84324 v2 uniunea europeană Guvernul României orașe competitive Remodelarea geografiei economice a României Ministerul Fondurilor Europene Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene, sau Guvernului României. Table of Contents Cuprins Introducere ........................................................... 7 4 Luarea în considerare a construirii Autostrăzii Craiova-Pitești ................................. 28 5 Îmbunătățirea infrastructurii conective cu Cluj-Napoca și Timișoara ....................... 28 Recomandări ...................................................... 17 5.1 Construirea unei autostrăzi între Cluj-Napoca și Sebeș ....................................... 29 NIVELUL INTERNAțIONAL ..................................19 5.2 Dezvoltarea unui transport feroviar de mare viteză între Timișoara și Arad ....... 29 Priorități 20 NIVELUL LOCAL ................................................ 30 0 Finalizarea Autostrăzii A1 (Coridorul IV) și a Autostrăzii A3 ...................................... 20 6 Asigurarea standardelor minime de viață în zonele mai slab dezvoltate ................. 32 NIVELUL REGIONAL ............................................ 22 7 Îmbunătățirea definirii și administrării zonelor urbane funcționale .................................... 34 1 Finalizarea șoselei de centură a Bucureștiului.......................................................... 24 8 Sprijinirea orașelor dinamice in sporirea masei demografice și a celei economice ............... 36 2 Extinderea sistemului public de transport al Bucureștiului către zona metropolitană 9 Îndreptarea unor măsuri specifice către grupurile marginalizate și minoritare ................. 37 extinsă ......................................................................................................................... 25 10 Promovarea investițiilor în calitatea vieții în zonele dezvoltate ........................................ 38 3 Luarea în considerare a construirii Autostrăzii Moldova ........................................... 26 Tipologia economiilor de scară O serie de teorii economice esențiale arată că creşterea economică Tipul economiei de scară Exemplu Abilitatea de a achiziţiona bunuri apare atunci când 1. Pecuniar intermediare cu reduceri de preț la volume mari Costuri medii mai reduse ca urmare a reducerii Internă 2. Tehnologică statică costurilor fixe de operare ale unei fabrici Tehnologică Acumularea de cunoaștere privind oamenii îşi pot 3. Tehnologică dinamică gestionarea mai eficientă a unei fabrici, de-a lungul timpului. 4. „Cumpărături” Cumpărătorii sunt atraşi de locuri în care există mulţi vânzători atinge potenţialul Externalizarea permite atât furnizorilor de 5. Specializarea „Adam Smith” bunuri din amonte, cât şi firmelor din aval Statică să profite de creșterile de productivitate generate de specializare. Localizare Lucrătorii cu abilităţi specifice unui anumit maxim printr-o 6. Bazinul de forță de muncă domeniu sunt atraşi de o locaţie în care „Marshall” există o concentrare mai mare de oameni cu abilităţi similare. Reduceri ale costurilor care apar ca urmare activitate creativă şi 7. Principiul de învăţare prin a unei activităţi de producţie continue şi Externă sau de Dinamică repetare „Marshall-Arrow- repetate în timp, şi care se propagă între aglomerare firmele aflate în același loc. Rower” Cu cât lucrurile sunt făcute mai diferit pe plan local, cu atât există mai multe productivă. 8. Inovarea „Jane Jacobs” oportunităţi pentru observarea şi adaptarea de idei de la alte companii. Lucrătorii din anumite domenii aduc inovaţii 9. Bazinul de forță de muncă către firmele din alte domenii similar Statică punctului nr. 6 de mai sus, însă beneficiile „Marshall” decurg din diversitatea de domenii dintr-o Urbanizare anumită locaţie. În condiţii optime, oraşele acumulează resurse economice şi umane într-un Similar punctului 5 de mai sus, principala diferenţă fiind aceea că diviziunea muncii cerc virtuos al urbanizării, care generează o gamă diversă de oportunităţi, 10. Diviziunea muncii „Adam Smith” este posibilă numai în condiţiile existenţei mai multor sectoare cumpărătoare diferite permiţând oamenilor să-şi găsească slujbe mai bine plătite, companiilor în aceeaşi locaţie. să-și recruteze angajaţi cu abilitățile potrivite, iar capitalului şi