cuprinsă între 1 și 3 ani în funcție de nivelul de calificare solicitat de ocupația pentru care se organizează schema. Angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie la locul de muncă potrivit domeniilor de activitate au obligația să declare la AJOFM/AMOFM locurile de muncă vacante pentru care organizează aceste activități. Pentru formarea profesională a ucenicului, angajatorul are obligația de a respecta prevederile OG nr. 129/2000 privind formar ea profesională a adulţilor, cu modificările și completările ulterioare, activitatea de formare fiind finalizată cu certificate de calificare cu recunoaştere naţională. Evaluarea şi certificarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind formarea profesională. În situaţia în care contractul de ucenicie încetează anterior absolvirii stagiului de ucenicie 85, angajatorul este obligat să restituie integral stimulentul financiar de care a beneficiat pentru derularea contractului de ucenicie.� (Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de persoane 14+ ani care sunt în % persoanelor de 14+ ani aflate în căutarea unui Chestionar gospodărie/ căutarea unui loc de muncă / Numărul total Romi/non-romi loc de muncă D10 de persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care nu au % persoanelor de 14+ ani care nu au nicio Chestionar gospodărie/ nicio calificare / Numărul total de persoane Romi/non-romi calificare D15 14+ ani 85 Conform art 18 din Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată 112 % persoanelor de 14+ ani care declară că au Numărul de persoane 14+ ani care au o Chestionar gospodărie/ obținut o anumită calificare formală (pentru anumită calificare / Numărul total de Romi/non-romi D16 fiecare calificare) persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care declară că % persoanelor de 14+ ani care declară că nu știu Chestionar gospodărie/ nu știu nicio meserie / Numărul total de Romi/non-romi nicio meserie D17 persoane 14+ ani % persoanelor de 14+ ani care declară că știu Numărul de persoane 14+ ani care declară că Chestionar gospodărie/ anumite meserii / meșteșuguri (pentru fiecare știu anumite meserii / meșteșuguri / Numărul Romi/non-romi D17 meserie / meșteșug) total de persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care în prezent % persoanelor de 14+ ani care în prezent au un au un loc de muncă dar nu în baza unui Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi loc de muncă dar nu în baza unui contract scris contract scris / Numărul total de persoane D8 și D9 14+ ani 2.2. Participarea la programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor) „Organizarea stagiilor pentru absolvenții de învățământ superior de către angajatori se realizează în baza unui contract de stagiu încheiat între angajator şi stagiar, cu durată de 6 luni, anexă la contractul individual de muncă, conform prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările și completările ulterioare. Perioada de stagiu se desfăşoară conform unui program de activităţi aprobat de angajator, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea stagiarul. La sfârșitul perioadei de stagiu, angajatorul are obligația să evalueze cunoştinţele stagiarului și să elibereze certificatul/ adeverinţa din care să reiasă perioada în care acesta a desfăşurat activitatea în baza contractului de stagiu, competenţele şi deprinderile practice dobândite. Certificatul atestă dobândirea de experienţă şi vechime în muncă sau în specialitate, după caz. În situaţia în care contractul de stagiu încetează anterior datei prevăzute în contract 86, angajatorul este obligat să restituie integral stimulentul financiar de care a beneficiat pentru derularea contractului de stagiu.�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul absolvenților de studii superioare % absolvenților de studii superioare care în care în prezent nu au un loc de muncă / Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi prezent nu au un loc de muncă Numărul total de absolvenți de studii D8 și D11 superioare 86 Conform art 331 din Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările și completările ulterioare 113 Numărul absolvenților de studii superioare % absolvenților de studii superioare care în care în prezent își caută un loc de muncă / Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi prezent își caută un loc de muncă Numărul total de absolvenți de studii D10 și D11 superioare Numărul absolvenților de studii superioare % absolvenților de studii superioare care în care în ultimele 12 luni au avut un grad de Chestionar gospodărie/ ultimele 12 luni au avut un grad de ocupare ocupare redus (au lucrat mai puțin de 6 luni) / Romi/non-romi DX și D11 redus (au lucrat mai puțin de 6 luni) Numărul total de absolvenți de studii superioare Numărul absolvenților de studii superioare % absolvenților de studii superioare care în care în prezent au un loc de muncă dar nu în Chestionar gospodărie/ prezent au un loc de muncă dar nu în baza unui Romi/non-romi baza unui contract scris / Numărul total de D8, D9 și D11 contract scris absolvenți de studii superioare 2.3. Măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă „(de exemplu informare și consiliere profesională, plasare pe piața muncii, formare profesională, subvenționarea angajatorilor pentru angajarea persoanelor aparținând acestor categorii, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, etc.) Formarea profesională trebuie să fie realizată de către furnizori de formare profesională autorizați în conformitate cu prevederile OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare, fiind finalizată cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională. Formarea profesională se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare, specializare. Angajatorii pot organiza ei înșiși programe de formare profesională doar dacă sunt autorizați ca furnizori de formare profesională în condițiile OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare. Conform anexei 2 a HG nr. 918/2013 privind Cadrul național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, pers oanele care au absolvit învățământul primar (4 clase) pot participa la programe de inițiere, definite în OG nr. 129/2000, cu modificările și completările ulterioare, privind formarea profesională a adulților, organizate de furnizori de formare profesională autorizați, care se finalizează cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională. Angajatorii care beneficiază de astfel de subvenții sunt obligați să mențină ocupat locul de muncă nou-creat încă 6 luni de la finalizarea perioadei pentru care au primit subvenția (conform prevederilor legislative în vigoare). Activităţile de contractare, pe baze temporare, a personalului, desfășurate de persoanele juridice în baza autorizației de funcționare ca agent de muncă temporară, nu intră în sfera serviciilor specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă.� (Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de persoane 14+ ani care sunt în % persoanelor de 14+ ani aflate în căutarea unui Chestionar gospodărie/ căutarea unui loc de muncă / Numărul total Romi/non-romi loc de muncă D10 de persoane 14+ ani 114 Numărul de persoane 14+ ani care nu au % persoanelor de 14+ ani care nu au nicio Chestionar gospodărie/ nicio calificare / Numărul total de persoane Romi/non-romi calificare D15 14+ ani % persoanelor de 14+ ani care declară că au Numărul de persoane 14+ ani care au obținut Chestionar gospodărie/ obținut o anumită calificare formală (pentru o anumită calificare / Numărul total de Romi/non-romi D16 fiecare calificare) persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care declară că % persoanelor de 14+ ani care declară că nu știu Chestionar gospodărie/ nu știu nicio meserie / Numărul total de Romi/non-romi nicio meserie D17 persoane 14+ ani % persoanelor de 14+ ani care declară că știu Numărul de persoane 14+ ani care declară că Chestionar gospodărie/ anumite meserii / meșteșuguri (pentru fiecare știu anumite meserii / meșteșuguri / Numărul Romi/non-romi D17 meserie / meșteșug) total de persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care în prezent % persoanelor de 14+ ani care în prezent au un au un loc de muncă dar nu în baza unui Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi loc de muncă dar nu în baza unui contract scris contract scris / Numărul total de persoane D8 și D9 14+ ani Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu 3.1. Acordarea de sprijin persoanelor din grupul țintă „Sub-activitatea 3.1. Acordarea de sprijin persoanelor din grupul țintă (persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială ) pentru înființarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin, de exemplu. consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială, sprijin pentru elaborarea planului de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile, suport în înființarea companiei etc. Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unei comisii de selecţie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanţării nerambursabile, în cadrul unui proces transparent şi nediscriminatoriu. Comisia de selecţie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un număr impar de membri din care se recomandă să facă parte reprezentanți ai: o Mediului de afaceri; o Patronatelor din aria de implementare a proiectului.� (Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile % persoanelor de 14+ ani care în prezent sunt Numărul de persoane 14+ ani care în prezent Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi patroni sau lucrători pe cont propriu sunt patroni sau lucrători pe cont propriu / D8 115 Numărul total de persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care au o Chestionar gospodărie/ % persoanelor de 14+ ani care au o calificare calificare / Numărul total de persoane 14+ Romi/non-romi D15 ani % persoanelor de 14+ ani care declară că au Numărul de persoane 14+ ani care au obținut Chestionar gospodărie/ obținut o anumită calificare formală (pentru o anumită calificare / Numărul total de Romi/non-romi D16 fiecare calificare) persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care declară că % persoanelor de 14+ ani care declară că știu cel Chestionar gospodărie/ știu cel puțin o meserie / Numărul total de Romi/non-romi puțin o meserie D17 persoane 14+ ani % persoanelor de 14+ ani care declară că știu Numărul de persoane 14+ ani care declară că Chestionar gospodărie/ anumite meserii / meșteșuguri (pentru fiecare știu anumite meserii / meșteșuguri / Numărul Romi/non-romi D17 meserie / meșteșug) total de persoane 14+ ani 3.2. Acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri „Sub-activitatea 3.2. Acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-înfiinţare afacere. Acordarea subvenției (micro-grant) va fi condiționată de înființarea firmei (costurile aferente înființării companiei vor fi acoperite prin proiect – Sub-activitatea 3.1.). Subvenția maximă pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri/ firmă. Pentru subvenția acordată este obligatorie angajarea a minimum 1 persoană în cadrul afacerii sprijinite. Afacerile înființate trebuie să funcționeze minimum 12 de luni pe perioada implementării proiectului și să asigure o perioadă de sustenabilitate de minimum 6 luni. Perioada de sustenabilitate presupune continuarea funcționării afacerii, inclusiv obligația menținerii locului de muncă ocupat, și poate fi contabilizată pe perioada implementării proiectului sau după finalizarea implementării.�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de persoane 14+ ani care în prezent % persoanelor de 14+ ani care în prezent sunt Chestionar gospodărie/ sunt patroni sau lucrători pe cont propriu / Romi/non-romi patroni sau lucrători pe cont propriu D8 Numărul total de persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care au o Chestionar gospodărie/ % persoanelor de 14+ ani care au o calificare calificare / Numărul total de persoane 14+ Romi/non-romi D15 ani % persoanelor de 14+ ani care declară că au Numărul de persoane 14+ ani care au obținut Chestionar gospodărie/ obținut o anumită calificare formală (pentru o anumită calificare / Numărul total de Romi/non-romi D16 fiecare calificare) persoane 14+ ani Numărul de persoane 14+ ani care declară că % persoanelor de 14+ ani care declară că știu cel Chestionar gospodărie/ știu cel puțin o meserie / Numărul total de Romi/non-romi puțin o meserie D17 persoane 14+ ani 116 % persoanelor de 14+ ani care declară că știu Numărul de persoane 14+ ani care declară că Chestionar gospodărie/ anumite meserii / meșteșuguri (pentru fiecare știu anumite meserii / meșteșuguri / Numărul Romi/non-romi D17 meserie / meșteșug) total de persoane 14+ ani Indicatori pentru intervenții în domeniul dezvoltării de servicii (sociale/medicale/medico-sociale) „Activitatea 4. Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico- sociale). Se are în vedere furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc. (de exemplu măsuri active de ocupare, formare profesională, educație, măsuri de inserție socio-profesională, servicii – sociale/medicale, /medico-sociale, consiliere psihologică etc.) recomandabil prin intermediul centrelor comunitare integrate/ punctelor unice de acces la servicii /prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei teritoriale a Serviciului Public de Ocupare sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială, în colaborare, pe bază de protocoale, cu rețeaua teritorială a Serviciului Public d e Ocupare; Se va acorda prioritate încurajării abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi:  furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv prin scheme de ucenicie);  furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale;  experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/sau furnizorii privați de servicii sociale şi partenerii comunitari;  pachet de servicii sociale destinat prevenirii separării copilului de familia sa;  pachet de servicii medico-sociale/ pachet de servicii de asistență medicală comunitară destinat persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, inclusiv etnicilor romi, realizat de către asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar și asistentul social pentru reducerea mortalității infantile, prevenirea sarcinilor la minore, creșterea numărului de persoane din comunitățile cu populație aparținând minorității rome înscrise la medicul de familie și/ sau beneficiari de diferite programe de sănătate (TB, diabet, boli cardio-vasculare, boli infecțioase etc), prevenirea și/ sau monitorizarea cazurilor de autism, probleme de sănătate mintală a copilului și adultului, reducerea mortalității materne, creșterea numărului de beneficiari de servicii și programe privind sănătatea reproducerii /planificarea familială. NB Acordarea finanțării va fi condiționată de asumarea la nivelul parteneriatului a responsabilității pentru asigurarea sustenabilității serviciilor dezvoltate (sociale/ medicale/ medico-sociale) etc. după finalizarea sprijinului FSE�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de persoane care suferă de o % persoanelor care suferă de o dizabilitate dizabilitate cronică sau altă afecțiune care îi Chestionar gospodărie/ cronică sau altă afecțiune care îi limitează Romi/non-romi limitează activitățile zilnice / Numărul total de D7 activitățile zilnice persoane Numărul de persoane care nu sunt înscrise la % persoanelor care nu sunt înscrise la un medic Chestionar gospodărie/ un medic de familie / Numărul total de Romi/non-romi de familie D18 persoane 117 % femeilor care nu sunt înscrise la un medic de Numărul de femei care nu sunt înscrise la un Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi familie medic de familie / Numărul total de femei D18 Numărul de femei tinere (19-30 ani) care nu % femeilor tinere (19-30 ani) care nu sunt înscrise Chestionar gospodărie/ sunt înscrise la un medic de familie / Numărul Romi/non-romi la un medic de familie D18 total de femei tinere (19-30 ani) Numărul de copii 0-1 ani care nu sunt înscrise % copiilor 0-1 ani care nu sunt înscrise la un Chestionar gospodărie/ la un medic de familie / Numărul total de Romi/non-romi medic de familie D18 copii 0-1 ani Numărul de copii 2-6 ani care nu sunt înscrise % copiilor 2-6 ani care nu sunt înscrise la un Chestionar gospodărie/ la un medic de familie / Numărul total de Romi/non-romi medic de familie D18 copii 2-6 ani Numărul de copii 7-18 ani care nu sunt % copiilor 7-18 ani care nu sunt înscrise la un Chestionar gospodărie/ înscrise la un medic de familie / Numărul Romi/non-romi medic de familie D18 total de copii 7-18 ani Numărul de persoane care nu au fost văzute % persoanelor care nu au fost văzute de medicul Chestionar gospodărie/ de medicul de familie / alt medic în ultimele Romi/non-romi de familie / alt medic în ultimele 12 luni D18 12 luni / Numărul total de persoane Numărul de femei care nu au fost văzute de % femeilor care nu au fost văzute de medicul de Chestionar gospodărie/ medicul de familie / alt medic în ultimele 12 Romi/non-romi familie / alt medic în ultimele 12 luni D18 luni / Numărul total de femei Numărul de femei tinere (19-30 ani) care nu % femeilor tinere (19-30 ani) care nu au fost au fost văzute de medicul de familie / alt Chestionar gospodărie/ văzute de medicul de familie / alt medic în Romi/non-romi medic în ultimele 12 luni / Numărul total de D18 ultimele 12 luni femei tinere (19-30 ani) Numărul de copii 0-1 ani care nu au fost % copiilor 0-1 ani care nu au fost văzute de Chestionar gospodărie/ văzuți de medicul de familie / alt medic în Romi/non-romi medicul de familie / alt medic în ultima lună D18 ultima lună / Numărul total de copii 0-1 ani Numărul de copii 2-6 ani care nu au fost % copiilor 2-6 ani care nu au fost văzute de văzuți de medicul de familie / alt medic în Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi medicul de familie / alt medic în ultimele 6 luni ultimele 6 luni / Numărul total de copii 2-6 D18 ani Numărul de copii 7-18 ani care nu au fost % copiilor 7-18 ani care nu au fost văzute de Chestionar gospodărie/ văzuți de medicul de familie / alt medic în Romi/non-romi medicul de familie / alt medic în ultimele 12 luni D18 ultimele 12 luni / Numărul total de copii 7-18 118 ani Numărul de persoane care suferă de TBC / Chestionar gospodărie/ % persoanelor care suferă de TBC Romi/non-romi Numărul total de persoane D19 Numărul de persoane care suferă de diabet / Chestionar gospodărie/ % persoanelor care suferă de diabet Romi/non-romi Numărul total de persoane D19 % persoanelor care suferă de o boală cardio- Numărul de persoane care suferă de o boală Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi vasculară cardio-vasculară / Numărul total de persoane D19 Numărul de persoane care suferă de o boală Chestionar gospodărie/ % persoanelor care suferă de o boală infecțioasă Romi/non-romi infecțioasă / Numărul total de persoane D19 % persoanelor care au probleme de sănătate Numărul de persoane care au probleme de Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi mintală sănătate mintală / Numărul total de persoane D19 Numărul de femei care sunt căsătorite Chestionar gospodărie/ % femeilor care sunt căsătorite tradițional Romi/non-romi tradițional / Numărul total de femei D21 Numărul de femei care sunt divorțate / Chestionar gospodărie/ % femeilor care sunt divorțate Romi/non-romi Numărul total de femei D21 Numărul de femei care sunt separate / Chestionar gospodărie/ % femeilor care sunt separate Romi/non-romi Numărul total de femei D21 Numărul de femei care coabitează / Numărul Chestionar gospodărie/ % femeilor care coabitează Romi/non-romi total de femei D21 Numărul de femei care s-au căsătorit / % femeilor care s-au căsătorit / coabitat la 30-39 Chestionar gospodărie/ coabitat la 30-39 ani / Numărul total de femei Romi/non-romi ani D23 30-39 ani Numărul de femei care s-au căsătorit / % femeilor care s-au căsătorit / coabitat la 25-29 Chestionar gospodărie/ coabitat la 25-29 ani / Numărul total de femei Romi/non-romi ani D23 25-29 ani Numărul de femei care s-au căsătorit / % femeilor care s-au căsătorit / coabitat la 18-24 Chestionar gospodărie/ coabitat la 18-24 ani / Numărul total de femei Romi/non-romi ani D23 18-24 ani Numărul de femei care s-au căsătorit / % femeilor care s-au căsătorit / coabitat la 14-17 Chestionar gospodărie/ coabitat la 14-17 ani / Numărul total de femei Romi/non-romi ani D23 14-17 ani Numărul de femei care au / avut copii / Chestionar gospodărie/ % femeilor care au / avut copii Romi/non-romi Numărul total de femei D23 % femeilor 30-39 ani care au / avut copii Numărul de femei 30-39 ani care au / avut Romi/non-romi Chestionar gospodărie/ 119 copii / Numărul total de femei 30-39 ani D23 Numărul de femei 25-29 ani care au / avut Chestionar gospodărie/ % femeilor 25-29 ani care au / avut copii Romi/non-romi copii / Numărul total de femei 25-29 ani D23 Numărul de femei 18-24 ani care au / avut Chestionar gospodărie/ % femeilor 18-24 ani care au / avut copii Romi/non-romi copii / Numărul total de femei 18-24 ani D23 Numărul de femei 14-17 ani care au / avut Chestionar gospodărie/ % femeilor 14-17 ani care au / avut copii Romi/non-romi copii / Numărul total de femei 14-17 ani D23 % gospodăriilor formate doar din persoane în Numărul de gospodării formate din persoane Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi vârstă (60+) în vârstă (60+) / Numărul total de gospodării D3 Indicatori pentru intervenții în domeniul îmbunătățirii condițiilor de locuit „Activitatea 5. Activități de îmbunătățire a condițiilor de locuit ale persoanelor din grupul țintă (de exemplu lucrări de reparații, consolidări structurale, izolație termică și încălzire a locuinței, extinderi de camere, îmbunătățirea igienei locuinței și spațiilor conexe, conectare la reţelele de utilități - gaze, apă, electricitate etc.), pentru a reduce pericolul pe care locuirea precară îl reprezintă pentru siguranța familiilor și pentru a facilita îmbunătățirea stării de sănătate și a capacității de învățare și ocupare a persoanelor din grupul țintă.�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul gospodăriilor care locuiesc în % gospodăriilor care locuiesc în locuințe din Chestionar gospodărie/ locuințe din materiale nepotrivite (paiantă, Romi/non-romi materiale nepotrivite (paiantă, chirpici) L1 chirpici) / Numărul total de gospodării % gospodăriilor care nu sunt racordate la curent Numărul gospodăriilor fără racordare la Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi electric curent electric / Numărul total de gospodării L2 Numărul gospodăriilor care locuiesc în % gospodăriilor care locuiesc în locuințe fără Chestionar gospodărie/ locuințe fără surse de căldură sau surse Romi/non-romi surse de căldură sau surse improprii L3 improprii / Numărul total de gospodării Numărul gospodăriilor care locuiesc în % gospodăriilor care locuiesc în locuințe fără Chestionar gospodărie/ locuințe fără surse de apă în interior / Romi/non-romi sursă de apă în interior L5 Numărul total de gospodării Numărul gospodăriilor care locuiesc în % gospodăriilor care locuiesc în locuințe fără Chestionar gospodărie/ locuințe fără baie în interior / Numărul total Romi/non-romi baie în interior L7 de gospodării % gospodăriilor care locuiesc în locuințe cu o Numărul gospodăriilor care locuiesc în Romi/non-romi Chestionar gospodărie/ 120 singură cameră locuințe cu o singură cameră / Numărul total L8 de gospodării Numărul gospodăriilor de 3+ persoane care % gospodăriilor de 3+ persoane care locuiesc în Chestionar gospodărie/ locuiesc în locuințe cu o singură cameră / Romi/non-romi locuințe cu o singură cameră L8 Numărul total de gospodării Numărul gospodăriilor care locuiesc în % gospodăriilor care locuiesc în locuințe cu o locuințe cu o suprafață utilă pe membru mai Chestionar gospodărie/ 2 2 Romi/non-romi suprafață utilă pe membru mai mică de 15,3 m mică de 15,3 m / Numărul total de L9 gospodării Indicatori pentru intervenții în domeniul acordării de asistență juridică pentru reglementări acte „Activitatea 6. Activități de asistență juridică pentru reglementări acte (acolo unde este cazul). În cadrul acestei activități se va acorda sprijin pentru furnizarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă, de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/ servicii sociale.�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul de persoane fără certificat de Chestionar gospodărie/ % persoanelor fără certificat de naștere Romi/non-romi naștere / Numărul total de persoane D4 Numărul de persoane fără carte de identitate Chestionar gospodărie/ % persoanelor fără carte de identitate Romi/non-romi / Numărul total de persoane 14+ ani D4 Numărul gospodăriilor fără acte de % gospodăriilor care nu au acte de proprietate Chestionar gospodărie/ proprietate a locuinței / Numărul total de Romi/non-romi pentru locuință L10 gospodării 121 Indicatori pentru intervenții în domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului „Activitatea 7. Campanii de informare şi conștientizare/ acțiuni specifice în domeniul combaterii discriminării și acțiuni de implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea/ Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă. În cazul comunităților segregate sau a existenței unor servicii segregate (precum cele educaționale) sunt încurajate campaniile de informare care au ca scop pregătirea procesului de desegregare și integrare a grupului marginalizat în societate (în special cele ce vizează desegregarea școlară și cea legată de locuire).�(Ghidul solicitantului pentru obiectivele 4.1. și 4.2.). Nume indicator Definiție Nivel dezagregare Instrument/variabile Numărul persoanelor care declară că discută % persoanelor care declară că discută cu alți Chestionar gospodărie/ cu alți părinți / Numărul total al persoanelor Romi/non-romi părinți DM1 cu copii la grădiniță / școală Numărul persoanelor care declară că le place % persoanelor care declară că le place să să participe la ședințele cu părinții / Numărul Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi participe la ședințele cu părinții total al persoanelor cu copii la grădiniță / DM2 școală Numărul persoanelor care declară că se simt % persoanelor care declară că se simt confortabil confortabil când discută cu educatoarele / Chestionar gospodărie/ când discută cu educatoarele / învățătoarele / învățătoarele / profesorii copiilor / Numărul Romi/non-romi DM3 profesorii copiilor total al persoanelor cu copii la grădiniță / școală Numărul persoanelor care declară că se simt % persoanelor care declară că se simt confortabil Chestionar gospodărie/ confortabil când discută cu reprezentanți ai Romi/non-romi când discută cu reprezentanți ai primăriei DM4 primăriei / Numărul total al respondenților Numărul persoanelor care declară că s-au % persoanelor care declară că s-au simțit Chestionar gospodărie/ simțit discriminați în anul anterior / Numărul Romi/non-romi discriminați în anul anterior DM6 total al respondenților Numărul persoanelor care declară că se % persoanelor care declară că se înțeleg înțeleg (foarte)bine cu vecinii români / romi / Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi (foarte)bine cu vecinii români / romi / maghiari maghiari / Numărul total al respondenților DM7 care au vecini români / romi / maghiari Numărul persoanelor care declară că se % persoanelor care declară că se înțeleg înțeleg (foarte)bine cu alți locuitori români / Chestionar gospodărie/ (foarte)bine cu alți locuitori români / romi / Romi/non-romi romi / maghiari / Numărul total al DM7 maghiari respondenților % persoanelor care declară că discută zilnic cu Numărul persoanelor care declară că discută Romi/non-romi Chestionar gospodărie/ 122 vecinii români / romi / maghiari zilnic cu vecinii români / romi / maghiari / DM8 Numărul total al respondenților care au vecini români / romi / maghiari % persoanelor care declară că discută Numărul persoanelor care declară că discută Chestionar gospodărie/ săptămânal cu alți locuitori români / romi / săptămânal cu alți locuitori români / romi / Romi/non-romi DM8 maghiari maghiari / Numărul total al respondenților Numărul persoanelor care declară că se ajută % persoanelor care declară că se ajută săptămânal cu vecinii români / romi / Chestionar gospodărie/ Romi/non-romi săptămânal cu vecinii români / romi / maghiari maghiari / Numărul total al respondenților DM9 care au vecini români / romi / maghiari % persoanelor care declară că se ajută Numărul persoanelor care declară că se ajută Chestionar gospodărie/ săptămânal cu alți locuitori români / romi / săptămânal cu alți locuitori români / romi / Romi/non-romi DM9 maghiari maghiari / Numărul total al respondenților 123 Anexa 6: Chestionar minimal la nivel de gospodărie în rural Chestionarul minimal conține doar itemii necesari (i) validării comunității marginalizate conform Tabelului 1, (ii) completării informației la nivel de individ/gospodărie din Fișa Minimală și (iii) identificării grupului țintă. Chestionar minimal gospodărie rural Bună dimineața / ziua / seara! Numele meu este [...] și vin la dvs. din partea [XXX]. [XXX] împreună cu Primăria realizează un studiu despre nevoile familiilor din [NUMELE LOCALITĂȚII]. Aș dori să discut cu o persoană care ne poate oferi cel mai bine informații despre această gospodărie. Numele dvs. nu va apărea în niciun raport. Discuția nu va dura mai mult de 5 minute. I1.Județul: _________________________ I2. Comuna: _______________________________ I3. Satul: _____________________________________ I4. Numele comunității marginalizate (numele neoficial al comunității / numele folosit de localnici): ______________________________________________ I5. Adresa gospodăriei (stradă și număr): ______________________________________________________________________________________________ I6. Orice altă informație specifica care poate ajuta la identificarea gospodăriei: ______________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________ Vizite V1. Vizita 1 V2. Vizita 2 V3. Vizita 3 V4. Vizita 4 Coduri pentru rezultatul vizitei: 1. Zi / Lună …..../…... …..../…... …..../…... …..../…... 1. Non-contact (nu este nimeni acasă / nu deschide ușa / altă situație) 2. Oră / Minute .….h…..min .….h…..min .….h…..min .….h…..min 2. Refuz 3. Întâlnire stabilită 4. Chestionar completat parțial 3. Rezultat …… …… …… …… 5. Chestionar complet 6. Altceva ___________________________ Chestionarul se aplică pentru toate gospodăriile (în cazul în care sunt mai multe) care locuiesc în locuința selectată! SU. Care este suprafața totală utilă a acestei locuințe? ………………… GO. Câte gospodării trăiesc în această locuință?………………… 124 În continuare o să vă pun câteva întrebări despre fiecare gospodărie în parte. Să începem cu Gosp. 1 Gosp. 2 Gosp. 3 Total prima gospodărie. 1. Din câte persoane este formată [prima / a 2-a / a 3-a] gospodărie? 1.1. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte suferă de dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice? 1.2. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au cel mult 17 ani împliniți? 1.3. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au cel mult 13 ani împliniți? 1.4. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au cel mult 7 ani împliniți? 1.5. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au vârsta între 15 și 64 de ani? 1.5.1. Dintre persoanele de 15-64 ani, câte au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)? 1.5.2. Dintre persoanele de 15-64 ani, câte nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (adică nu intră în una dintre următoarele categorii: salariat cu contract de muncă, lucrător oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați, patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ? 1.6. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte sunt de etnie romă? 2. Această gospodărie are acte de proprietate pentru locuință? 1. Da 2. Nu 3. Această gospodărie este racordată la rețeaua de curent electric? 1. Da 2. Nu 4. Această gospodărie are acces la apă curentă (la robinet, în interiorul locuinței)? 1. Da 2. Nu 5. Ce limba se folosește cel mai mult în această gospodărie? 1. Română 2. Romani 3. Maghiară 4. Germană 5. Alta 6. În ultimele 12 luni, s-a întâmplat să nu plătiți la timp următoarele cheltuieli din cauza Gosp. 1 Gosp. 2 Gosp. 3 Total dificultăților financiare? 1. DA, o singură dată 2. DA, de mai multe ori 3. NU 4. Nu e cazul a. chiria b. întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura etc.) c. energia electrică 125 d. ipoteca locuinței principale e. abonamentul telefonic f. alte cheltuieli 7. Gospodăria dvs. își poate permite să facă următoarele cheltuieli în măsura în care și le -ar dori? 1. Da 2. Nu a. încălzirea corespunzătoare a locuinței b. plata unei săptămâni de vacanță departe de casă c. consumul cel puțin a unui fel de mâncare cu carne sau pește o dată la două zile 8. Care dintre următoarele bunuri se află în folosința gospodăriei dvs.? 1. DA 2. NU, pt. că nu doresc 3. NU, alt motiv a. televizor color b. mașină de spălat rufe c. autoturism d. telefon (fix sau mobil) 9. Gospodăria dumneavoastră poate să acopere o cheltuială neprevăzută de 450 lei din propriile sale resurse, fără a apela la ajutorul financiar al altor persoane, gospodării sau instituții? 1. Da 2. Nu 10. În gospodăria dvs. cumpărați toate alimentele pe care le consumați sau o parte sunt produse / primite? DACĂ ALIMENTE PRODUSE/PRIMITE: Dacă ar trebui să cumpărați alimentele produse în gospodărie sau primite, cam cât ar trebui să plătiți pentru ele într-o lună obișnuită? (RON) 11. Aș dori să vă întreb despre veniturile obținute de către oricare dintre membrii gospodăriei RON RON RON RON dvs., indiferent de sursa lor. luna trecută, a primit cineva din gospodăria dvs. […]? DACĂ DA: Care a fost suma primită “în mână�? [DACĂ NU A PRIMIT UN ANUMIT TIP DE VENIT TRECE 0] a. Orice tip de pensie (socială, limită vârstă, invaliditate, anticipată, de urmaș, etc.) b. Alocație pentru copii 126 c. Venitul minim garantat d. Alte tipuri de ajutoare sociale e. Salarii, muncă ocazională f. Alte venituri OPERATOR, vă mulțumim pentru munca dumneavoastră! Vă rugăm să citiți fraza următoare și apoi să semnați. Declar că selecția respondentului și aplicarea chestionarului s -au realizat în concordanță cu instrucțiunile primite. Numele operatorului: ……………………………………………….………………… Semnătura: …………………………………………………… Data: …………………………. 127 Anexa 7: Chestionar minimal la nivel de gospodărie în urban Chestionarul minimal conține doar itemii necesari (i) validării comunității marginalizate conform Tabelului 1, (ii) completării informației la nivel de individ/gospodărie din Fișa Minimală și (iii) identificării grupului țintă. Chestionar minimal gospodărie urban Bună dimineața / ziua / seara! Numele meu este [...] și vin la dvs. din partea [XXX]. [XXX] împreună cu Primăria realizează un studiu despre nevoile familiilor din [NUMELE LOCALITĂȚII]. Aș dori să discut cu o persoană care ne poate oferi cel mai bine informații despre această gospodărie. Numele dvs. nu va apărea în niciun raport. Discuția nu va dura mai mult de 5 minute. I1.Județul: _________________________ I2. Orașul: _______________________________ I3. Cartierul: ____________________________________ I4. Numele comunității marginalizate (numele neoficial al comunității / numele folosit de localnici): ______________________________________________ I5. Adresa gospodăriei (stradă și număr): ______________________________________________________________________________________________ I6. Orice altă informație specifica care poate ajuta la identificarea gospodăriei: ______________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________ Vizite V1. Vizita 1 V2. Vizita 2 V3. Vizita 3 V4. Vizita 4 Coduri pentru rezultatul vizitei: 1. Zi / Lună …..../…... …..../…... …..../…... …..../…... 1. Non-contact (nu este nimeni acasă / nu deschide ușa / altă situație) 2. Oră / Minute .….h…..min .….h…..min .….h…..min .….h…..min 2. Refuz 3. Întâlnire stabilită 4. Chestionar completat parțial 3. Rezultat …… …… …… …… 5. Chestionar complet 6. Altceva ___________________________ Chestionarul se aplică pentru toate gospodăriile (în cazul în care sunt mai multe) care locuiesc în locuința selectată! SU. Care este suprafața totală utilă a acestei locuințe? ………………… GO. Câte gospodării trăiesc în această locuință?………………… În continuare o să vă pun câteva întrebări despre fiecare gospodărie în parte. Să încep em cu prima Gosp. 1 Gosp. 2 Gosp. 3 Total 128 gospodărie. 1. Din câte persoane este formată [prima / a 2-a / a 3-a] gospodărie? 1.1. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte suferă de dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice? 1.2. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au cel mult 17 ani împliniți? 1.3. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au cel mult 13 ani împliniți? 1.4. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au cel mult 7 ani împliniți? 1.5. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte au vârsta între 15 și 64 de ani? 1.5.1. Dintre persoanele de 15-64 ani, câte au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)? 1.1.2. Dintre persoanele de 15-64 ani, câte nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (adică nu intră în una dintre următoarele categorii: salariat cu contract de muncă, lucrător oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați, patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ? 1.6. Dintre toate persoanele din această gospodărie, câte sunt de etnie romă? 2. Această gospodărie are acte de proprietate pentru locuință? 1. Da 2. Nu 3. Această gospodărie este racordată la rețeaua de curent electric? 1. Da 2. Nu 4. Această gospodărie are acces la apă curentă (la robinet, în interiorul locuinței)? 1. Da 2. Nu 5. Ce limba se folosește cel mai mult în această gospodărie? 1. Română 2. Romani 3. Maghiară 4. Germană 5. Alta 6. În ultimele 12 luni, s-a întâmplat să nu plătiți la timp următoarele cheltuieli din cauza dificultăților Gosp. 1 Gosp. 2 Gosp. 3 Total financiare? 