ideilor să Cu cât este mai mare piaţa, cu atât este circule mai eficient. Avantajele conferite de fenomenul de aglomerare mai mare profitul; cu cât este mai atractivă o apar rapid, ceea ce creşte atractivitatea oraşelor ca spaţii profesionale Dinamică 11. Creşterea endogenă „Romer” locaţie pentru firme, cu atât există mai multe slujbe; cu cât există mai multe bazine de forță și de locuit. Pe măsură ce resursele se concentrează în jurul anumitor centre, de muncă , cu atât piaţa este mai mare etc. se nasc economii locale dinamice, iar oraşele în creștere stimulează la Distribuirea costurilor fixe ale infrastructurii către mai mulţi contribuabili; reducerea rândul lor creșterea generală a țării. 12. Aglomerare „pură” economiilor de aglomerare apare din cauza congestionării şi poluării. Sursa datelor: Adaptat în RDG 2009 de: Kilkenny, Maureen, 1998, „Economies of Scale”, Lecture for Economics 376: Rural, Urban and Regional Economics, Iowa State University, Ames, IA. 7 Majoritatea judeţelor au avut o contribuţie mai redusă în economia României 5.00% Pe termen scurt, dezvoltarea neuniformă 4.00% 3.00% 2.00% a regiunilor reprezintă 1.00% 0.00% -1.00% un fenomen normal -2.00% Timiş Cluj Prahova Constanţa Argeş Braşov Iaşi Dolj Bihor Bacău Sibiu Mureş Arad Suceava Galaţi Dâboviţa Gorj Alba Neamţ Vâlcea Buzău Brăila Satu Mare Olt Harghita Teleorman Botoşani Vrancea Vaslui Ialomiţa Sălaj Tulcea Giurgiu Hunedoara Maramureş Caraş-Severin Bistriţa-Năsăud Mehedinţi Călăraşi Covasna și inevitabil. Procent din PIB-ul total în 2009 schimbare în procentul din PIB între 1995 şi 2009 Sursa datelor: Eurostat. Distribuţia angajaţilor în sectoarele cu salarii ridicate, după localitate (2011) Din păcate, mulţi factori de decizie au tendinţa de a se opune creşterii divergenţelor interne, încercând să răspândească uniform în teritoriu Orașe cu populaţie >50,000 şi <100,000 Satu-Mare Orașe cu populaţie >100,000 beneficiile creşterii. Cu toate acestea, în practică, astfel de politici au rareori Distribuţia naţională a angajaţilor în Botoşani Suceava sectoare cu salarii ridicate (2011) efectele dorite; cel mai adesea, irosesc resursele și încetinesc economia. Baia Mare 0 - 83 84 - 309 În schimb, factorii de decizie ar trebui să accepte fenomenul dezvoltării neuniforme şi să înțeleagă că greul creșterii economice este dus de „zonele Zalău Iaşi 310 - 751 Oradea Bistriţa 752 - 1,434 Piatra-Neamţ Cluj-Napoca Roman 1,435 - 2,325 2,326 - 3,775 mai bine dezvoltate”. Vaslui Turda Târgu Mureş Bacău 3,776 - 10,532 10,533 - 21,369 Arad Oneşti Bârlad 21,370 - 32,719 Soluția de bază pentru „zonele mai slab dezvoltate” este conectarea Alba Iulia Mediaş oamenilor care locuiesc acolo la oportunități din orașe în expansiune, 32,720 - 193,313 Timişoara Deva Sfântu Gheorghe Sibiu Hunedoara Braşov Focşani precum și asigurarea accesului lor la infrastructura de bază; toate pentru a Galaţi Petroşani Brăila încuraja mobilitatea ocupațională temporară și a descuraja depopularea/ Tulcea Reşiţa Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea Buzău migrația definitivă în favoarea navetei zilnice intra și interjudețene. Pe termen Târgovişte Ploieşti Drobeta-Turnu Severin Piteşti lung, va apărea și convergența standardelor de viaţă întrucât beneficiile din zonele mai bine dezvoltate se răspândesc în comunitățile învecinate, iar Slobozia Slatina Bucureşti Craiova Călăraşi Constanţa oamenii care au părăsit zonele mai slab dezvoltate aduc la întoarcere capital, Alexandria Giurgiu locuri de muncă şi idei. Sărăcia din zonele rurale și din orașele mici nu trebuie să constituie o situație adânc înrădăcinată. Acestea pot beneficia de efectele polarizatoare ale centrelor de creștere urbană. Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică şi ListăFirme. 