1. DA, o singură dată 2. DA, de mai multe ori 3. NU 4. Nu e cazul a. chiria b. întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura etc.) c. energia electrică d. ipoteca locuinței principale 129 e. abonamentul telefonic f. alte cheltuieli 7. Gospodăria dvs. își poate permite să facă următoarele cheltuieli în măsura în care și le -ar dori? 1. Da 2. Nu a. încălzirea corespunzătoare a locuinței b. plata unei săptămâni de vacanță departe de casă c. consumul cel puțin a unui fel de mâncare cu carne sau pește o dată la două zile 8. Care dintre următoarele bunuri se află în folosința gospodăriei dvs.? 1. DA 2. NU, pt. că nu doresc 3. NU, alt motiv a. televizor color b. mașină de spălat rufe c. autoturism d. telefon (fix sau mobil) 9. Gospodăria dumneavoastră poate să acopere o cheltuială neprevăzută de 450 lei din propriile sale resurse, fără a apela la ajutorul financiar al altor persoane, gospodării sau instituții? 1. Da 2. Nu 10. În gospodăria dvs. cumpărați toate alimentele pe care le consumați sau o parte sunt produse / primite? DACĂ ALIMENTE PRODUSE/PRIMITE: Dacă ar trebui să cumpărați alimentele produse în gospodărie sau primite, cam cât ar trebui să plătiți pentru ele într -o lună obișnuită? (RON) 11. Aș dori să vă întreb despre veniturile obținute de către oricare dintre membrii gospodăriei dvs., RON RON RON RON indiferent de sursa lor. luna trecută, a primit cineva din gospodăria dvs. […]? DACĂ DA: Care a fost suma primită “în mână�? [DACĂ NU A PRIMIT UN ANUMIT TIP DE VENIT TRECE 0] a. Orice tip de pensie (socială, limită vârstă, invaliditate, anticipată, de urmaș, etc.) b. Alocație pentru copii c. Venitul minim garantat d. Alte tipuri de ajutoare sociale 130 e. Salarii, muncă ocazională f. Alte venituri OPERATOR, vă mulțumim pentru munca dumneavoastră! Vă rugăm să citiți fraza următoare și apoi să semnați. Declar că selecția respondentului și aplicarea chestionarului s -au realizat în concordanță cu instrucțiunile primite. Numele operatorului: ……………………………………………….………………… Semnătura: …………………………………………………… Data: …………………………. 131 Anexa 8: Chestionar extins la nivel de gospodărie Chestionarul extins conține itemii necesari (i) validării comunității marginalizate conform Tabelului 1, (ii) completării informației la nivel de individ/gospodărie din Fișa Minimală, (iii) identificării grupului țintă și (iv) identificării nevoilor de activități în c adrul proiectului. Chestionar gospodărie Bună dimineața / ziua / seara! Numele meu este [...] și vin la dvs. din partea [XXX]. [XXX] împreună cu Primăria realizează un studiu despre nevoile familiilor din [NUMELE LOCALITĂȚII]. Aș dori să discut cu o persoană care ne poate oferi cel mai bine informații despre această gospodărie. Numele dvs. nu va apărea în niciun raport. Discuția nu va dura mai mult de 10 minute. I1.Județul: _________________________ I2. Comuna: _______________________________ I3. Satul: _____________________________________ I4. Numele comunității marginalizate (numele neoficial al comunității / numele folosit de localnici): ______________________________________________ I5. Adresa gospodăriei (stradă și număr): ________________________________________________________________________________________ ______ I6. Orice altă informație specifica care poate ajuta la identificarea gospodăriei: ______________________________________________________________ Vizite V1. Vizita 1 V2. Vizita 2 V3. Vizita 3 V4. Vizita 4 Coduri pentru rezultatul vizitei: 1. Zi / Lună …..../…... …..../…... …..../…... …..../…... 1. Non-contact (nu este nimeni acasă / nu deschide ușa / altă situație) 2. Oră / Minute .….h…..min .….h…..min .….h…..min .….h…..min 2. Refuz 3. Întâlnire stabilită 4. Chestionar completat parțial 3. Rezultat …… …… …… …… 5. Chestionar complet 6. Altceva ___________________________ OPERATOR, vă mulțumim pentru munca dumneavoastră! Vă rugăm să citiți fraza următoare și apoi să semnați. Declar că selecția respondentului și aplicarea chestionarului s-au realizat în concordanță cu instrucțiunile primite. Numele operatorului: ……………………………………………….………………… Semnătura: …………………………………………………… Data: …………………………. ÎNCEPERE COMPLETARE CHESTIONAR! D0. Pentru început vă rog să-mi spuneți numele mic al persoanelor care fac parte din această gospodărie. Începeți vă rog cu capul gospodăriei, apoi ceilalți adulți și în final copiii. Deci în total sunt ….. [TRECE NUMĂRUL D EPERSOANE] persoane în gospodăria dvs. 132 Date demografice [se completează pentru fiecare membru al gospodăriei; pe prima linie se trece capul gospodăriei – menționat de respondent; dacă NȘ/NR se trece 99] ID D0. Numele D1. D2. D3. D4. Are D5. D6. Care D7. [numele] D8. Luna DACĂ 1-7 la D8: DACĂ 18-59 Tip Sex Vârsta carte de Etnia este limba suferă de o trecută, care a D9. Munca făcută de ani: pers. [ani identitate pe care o dizabilitate, boală fost [numele] se realizează în DX. Câte împliniți] /certificat vorbește și cronică sau alte principala principal în baza unui luni din de înțelege cel afecțiuni care îi activitate a lui contract (de muncă) scris ultimele 12 naștere? mai bine? limitează [numele]? sau a unei înțelegeri a lucrat* activitățile zilnice? [citește lista] verbale? [numele]? 1=certificat 1=M 2=carte id. 1=contract scris Numele Cod Ani Cod Cod 1=DA 2=NU Cod 0-12 2=F 3=ambele 2=înțelegere verbală 4=niciunul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 * salariat, patron, lucrător pe cont propriu, membru asociație agricolă sau de alt tip (cod 1 -7 la D8) D1. Tip persoană D5. Etnia D6. Limba D8. Luna trecută, care a fost principala activitate a lui 1. Respondentul 1. Român 1. Română [numele]? [citește lista] 8. Șomer(ă), fără ocupație (nu a lucrat dar a căutat un loc de muncă în ultima lună) 2. Capul gospodăriei 2. Rom 2. Romani 1. Salariat(ă) / Angajat(ă) 9. Casnic(ă) (nu a lucrat și nici nu a căutat un loc de muncă în ultima lună) 3. Ambele 3. Maghiar 3. Maghiară 2. Patron (are angajat cel puțin un salariat) 10. Pensionar(ă) 4. Altă situație 4. German 4. Germană 3. Lucrător pe cont propriu în agricultură 11. Student 5. Alta 5. Alta 4. Lucrător pe cont propriu în alt domeniu 12. Elev 5. Membru al unei asociații familiale agricole 13. Preșcolar 6. Membru societate agricolă, personalitate juridică 14. Altă situație (pers. cu handicap, pers. în întreținere, etc.) 7. Membru al unei cooperative alta decât agricolă Date demografice CONTINUARE [ATENȚIE, COMPLETAȚI DATELE PE LINIA CORESPUNZĂTOARE PERSOANEI INDICATE DE ID] 133 ID D0. Numele DACĂ 14+ ani: D11. Care D12. În prezent DACĂ 1-9 la D12: DACĂ 0 la D12 / 0-4 la DACĂ 14+ DACĂ DA la D15: D10. În este [numele] este D13. Într-o D13: ani: D16. Ce calificări a prezent, ultima înscris la creșă / săptămână D14. Care sunt D15. obținut în urma [numele] își școală grădiniță / obișnuită, câte zile principalele două [numele] a cursurilor? caută un (alt) absolvită școală / liceu / merge [numele] la motive pentru care urmat [trece în clar] loc de muncă? de facultate? creșă / grădiniță / copilul nu este înscris / vreodată [numele]? [nu citi lista, școală / liceu / altă nu merge zilnic? cursuri de [nu citi lista, codifică] formă de educație? [nu citi lista; trece codul calificare? codifică] principalului motiv] Numele 1=DA 2=NU Cod Cod Zile/săpt. (0-5) Cod 1 Cod 2 1=DA 2=NU Text 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 D11. Care este ultima școală absolvită de [numele]? [citește D14. Principalele două motive [nu citi lista] lista] 0. Nu există creșa / grădinița / școala în apropiere 13. Copilul are cu cine să stea acasă D12. În prezent [numele] este înscris la creșă / grădiniță / 1. Nu există suficiente locuri pentru copii la creșă / grădiniță / școală 14. Copilul trebuie să stea cu familia lui școală / liceu / facultate? 3. Nu sunt condiții bune la creșă / grădiniță / școală 15. Copilul nu înțelege limba în care se vorbește la 0. fără școală absolvită / nu este înscris 4. Nu sunt cadre didactice calificate la creșă / grădiniță / școală creșă / grădiniță / școală 1. creșă 5. Nu îmi plac cadrele didactice, nu am încredere în ele 16. Copilul are o boală / dizabilitate 2. grădiniță 6. Unii copii de la creșă/grădiniță/școală se poartă urât cu copilul 17. Copilul este prea mic 3. școala primară (clasele I-IV) nostru 18. Alte motive. Care? 4. școala gimnazială (clasele V- VIII) 7. Mama / tatăl / altcineva nu este de acord 5. treapta I liceală 8. Copilul nu dorește să meargă ................................................................................................ 6. profesională, complementară / de ucenici 9. Nu avem (bani pentru) caiete, creioane, culori, etc. 7. liceu 10. Nu avem (bani pentru) haine / încălțăminte ................................................................................................. 8. postliceală de specialitate / tehnic de maiștri 11. Nu avem bani pentru transport 9. universitare (licență, master, doctorat) 12. Nu are cine să-l ducă pe copil la creșă / grădiniță / școală 134 Date demografice CONTINUARE [ATENȚIE, COMPLETAȚI DATELE PE LINIA CORESPUNZĂTOARE PERSOANEI INDICATE DE ID] ID D0. DACĂ 14+ ani: D18. E D19. Când a fost D20. D21. DACĂ 1-6 la D23. La ce D24. Numele D17. Ce fel de munci / meserii știe înscris la văzut ultima Suferă de Starea D21: vârstă a avut Relația cu [numele] să facă, indiferent dacă un medic dată de un …? civilă D22. La ce primul copil? [0 capul urmat sau nu o școală / cursuri? de doctor / medicul vârstă s-a dacă nu are/a gospodărie [trece în clar] familie? de familie? căsătorit / a avut copii] i coabitat (1 dată)? Text 1=DA Cod Cod Vârsta în ani Vârsta în ani Cod Numele Cod Cod 2=NU 1 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 D19. Când a fost văzut ultima D20. Suferă de …? D21. Starea civilă D24. Relația cu capul gospodăriei dată de un doctor / medicul de 1. TBC 1. Căsătorit - tradițional 01 Capul gospodăriei 02 Soţ/Soţie familie? 2. Diabet 2. Căsătorit – oficial, la biserică / primărie 03 Partener/Parteneră 04 Fiu/Fiică 0. niciodată 3. Boală cardio-vasculară 3. Divorțat 05 Ginere/Noră 06 Nepot/Nepoată de fiu/fiică 1. ultima lună 4. Boală infecțioase 4. Separat 07 Tată/Mamă 08 Bunic/Bunică 2. ultimele 6 luni 5. Probleme de sănătate mintală 5. Văduv(ă) /partenerul cu care a coabitat a murit 09 Frate/Soră 3. ultimul an 6. etc. 6. Coabitare / trăiește cu cineva fără să fie 10 Cumnat(ă) de frate/soră 4. ultimii doi ani 9. Alte boli căsătoriți 11 Nepot(ă) de frate/soră 5. cu mai mult de doi ani în urmă 0. Nicio boală 7. Niciodată căsătorit(ă) 12 Socru/Soacră 13 Altă rudă 14 Persoană neînrudită LI. Ce limbă folosiți cel mai mult în gospodăria dvs.? 1. Română 2. Romani 3. Maghiară 4. Germană 5. Alta. Care? ___________________ 9. NȘ/NR 135 Locuire și utilități L1. Din ce este construită în principal locuința dvs.? 1. beton 2. piatră, cărămidă, BCA, bolţari 3. lemn 4. paiantă, chirpici 5. altele, care? __________________ L2. Care este sursa principală pentru iluminarea locuinței dvs.? 1. curent electric 2. gaz lampant 3. altele; care?___________________ 4. nu există sursă de iluminat / doar lumina naturală L3. Care este sursa principală pentru încălzirea locuinței dvs.? 1. de la rețeaua publică de termoficare 2. sistem propriu de încălzire/centrală proprie 3. sobă/calorifere încălzite cu gaz metan 4. sobă cu lemne /cărbuni /petrol/coceni 5. altele; care?___________________ 6. nu există o sursă de încălzire / doar căldura naturală L4. Ce folosiți în principal pentru gătit? 1. curent electric 2. gaz metan 3. butelie 4. lemn/cărbune/petrol/coceni 5. altele; care?___________________ 6. nimic L5. Alimentarea cu apă a locuinței dvs. este …? 1. în casă, prin conectare de la sistemul public 2. în casă, instalație proprie 3. în afara casei /clădirii, dar în curte, de la sistemul public 4. în afara casei/clădirii, dar în curte, instalație proprie –fântână/puț 5. în afara curții, de la fântână/puț 6. în afara curții, de la cișmea, pompă 7. apa se ia direct din râu 8. altele; care?___________________ 9. nu are alimentare cu apă L6. Locuința dvs. are sistem de canalizare? 136 1. da, conectat la rețeaua publică 2. da, rețea proprie 3. nu L7. Aveți baie? 1. da, baia e in interior da, baia e în exterior nu există baie L8. Câte camere are locuința dvs.? Nu includeți aici bucătăria, coridorul, baia sau camerele închiriate cuiva sau folosite de altă gospodărie. |__|__| camere [DACĂ O PARTE A UNEI CAMERE ESTE FOLOSITĂ CA BUCĂTĂRIE O CONSIDERAȚI CAMERĂ] L9. Cam câți metri pătrați are locuința dvs. / care este suprafața utilă a locuinței dvs.? |__|__|__| 2 m L10. Dvs. sau alt membru al familiei aveți acte care să arate că sunteți proprietarul acestei locuințe? 1. da, avem acte de proprietate 2. nu, nu avem acte de proprietate 3. locuim cu chirie Venituri și bunuri V1. Dvs. sau cineva din gospodăria dvs. are în proprietate ...? DA NU NȘ/NR DA NU NȘ/NR a. Mașină de spălat rufe 1 2 9 e. Computer 1 2 9 b. TV color 1 2 9 f. 30 sau mai multe cărți 1 2 9 c. Telefon (mobil / fix) 1 2 9 g. Bicicletă 1 2 9 d. Autoturism 1 2 9 h. Motocicletă 1 2 9 V2. Dvs. sau cineva din gospodăria dvs. are în proprietate ...? DA NU NȘ/NR DA NU NȘ/NR a. Cai 1 2 9 d. Oi şi capre/ţapi 1 2 9 b. Măgari şi catâri 1 2 9 e. Porci 1 2 9 c. Vite (vaci, tauri, boi, etc) 1 2 9 f. Păsări 1 2 9 V3. Dvs. sau cineva din gospodăria dvs. deține pământ, cu sau fără acte? [DACĂ NU ARE TRECE 0] 137 din care, Nr. Total pământ deținut, cu sau Denumire pământ cu titlu de proprietate (inclusiv contract rând fără acte de vânzare-cumpărare, adeverință) Suprafață agricolă - ha - 1 |__|__|__|,|__| |__|__|__|,|__| (cu o zecimală) 2 Parcele (câte) |__|__| |__|__| V4. În ultimele 12 luni, s-a întâmplat să nu plătiți la 1. DA, o 2. DA, de mai 3. 4. Nu e timp următoarele cheltuieli din cauza dificultăților dată multe ori NU cazul financiare? a. chiria 1 2 3 4 b. întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura etc.) 1 2 3 4 c. energia electrică 1 2 3 4 d. ipoteca locuinței principale 1 2 3 4 e. abonamentul telefonic 1 2 3 4 f. alte cheltuieli 1 2 3 4 V5. Gospodăria dvs. își poate permite să facă următoarele cheltuieli în măsura în care 1. DA 2. NU și le-ar dori? a. încălzirea corespunzătoare a locuinței 1 2 b. plata unei săptămâni de vacanță departe de casă 1 2 c. consumul cel puțin a unui fel de mâncare cu carne sau pește o dată la două zile 1 2 V6. Gospodăria dumneavoastră poate să acopere o cheltuială neprevăzută de 450 lei din propriile sale resurse, fără a apela la ajutorul financiar al altor persoane, gospodării sau instituții? 1. Da 2. Nu V7. În gospodăria dvs. cumpărați toate alimentele pe care le consumați sau o parte sunt produse / primite? DACĂ ALIMENTE PRODUSE/PRIMITE: Dacă ar trebui să cumpărați alimentele produse în gospodărie sau primite, cam cât ar trebui să plătiți pentru ele într-o lună obișnuită? |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR 138 V8. Aș dori să vă întreb despre veniturile obținute de către oricare dintre membrii gospodăriei dvs., indiferent de sursa lor. luna trecută, a primit cineva din gospodăria dvs. […]? DACĂ DA: Care a fost suma primită “în mână�? [DACĂ NU A PRIMIT UN ANUMIT TIP DE VENIT TRECE 0] a. Orice tip de pensie (socială, limită vârstă, invaliditate, anticipată, de |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR urmaș, etc.) b. Alocație pentru copii |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR c. Venitul minim garantat |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR d. Alte tipuri de ajutoare sociale |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR e. Salarii, muncă ocazională |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR f. Alte venituri |__|__|__|__|RON 9. NȘ/NR Discriminare, multiculturalism DACĂ EXISTĂ COPII CARE MERG LA GRĂDINIȚĂ / ȘCOALĂ DM1. De obicei staţi de vorbă, adică mai mult decât să vă salutaţi, cu alţi părinţi la grădiniţă / școală? 1. Da 2. Nu 9. NR DM1da. Vă simţiţi confortabil când staţi de vorbă cu alţi părinţi? 1. Da 2. Nu 9. NR DM2. Vă place să participaţi la şedinţele cu părinţii? 1. Da 2. Nu 9. NR DM2nu. De ce? …………………………………………………………………………….................................. ………………………………………………………………………………………………………………………….... DM3. Vă simţiţi confortabil când vorbiţi cu educatoarele / învățătoarele / profesorii copiilor dvs.? 1. Da 2. Nu 9. NR DM2nu. De ce? ………………………………………………………………………………………..................... ……………………………………………………………………………………………………………….………...... PENTRU TOȚI SUBIECȚII DM4. Vă simţiţi confortabil când vorbiţi cu reprezentanți ai Primăriei? 1. Da 2. Nu 9. NR DM4nu. De ce? ………………………………………………………………………………………..................... …………………………………………………………………………………………………………………………… 139 DM5. Dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră v-aţi simțit vreodată discriminat? 1. Da 2. Nu 9. NR DM5da. Vă rog să descrieți situațiile cel mai des întâlnite. …………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………… DM6. Anul trecut, dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră v-aţi simțit vreodată discriminat? 1. Da 2. Nu 9. NR DM6da. Vă rog să descrieți situațiile cel mai des întâlnite. …………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………....... DM7. În general, cum vă înțelegeți DM7 DM8 DM9 cu …? 1. foarte bine 1. zilnic 1. zilnic DM8. Cât de des discutați cu …? 2. bine 7. nu există 2. săpt. 7. nu există 2. săpt. 7. nu există DM9. Cât de des vă ajutați cu …? 3. rău 9. NR 3. lunar 9. NR 3. lunar 9. NR 4. foarte rău 4. mai rar 4. mai rar a. vecinii dvs. de etnie română 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 b. vecinii dvs. de etnie roma 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 c. vecinii dvs. de etnie maghiară 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 d. locuitorii din zonă de etnie română 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 e. locuitorii din zonă de etnie roma 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 f. locuitorii din zonă de etnie 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 1 2 3 4 7 9 maghiară Nevoi, servicii, soluții N1. După părerea dvs., care sunt serviciile cele mai importante care lipsesc din satul / zona în care locuiți? [NU CITI LISTA.CODIFICĂ.] 140 Care este primul? Serviciul 1|___|___| Dacă altele: ……………………………………………………......…….…… Și al doilea? Serviciul 2|___|___| Dacă altele: ……………………………………………………..………………… Și al treilea? Serviciul 3|___|___| Dacă altele: ……………………………………………………..………………… 1.Școli 8.Consultanţă agricolă 15.Salubritate 2.Grădinițe 9.Cursuri de 16.Electricitate calificare/angajare 3.Creșe 10.Credite/finanţe (bănci) 17.Surse sigure de apă 4.Servicii 11.Transport 18.Farmaci medicale/policlinici 5.Drumuri/drumuri 12.Securitate (siguranţă) 19.Suport pentru reabilitate bătrâni 6.Distribuirea apei 13.Iluminat public 20.Altele 7.Servicii de salubrizare 14.Telefoane N2. Dvs. sau cineva din gospodăria dvs. de ce servicii ați avea mai mare nevoie? [NU CITI LISTA.CODIFICĂ.] Care este primul? Serviciul 1|___|___| Dacă altele: …………………………………………………………………..…… Și al doilea? Serviciul 2|___|___| Dacă altele: …………………………………………………………………..…… Și al treilea? Serviciul 3|___|___| Dacă altele: …………………………………………………………………..…... N3. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă copiii din gospodăria dvs.? Prima mențiune? Nevoia 1 ....………………………………………..………………………………….....………. A 2-a mențiune? Nevoia 2 ….………………………………………..…………………………………………..... A 3-a mențiune? Nevoia 3 …....……………………………………..…………………………………………….. N4. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă bătrânii din gospodăria dvs.? Prima mențiune? Nevoia 1 …………………………………………..……………………………………………… A 2-a mențiune? Nevoia 2 ....………………………………………..…………………………………………….. A 3-a mențiune? Nevoia 3 ..................……………………………..…………………………………………….. N5. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă adulții din gospodăria dvs.? Prima mențiune? Nevoia 1 ………………………………………………………………......…………………….. A 2-a mențiune? Nevoia 2 ……………………………………………………………………..……………....….. A 3-a mențiune? Nevoia 3 ……………………………………………………………………..…………………… 141 N6. Care ar fi cel mai MIC salariu net, adică banii primiți „în mână�, pentru care dvs. ați accepta un loc de muncă? 0. Nu doresc un loc de muncă |__|__|__|__| RON Vă mulțumesc! 142 Anexa 9: Fișa de diagnoză a comunității marginalizate Modelul de Fișă de diagnoză a comunității marginalizate conține doar informațiile care se pot completa la nivel de comunitate marginalizată (inclusiv pe baza informației colectate cu ajutorul chestionarului la nivel de gospodărie). Itemii sunt corelați cu indicatorii privind justificarea activităților eligibile. Fișa de diagnoză a comunității marginalizate (se va completa pentru fiecare zonă marginalizată vizată prin proiect) Denumirea localității.................................................................. Județul..................................... (se va completa cu datele persoanei care completează chestionarul) Nume şi prenume ..................................................................................................................................................... Funcţie......................................................... Instituţie ............................................................ Telefon ......................................................... Email ................................................................... Data completării |__|__| |__|__| 2016 ZZ LL 2016 1. Introducere Scurtă prezentare a proiectului și a echipei de cercetare. 2. Zonele marginalizate Q1. În localitatea identificată există zone marginalizate (cu populație săracă cu nivel redus de educație, cu acces redus la ocupare, infrastructură, condiții de locuire precare etc.)? (se va completa numărul de zone marginalizate; numărul de zone 1. Da Q1Da. Câte astfel de zone există? completat la Q1 va fi identic cu numărul zonelor prezentate la Q2) |___| 2. Nu Q2. Zonele marginalizate identificate pe baza datelor În tabelul de mai jos se regăsesc zonele marginalizate identificate pe baza datelor de la recensământ și a altor indicatori statistici. Pentru fiecare zonă, vă rugăm să identificați delimitarea geografică cu ajutorul sectorului de recensământ și să ne spuneți dacă este marginalizată sau nu. Cod Denumire sat Delimitare Sector de Populație Populație Zonă validată de zonă / oras geografică recensământ totală în romi în către autoritățile zonă zonă locale 1 1. Da 2. Nu 2 1. Da 2. Nu 3 1. Da 2. Nu .... 1. Da 2. Nu 143 Fisă Zonă Marginalizată (se va completa pentru fiecare zonă marginalizată identificată in tabelul de la Q2) Criteriu Valoare Criterii Indicatori cheie Valoare identificată (%) îndeplinit referință (Da/Nu) Capital Proporția persoanelor de 15 - Se va calcula procentul >22% uman 64 de ani care au absolvit persoanelor de 15 -64 de maxim 8 clase (gimnaziu) ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) din totalul populației la nivel de sector de recensământ/ din zona identificată Proporția persoanelor cu Se va calcula procentul >8% dizabilități, boli cronice sau alte persoanelor cu dizabilități, afecțiuni care le limitează boli cronice sau alte activitățile zilnice afecțiuni care le limitează activitățile zilnice din totalul populatiei din zona identificată Proporția copiilor și tinerilor (0- Se va calcula procentul >20,5% 17 ani) din populația totală copiilor și tinerilor (0-17 ani) din totalul populatiei din zona identificată Ocuparea Proporția persoanelor de 16-64 Se va calcula procentul >22,5% forței de ani care nu sunt încadrate pe persoanelor de 16-64 ani muncă piața formală a muncii (salariați care nu sunt încadrate pe cu contract de muncă sau piața formală a muncii și lucrează oficial pe cont nici nu urmează o formă de propriu, cu sau fără angajați - învățământ, din totalul patron sau administrator de populației la nivel de sector firmă, PFA, AF, întreprindere de recensământ / din zona individuală, liber profesionist) identificată și nici nu urmează o formă de învățământ Locuire Proporția locuințelor supra- Se va calcula procentul >54% 2 aglomerate (< 15,33 m pe locuințelor supraaglomerate persoană) din totalul locuintelor existente în zona identificată Nesiguranță locativă: proporția Se va calcula procentul >12% locuințelor ce nu sunt deținute locuințelor ce nu sunt în proprietate personală deținute în proprietate personală din totalul locuintelor existente în zona identificată În raport cu pragurile minimale din Tabelul 1, comunitatea este validată ca marginalizată dacă îndeplinește simultan următoarele trei condiții: (1) are un nivel scăzut de capital uman; 144 (2) are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal; (3) are condiții de locuire precară, unde: (1) o zonă / comunitate are un nivel scăzut de capital uman dacă oricare doi din cei trei indicatori corespunzători din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent. (2) o zonă / comunitate are un nivel scăzut de ocupare a forței de muncă în sectorul formal dacă indicatorul corespunzător din tabelul 1 are valori de peste 22,5% (pragul minim al). (3) o zonă / comunitate are condiții de locuire precară dacă cel puțin unul dintre indicatorii din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent. 145 Denumirea localității............................................................................. Județul............................................. Comunități marginalizate - Fișă zonă marginalizată – Zona marginalizată |___| (notată pe hartă și în tabelul Q3 din Fișă comună cu codul |___|) (Pentru fiecare zonă se va completa câte o Fișă zonă marginalizată.) Populația zonei marginalizate Număr gospodării conform … NEROME ROME TOTAL NEROME+ ROME recensământului INS recensământului PROPRIU evaluării primăriei lideri romi Populaţie conform recensământului INS NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani Populaţie conform … 1. recensământului propriu 2. sondajului propriu NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani Populaţie conform evaluării primăriei NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani 146 Populaţie conform lideri romi NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A. Reprezentanți autoritate locală A1. Nume zonă sau denumire recunoscută la nivel local A2. Numele satului/satelor/ orasului de care aparține zona A3. Descrierea zonei marginalizate A4. Delimitarea zonei Numele străzilor sau reperele care o delimitează Numărul gospodăriilor marginalizate (nu uitați să atașați harta zonei) A5. Tip zonă 1. comunitate de romi (indiferent de etnia declarată Care este % romi din totalul populației din zona la recensământ) marginalizată? ……% 2. alt tip și anume … A6. Istoricul zonei Din ce an există această zonă marginalizată? 1. Înainte de 1990 2. După 1990, aproximativ anul |___|___|___|___| 147 A7. Cum s-a format comunitatea și cum a ajuns în situația de astăzi? .................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................... A8. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă copiii din această zonă? Problema / Nevoia 1 …….…..…………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2 …….…..…………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3 …….…..…………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ A9. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă bătrânii din această zonă? Problema / Nevoia 1 …….…..…………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2 …….…..…………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3 …….…..…………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ A10. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă adulții din această zonă? Problema / Nevoia 1 …….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ A11. Zona în care se află comunitatea este: 1. intravilan, în centrul satului/ orașului 2. intravilan, la periferia satului/ orașului 3. extravilan Pt. cei care au răspuns cu codul 2 / 3 la întrebarea anterioară 148 A12. Aproximativ care este distanța de la zona marginalizată până la ...? a. primărie |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos b. școală |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos c. dispensar |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos d. cel mai apropiat magazin alimentar |___|___| , |___|___|km sau |___|___|___| min de mers pe jos e. cel mai apropiat spital |___|___| , |___|___|km A13. Din ce este făcut drumul care leagă zona de sat/ oraş? 1. Pământ 3. Asfalt 5. Amestecat, peste 50% pietriș 2. Pietriș 4. Amestecat, peste 50% pământ 6. Amestecat, peste 50% asfalt A14. Dar, în zonă, ce fel de drumuri se întâlnesc cel mai des? 1. de pământ 2. pietruite 3. asfaltate A15. Bariere geografice Există bariere geografice (obstacole fizice naturale/ construite de om sau de altă natură) care împiedică locuitorii zonei marginalizate să ajungă pe cel mai scurt drum în centrul comunei/ separă zona de restul comunei? 1. Da 2. Nu Care sunt aceste bariere? (râu, cale ferată, gard, râpă, deal, vale, pădure, groapă de gunoi, stație de epu rare etc.) ............................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. A16. Există rețea de telefonie … funcțională? Cam care e ponderea celor care folosesc acest serviciu de telefonie? 1. Fixă 2. Nu 1. Da Pondere gospodării …………… 2. Mobilă 2. Nu 1. Da Pondere locuitori …………… Educație A17. Unități școlare 1. Există grădiniță în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Cu privire la această grădiniță, cum apreciați …? Foarte Foarte Bună Rea bună rea a. starea clădirii și a sălilor de clasă 1 2 3 4 149 b. dotarea / materialele didactice disponibile 1 2 3 4 c. pregătirea cadrelor didactice 1 2 3 4 Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cea mai apropiată grădiniță? Există mijloace de transport în comun până la această grădiniță ? 1. Da 2. Nu 2. Există școala primară în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Cu privire la această școală, cum apreciați …? Foarte Foarte Bună Rea bună rea a. starea clădirii și a sălilor de clasă 1 2 3 4 b. dotarea / materialele didactice disponibile 1 2 3 4 c. pregătirea cadrelor didactice 1 2 3 4 Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cea mai apropiată școala primară? Există mijloace de transport în comun până la această școala primară? 1. Da 2. Nu 3. Există școala generală în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Cu privire la această școală, cum apreciați …? Foarte Foarte Bună Rea bună rea a. starea clădirii și a sălilor de clasă 1 2 3 4 b. dotarea / materialele didactice disponibile 1 2 3 4 c. pregătirea cadrelor didactice 1 2 3 4 Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cea mai apropiată școala generală? Există mijloace de transport în comun până la această școala generală? 1. Da 2. Nu 4. Există liceu în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Cu privire la acest liceu, cum apreciați …? Foarte Foarte Bună Rea bună rea a. starea clădirii și a sălilor de clasă 1 2 3 4 b. dotarea / materialele didactice disponibile 1 2 3 4 c. pregătirea cadrelor didactice 1 2 3 4 Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cel mai apropiat liceu? Există mijloace de transport în comun până la acest liceu? 1. Da 2. Nu 5. În comunitate există un mediator școlar? 1. Da 2. Nu A18. Număr copii … NEROMI ROMI TOTAL 1. 0-2 ani 2. 3-6 ani 150 3. 3-6 ani înscriși la grădiniță 4. 3-6 ani care merg aproape zilnic la grădiniță 5. 7-11 ani 6. 7-11 ani înscriși la școala primară 7. 7-11 ani care merg aproape zilnic la școala primară 8. 12-15 ani 9. 12-15 ani înscriși la școala generală 10. 12-15 ani care merg aproape zilnic la școala generală 11. 16-19 ani 12. 16-19 ani înscriși la liceu / școală profesională 13. 16-19 ani care merg aproape zilnic la liceu / școală profesională A19. Relativ la educație, care sunt principalele probleme cu care se confruntă copiii din această comunitate? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A20. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă cadrele didactice din această comunitate / proximitate? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A21. Număr persoane … NEROMI ROMI TOTAL 1. Care urmează studii superioare în prezent 2. Care au studii superioare Ocupare și surse de trai/venit A22. Număr persoane care sunt … NEROMI ROMI TOTAL 1. Salariați (cu sau fără contract / carte de muncă) 2. Patroni 151 3. Lucrători pe cont propriu 4. Agricultori 5. Pensionari 6. Șomeri 7. Casnice 8. Plecate temporar la muncă în străinătate A23. Cu ce se ocupă oamenii din zonă? Care sunt principalele lor surse de venit / trai? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A24. Număr persoane ocupate / care au un loc de muncă … NEROMI ROMI TOTAL 9. Formal (cu contract / carte de muncă) 10. Informal (fără contract / carte de muncă) 11. În domeniul agricultură Descrieți:* 12. În domeniul meșteșuguri Descrieți:* 13. În domeniul profesii libere (instalator, zidar, etc.) Descrieți:* 14. În alte domenii Descrieți:* * enumerarea surselor de venit pe cele trei domenii cu indicarea meșteșugurilor / ocupațiilor preponderente; prezentarea unor caracteristici socio-demografice relativ la persoanele care au aceste ocupații. 152 A25. Ce fel de resurse economice sunt din zonă (tip, cantitate, relevanță, etc.)? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A26. Ce fel de afaceri / angajatori sunt în zonă (domeniu, angajați existenți / doriți, etc.)? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A27. Ce alte afaceri s-ar putea dezvolta în zonă (domeniu, angajați, etc.)? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A28. Beneficii sociale acordate populației din zona marginalizată (dosare în plată) 1. Număr beneficiari de VMG |___|___|___| 2. Număr beneficiari de ASF (alocații de susținere și indemnizații familiale) |___|___|___| 3. Număr beneficiari de ajutoare pentru încălzirea locuinței |___|___|___| 4. Număr dosare acordare de ajutoare persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv |___|___|___| persoane cu dizabilități 5. Număr dosare privind protecția copilului |___|___|___| A29. Locuitorii din zona marginalizată se mută des sau sunt mai degrabă stabili? Descrieți situația. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… Sănătate A30. Care sunt cele mai importante probleme legate de sănătate cu care se confruntă locuitorii din zona marginalizată? Descrieți situația. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A31. În zona marginalizată / proximitate există …? Câte zile pe săptămână are program? Și câte ore pe zi, de obicei? 153 Există? Zile/Săpt. (1-7) Ore/Zi (1-24) 1. medic de familie 1. Da 2. Nu 2. asistent medical comunitar 1. Da 2. Nu 3. mediator sanitar 1. Da 2. Nu 4. medic școlar 1. Da 2. Nu 5. asistent medical școlar 1. Da 2. Nu 6. centru comunitar integrat 1. Da 2. Nu 7. dispensar medical 1. Da 2. Nu 8. spital 1. Da 2. Nu A32. Estimare număr persoane înscrise la medic de familie NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A33. Estimare număr persoane care suferă de TBC NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A34. Estimare număr persoane care suferă de hepatită NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A35. Estimare număr persoane care suferă de boli cardio-vasculare NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A36. Estimare număr persoane care suferă de boli infecțioase NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani 154 A37. Estimare număr persoane care au o dizabilitate fizică NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A38. Estimare număr persoane care probleme de sănătate mintală NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A39. Estimare număr copii … ani vaccinați NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-2 ani 3-6 ani 0-2 ani 3-6 ani 0-2 ani 3-6 ani Acte A40. Estimare număr persoane fără acte de identitate (CNP) NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani Locuire A41. Zona este în cea mai mare parte... 1. de blocuri 3. case din chirpici/ paiantă 5. altă situație și anume 2. de case din 4. de locuințe improvizate cărămidă/ beton (din cartoane, table etc.) Număr total de locuințe în zonă Din care: |___|___|___| în proprietate privată |___|___|___| în proprietatea primăriei |___|___|___| locuințe goale și 155 |___|___|___| închiriate rezidenților din zonă Dacă există locuințe în proprietatea primăriei închiriate populației, În ultimii 5 ani, au existat cazuri de familii care au fost evacuate din locuințe? Dacă Da: Pentru ce motiv? ................................................................................................................. ................................................................................................................. A42. Care este forma de proprietate a terenului cel mai des întâlnită în comunitatea marginalizată? 1. proprietate personală sau a unei rude 4. concesionat de la primărie 7. ocupat fără nicio 2. închiriat de la primărie 5. concesionat de la o persoană formă juridică 3. închiriat de la o persoană/firmă 6. concesionat de la firmă privată A43. În ce stare sunt locuințele din zonă? 1. oricând ar putea să se dărâme 3. rezistente, dar neîngrijite 2. deteriorate, ar necesita consolidare 4. rezistente și îngrijite A44. În zonă, locuințele sunt supraaglomerate? 1. Da 2. Nu A45. Estimare număr gospodării care nu au acte de proprietate asupra locuinței/terenului |___|___|___| Dacă există: Descrieți: Care sunt cauzele pentru care nu există acte de proprietate? Ce soluții sunt? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A46. Număr locuințe cu ... |___|___| ... apă curentă în locuință din rețea publică 9999. NU există rețea publică în zonă |___|___| ... apă curentă în locuință din sistem propriu |___|___| ... apă curentă în afara locuinței din rețea publică |___|___| ... apă curentă în afara locuinței din sistem propriu A47. Număr locuințe conectate la ... |___|___| rețeaua publică de canalizare 9999. NU există rețea publică în zonă |___|___| un sistem propriu de canalizare Dacă sistem propriu: Descrieți situațiile cele mai comune de sistem propriu ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 156 ……………………………………………………………………………………………………………………………… A48. Număr locuințe cu baie proprie în locuință |___|___| A49. Număr locuințe conectate la sistemul de energie electrică |___|___| Dacă sunt locuințe neconectate: Care sunt motivele pentru care nu sunt co nectate? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A50. Număr locuințe conectate la rețeaua de gaz |___|___| Dacă sunt locuințe neconectate: Care sunt motivele pentru care nu sunt conectate? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A51. În zonă există iluminat public? 1. Da 2. Nu A52. Zona are acces la serviciile de ridicare și transport a gunoiului menajer? 