9 Exporturile ar putea beneficia de pe urma îmbunătăţirii infrastructurii de Principii similare se aplică şi la nivel internaţional, unde facilitarea fluxurilor legătură cu UE transfrontaliere permite accesul oamenilor şi Totalul Exporturilor pe Judeţ 2010 Ponderea exporturilor spre UE, în 2010 0.1% - 1% 1.1% - 3% 3.1% - 7.3% 7.4% - 14.7% 15.3% - 35.6% 35.7% - 65.1% 65.2% - 82.1% 82.2% - 99.9% Sursa: Institutul Național de Statistică bunurilor la pieţe Numărul total al studenților români în străinătate, 1998-2011 30,000 25,000 mai mari. 20,000 15,000 10,000 5,000 În ciuda câtorva preconcepţii cu privire la consecinţele negative ale emigraţiei şi ale deschiderii economiilor, avantajele depăşesc în cele 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 mai multe cazuri costurile acestor fenomene deoarece ţările cu conexiuni Sursa: UNESCO Outbound Mobility Data, 1998-2011 mai puternice au acces la importuri mai ieftine, exportă la preţuri mai competitive şi beneficiază de remitențele trimise de cei care lucrează în Aeroportul Internațional Cluj-Napoca este în proces de extindere. străinătate. Astfel, politicile nu ar trebui numai să se ocupe de consecințele negative ale migrației (de exemplu, îmbătrânirea populației, declinul pieței muncii, exodul creierelor), ci să găsească și modalități de stimulare a externalităților pozitive ale acesteia (afluxul de capital, recuperarea creierelor și conexiuni îmbunătățite la piețele globale). 11 Legătura dintre nivelul de urbanizare și cel de dezvoltare al județelor României Dinamica descrisă mai sus este legată de cele trei dimensiuni 30,000 Bucureşti cheie ale dezvoltării 25,000 PIB pe cap de locuitor (Euro PPP) 20,000 IF economice: TM 15,000 CJ CT GJ AG AR AB SB PH BH 10,000 DB CS HD IS densitatea SJ GR BR MS MM TL SV NT BT 5,000 VS sub forma concentrării resurselor economice; 0 distanţa 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Nivelul de urbanizare Surse: Institutul Național de Statistică şi Eurostat sub forma conectării zonelor din interiorul ţării la centre de creştere economică; Tiparele de navetă în România, după judeţ (2002) şi divizarea ca uşurinţă a schimburilor transfrontaliere cu pieţele internaţionale. În practică, aceste elemente se manifestă prin intermediul forţelor de pe piaţă, care modelează în mod activ tendinţele şi tiparele de urbanizare, şi anume: Ponderea navetiștilor în interiorul județelor, în 2002 Ponderea navetiștilor între județe, în 2002 0.7% - 8.5% 8.6% - 13.3% 13.4% - 21% 21.1% - 32.7% 0.6% - 2.6% 2.7% - 5.6% 5.7% - 10.1% 31.5% economiile de scară şi aglomerarea; mobilitatea factorilor şi migrația; costurile de transport şi specializarea. Sursa datelor: Institutul Național de Statistică 13 Prioritățile cheie de investiții în România diferă în funcție de tipologia zonelor patru priorități În acest sens, există Internațional Scurtarea distanței fața de piețe majore globale prin imbunătățirea infrastructurii și pentru România incurajarea fluxurilor de oameni, capital și idei îmbunătățirea legăturilor dintre zonele dezvoltate și cele slab dezvoltate pentru a Nivelul de intervenție Regional facilita concentrarea eficientă a resurselor și efectele pozitive de revărsare ale beneficiilor creșterii economice în România pe termen scurt și Extinderea infrastructurii mediu: Consolidarea instituțiilor 1 conective dintre orașe și funcționale (servicii de bază cum zonele lor limitrofe Local ar fi apă curentă, canalizare, incălzire centralizată, salubrizare, o bună infrastructură conectivă, atât în interiorul țării, cât și Promovarea investițiilor pentru educație, infrastructură de sănătate, piețe imobiliare etc.) creșterea calitații vieții în centre economice dinamice spre centrele economice europene și globale; 2 Intervenții dedicate comunităților marginalizate Zonă slab Zonă instituții mai performante în zonele mai puțin dezvoltate (de dezvoltată Nivel de dezvoltatre economică dezvoltată ex.: în domeniul educației sau al sănătății, în ceea ce privește piața terenurilor sau sistemele de apă și canalizare etc.); 3 Investiții în calitatea vieții în orașele României: 1.Palatul Culturii, Iaşi; 2. Oraşul vechi, Timişoara; 3. Piața Sfatului, Brașov; 4. Piața Muzeului, Cluj-Napoca. măsuri îndreptate către comunitățile marginalizate din întreaga țară; 4 investiții în calitatea vieții în cele mai dinamice și competitive orașe. 1 2 Aceste priorități sunt sintetizate în graficul din pagina opusă. 