1. Da 2. Nu Dacă Nu: Care sunt motivele pentru care nu este acces? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A53. Zona este inundabilă? 1. Da 2. Nu Dacă Da: În ultimii 5 ani s-a produs o inundație sau viitură? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A54. Comunitatea se află în apropierea unei gropi/ depozit de gunoi? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A55. Se acumulează gunoi menajer și deșeuri de altă natură în jurul gospodăriilor? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți. 157 ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A56. Comunitatea se află într-o zonă cu alunecări de teren / orice alte riscuri de mediu? 1.Da 2.Nu Dacă Da: Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A57. Care sunt principalele probleme din zonă? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A58. În ultimii 5 ani, autoritățile locale s-au implicat în rezolvarea acestor probleme? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Cum anume? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A59. Dar vreo altă organizație guvernamentală sau neguvernamentală? 1. Da 2. Nu Dacă Da, cum anume? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… Cultură tradiţionali integrați asimilați A60. Număr persoane de etnie roma care sunt … A61. Există căsătorii timpurii? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți (câte cupluri, au copii, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A62. Se vorbeşte limba romani? 1. Da 2. Nu 158 Dacă Da: Descrieți (număr persoane / gospodării care vorbesc limba romani, în mod curent sau ocazional). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A63. Ce neamuri de romi există în zona marginalizată? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A64. Ce obiceiuri, cutume, reguli au romii din această zonă? Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… Alte resurse locale A65. Care dintre următoarele există în zona marginalizată / proximitatea acesteia? Descriere situației (număr, program, funcționalitate, bunuri, calitate, Există? distanță, etc.), problemelor, soluțiilor posibile 1. Da 1. Cămin cultural 2. Nu 2. Oficiu poştal 1. Da 2. Nu 3. Oficiu bancar 1. Da 2. Nu 4. Farmacie 1. Da 2. Nu 5. Biserică 1. Da 2. Nu 1. Da 6. Magazine 2. Nu 7. Spații de socializare, 1. Da joacă 2. Nu 8. Piață de alimente 1. Da 2. Nu 9. Piață de haine 1. Da 2. Nu 1. Da 10. Piață de vechituri 2. Nu 159 11. Stație de autobuz 1. Da 2. Nu 12. Gară / Stație de tren 1. Da 2. Nu 13. Organizație non- 1. Da guvernamentală (ONG) 2. Nu Tensiuni și dinamică socială A66. În ultimii doi ani locuitorii acestei zone au făcut reclamații / sesizări la primărie? Care au fost principalele probleme semnalate și ce s -a întâmplat în urma acestor reclamații? Descrieți (în ce a constat reclamația, cine le-a făcut, cine ce soluții a propus, urmările, soluțiile, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A67. Care sunt principalele surse de tensiune în interiorul acestei zone marginalizate? Descrieți (sursa, grupurile implicate, mărimea acestora, soluții, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A68. Care sunt principalele surse de tensiune între locuitorii din zona marginalizată și ceilalți locuitori ai localității? Descrieți (sursa, grupurile implicate, mărimea acestora, soluții, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A69. În zona marginalizată există familii mixte (romi care trăiesc împreună cu neromi)? Cam care e ponderea familiilor mixte, ce etnii sunt implicate, relațiile sunt legalizate, etc.? Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A70. Cum se raportează localnicii comunei la rezidenții acestei zone? Se poartă la fel ca și cu locuitorii din alte zone? Îi evită? Nu au încredere în ei? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 160 A71. Copiii romi care merg la grădiniță fac parte din …? Descrieți situația. 1. grupe care includ copii romi și copii de altă etnie 2. grupe care includ doar copii romi ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A72. Există un lider formal sau informal în comunitate? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A73. În zonă există probleme legate de criminalitate și ordine publică? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Ce tip de infracționalitate predomină (furturi, certuri, scandaluri, beții, bătăi, violență domestică etc.)? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 161 B. Reprezentanți comunitate marginalizată Discuție cu locuitorii zonei marginalizate pe următoarele teme: Alternativ, se pot prelua întrebările adresate reprezentanților instituțiilor locale din modulul A B1. Istoricul zonei De când există această zonă, cine locuiește aici (tineri, bătrâni, copii), de cât timp locuiesc aici etc. B2. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă copiii din această zonă? Problema / Nevoia 1 …….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2 …….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ B3. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă bătrânii din această zonă? Problema / Nevoia 1…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ....................................................................................................................................................................... B4. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă adulții din această zonă? 162 Problema / Nevoia 1…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ B5. Locuire Forma de proprietate asupra locuinței / terenului Starea locuințelor Condiții de locuire, aglomerare etc. B6. Infrastructură (străzi, apă, canalizare, energie electrică) Străzi Apă Canalizare Energie electrică 163 B7. Ocupare și obținerea veniturilor Surse de trai formale Surse de trai informale Pensii sau alte ajutoare sociale De ce nu găsesc de lucru? Cultură tradiţionali integrați asimilați B8. Număr persoane de etnie roma care sunt … B9. Există căsătorii timpurii? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți (câte cupluri, au copii, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B10. Se vorbeşte limba romani? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți (număr persoane / gospodării care vorbesc limba romani, în mod curent sau ocazional). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B11. Ce neamuri de romi există în zona marginalizată? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B12. Ce obiceiuri, cutume, reguli au romii din această zonă? Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 164 B13. Accesul la servicii publice Descriere situației (număr, program, funcționalitate, bunuri, calitate, Există? distanță, etc.), problemelor, soluțiilor posibile 1. Da 1. Cămin cultural 2. Nu 2. Oficiu poştal 1. Da 2. Nu 3. Oficiu bancar 1. Da 2. Nu 4. Farmacie 1. Da 2. Nu 5. Biserică 1. Da 2. Nu 6. Magazine 1. Da 2. Nu 7. Spaţii de socializare, 1. Da joacă 2. Nu 8. Piaţă de alimente 1. Da 2. Nu 9. Piaţă de haine 1. Da 2. Nu 10. Piaţă de vechituri 1. Da 2. Nu 11. Stație de autobuz 1. Da 2. Nu 12. Gară / Stație de tren 1. Da 2. Nu 13. Organizație non- 1. Da guvernamentală 2. Nu (ONG) Tensiuni și dinamică socială B14. În ultimii doi ani locuitorii acestei zone au făcut reclamații / sesizări la primărie? Care au fost principalele probleme semnalate și ce s-a întâmplat în urma acestor reclamații? Descrieți (în ce a constat reclamația, cine le-a făcut, cine ce soluții a propus, urmările, soluțiile, etc .). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 165 B15. Care sunt principalele surse de tensiune în interiorul acestei zone marginalizate? Descrieți (sursa, grupurile implicate, mărimea acestora, soluții, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B16. Care sunt principalele surse de tensiune între locuitorii din zona marginalizată și ceilalți locuitori ai localității? Descrieți (sursa, grupurile implicate, mărimea acestora, soluții, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B17. În zona marginalizată există familii mixte (romi care trăiesc împreună cu neromi)? Cam care e ponderea familiilor mixte, ce etnii sunt implicate, relațiile sunt legalizate, etc.? Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B18. Cum se raportează localnicii comunei la rezidenții acestei zone? Se poartă la fel ca și cu locuitorii din alte zone? Îi evită? Nu au încredere în ei? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B19. Copiii romi care merg la grădiniță fac parte din …? Descrieți situația. 1. grupe care includ copii romi și copii de altă etnie 2. grupe care includ doar copii romi ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B20. Există un lider formal sau informal în comunitate? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… B21. În zonă există probleme legate de criminalitate și ordine publică? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Ce tip de infracționalitate predomină (furturi, certuri, scandaluri, beții, bătăi, violență domestică etc.)? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 166 C. Fișă de observație Faceți o poză de ansamblu a zonei marginalizate și câteva poze care să ilustreze punctual datele colectate relativ la diferite domenii. Pe baza observației directe pe teren, completați în tabelul de mai jos, dacă există în zona marginalizată...? a. garduri rupte 1. Da 2. Nu b. acoperișuri de proastă calitate 1. Da 2. Nu c. multe case deteriorate 1. Da 2. Nu d. mulți copii pe stradă 1. Da 2. Nu e. copii dezbrăcați 1. Da 2. Nu f. gunoaie/ mizerie 1. Da 2. Nu g. pături/ covoare pe garduri 1. Da 2. Nu h. drumuri în mare parte din pământ 1. Da 2. Nu i. drumuri în mare parte pietruite 1. Da 2. Nu j. drumuri în mare parte asfaltate 1. Da 2. Nu 167 Anexa 10: Indicatorii la nivel de comunitate pe baza chestionarului la nivel de gospodărie Tabelul conține toți indicatorii ce pot fi calculați la nivel de comunitate pe baza chestionarului extins: (i) indicatorii din Tabelul 1, (ii) indicatorii din Fișa minimală și (iii) ceilalți indicatori care justifică nevoia de intervenții în diferite domenii identificați anterior. Indicatorii la nivel de comunitate pe baza chestionarului la nivel de gospodărie Tabelul conține toți indicatorii ce pot fi calculați la nivel de comunitate pe baza chestionarului extins: (i) indicatorii din Tabelul 1, (ii) indicatorii din Fișa minimală și (iii) ceilalți indicatori care justifică nevoia de intervenții în diferite domenii identificați anterior. Numărul întrebării Indicatorii... de chestionar Indicatorii din tabelul 1 Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) D3 încrucișat cu D11 (+ D5 pentru etnie) Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează D7 (+ încrucișat cu activitățile zilnice D5 pentru etnie) Proporția copiilor și tinerilor (0-17 ani) din populația totală D3 (+încrucișat cu D5 pentru etnie) Proporția persoanelor de 16-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau D3 încrucișat cu D9 fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere (+ D5 pentru etnie) individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ Proporția locuințelor supra-aglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) L9 împărțit la D0 Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate L10 personală Indicatorii din fișa minimală Total populaţie conform recensământului D0 … din care romi D0 încrucișat cu D5 D0 încrucișat cu D5 … din care copii (0-17) romi și D3 D0 încrucișat cu D5 … din care adulți (18+) romi și D3 … din care neromi D0 încrucișat cu D5 D0 încrucișat cu D5 … din care copii (0-17) neromi și D3 D0 încrucișat cu D5 … din care adulți (18+) neromi și D3 … din care copii (0-17) D0 încrucișat cu D3 … din care adulți (18+) D0 încrucișat cu D3 Copii care nu urmează o formă de învățământ D3 încrucișat cu 168 D12 / D13 D8 încrucișat cu Rata neocupării D12 și D3 Număr angajați D8 Rata șomajului D8 Persoane fără certificat de naștere D4 Persoane fără acte de identitate D4 Persoane care dețin acte pentru spațiul unde locuiesc L10 Descrierea contextului de locuit (condiții de locuit, utilități, statutul juridic) L1-L10 Ponderea familiilor înscrise la medicul de familie L11 Se vorbește limba romani D6, LI Indicatorii indicatori care justifică încadrarea în grupul țintă (persoane în risc de sărăcie și excluziune) D3 - nr. adulți, copii V7 - auto-consum Pragul de sărăcie = 60% din venitul median disponibil echivalat V8 - venituri monetare Deprivare materială severă (cel puțin 4 din 9 elemente de deprivare)  Nu își permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau facturile la utilități  Nu își permit să își mențină locuința încălzită adecvat  Nu pot să facă față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute  Nu își permit să consume carne sau proteine o dată la două zile V1a-d, V4a-d, V5,  Nu își permit să plece în vacanțe anuale de câte o săptămână departe de casă V6  Nu își permit un televizor color  Nu își permit o mașină de spălat  Nu își permit un autoturism  Nu își permit un telefon Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii (0-59 ani care locuiesc în gospodării în care adulții - 18-59 ani - au lucrat în anul D3 încrucișat cu DX anterior la mai puțin de 20% din potențialul lor total) Indicatorii indicatori care justifică nevoia de intervenții în diferite domenii Servicii necesare gospodăriei dar care nu există în sat / zonă N2 Principalele probleme cu care se confruntă copiii din gospodărie N3 Principalele probleme cu care se confruntă bătrânii din gospodărie N4 Principalele probleme cu care se confruntă adulții din gospodărie N5 169 Anexa 11: Fișa de diagnoză a satului în care se află comunitatea marginalizată Modelul de fișă conține doar informațiile care se pot completa la nivel de sat (și care nu sunt colectate în chestionarul de comunitate sau cel de UAT). Itemii sunt corelați cu indicatorii privind justificarea activităților eligibile. Fișa localităţii (sat) La sursa datelor se trece: 1. Recensământ INS 4. Sondaj propriu 7. Estimare cadre / date școală / grădiniță creșă 2. Recensământ propriu 5. Alt sondaj 8. Estimare doctori / date spital dispensar 3. Sondaj al unui institut de sondare 6. Estimare primar, funcționar / 9. Altă sursă date primărie Date socio-demografice Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 1. Nr. gospodării 2. Nr. rezidenți 3. Nr. femei 4. Nr. bărbați 5. Nr. 0-2 ani 6. Nr. 3-6 ani 7. Nr. 0-14 ani 8. Nr. 15-64 ani 9. Nr. 65+ ani 10. Nr. cu studii școala primară 11. Nr. cu studii școala generală 12. Nr. cu studii liceale 13. Nr. cu studii superioare 14. Structură etnică (Nr.): 15. români 16. romi 17. maghiari 18. alte grupuri etnice (care?____________________________) 19. Structura confesională (Nr.): 20. ortodocși 21. catolici 22. protestanți/ neoprotestanți 23. alte confesiuni (care?____________________________) 24. Nr. nașteri 25. Nr. decese 26. Nr. decese copii sub 1 an 27. Nr. divorțuri 28. Nr. căsătorii 29. Nr. sarcini la minore 170 30. Nr. copii abandonați 31. Nr. copii în instituții 32. Nr. copii în familii monoparentale 33. Nr. copii în familii care primesc VMG 34. Nr. copii cu probleme speciale de sănătate, copii cu nevoi speciale Infrastructură Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 35. Drum național (km în localitate) 36. Total drumuri asfaltate (km în localitate) 37. Total drumuri pietruite (km în localitate) 38. Total drumuri de pământ (km în localitate) 39. Distanța față de centrul de comună / centrul de oraș (km) 40. Distanța față de cel mai apropiat municipiu (km) 41. Acces la calea ferată 1. Da 2. Nu 42. Există telefonie fixă 1. Da 2. Nu 43. Există telefonie mobilă 1. Da 2. Nu 44. Nr. gospodării conectate la rețeaua de apă (0 dacă nu există) 45. Nr. gospodării conectate la rețeaua de canalizare (0 dacă nu există) 46. Nr. gospodării conectate la rețeaua de curent (0 dacă nu există) 47. Nr. gospodării conectate la rețeaua de gaz (0 dacă nu există) 48. Nr. clădiri abandonate sau a căror construcție a fost întreruptă Activități economice Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 49. Nr. unități economice (agricole și neagricole) 50. Nr. unități economice neagricole 51. Principalele domenii de activitate - 1 ……………………………………………………………. 52. Principalele domenii de activitate - 2 ……………………………………………………………. 53. Principalele domenii de activitate - 3 ……………………………………………………………. 54. Principalele domenii de activitate - 4 ……………………………………………………………. 55. Nr. unități economice agricole 56. Principalele tipuri de activitate - 1 ……………………………………………………………. 57. Principalele tipuri de activitate - 2 ……………………………………………………………. 58. Principalele tipuri de activitate - 3 ……………………………………………………………. 59. Principalele tipuri de activitate - 4 ……………………………………………………………. 60. Suprafață totală teren agricol 61. din care teren arabil 62. din care pășune 63. din care fânețe ONG-uri Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 64. Număr ONG-uri active 65. Principalele domenii și activități - 1 ……………………………………………………………. 66. Principalele domenii și activități - 2 ……………………………………………………………. 67. Principalele domenii și activități - 3 ……………………………………………………………. 68. Principalele domenii și activități - 4 ……………………………………………………………. 