4 3 15 Un sumar al recomandărilor cheie este prezentat mai jos, cu precizarea importantă că prioritățile menționate nu sunt menite să reprezinte o listă prescriptivă a investițiilor recomandate, ci un exemplu de ce poate fi făcut pentru a îndrepta România spre o dezvoltare durabilă. recomandări 17 Modelul gravitațional economic, cu infrastructura existentă (sus) și cu rețeaua propusă de autostrăzi și drumuri expres (jos) NIVELUL PREZENT INTERNAȚIONAL – scurtarea distanței față de marile piețe globale prin îmbunătățirea infrastructurii și prin stimularea fluxurilor transfrontaliere de oameni, capital și idei. Dat fiind că 70% din exporturile României se îndreaptă către Zone populate 0 - 83039 Europa Occidentală, este esențial ca legăturile cu această 83040 - 190114 parte a Europei să fie îmbunătățite. Datele din ultimii ani arată recomandări 190115 - 346867 că o cotă tot mai însemnată a comerțului României depinde de 346868 - 2600000 infrastructura rutieră. Cu toate acestea, țara continuă să aibă una Acces - potenţial venit firme dintre rețelele de drumuri cel mai slab dezvoltate din Europa. Cel Jos Ridicat mai important de menționat este că, în 2013, conexiunea VIITOR de autostradă cu frontiera de Vest nu exista încă. Pentru a analiza care sunt cele mai necesare legături de Zone populate infrastructură, au fost dezvoltate modelele gravitaționale din 0 - 83039 pagina alăturată. în acest sens, au fost studiate cu atenție 83040 - 190114 sinergiile dintre diferite orașe luând în considerare infrastructura 190115 - 346867 existentă (harta de sus) și rețeaua rutieră propusă în Planul de 346868 - 2600000 Amenajare a Teritoriului Național (harta de jos). Din aceste figuri Acces - potenţial venit firme Jos Ridicat poate fi dedusă și Prioritatea 0. 19 Harta de mai jos arată cursul pe care îl vor urma autostrăzile A1 și A3 și relieful 0 Prioritatea pe care îl vor traversa odată ce vor fi finalizate. Este important de menționat că A1 conectează Pitești de Sibiu prin Munții Carpați. Totuși, modelul gravitațional Finalizarea Autostrăzii A1 de mai sus arată că o conexiune de autostradă între Brașov și Sibiu ar fi, de (Coridorul IV) asemenea, necesară pentru a consolida și mai mult sinergiile puternice dintre aceste două orașe. și a Autostrăzii A3 Autostrăzile A1 și A3 (Autostrada Transilvania și Autostrada Comarnic-Brașov) Legenda Graniță de stat Așa cum indică harta din pagina alăturată, există două coridoare Limită regională Autostradă vestice care par să aibă prioritatea cea mai însemnată – autostrăzile București A1 și A3. Mari orașe selectate A3 Altitudine Valoare Iaşi Peste 2544 m Dintre cele două, Autostrada A3 Cluj-Napoca Sub: 50 m recomandări A1 Sibiu ar avea mai mult sens din perspectiva eficienței economice Timişoara Braşov Galaţi A3 Ploieşti întrucât conectează unele dintre cele mai dinamice centre urbane ale A1 A2 României – București, Ploiești, Brașov, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Bucureşti A2 Craiova Constanţa Oradea (adică trei din cei 7 poli de creștere și 2 dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România). Însă, din perspectiva eficienței financiare, Cu privire la creșterea schimburilor comerciale cu statele din afara UE, România ar trebui să-și propună să devină un centru comercial pentru UE și dincolo de autostrada A1 aceasta prin depășirea limitărilor actuale, care derivă din poziția sa periferică din cadrul pieței unice europene. Soluția pentru încurajarea creșterii în toate direcțiile (nu numai către vest) este reducerea divizărilor dintre România și este opțiunea mai bună, întrucât aceasta este parte a rețelei țările învecinate, cum sunt Moldova, Serbia și Ucraina, precum și dintre TEN-T și este eligibilă pentru fonduri europene. România și țări mai îndepărtate, ca Turcia, Rusia și cele din Asia Centrală. 15 21 baza densității economice reale din regiunile respective. Tabelul de mai jos dă câteva indicii cu privire la profilul economic al celor mai mari zone urbane NIVELUL funcționale din România (București și cei 7 poli de creștere, precum și zonele din jurul lor, la care se poate ajunge în 20, 40, respectiv 60 de minute de deplasare cu autoturismul). În mod clar, zona urbană funcțională a Bucureștiului este REGIONAL cea mai importantă din țară, aici fiind declarate între 40 și 50% din veniturile firmelor. Ca atare, o prioritate cheie ar fi continuarea îmbunătățirii conexiunilor cu Bucureștiul, pe lângă autostrăzile A1, A2 și A3, care radiază dinspre capitală către vest, nord și est – îmbunătățirea conexiunilor dintre zonele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate din România pentru a permite concentrarea eficientă a resurselor și manifestarea efectelor Indicatorii locali și regionali pentru principalele orașe din România de propagare a dezvoltării. Timpul de deplasare cu autovehiculul din centrul orașului 60 min. de la marginea 20 min. 40 min. 60 min. orașului O a doua prioritate ar fi dezvoltarea Populație 350,000 452,000 757,000 945,000 recomandări Timişoara % din veniturile firmelor la nivel național 6.00% 3.16% 3.41% 5.43% Populație 360,000 482,000 620,000 905,000 Cluj-Napoca % din veniturile firmelor la nivel național 3.29% 3.48% 3.71% 4.47% infrastructurii de Populație 328,000 423,000 582,000 943,000 Iaşi % din veniturile firmelor la nivel național 1.47% 1.52% 1.60% 2.20% Populație 302,000 470,000 787,000 1,080,000 Craiova conectare la cele % din veniturile firmelor la nivel național 1.43% 1.60% 2.70% 2.94% Populație 312,000 492,000 620,000 716,000 Constanţa % din veniturile firmelor la nivel național 2.51% 4.12% 4.54% 4.67% Populație 328,000 485,000 615,000 868,000 mai dinamice zone Braşov % din veniturile firmelor la nivel național 2.65% 2.83% 2.98% 3.54% Populație 305,000 556,000 2,724,000* 3,554,000* Ploieşti % din veniturile firmelor la nivel național 2.89% 3.44% 43.17%* 47.24%* din România Populație 1,842,000 2,150,000 2,525,000 4,020,000 Bucureşti % din veniturile firmelor la nivel național 37.82% 41.15% 41.61% 50.58% Sursa datelor: Institutul Național de Statistică și ListăFirme. *Include cifre pentru București și împrejurimi. – polii de creștere. Pe de-o parte, o accesibilitate mai bună la acești poli le va permite firmelor care investesc acolo să aibă acces sporit la un bazin mai larg de forță de muncă. Pe de altă parte, accesibilitatea mai bună la aceste orașe va oferi unui grup mai mare de oameni un acces sporit la oportunitățile pe care le oferă aceste centre dinamice (de ex., locuri de muncă, educație, servicii de sănătate, culturale, de agrement, aeroporturi etc.). Infrastructura conectivă ar trebui inclusă pe lista priorităților pe 23 1 2 Prioritatea Prioritatea Finalizarea șoselei de centură Extinderea sistemului public de a Bucureștiului transport al Bucureștiului către zona metropolitană extinsă Cea de-a doua cea mai dezvoltată zonă, după București, este Întrucât costul vieții și prețurile terenurilor au crescut în mod constant în județul Ilfov, care se află în jurul capitalei. Pentru a permite București, multe persoane și companii s-au mutat la periferia capitalei, în o conexiune mai bună între comunitățile din Ilfov și cele din județul Ilfov. Acesta reprezintă, de fapt, una dintre zonele cu creșterea cea mai București și pentru a facilita împrejmuirea completă a capitalei, rapidă din România – atât în termeni economici, cât și în termeni demografici, este esențială finalizarea șoselei de centură a Bucureștiului. iar existența unor legături bune cu acest județ este esențială. Acest lucru ar Aceasta va permite un acces mai bun la capitală pentru cele presupune, de exemplu, extinderea rețelei de metrou (care a devenit recent 2 milioane de persoane care locuiesc la maxim o oră distanță eligibilă pentru finanțare europeană) și a celor de autobuz, tramvai și de aceasta. troleibuz din București spre zona metropolitană. În funcție de caracteristicile recomandări privind densitatea, de flux de persoane și de firme, etc., același argument ar șoseaua de centură a municipiului București putea fi valabil și pentru alte orașe mari. În plus, investițiile în pistele pentru biciclete și în aleile pietonale ar putea asigura dezvoltarea opțiunilor de transport durabil în zona metropolitană extinsă. Pe lângă existența unor legături mai bune cu spațiile din imediata vecinătate a Bucureștiului, este esențial să fie îmbunătățite conexiunile dintre ariile funcționale ale capitalei și câteva dintre zonele mai slab dezvoltate din România. Asemenea conexiuni le-ar permite oamenilor din acele zone un acces mai bun la oportunitățile cheie pe care le oferă Bucureștiul (locuri de muncă, educație, servicii de sănătate, noduri de transport, centre culturale, de agrement, etc.). În mod evident, investițiile în infrastructură ar trebui ierarhizate în ordinea priorității pe baza numărului de persoane care ar ajunge să fie conectate. Hărțile gravitaționale demografice de mai jos indică zonele în care rețeaua de autostrăzi și de drumuri expres, propusă în PATN, ar facilita cele mai însemnate sinergii. În acest context, devine imediat