171 Structura ocupațională Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 69. Număr salariați 70. Număr patroni 71. Număr lucrători pe cont propriu 72. Număr lucrători cu ziua 73. Număr șomeri indemnizați 74. Număr persoane ocupate în agricultură 75. Număr pensionari 76. Număr casnice 77. Număr navetiști 78. Număr persoane plecate temporar la muncă în străinătate Asistență socială Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 79. Nr. de cereri pentru VMG 80. Nr. de dosare VMG aprobate 81. Nr. de locuințe sociale 82. Nr. de beneficiari – cantină de ajutor social 83. Nr. de beneficiari – ajutoare pentru încălzirea locuinței 84. Nr. de beneficiari – ajutoare pentru persoane cu nevoi speciale, inclusiv persoane cu dizabilități 85. Nr. dosare privind protecția copilului Educație Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 86. Distanța până la cea mai apropiată grădiniță (0 dacă există în localitate) 87. Distanța până la cea mai apropiată școală primară (0 dacă există în localitate) 88. Distanța până la cea mai apropiată școală generală (0 dacă există în localitate) 89. Distanța până la cea mai apropiată școală profesională (0 dacă există în localitate) 90. Distanța până la cel mai apropiat liceu (0 dacă există în localitate) 91. Distanța până la cea mai apropiată post-liceală (0 dacă există în localitate) 92. Distanța până la cea mai apropiată facultate (0 dacă există în localitate) 93. Număr grupe grădiniță 94. Număr clase școala primară 95. Număr clase școala generală 96. Număr clase școala profesională 97. Număr clase liceu 98. Număr clase post-liceală 99. Număr copii înscriși la grădiniță 100. Număr copii înscriși la școala primară 101. Număr copii înscriși la școala generală 102. Număr copii înscriși la școala profesională 103. Număr copii înscriși la liceu 104. Număr copii înscriși la post-liceală 105. Număr copii care frecventează grădinița zilnic sau aproape zilnic 106. Număr copii care frecventează școala primară zilnic sau aproape zilnic 172 107. Număr copii care frecventează școala generală zilnic sau aproape zilnic 108. Număr copii care frecventează școala profesională zilnic sau aproape zilnic 109. Număr copii care frecventează liceul zilnic sau aproape zilnic 110. Număr copii care frecventează post-liceala zilnic sau aproape zilnic 111. Număr de copii care au abandonat școala primară 112. Număr de copii care au abandonat școala generală 113. Număr de copii care au abandonat școala profesională 114. Număr de copii care au abandonat liceul 115. Număr de copii care au abandonat post-liceala 116. Număr de cadre didactice cu calificare – grădiniță 117. Număr de cadre didactice fără calificare – grădiniță 118. Număr de cadre didactice cu calificare – școala primară 119. Număr de cadre didactice fără calificare – școala primară 120. Număr de cadre didactice cu calificare – școala generală 121. Număr de cadre didactice fără calificare – școala generală 122. Număr de cadre didactice cu calificare – școala profesională 123. Număr de cadre didactice fără calificare – școala profesională 124. Număr de cadre didactice cu calificare – liceu 125. Număr de cadre didactice fără calificare – liceu 126. Număr de cadre didactice cu calificare – post-liceală 127. Număr de cadre didactice fără calificare – post-liceală Sănătate Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 128. Nr. medici de familie 129. Nr. asistente medicale 130. Nr. doctori 131. Nr. persoane înscrise la un medic de familie 132. Nr. copii 0-2 ani înscriși la un medic de familie 133. Nr. copii 3-6 ani înscriși la un medic de familie 134. Nr. copii sub 0-2 ani vaccinați (schema obligatorie) 135. Nr. copii sub 3-6 ani vaccinați (schema obligatorie) 136. Nr. bolnavi - TBC 137. Nr. bolnavi - hepatită 138. Nr. bolnavi – boli cardio-vasculare 139. Nr. bolnavi – boli infecțioase 140. Nr. bolnavi – dizabilitate fizică 141. Nr. bolnavi – probleme de sănătate mintală 142. Distanța până la cel mai apropiat medic de familie (km) (0 dacă există în localitate) 143. Distanța până la cel mai apropiat cabinet medical (km) (0 dacă există în localitate) 144. Distanța până la cea mai apropiată policlinică (km) (0 dacă există în localitate) 145. Distanța până la cel mai apropiat spital (km) (0 dacă există în localitate) 146. Distanța până la cea mai apropiată farmacie (km) (0 dacă există în localitate) 173 Anexa 12: Fișa de diagnoză a comunei/orașului în care se află comunitatea marginalizată Fișa conține doar informațiile care se pot completa la nivel de comună (și care nu sunt colectate în chestionarul de comunitate sau cel de sat). Itemii de chestionar trebuie să fie corelați cu indicatorii privind justificarea activităților eligibile. Fișa localităţii (comună / oraș) La sursa datelor se trece: 1. Recensământ INS 4. Sondaj propriu 7. Estimare cadre / date școală / grădiniță creșă 2. Recensământ propriu 5. Alt sondaj 8. Estimare doctori / date spital dispensar 3. Sondaj al unui institut de 6. Estimare primar, 9. Altă sursă sondare funcționar / date primărie Date socio-demografice Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 1. Nr. gospodării 2. Nr. rezidenți 3. Nr. femei 4. Nr. bărbați 5. Nr. 0-2 ani 6. Nr. 3-6 ani 7. Nr. 0-14 ani 8. Nr. 15-64 ani 9. Nr. 65+ ani 10. Nr. cu studii școala primară 11. Nr. cu studii școala generală 12. Nr. cu studii liceale 13. Nr. cu studii superioare 14. Structură etnică (Nr.): 15. români 16. romi 17. maghiari 18. alte grupuri etnice (care?____________________________) 19. Structura confesională (Nr.): 20. ortodocși 21. catolici 22. protestanți/ neoprotestanți 23. alte confesiuni (care?____________________________) 24. Nr. nașteri 174 25. Nr. decese 26. Nr. decese copii sub 1 an 27. Nr. divorțuri 28. Nr. căsătorii 29. Nr. sarcini la minore 30. Nr. copii abandonați 31. Nr. copii în instituții 32. Nr. copii în familii monoparentale 33. Nr. copii în familii care primesc VMG 34. Nr. copii cu probleme speciale de sănătate, copii cu nevoi speciale Infrastructură Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 35. Drum național (km în localitate) 36. Total drumuri asfaltate (km în localitate) 37. Total drumuri pietruite (km în localitate) 38. Total drumuri de pământ (km în localitate) 39. Distanța față de centrul de comună / centrul de oraș (km) 40. Distanța față de cel mai apropiat municipiu (km) 41. Acces la calea ferată 1. Da 2. Nu 42. Există telefonie fixă 1. Da 2. Nu 43. Există telefonie mobilă 1. Da 2. Nu 44. Nr. gospodării conectate la rețeaua de apă (0 dacă nu există) 45. Nr. gospodării conectate la rețeaua de canalizare (0 dacă nu există) 46. Nr. gospodării conectate la rețeaua de curent (0 dacă nu există) 47. Nr. gospodării conectate la rețeaua de gaz (0 dacă nu există) 48. Nr. clădiri abandonate sau a căror construcție a fost întreruptă Activități economice Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 49. Nr. unități economice (agricole și neagricole) 50. Nr. unități economice neagricole 51. Principalele domenii de activitate - 1 ……………………………………………. 52. Principalele domenii de activitate - 2 ……………………………………………. 53. Principalele domenii de activitate - 3 ……………………………………………. 54. Principalele domenii de activitate - 4 ……………………………………………. 55. Nr. unități economice agricole 56. Principalele tipuri de activitate - 1 ……………………………………………. 57. Principalele tipuri de activitate - 2 ……………………………………………. 58. Principalele tipuri de activitate - 3 ……………………………………………. 59. Principalele tipuri de activitate - 4 ……………………………………………. 60. Suprafață totală teren agricol 61. din care teren arabil 62. din care pășune 63. din care fânețe 175 ONG-uri Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 64. Număr ONG-uri active 65. Principalele domenii și activități - 1 ……………………………………………. 66. Principalele domenii și activități - 2 ……………………………………………. 67. Principalele domenii și activități - 3 ……………………………………………. 68. Principalele domenii și activități - 4 ……………………………………………. Structura ocupaţională Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 69. Număr salariați 70. Număr patroni 71. Număr lucrători pe cont propriu 72. Număr lucrători cu ziua 73. Număr șomeri indemnizați 74. Număr persoane ocupate în agricultură 75. Număr pensionari 76. Număr casnice 77. Număr navetiști 78. Număr persoane plecate temporar la muncă în străinătate Asistență socială Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 79. Nr. de cereri pentru VMG 80. Nr. de dosare VMG aprobate 81. Nr. de locuințe sociale 82. Nr. de beneficiari – cantină de ajutor social 83. Nr. de beneficiari – ajutoare pentru încălzirea locuinței 84. Nr. de beneficiari – ajutoare pentru persoane cu nevoi speciale, inclusiv persoane cu dizabilități 85. Nr. dosare privind protecția copilului Educație Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 86. Distanța până la cea mai apropiată grădiniță (0 dacă există în localitate) 87. Distanța până la cea mai apropiată școală primară (0 dacă există în localitate) 88. Distanța până la cea mai apropiată școală generală (0 dacă există în localitate) 89. Distanța până la cea mai apropiată școală profesională (0 dacă există în localitate) 90. Distanța până la cel mai apropiat liceu (0 dacă există în localitate) 176 91. Distanța până la cea mai apropiată post-liceală (0 dacă există în localitate) 92. Distanța până la cea mai apropiată facultate (0 dacă există în localitate) 93. Număr grupe grădiniță 94. Număr clase școala primară 95. Număr clase școala generală 96. Număr clase școala profesională 97. Număr clase liceu 98. Număr clase post-liceală 99. Număr copii înscriși la grădiniță 100. Număr copii înscriși la școala primară 101. Număr copii înscriși la școala generală 102. Număr copii înscriși la școala profesională 103. Număr copii înscriși la liceu 104. Număr copii înscriși la post-liceală 105. Număr copii care frecventează grădinița zilnic sau aproape zilnic 106. Număr copii care frecventează școala primară zilnic sau aproape zilnic 107. Număr copii care frecventează școala generală zilnic sau aproape zilnic 108. Număr copii care frecventează școala profesională zilnic sau aproape zilnic 109. Număr copii care frecventează liceul zilnic sau aproape zilnic 110. Număr copii care frecventează post-liceala zilnic sau aproape zilnic 111. Număr de copii care au abandonat școala primară 112. Număr de copii care au abandonat școala generală 113. Număr de copii care au abandonat școala profesională 114. Număr de copii care au abandonat liceul 115. Număr de copii care au abandonat post-liceala 116. Număr de cadre didactice cu calificare – grădiniță 117. Număr de cadre didactice fără calificare – grădiniță 118. Număr de cadre didactice cu calificare – școala primară 119. Număr de cadre didactice fără calificare – școala primară 120. Număr de cadre didactice cu calificare – școala generală 121. Număr de cadre didactice fără calificare – școala generală 122. Număr de cadre didactice cu calificare – școala profesională 123. Număr de cadre didactice fără calificare – școala profesională 124. Număr de cadre didactice cu calificare – liceu 125. Număr de cadre didactice fără calificare – liceu 126. Număr de cadre didactice cu calificare – post-liceală 127. Număr de cadre didactice fără calificare – post-liceală Sănătate Id Indicator Valoarea Anul de Sursa indicatorului referință datelor 128. Nr. medici de familie 129. Nr. asistente medicale 130. Nr. doctori 131. Nr. persoane înscrise la un medic de familie 177 132. Nr. copii 0-2 ani înscriși la un medic de familie 133. Nr. copii 3-6 ani înscriși la un medic de familie 134. Nr. copii sub 0-2 ani vaccinați (schema obligatorie) 135. Nr. copii sub 3-6 ani vaccinați (schema obligatorie) 136. Nr. bolnavi - TBC 137. Nr. bolnavi - hepatită 138. Nr. bolnavi – boli cardio-vasculare 139. Nr. bolnavi – boli infecțioase 140. Nr. bolnavi – dizabilitate fizică 141. Nr. bolnavi – probleme de sănătate mintală 142. Distanța până la cel mai apropiat medic de familie (km) (0 dacă există în localitate) 143. Distanța până la cel mai apropiat cabinet medical (km) (0 dacă există în localitate) 144. Distanța până la cea mai apropiată policlinică (km) (0 dacă există în localitate) 145. Distanța până la cel mai apropiat spital (km) (0 dacă există în localitate) 146. Distanța până la cea mai apropiată farmacie (km) (0 dacă există în localitate) 178 Anexa 13: Fișă sintetică minimală a comunității marginalizate Fișa sintetică minimală a comunității marginalizate este un instrument ce poate fi cerut să fie completat de către solicitanți în mod minimal. Această fișă ar putea înlocui Anexa B din prezentul apel. Fișa sintetică minimală de diagnoză a comunității marginalizate (se va completa pentru fiecare zonă marginalizată vizată prin proiect) Denumirea localității............................................................................. Județul............................................. Comunități marginalizate - Fișă sintetică minimală zonă marginalizată – Zona marginalizată |___| (notată pe hartă și în tabelul Q3 din Fișă comună cu codul |___|) (Pentru fiecare zonă se va completa câte o Fișă zonă marginalizată.) Populația zonei marginalizate P1. Număr gospodării conform … NEROME ROME TOTAL NEROME+ ROME 1. recensământului INS 2. recensământului PROPRIU 3. evaluării primăriei 4. lideri romi P2. Populaţie conform recensământului INS NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani P3. Populaţie conform … 1. recensământului propriu 2. sondajului propriu NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani 179 P4. Populaţie conform evaluării primăriei NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani P5. Populaţie conform lideri romi NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani A1. Nume zonă sau denumire recunoscută la nivel local A2. Numele satului/satelor/ orasului de care aparține zona A3. Descrierea zonei marginalizate Numele străzilor sau reperele care o Numărul gospodăriilor A4. Delimitarea zonei delimitează marginalizate (nu uitați să atașați harta zonei) A5. Tip zonă 1. comunitate de romi (indiferent de etnia declarată Care este % romi din totalul populației din zona la recensământ) marginalizată? ……% 2. alt tip și anume … A6. Istoricul zonei Din ce an există această zonă marginalizată? 1. Înainte de 1990 2. După 1990, aproximativ anul |___|___|___|___| 180 Cum s-a format comunitatea și cum a ajuns în situația de astăzi? ............................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. A7. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă copiii din această zonă? Problema / Nevoia 1…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ A8. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă bătrânii din această zonă? Problema / Nevoia 1…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ A9. Care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă adulții din această zonă? Problema / Nevoia 1…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 2…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ Problema / Nevoia 3…….…..………………………………………………………………………………....... ........................................................................................................................................................................ A10. Bariere geografice 181 Există bariere geografice (obstacole fizice naturale/ construite de om sau de altă natură) care împiedică locuitorii zonei marginalizate să ajungă pe cel mai scurt drum în centrul comunei/ separă zona de restul comunei? 1. Da 2. Nu Care sunt aceste bariere? (râu, cale ferată, gard, râpă, deal, vale, pădure, groapă de gunoi, stație de epurare etc.) ............................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. Educație A11. Unități școlare 1. Există grădiniță în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cea mai apropiată grădiniță? Există mijloace de transport în comun până la această grădiniță? 1. Da 2. Nu 2. Există școala primară în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cea mai apropiată școala primară? Există mijloace de transport în comun până la această școala 1. Da 2. Nu primară? 3. Există școala generală în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cea mai apropiată școala generală? Există mijloace de transport în comun până la această școala 1. Da 2. Nu generală? 4. Există liceu în comunitatea marginalizată? 1. Da 2. Nu 182 Dacă nu există: ..….. km Care este distanța până la cel mai apropiat liceu? Există mijloace de transport în comun până la acest liceu? 1. Da 2. Nu 5. În comunitate există un mediator școlar? 1. Da 2. Nu A12. Număr copii … NEROMI ROMI TOTAL 14. 0-2 ani 15. 3-6 ani 16. 3-6 ani înscriși la grădiniță 17. 3-6 ani care merg aproape zilnic la grădiniță 18. 7-11 ani 19. 7-11 ani înscriși la școala primară 20. 7-11 ani care merg aproape zilnic la școala primară 21. 12-15 ani 22. 12-15 ani înscriși la școala generală 23. 12-15 ani care merg aproape zilnic la școala generală 24. 16-19 ani 25. 16-19 ani înscriși la liceu / școală profesională 26. 16-19 ani care merg aproape zilnic la liceu / școală profesională A13. Relativ la educație, care sunt principalele probleme cu care se confruntă copiii din această comunitate? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A14. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă cadrele didactice din această comunitate / proximitate? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 183 ……………………………………………………………………………………………………………………………… Ocupare și surse de trai/venit A15. Număr persoane ocupate / care au un loc de muncă … NEROMI ROMI TOTAL 15. Formal (cu contract / carte de muncă) 16. Informal (fără contract / carte de muncă) 17. În domeniul agricultură Descrieți:* 18. În domeniul meșteșuguri Descrieți:* 19. În domeniul profesii libere (instalator, zidar, etc.) Descrieți:* 20. În alte domenii Descrieți:* * enumerarea surselor de venit pe cele trei domenii cu indicarea meșteșugurilor / ocupațiilor preponderente; prezentarea unor caracteristici socio-demografice relativ la persoanele care au aceste ocupații. A16. Beneficii sociale acordate populației din zona marginalizată (dosare în plată) 6. Număr beneficiari de VMG |___|___|___| 7. Număr beneficiari de ASF (alocații de susținere și indemnizații familiale) |___|___|___| 8. Număr beneficiari de ajutoare pentru încălzirea locuinței |___|___|___| 9. Număr dosare acordare de ajutoare persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv |___|___|___| persoane cu dizabilități 10. Număr dosare privind protecția copilului |___|___|___| 184 Sănătate A17. Care sunt cele mai importante probleme legate de sănătate cu care se confruntă locuitorii din zona marginalizată? Descrieți situația. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A18. În zona marginalizată / proximitate există …? Câte zile pe săptămână are program? Și câte ore pe zi, de obicei? Există? 9. medic de familie 1. Da 2. Nu 10. asistent medical comunitar 1. Da 2. Nu 11. mediator sanitar 1. Da 2. Nu 12. medic școlar 1. Da 2. Nu 13. asistent medical școlar 1. Da 2. Nu 14. centru comunitar integrat 1. Da 2. Nu 15. dispensar medical 1. Da 2. Nu 16. spital 1. Da 2. Nu Acte A19. Estimare număr persoane fără acte de identitate (CNP) NEROMI ROMI TOTAL NEROMI+ ROMI 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ 0-14 15-64 65+ total total total ani ani ani ani ani ani ani ani ani Locuire A20. Zona este în cea mai mare parte... 1. de blocuri 3. case din chirpici/ paiantă 5. altă situație și anume 2. de case din 4. de locuințe improvizate cărămidă/ beton (din cartoane, table etc.) Număr total de locuințe în zonă Din care: |___|___|___| în proprietate privată |___|___|___| 185 în proprietatea primăriei |___|___|___| locuințe goale și |___|___|___| închiriate rezidenților din zonă Dacă există locuințe în proprietatea primăriei închiriate populație i, În ultimii 5 ani, au existat cazuri de familii care au fost evacuate din locuințe? Dacă Da: Pentru ce motiv? ................................................................................................................. ................................................................................................................. A21. Care este forma de proprietate a terenului cel mai des întâlnită în comunitatea marginalizată? 1. proprietate personală sau a unei rude 4. concesionat de la primărie 7. ocupat fără nicio 2. închiriat de la primărie 5. concesionat de la o persoană formă juridică 3. închiriat de la o persoană/firmă 6. concesionat de la firmă privată A22. În ce stare sunt locuințele din zonă? 1. oricând ar putea să se dărâme 3. rezistente, dar neîngrijite 2. deteriorate, ar necesita consolidare 4. rezistente și îngrijite A23. În zonă, locuințele sunt supraaglomerate? 1. Da 2. Nu A24. Estimare număr gospodării care nu au acte de proprietate asupra locuinței/terenului |___|___|___| Dacă există: Descrieți: Care sunt cauzele pentru care nu există acte de proprietate? Ce soluții sunt? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A25. Număr locuințe cu ... |___|___| ... apă curentă în locuință din rețea publică 9999. NU există rețea publică în zonă |___|___| ... apă curentă în locuință din sistem propriu |___|___| ... apă curentă în afara locuinței din rețea publică |___|___| ... apă curentă în afara locuinței din sistem propriu A26. Număr locuințe conectate la ... |___|___| rețeaua publică de canalizare 9999. NU există rețea publică în zonă |___|___| un sistem propriu de canalizare 186 A27. Număr locuințe cu baie proprie în locuință |___|___| A28. Număr locuințe conectate la sistemul de energie electrică |___|___| A29. Număr locuințe conectate la rețeaua de gaz |___|___| Dacă sunt locuințe neconectate: Care sunt motivele pentru care nu sunt conectate? A30. În zonă există iluminat public? 1. Da 2. Nu A31. Zona are acces la serviciile de ridicare și transport a gunoiului menajer? 1. Da 2. Nu A32. Zona este inundabilă? 1. Da 2. Nu Dacă Da: În ultimii 5 ani s-a produs o inundație sau viitură? 1. Da 2. Nu A33. Comunitatea se află în apropierea unei gropi/ depozit de gunoi? 1. Da 2. Nu A34. Se acumulează gunoi menajer și deșeuri de altă natură în jurul gospodăriilor? 1. Da 2. Nu A35. Comunitatea se află într-o zonă cu alunecări de teren / orice alte riscuri de mediu? 1.Da 2.Nu Cultură tradiţionali integrați asimilați A36. Număr persoane de etnie roma care sunt … A37. Există căsătorii timpurii? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți (câte cupluri, au copii, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 187 ……………………………………………………………………………………………………………………………… A38. Se vorbeşte limba romani? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți (număr persoane / gospodării care vorbesc limba romani, în mod curent sau ocazional). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A39. Ce neamuri de romi există în zona marginalizată? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A40. Ce obiceiuri, cutume, reguli au romii din această zonă? Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… Alte resurse locale A41. Care dintre următoarele există în zona marginalizată / proximitatea acesteia? Descriere situației (număr, program, funcționalitate, bunuri, calitate, Există? distanță, etc.), problemelor, soluțiilor posibile 1. Da 14. Cămin cultural 2. Nu 15. Oficiu poştal 1. Da 2. Nu 16. Oficiu bancar 1. Da 2. Nu 17. Farmacie 1. Da 2. Nu 18. Biserică 1. Da 2. Nu 19. Magazine 1. Da 2. Nu 20. Spaţii de socializare, 1. Da joacă 2. Nu 21. Piaţă de alimente 1. Da 2. Nu 188 22. Piaţă de haine 1. Da 2. Nu 23. Piaţă de vechituri 1. Da 2. Nu 24. Stație de autobuz 1. Da 2. Nu 25. Gară / Stație de tren 1. Da 2. Nu 26. Organizație non- 1. Da guvernamentală 2. Nu (ONG) Tensiuni și dinamică socială A42. În ultimii doi ani locuitorii acestei zone au făcut reclamații / sesizări la primărie? Care au fost principalele probleme semnalate și ce s -a întâmplat în urma acestor reclamații? Descrieți (în ce a constat reclamația, cine le-a făcut, cine ce soluții a propus, urmările, soluțiile, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A43. Care sunt principalele surse de tensiune în interiorul acestei zone marginalizate? Descrieți (sursa, grupurile implicate, mărimea acestora, soluții, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A44. Care sunt principalele surse de tensiune între locuitorii din zona marginalizată și ceilalți locuitori ai localității? Descrieți (sursa, grupurile implicate, mărimea acestora, soluții, etc.). ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A45. În zona marginalizată există familii mixte (romi care trăiesc împreună cu neromi)? Cam care e ponderea familiilor mixte, ce etnii sunt implicate, relațiile sunt legalizate, etc.? Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 189 A46. Cum se raportează localnicii comunei la rezidenții acestei zone? Se poartă la fel ca și cu locuitorii din alte zone? Îi evită? Nu au încredere în ei? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A47. Copiii romi care merg la grădiniță fac parte din …? Descrieți situația. 1. grupe care includ copii romi și copii de altă etnie 2. grupe care includ doar copii romi ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A48. Există un lider formal sau informal în comunitate? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Descrieți. ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… A49. În zonă există probleme legate de criminalitate și ordine publică? 1. Da 2. Nu Dacă Da: Ce tip de infracționalitate predomină (furturi, certuri, scandaluri, beții, bătăi, violență domestică etc.)? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… 190 Anexa 14: Chestionar de validare a apartenenței la grupul țintă din proiect (în sărăcie sau excluziune socială) Fișă identifică dacă persoanele dintr-o anumită gospodărie fac parte din grupul țintă și apoi câte dintre ele participă la diferite activități ale proiectului. Chestionar de validare a apartenenței la grupul țintă din proiect (în sărăcie și excluziune socială) I1.Județul: _______________________ I2. Orașul / Comuna: _______________________________ I3. Cartierul / Satul: ______________________________ I4. Numele comunității marginalizate (numele neoficial al comunității / numele folosit de localnici): _____________________________ _________________ I5. Adresa gospodăriei (stradă și număr): ______________________________________________________________________________________________ I6. Orice altă informație specifica care poate ajuta la identificarea gospodăriei: ______________________________________________________________ Indicatorii indicatori care justifică încadrarea în grupul țintă (persoane în risc de sărăcie și excluziune) Nr. Venit net total al gosp. Venitul mediu / Nr. copii Nr. adulți Pragul de sărăcie la Pragul de sărăcie (sub 60% din venitul adulți în ultimele 12 luni adult echivalent (0-17) echivalent nivel național (RON) median disponibil echivalat) (18+) (RON) (RON)  Nu își permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau facturile la utilități  Nu își permit să își mențină locuința încălzită adecvat  Nu pot să facă față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute Deprivare materială severă (condiție  Nu își permit să consume carne sau proteine o dată la două zile respectată dacă sunt îndeplinite cel puțin  Nu își permit să plece în vacanțe anuale de câte o săptămână departe de casă 4 din cele 9 elemente de deprivare)  Nu își permit un televizor color  Nu își permit o mașină de spălat  Nu își permit un autoturism  Nu își permit un telefon 191 Nr. pers. Intensitatea muncii Persoane care trăiesc în gospodării cu o 18-59 Nr. total de luni de muncă în Nr. mediu de luni de muncă în (condiție respectată dacă intensitate extrem de redusă a muncii (0- ani ultimele 12 luni ale pers. 18-59 ultimele 12 luni ale pers. 18-59 (c)/12<0.2) 59 ani care locuiesc în gospodării în care ani ani adulții - 18-59 ani - au lucrat în anul (b) (c)=b/a anterior la mai puțin de 20% din (a) (d)=(c)/12 potențialul lor total) Tabelul următor se completează pentru fiecare categorie socială (sub -grup) a grupului țintă mare (persoane în sărăcie și excluziune socială). Pe linii vor fi listate activitățile și sub-activitățile proiectului aferente acelei categorii. În capul de coloane se va trece numele membrilor gospodăriei și pe liniile corespunzătoare datele socio-demografice relativ la fiecare persoană care participă la cel puțin o activitate. În celulele interioare (intersecția dintre activități și persoane) se va trece DA pentru persoanele care participă la acea activitate sau NU dacă nu participă. DEFINIRE CATEGORIE SOCIALĂ 1 (SUB-GRUP A GR. Pers. 1 Pers. 2 Pers. 3 Pers. 4 Pers. 5 Pers. 6 Pers. 7 Pers. 8 ȚINTĂ):...............………………………………………………………… ............... ............... ............... ............... ............... ............... ............... ............... ………………………………………………………………………… …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. Gen Vârstă Ultima școală absolvită Statut ocupațional …* Activitatea 1 Sub-activitatea 1.1 Sub-activitatea 1.2 Sub-activitatea 1.3 … Activitatea 2 192 Sub-activitatea 2.1 Sub-activitatea 2.2 Sub-activitatea 2.3 … Activitatea 3 Sub-activitatea 3.1 Sub-activitatea 3.2 Sub-activitatea 3.3 … * se trec toate caracteristicile relevante care justifică includerea în grupul țintă aferent activităților la care participă o persoană DEFINIRE CATEGORIE SOCIALĂ 2 (SUB-GRUP A GR. Pers. 1 Pers. 2 Pers. 3 Pers. 4 Pers. 5 Pers. 6 Pers. 7 Pers. 8 ȚINTĂ) :...............………………………………………………………… ............... ............... ............... ............... ............... ............... ............... ............... ………………………………………………………………………… …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. …………….. Gen Vârstă Ultima școală absolvită Statut ocupațional …* Activitatea 1 Sub-activitatea 1.1 Sub-activitatea 1.2 Sub-activitatea 1.3 193 … Activitatea 2 Sub-activitatea 2.1 Sub-activitatea 2.2 Sub-activitatea 2.3 … Activitatea 3 Sub-activitatea 3.1 Sub-activitatea 3.2 Sub-activitatea 3.3 … * se trec toate caracteristicile relevante care justifică includerea în grupul țintă aferent activităților la care participă o persoană Declarație pe proprie răspundere semnată de capul gospodăriei: Subsemnatul ……………………………………….., declar pe proprie răspundere că toate informațiile menționate mai sus sunt corecte și sunt de acord ca persoanele respective să participe la activitățile respective. Semnătura: …………………………………………… Data: ………………………………… 194 Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020 Anexa 15: Indicatori utili în evaluarea activităților proiectului Domeniu Indicator Tip Educație Numărul de elevi romi înrolați în școli / clase integrate. Outcome Ponderea copiilor de etnie roma înrolați în școli / clase pentru copii Outcome cu nevoi speciale. Ponderea copiilor de etnie roma care abandonează grădinița / școala Outcome primară / generală / vocațională. Ponderea copiilor de etnie roma care termină școala generală / Outcome vocațională. Numărul de copii de etnie roma care frecventează grădinița. Outcome Numărul suplimentar de săli de grădiniță construite sau reabilitate Output (situate în zonele cu populație roma). Numărul de copii / familii roma care primesc suport educațional. Output Numărul de copii / familii roma care primesc suport educațional Output suplimentar. Media evaluărilor școlare la nivelul copiilor din zona proiectului (per Outcome total copii, respectiv per copii roma). Numărul părinților roma care se implică în activitățile desfășurate de Output școală. Numărul de cadre didactice care au urmat cursuri suplimentare de Output pregătire (în vederea lucrului cu copii dezavantajați). Numărul de cadre didactice care au beneficiat de training cu privire la Output competențele culturale. Numărul de adulți roma care au beneficiat de training vocațional. Output Ocuparea forței Numărul de adulți roma care au beneficiat de training sau suport în Output de muncă vederea obținerii primului loc de muncă. Numărul de adulți roma care au obținut un certificat sau permis. Output Numărul de adulți roma care au beneficiat de suport tehnic în Output vederea deschiderii unei afaceri sau activități pe cont propriu. Numărul de adulți roma care au acces la credite. Outcome Numărul de afaceri noi create de adulți roma. Outcome Numărul de adulți roma care beneficiază de servicii din partea un ui Outcome oficiu al forțelor de muncă. Numărul de adulți roma angajați în sectorul public. Outcome Ponderea adulților roma care declară că au fost discriminați pe piața Outcome forței de muncă. Sănătate Numărul de cadre medicale care servesc comunități rome și care au Output beneficiat de training cu privire la competențele culturale. Numărul de romi susținuți de mediatori sanitari. Outcome Numărul de spații sanitare construite, renovate și / sau dota te în Output zonele cu populație roma. Numărul de romi care au obținut acte de identitate. Outcome Numărul de romi care au acces la pachetul minim de servicii de Outcome sănătate, nutriție și reproducere. Numărul (sau creșterea ponderii) femeilor roma însărcinate care Outcome beneficiază de îngrijire prenatală. Numărul (sau creșterea ponderii) nașterilor asistate de personal Outcome medical specializat. Numărul femeilor roma însărcinate / perioada de lactație, Outcome adolescente roma, și / sau copii roma cu vârsta de până la 5 ani care au beneficiat de servicii de nutriție. Numărul de copii roma vaccinați. Outcome Numărul de romi care au fost atinși în urma unei campanii de Output conștientizare. Ponderea romilor care au cunoștințe de bază cu privire la stilul de Outcome viață sănătos. Locuire Numărul suplimentar de familii roma care locuiesc în case sociale. Output Numărul de campinguri destinate romilor nomazi. Outcome Numărul de romi care folosesc campingurile. Outcome Numărul de romi care beneficiază de infrastructură (apă, gaz, Outcome electricitate) nou creată. Numărul de romi care au obținut acces la surse de apă mai bune. Outcome Numărul de romi care au obținut acces la condiții de salubritate mai Outcome bune. Numărul de romi care au dobândit acces la drumuri utilizabile Outcome indiferent de anotimp pe o rază de 500 m. Numărul de romi care au dobândit acces la servicii de colectare a Outcome gunoiului menajer. Numărul de romi care au dobândit acces la curent electric ca u rmare Outcome a conectării gospodăriei. Numărul de romi pentru care s-a înregistrat dreptul de utilizare sau Outcome proprietate a unor bunuri. Numărul de parcele de teren pentru care s-a înregistrat dreptul de Outcome 196 utilizare sau proprietate (relativ la populația roma). Numărul de hectare de teren pentru care s-a înregistrat dreptul de Outcome utilizare sau proprietate (relativ la populația roma). Alți indicatori Ponderea romilor în numărul total al beneficiarilor direcți ai Output proiectului Numărul de persoane vulnerabile și marginalizate conștiente de Outcome investițiile realizate în cadrul proiectului. Numărul și ponderea populației roma care participă la consultări și Outcome luarea deciziilor la nivelul comunității. Ponderea romilor în structurile de management și comisiil e locale de Output luare a deciziilor. Numărul și ponderea romilor care participă la consultări și luarea Outcome deciziilor în cadrul proiectului. Numărul vizat al beneficiarilor romi care sunt au informații despre Outcome proiect și investițiile realizate în cadrul acestuia. Numărul de reclamații ale beneficiarilor romi în legătură cu Outcome distribuirea beneficiilor proiectului. Numărul de sub-proiecte sau investiții având drept beneficiar Output populația de romi pentru care există acord la nivel local și care urmează să fie realizate după finalizarea proiectului. Numărul și ponderea beneficiarilor roma care declară că investițiile Outcome realizate în cadrul proiectului reflectă nevoile lor. Numărul beneficiarilor roma care au părăsit proiectul. Outcome 197 Anexa 16: Instrumente de cercetare calitativă Ghid de interviu (individual sau de focus grup) 87 Model orientativ GRUP ŢINTĂ (se vor descrie participanții la interviu sau focus grup, respectiv care au fost categoriile/criteriile în funcție de care au fost selectați participanții care au răspuns la interviu/foc us-grup): LOCALITATE (de unde au fost selectați participații la interviu/focus grup): PERIOADA (de realizare a cercetării, se precizează perioada întregii cercetării, care poate dura mai multe zile/săptămâni etc.): Prezentare moderator, tema de discuţie generală, specificarea detaliilor tehnice, prezentarea participanţilor la discuţie - 10 min. Bună ziua. Numele meu este ... și sunt......................... Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a participa la această întâlnire pentru a discuta despre probleme importante din localitatea/comunitatea dvs. Vă adresăm, înainte de toate, rugămintea să vă exprimați punctul dvs. de vedere cât mai direct şi lipsit de prejudecăţi. Vă precizez de asemenea că nu există păreri corecte sau greşite, răspunsuri bune sau rele, ne interesează doar părerea dvs. sinceră vizavi de aspectele pe care le vom discuta; răspunsurile dvs. sunt foarte importante pentru noi pentru a ne face o imagine reală despre ceea ce cred oameni ca dvs. despre aceste lucruri. Discuţia va dura aproximativ o oră, o oră şi jumătate. Vă solicit acordul, de asemenea, de a înregistra discuţia noastră, pentru a ne fi mai uşor să ne amintim ulterior toate detaliile şi pentru a putea realiza raportul final. Vă asigur în acelaşi timp că tot ce vom discuta aici rămâne strict confidenţial şi va fi folosit exclusiv în cadrul cercetării noastre, păstrand anonimatul respondenţilor. (După obţinerea acceptului de înregistrare) Acum vă propun să facem cunostinţă. Prezentare subiecţi, nume sau prenume/vârsta, ocupaţie, nivel de educație. 87 Întrebările din prezentul ghid de interviu sunt doar orientative, fiecare cercetător/expert care va realiza studiul are libertatea de a adăuga alte întrebări sau de a le adapta pe cele din prezenta grilă. Deși grila de față propune modele de întrebări atât pentru realizarea de interviuri individuale cât și pentru interviuri de grup / focus grupuri, trebuie precizat că cele două tipuri de demersuri de cercetarea au totuși anumite specificități de care cercetătorul trebuie să țină cont și care se vor reflecta ca atare în intrumentul de cercetare utilizat în cadrul studiului. În plus, mai trebuie precizat că grila de interviu va reflecta, pe de o parte, și ipotezele/premisele teoretice care vo r fundamenta demersul de cercetare și, pe de altă parte, caracteristicile grupului țintă vizat (se vor adapta întrebările în funcție de persoana interogată, de ex. reprezentanți autorități locale sau persoane din grupuri vulnerabile). 198 Întrebări generale/introductive 1. Cât de mulțumit sunteți în general de condițiile de viață din localitatea/comunitatea dvs.? Credeți că în anii următori acestea se vor îmbunătăți, sau dimpotrivă, se vor înrăutății? De ce credeți astfel? 2. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă localitatea/comunitatea dvs.? De ce anume ar fi nevoie în localitatea/comunitatea dvs. pentru ca viața dvs. să fie mai bună? De ce? Cunoașteți și situația comunității de romi din localitate? Ce ne puteți spune despre aceasta? 3. Cine credeți că ar putea ajuta cel mai mult să rezolvați problemele menționate aici? 4. Dacă dvs. ați fi primar, care ar fi primele trei lucruri/probleme pe care v-ați propune să le rezolvați? Piața muncii, oportunități de angajare 5. În general, ați putea spune că oamenii din localitate/din comunitatea dvs. pot găsi ușor un loc de muncă? Sunt mulți oameni din localitate/comunitate care ar vrea să muncească, dar nu au un loc de muncă? Cum credeți că se explică această situație? 6. Unde se poate găsi de muncă pentru oamenii din localitate/comunitatea dvs.? Fac naveta oamenii și în alte localităț? Căror persoane le este mai dificil să obțină un loc de muncă? Ce angajatori mari sunt în zona? 7. Există varianta angajării în străinătate, sunt oamenii interesați să emigreze la muncă în străinătate? De ce? 8. Care sunt ocupațiile principalele ale oamenilor din localitate/comunitatea dvs., cu ce se ocupă cei mai mulți dintre ei? 9. Există firme locale, mici afaceri locale, în localitate/comunitate sau în apropiere (5 -10 km)? În ce domeniu, ce obiect de activitate au/cu se ocupă/ce produc/comercializează? Cum vedeți patronii acestor firme, cei care gestionează afacerile? 