evident faptul că una dintre regiunile care ar beneficia cel mai mult de pe urma îmbunătățirii rețelei rutiere este Regiunea Nord-Est. Sursa: Creative Commons 25 3 PREZENT Prioritatea Luarea în considerare a construirii Autostrăzii Moldova Regiunea Nord-Est este una dintre zonele cel mai puțin dezvoltate din România, dar se află printre regiunile cu cele mai ridicate densități ale populației din țară. Dezvoltarea unei autostrăzi Zone populate sau a unui drum expres, într-o primă fază, între București și 0 - 83039 Suceava-Botoșani ar asigura un acces mai bun al oamenilor 83040 - 190114 la oportunitățile din capitală și ar stimula urbanizarea regiunii. 190115 - 346867 Cu toate că Regiunea Nord-Est este una dintre zonele cu 346868 - 2600000 cea mai ridicată densitate a populației, ea se află și printre recomandări Acces - potenţial demografic cele mai sărace și mai puțin urbanizate. Posibila Autostradă Jos Ridicat Moldova ar putea permite unor orașe cheie din zonă (de ex., Iași, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț, Suceava, Botoșani, Roman) să își VIITOR sporească masa economică prin conexiuni mai bune cu interiorul țării. Zone populate 0 - 83039 83040 - 190114 190115 - 346867 Modelul gravitațional demografic, cu infrastructura existentă 346868 - 2600000 (sus) și cu rețeaua propusă de autostrăzi și drumuri expres Acces - potenţial demografic (jos) Jos Ridicat 27 În mod ideal, necesitățile cele mai stringente ale acelor zone ar trebui stabilite 4 Prioritatea la nivel local. Însă, dinamicile actuale, așa cum se evidențiază în modelele gravitaționale de mai sus, indică un număr de priorități de ordin secund: Luarea în considerare a construirii Autostrăzii 5 Craiova-Pitești Prioritatea Alte două regiuni mai puțin dezvoltate în comparație cu Construirea unei autostrăzi între celelalte sunt cea de Sud și cea de Sud-Vest. Autostrada București-Constanța, care a fost finalizată recent, reprezintă o Cluj-Napoca și Sebeș rută esențială de transport pentru un număr de zone cheie din .1 regiunea Sud. Autostrada București-Pitești creează o altă legătură Cluj-Napoca are legături solide cu Târgu Mureș în est și cu Alba Iulia și Sebeș în importantă în regiune și ar putea fi continuată prin conectarea partea de sud. Finalizarea Autostrăzii Transilvania (indicată ca fiind Prioritatea cu Craiova. Așa cum este indicat și în tabelul anterior, există în recomandări 0) ar reduce considerabil timpii de acces dintre Cluj-Napoca și Târgu Mureș. jur de 1 milion de persoane care locuiesc la maximum o oră Autostrada dintre Cluj-Napoca și Sebeș ar îmbunătăți conexiunile cu o serie de distanță de Craiova și care ar beneficia în mare măsură de pe zone economice dinamice din județul Alba și ar face, de asemenea, legătura urma îmbunătățirii legăturilor cu capitala. dintre autostrăzile A1 și A3. 5 Prioritatea 5 Îmbunătățirea infrastructurii Prioritatea conective cu Cluj-Napoca și Dezvoltarea unui transport Timișoara feroviar de mare viteză între .2 Timișoara și Arad Pe lângă București, mai există alte două orașe care s-au diferențiat prin traiectoriile lor foarte bune de creștere – Cluj- Timișoara și Arad formează cea mai extinsă zonă economică, în afară Napoca și Timișoara. Primul este singurul oraș din România care de zona București-Ilfov. Cele două municipii sunt deja conectate printr-o a înregistrat o creștere (cu toate că minoră) a populației și are cea autostradă, astfel că îmbunătățirea conexiunilor de transport public – de mai mare masă economică pe o rază de acces de 20 de minute. ex., printr-o cale feroviară de mare viteză – ar putea spori o serie de sinergii Timișoara formează împreună cu Aradul a doua cea mai mare economice la nivel regional. zonă economică a României (după București). 