10. Există investitori din afara localității, fabrici de producție mai mare? Dacă da, ce produc? Sunt astfel de investitori o soluție pentru a crește rata de angajare în localitate? De ce credeți asta? 11. PENTRU MEDIUL RURAL SAU LOCALITĂȚI URBANE MICI, SIMILARE CELOR RURALE. Cât de importantă este activitatea agricolă în localitatea/comunitatea dvs.? Sunt mulți oameni care se ocupă cu agricultura în localitatea dvs.? Cam ce pondere din totalul populației? Credeți că munca prestată în agricultură vă poate acoperi nevoile gospodăriei? De ce? 12. Ce considerați că s-ar putea face în localitatea dvs. astfel încât oamenii să își găsească mai ușor un loc de muncă? Ce inițiative, ce responsabili, ce acțiuni etc.? Justificați răspunsul Educația în localitate 13. Cum vi se par condițiile de învățare din școala din localitatea/comunitatea/cartierul dvs.? Există suficient spațiu, clasele sunt încălzite iarna, există suficient material didactic (laboratoare, săli de sport, etc.)? Sunt destui profesori, sunt destul de bine pregătiți? Altceva? Ce s -ar putea face pentru a remedia aceste probleme? 14. Există creșă/grădiniță în localitate/ în apropierea comunității/cartierului unde locuiți? Poate ea asigura educație pentru toți copii din localitate/comunitate/cartier? Le este ușor copiilor din 199 localitate/comunitate/cartier să continue studiile la liceu? Merg toți copiii din localitate/comunitate/cartier în acestea? De ce? S-ar putea face ceva pentru a îmbunătății situația din prezent? 15. Sunt probleme cu deplasarea copiilor la școală? Sunt anumiți copii care nu se pot deplasa la școală în anumite perioade ale anului (iarna, toamna, când ninge sau plouă mult)? De ce? Sunt copii care parcurg distanțe prea mari de acasă la școală? Ce s-ar putea face pentru a remedia aceste probleme? 16. Sunt mulți copii din familii nevoiașe, sărace, în școală, din câte știti dvs.? Care sunt problemele cu care se confruntă acești copii la școală? Ce s-ar putea face pentru a remedia situația? 17. Dar sunt copii care au vârstă școlară, dar nu mai merg la școală, care au abandonat școala? Ați p utea spune că sunt cazuri numeroase, sau doar cazuri rare? De ce există astfel de copii, sunt anumite categorii de copii care abandonează școala în mai mare măsură? Ce s -ar putea face pentru a reduce abandonul școlar în rândul acestor copii? 18. Care este relația dintre Primărie și conducerea școlii? Cum ați descrie relația părinților cu școala? Există o asociației de părinți în școala/școlile din localitate pe care le cunoașteți? S -ar putea face ceva pentru a îmbunătății aceste aspecte? 19. Ce s-ar putea face, în opinia dvs., pentru a avea condiții de învățare mai bune în școlile din localitate/comunitate/cartier, în special pentru copiii din medii vulnerabile (săraci, copii romi, familii monoparentale, fără părinți acasă etc.)? Ce lipsește pentru a putea obține ac este lucruri? Accesul la servicii de sănătate 20. Există în localitatea/comunitatea/cartierul dvs. dispensar medical, farmacie? Cât de des poate fi găsit un medic la cabinetul medical cel mai apropiat de comunitatea de romi? Medicul este din localitate? Dar există un cabinet stomatologic? Există probleme în furnizarea acestor servicii medicale către oameni? 21. La ce distanță este cel mai apropiat spital de localitatea/comunitate/cartierul dvs.? Se întîmplă ca salvarea să întârzie prea mult în cazuri de urgențe medicale? De exemplu iarna, oamenii au acces la servicii medicale? Ce s-ar putea face pentru a rezolva această problemă? 22. Sunt anumite categorii de locuitori care au acces mai greu la servicii medicale de calitate? Care sunt acestea și de ce? Ce s-ar putea face pentru a rezolva astfel de probleme? 23. Ce s-ar putea face, în opinia dvs., pentru ca locuitorii să beneficieze de servicii medicale mai bune, pentru ca atunci când au o problemă medicală aceasta să poată fi rezolvată mai ușor? Infrastructura din localitate/locuire 24. Ce părere aveți despre drumurile din localitate, despre calitatea acestora? Sunt ele destul de bune peste tot în comună? 25. Există anumite comunități/zone ale localității unde accesul pe drum este mai dificil de obicei sau în anumite perioade ale anului (iarna, toamna, etc.)? De ce? Ce s-ar putea face? 26. Sunt ape/râuri care trec prin zonă și unde ar trebui să existe mai multe poduri de trecere? Ce fel de poduri (pentru oameni, pentru utilaje/mașini, etc.)? Alte probleme? 27. Se poate ajunge ușor de la un cartier la altul învecinate sau în localități ori orașe apropiate? Cum se ajunge în aceste cu mijloace de transport în comun? Există gară în localitate? Curse de autobuz/microbuz regulate? 200 28. Cum sunt locuințele oamenilor, au ele un standard minim de confort și siguranță? Sunt oameni care nu au case adecvate pentru a asigura căldură iarna sau adăpost în vreme ploioasă? Cu se își asigură oamenii încălzirea locuinței? Sunt gospodării în care cei car elocuiesc aoclo nu au acte de proprietate pe casă? De ce se întâmplă astfel? 29. Sunt case/gospodării fără curent, fără utilități (canalizare, gaze, acces la apă curentă)? Ce pondere, și unde sunt ele localizate în comună? Cum s-ar putea soluționa problema acestora? 30. Ce s-ar putea face în localitatea dvs. pentru ca locuit orii să aibă condiții de locuit mai bune? Ce lipsește pentru a face aceste lucruri? 31. Ce s-ar putea face pentru a avea condiții de transport/deplasare mai bune? Ce lipsește pentru acest lucru? Alte probleme În plus, față de cele discutate, există și alte probleme care ar considerați că ar trebui rezolvate în localitate/comunitate/cartier? Cum s-ar putea rezolva în opinia dvs., cine sunt responsabili? Încheiere 5 min Ne apropiem de finalul întâlnirii noastre ... ( brief discuţie). Dacă mai aveţi ceva de adăugat în legatură cu cele discutate etc. Timpul alocat sesiunii de focus-group 1h 30 min. 201 Model fișă observație comunitate/zonă vizată de intervenție Model orientativ Localitate / cartier / zona unde are loc observația........................................... Specificarea spațiului observat (școală, grădiniță, dispensar medical, gospodării de persoane vulnerabile, Primărie, centru cultural, parc etc.) ....................................................................................................................................................................................................................... .................................................... Perioada în care a avut loc observația.......................................................................... Echipa care realizează observația (expert/experți) 1................................ 2................................. 3................................. Aspecte de observat (aspectele menționate mai jos sunt orientative, non -exhaustive): A. Descrierea mediului observat o Descrierea serviciilor furnizate/funcțiile sau utilitatea spațiului observat (servicii educaționale, medicale, culturale, folosire pentru locuire în cazul gospodăriilor etc.), accesul la aceste spații, calitatea lor o Descrierea scopului vizat de serviciile furnizate, standarde de calitate stabilite ca reper, cum se stabilește calitatea serviciilor, calitatea locuirii etc. o Descrierea spațiului, facilităților existente (accesul în școală, în dispensarul medical, în clase, dotări, organizarea claselor / segregare școlară, organizarea acordprii serviciilor medicale în funcție de boală, de etnie, gen, de tipul intervenției medicale etc.) în termeni de adecvare la scopurile urmărite, calitate etc. o Alte aspecte relevante privind mediul observat Documente relevante de consultat (în măsură în care este posibil): regulamente de ordine interioară, cataloage, registrul pacienților, schița cadastrală locuință, raport asistent social etc. 202 B. Descrierea actorilor, participanților principali, rolului și statusului actorilor o Directori școală/cadre didactice/medicale/coordonatori/angajați primărie/membrii familiei o Personal auxiliar din unitățile/structurile observate și alte persoane care frecventează spațiul - brangardieri, paznici, femei de serviciu, membrii familiei etc.) o Beneficiarii serviciilor: copii, părinți, pacienți și familiile acestora, rude, vecini etc. o Descrierea serviciilor furnizate și a activităților derulate în spațiul observat o Care este rolul actorilor/persoanelor active în spațiul social observat? o Care este rolul personalului auxiliar? o Care este rolul beneficiarilor? o Dar care este statusul fiecărei categorii din cele menționate? o Alți actori? Documente relevante de consultat (în măsură în care este posibil): o Organigrama posturilor o Anchete de familie o Fișa post actori o Regulament de organizare și funcționare secție/spital o Alte documente utilizate – fișă de internare, proceduri de lucru etc. Atenție! Se iau în considerare atât nivelul formal (de exemplu ceea ce este menționat în fișa postului sau alte regulamente scrise) dar și nivelul �informal� (ce este de la sine înțeles între actori că trebuie să facă, fără ca acele lucruri să fie explicit menționate în scris, într-un regulament sau document). 203 C. Descrierea relaților specifice dintre actori o Care este aria de autoritate a fiecăruia dintre actorii menționați? o Ce responsabilitate are fiecare din categoriile de actori menționate? o Ce tip de ordine / comenzi pot da fiecare dintre actori? o Evaluarea afinităților dintre actori (prietenie, răceală, respingere, neînțelegere, ură etc.) o Decrierea relațiilor personale (prietenie, rudenie, căsătorie, colegiale etc) o Tipologia beneficiarilor (elevi vulnerabili, pacienți care întâmpină difficultăți în accesarea serviciilor sociale etc.) Documente relevante de consultat (în măsură în care este posibil): fișa de post. Metode suplimentare utilizate: discuții cu actorii, conversații etc. D. Descrierea procedurilor de lucru, modului de realizare a activităților curente, comportamentelor în spațiile sociale observate o Etape abordare beneficiari: elevi (înscriere școală, program școlar, programare ore, derularea orelor de pregătire școlară, realizarea temelor, management școlar, ședințe cu părinți etc.), pacienți (consultație, internare, administrare tratament etc.) etc o Rutina activităților școlare, medicale, rutina în gospodăriile observate etc. o Descrierea sancțiunilor, recompenselor care stimulează comportamentul actorilor, obișnuințelor de comportament, rutine zilnice, program de lucru, durata de lucru, participarea economică a adulților. ocupare etc o Descrierea comportamentelor în momente specifice (realizarea temelor, servirea mesei, ore de matematică/limba română, consultație etc.) 204 E. Alte observații relevante/relatate specific datorită relevanței o Harta comentată = notarea pe o hartă fotocopiată sau desenată de operatori a discriminărilor spațiale, spațiilor publice și de socializare, zonelor cu probleme grave etc. o Descrierea unei intervenții specifice, observate (consultația medicală asupra unui pacient, îmbrăcămitea elevilor, hrana din timpul orelor de școală, relații dintre elevi, o ședință de părinți și temele abordate, o ședință a Consiliului de Adminsitrație al școlii și temele abordate, discuție în gospodărie etc.) o Alte resurse locale și rolul lor (asociații locale, culturale, grupuri informale etc.) o Descriere socio-demografică a localității (după etnie, vârstă, rata natalității, emigrație/r e-migrație etc.) o Infrastructura locală care condiționează accesul la serviciile publice (calitatea drumurilor, poduri, distanță etc.) o Accesul la piața muncii, ocuparea populației o Rolul bisericii, participarea religioasă a locuitorilor (sursă de coeziune socială, de capital social în unele cazuri) o Distanța până la alte spații relavante pentru activitatea economică a populației, sănătate, educație etc (distanța până la cel mai apropiat oraș dezvoltat economic, până la cel mai apropiat spital, până la cel mai apropiat liceu), tip transport disponibil (tren, rutier etc.) o Sărbători specifice locului, tradiții, cutume etc. 205 206 Anexa 17: Ghid privind mobilizarea comunității De ce și când este necesară utilizarea unei abordări comunitare?  Mobilizarea comunității este în mod deosebit necesară atunci când intervenția presupune o reconfigurare sau ajustare a valorilor care caracterizează o anumită comunitate, vizează sau pune sub semnul întrebării un anumit etos moral dezvoltat la nivelul comunității, etc.  În majoritatea cazurilor, intervenția de suport la nivelul unei comunități presupune anumite schimbări ale valorilor, normelor și principiilor adoptate de membrii unei comunități.  Succesul unei intervenții depinde de gradul de diseminare a inițiativei în comunitatea vizată (familiarizarea cu motivația și conținutul intervenției, condițiile de punere în aplicare, oportunitățile oferite de această inițiativă, consecințele și rezultatele scontate ale acesteia, etc.)  Nu doar cunoașterea intervenției propuse este importantă, ci și obținerea acceptării sau sprijinului comunității pentru inițiativa respectivă. Etapele mobilizării comunității: Familiarizarea cu Scopul acestei abordări este de a înțelege în mod adecvat nevoile comunitatea, comunității, factorii care stau la baza problemelor identificate, modalitatea colectarea de date de abordare/soluționare a problemelor într -o manieră eficientă și eficace. privind contextul în Această abordare poate include următoarele metode: analiza datelor care va avea loc disponibile cu privire la comunitate (statistici oficiale, date administrative ale intervenția. unităților administrativ-teritoriale (UAT), focus grupuri, interviuri sociologice, observare sociologică, sondaje, discuții participative. În această abordare, este esențial să se observe, să se colecteze date și informații și să se înțeleagă mecanismele care generează situația actuală (dezirabilă sau nu). Rolul cercetătorului în această abordare este vital, însă în această etapă se recomandă și includerea facilitatorului comunitar (acel membru al comunității care va coordona procesul de mobilizare a comunității). Identificarea actorilor Scopul acestei etape este de a căuta/identifica actorii cheie de care depinde cheie (grupuri, situația respectivă și care pot contribui la o schimbare în bine prin persoane individuale, intermediul intervenției preconizate la nivel local. entități) care pot juca În acest sens vor fi utilizate datele deja colectate în urma activității de un rol cheie în procesul cercetare și vor avea loc discuții mai aprofundate cu membrii comunității, de mobilizare. workshop-uri sau sesiuni de brainstorming. Actorii cheie pot fi atât membri ai comunității (lideri, persoane cu influență, antreprenori, etc.), cât și organizații (autorități locale, organizații locale care furnizează servicii comunitare și servicii de utilitate publică, biserica, etc.). Membrii vulnerabili ai grupului țintă căruia i se adresează intervenția sunt la rândul lor actori cheie în acest demers. Metodele de cercetare care pot fi utilizate în această etapă includ: analiza SWOT, analiza factorilor de interes, analiza PEST (politică, economică, socială și tehnologică), analiza rețelelor sociale (SNA – social networking analysis). În acest stadiu, este importantă „scanarea� comunității țintă din perspectiva resurselor care pot fi implicate în procesul de derulare a intervenției de suport. Rolul cercetătorului și rolul facilitatorului comunitar sunt la fel de 207 importante în această etapă. Constituirea unor Scopul acestei etape este de a încerca să îi conecteze pe toți factorii de grupuri de inițiativă, interes relevanți din comunitate la mizele și obiectivele intervenției de suport aducerea în atenția prestabilite, la agenda și nevoile identificate, la valorile, normele și principiile comunității a promovate. problemelor și nevoilor Metodele utilizate în această abordare sunt eminamente participative: identificate, crearea de brainstorming, workshop-uri, reuniuni, evenimente. În această abordare, este rețele de luare a extrem de important să se obțină sprijinul și ajutorul comunității pentru deciziilor și de soluțiile propuse prin intervenție, prin intermediul diferitelor structuri participare, aderarea la organizate/create împreună cu și de către membrii comunității. În această anumite principii, valori etapă, rolul principal îi revine facilitatorului comunitar, alături de echipa de și obiective ale proiect. comunității Angajarea de acțiuni și Scopul acestei etape este de a încuraja asumarea angajamentului comunității implicare pentru a pentru a implementa intervenția, precum și de a promova participarea activă atinge obiectivul dorit și sprijinul din partea membrilor comunității. la nivelul comunității Putem utiliza metodele participative menționate mai sus, inclusiv acțiuni de promovare a intervenției la care pot participa membrii comunității. Facilitatorul comunitar joacă în continuare un rol cheie, dar membrii și reprezentanții comunității joacă și ei un rol deosebit de important în această etapă. Implementarea Scopul acestei etape este de a stimula participarea comunității și de a obține proiectului și a sprijinul acesteia pentru implementare. acțiunilor necesare În acest sens, reprezentanții comunității pot fi instruiți și abilitați să își asume pentru a asigura anumite activități circumscrise intervenției, chiar și managementul total al sustenabilitatea intervenției. Doar astfel sunt întrunite condițiile necesare pentru a asigura intervenției sustenabilitatea intervenției. În această etapă, rolul chei e este jucat de echipa de management și experții din cadrul proiectului, care îi vor instrui pe membrii comunității cu privire la aspectele principale care țin de sustenabilitate (dezvoltarea comunității, comunicare, legislație, etc.); facilitatorul comunitar joacă la rândul său un rol important. Monitorizarea și Scopul acestei etape este de a evidenția rezultatele intervenției și rolul jucat evaluarea rezultatelor de comunitate prin participarea la proces. mobilității comunității Pe lângă monitorizarea indicatorilor de rezultat ai proiectului, este necesară utilizarea unor metode de cercetare sociologică pentru a evalua în mod obiectiv impactul proiectului precum și schimbările profunde pe care le generează intervenția la nivelul comunității. În această etapă este necesar să se apeleze la expertiza specialiștilor sociali. Astfel, rolul primordial îi revine cercetătorului care elaborează structura de evaluare a impactului, colectează datele, interpretează și diseminează datele împreună cu facilitatorul comunitar. Urmărirea și Scopul acestei ultime etape este de a promova continuarea intervenției și în multiplicarea/replicarea cele din urmă multiplicarea/replicarea acesteia în alte contexte relevante. inițiativei Pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării de impact se pot propune 208 argumente solide pentru continuarea intervenției, alocarea de noi resurse și replicarea intervenției în alte medii mai extinse, care se confruntă cu probleme similare. Modelul de dezvoltare comunitară testat poate fi astfel îmbunătățit și eficientizat. Rolul cercetătorului, al specialiștilor în politici publice și comunicare, al presei și al altor reprezentanți instituționali este esențial în această etapă. 209