29 răspândire teritorială egală (ea se concentrează, de obicei, în câteva centre urbane dinamice), este esențial ca toată lumea să aibă acces, indiferent de locul în care se află, la servicii de bază, precum educația de calitate, serviciile NIVELUL minime de sănătate, piețe funcționale de terenuri, apă și canalizare etc. LOCAL Harta de mai jos indică localizarea ariilor mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate din România. Sudul și estul tind să fie mai puțin dezvoltate, ele fiind caracterizate de o incidență mai ridicată a localităților sărace și foarte sărace. Aceste zone tind, de asemenea, să aibă o pondere mai scăzută de oameni cu acces la serviciile de apă, canalizare, electricitate și termoficare. În – Construirea unor instituții performante în zonele mai slab același timp, ele tind să aibă o infrastructură educațională și de sănătate ce are dezvoltate (la nivelul infrastructurii serviciilor publice de nevoie de întreținere și modernizare – de obicei, pentru că localitățile din zonele bază, al educației, al sănătății, al piețelor de terenuri etc.); slab dezvoltate au la dispoziție puține resurse pentru investiții de întreținere și – Îmbunătățirea infrastructurii de legătură dintre orașe și îmbunătățire a infrastructurii pe care o administrează. zonele învecinate în vederea sporirii masei economice; – Elaborarea și implementarea de măsuri îndreptate către Indicele Dezvoltării Umane Locale din 2011, la nivel de localitate recomandări grupurile marginalizate și minoritare în vederea susținerii participării lor active la sfera economică; Regiuni – Promovarea investițiilor în calitatea vieții în zonele cu IDUL Index pe Localități grad ridicat de dezvoltare, în vederea atragerii și păstrării în 2011 Foarte slab dezvoltată capitalului uman. Slab dezvoltată Dezvoltare sub-medie Dezvoltare medie Investițiile de mari dimensiuni și cu impact puternic trebuie Dezvoltare peste-medie Dezvoltată să fie dublate de proiecte locale, menite să faciliteze accesul Foarte dezvoltată oamenilor din zonele respective la standarde de viață de bază și la oportunități. În special în zonele mai slab dezvoltate, este crucial să existe instituții performante, care să ofere tuturor cetățenilor țării același start în viață. Sursa datelor: Dumitru Sandu Notă: Porțiunile albe indică localitățile pentru care nu au fost disponibile date. Chiar dacă activitatea economică s-ar putea să nu aibă o 31 6 Prioritatea Situația infrastructurii serviciilor publice Asigurarea standardelor minime de viață în zonele mai slab dezvoltate Pentru a fi create premisele unei productivități crescute a forței de muncă, este esențial ca toți oamenii să aibă acces la servicii publice de calitate. Dacă nu vor fi nevoiți să Locuințe conectate la apă curentă Locuințe conectate la canalizare investească mult timp pentru a-și procura apa potabilă, pentru 36.8% - 50.8% 50.9% - 70.7% 70.8% - 96.8% 30.5% - 47.7% 47.8% - 70.5% 70.6% - 96.6% a accesa serviciile de sănătate sau pentru a ajunge la școală, oamenii vor putea dedica mai mult timp realizării întregului lor potențial productiv. Este, prin urmare, extrem de important să fie recomandări făcute investiții în infrastructura de învățământ și de sănătate, la fel ca și în serviciile publice de bază, precum apa, canalizarea și salubrizarea. Așa cum indică harta de mai sus, regiunile care au cea mai mare nevoie de astfel de investiții sunt cele de Nord-Est, de Sud-Est, de Sud și de Sud-Vest. Cu toate acestea, există areale de sărăcie și în alte regiuni. Investițiile pentru asigurarea standardelor minime de trai ar Locuințe conectate la rețeaua de curent electric Locuințe dotate cu sisteme de incălzire centrală trebui să includă și costurile de funcționare și întreținere, în 93.7% - 95.6% 95.7% - 97.1% 97.2% - 99.7% 16.3% - 32.4% 32.5% - 49.3% 49.4% - 961.3% funcție de care aceste investiții să fie ierarhizate. De exemplu, în cazul în care costurile aferente rețelelor de apă și canalizare Sursa datelor: Institutul Național de Statistică nu pot fi acoperite pe baza tarifelor pentru aceste servicii, ele riscă să se deterioreze rapid. În acest context, este important să fie luată în considerare forța de polarizare a orașelor. De exemplu, extinderea rețelelor de apă și canalizare ar trebui întreprinsă cu prioritate în jurul zonelor urbane extinse întrucât costurile de operare în localitățile periurbane pot fi subvenționate de la bugetele centrelor urbane respective. 33 posibilitatea înființării unor Agenții de Dezvoltare Metropolitană, care ar funcționa 7 Prioritatea în același mod ca Agențiile de Dezvoltare Regională și care s-ar concentra pe planificarea și administrarea zonelor urbane funcționale. Aceste Agenții de Îmbunătățirea definirii și Dezvoltare Metropolitană ar putea primi responsabilitatea de a pregăti planul administrării zonelor urbane de amenajare teritorială pentru zonele urbane funcționale și de a implementa proiecte la nivel metropolitan. funcționale Suburbanizarea recentă a României Orașe cu populație > 100,000 Localități cu populația în creștere Satu-Mare Suceava între 1990 și 2010 Pentru ca orașele să reprezinte factori de dezvoltare și Baia Mare Botoşani 2 - 485 486 - 1,328 polarizare, ele trebuie înțelese ca fiind zone funcționale Iaşi 1,329 - 2,975 Oradea 2,976 - 5, 643 dinamice. Orașele – în special, cele mai dinamice dintre ele – Piatra-Neamţ 5,644 - 9,637 Cluj-Napoca nu sunt izolate și, pentru a funcționa ca adevărate motoare de Târgu Mureş Bacău Localități cu populația în declin între 1990 și 2010 creștere, au nevoie să fie văzute ca făcând parte din zone urbane Arad -184,940 -184,939 - -18,628 funcționale. Așa cum se arată în harta de mai jos, localitățile cu -18,627 - - 9,637 cea mai însemnată creștere a populației sunt cele situate în Timişoara Sibiu Braşov Focşani vecinătatea marilor spații urbane. Galaţi recomandări Lipsa unei definiri optime a zonelor urbane funcționale poate Râmnicu Vâlcea Buzău Brăila Ploieşti submina până și cele mai bune strategii locale și poate duce, în Piteşti Drobeta-Turnu Severin ultimă instanță, la rezultate nesatisfăcătoare în materie de dezvoltare. De exemplu, un oraș poate avea un plan urbanistic Craiova Bucureşti Constanţa general foarte bun, care se concentrează pe tipare de creștere durabilă în baza unor reglementări clare în materie de amenajare teritorială. Însă, dacă localitățile înconjurătoare nu iau în considerare aceleași reglementări, dezvoltarea din jurul centrului urban va continua într-o manieră neregulată, iar efectele vor fi suboptimale. În mod similar, faptul că majoritatea zonelor suburbane continuă Arad Satu-Mare să fie definite ca zone rurale poate conduce la soluții eronate Iaşi de politici publice. De exemplu, rezultatele recensământului i-au Baia Mare îndemnat pe mulți să vorbească despre măsuri de politici care să Timişoara adreseze aspectul migrației dinspre zonele urbane către cele rurale, care pare să aibă loc în România. Însă, la o privire mai atentă, datele arată că migrația inversă, dinspre urban spre rural, este rezultatul suburbanizării – adică a mutării oamenilor în suburbiile Ploieşti Galaţi unor orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca Iași și Ploiești, zone care sunt încă definite ca rurale. Brăila Categorisirea adecvată a zonelor urbane funcționale ar presupune Bucureşti și identificarea soluțiilor instituționale adecvate pentru administrarea lor. În acest sens, raportul privind „Polii de Creștere” pune în discuție Sursa datelor: Institutul Național de Statistică 35 8 9 Prioritatea Sprijinirea orașelor Prioritatea dinamice in sporirea masei Îndreptarea unor măsuri demografice și a celei specifice către grupurile economice marginalizate și minoritare Pentru a funcționa ca motoare economice la nivel regional, zonele Creșterea economică rezultă în mod esențial din conectarea oamenilor la urbane funcționale dinamice ar trebui sprijinite să-și extindă masa oportunități și din sprijinirea lor să-și pună în practică întregul potențial. Însă, economică și cea demografică. Dacă o companie decide să peste tot în lume – iar România nu face excepție – sunt oameni care se confruntă investească într-un centru urban, dar bazinul de forță de muncă cu provocări deosebite în ceea ce privește accesul la beneficiile dezvoltării. Ei la care are acces nu este suficient de mare, este important sunt marginalizați, defavorizați și deseori ignorați de politicile publice menite să se faciliteze accesul la bazinul regional de forță de muncă. În să stimuleze creșterea. Este interesant de observat că marginalizarea nu este același timp, accesibilitatea crescută la aceste centre urbane se întotdeauna proporțională cu distanța față de masa economică: într-adevăr, recomandări traduce și prin sporirea numărului de oameni care au acces la multe comunități sărace locuiesc în proximitatea marilor orașe și, uneori, oportunitățile pe care acestea le oferă (de ex., locuri de muncă, chiar în zonele centrale (de ex., în centrele istorice). Totuși, în ciuda acestui educație, servicii de sănătate, de agrement, etc.). fapt, ele rămân incapabile să acceseze oportunitățile educaționale și profesionale care le-ar permite să evadeze din cercul vicios al sărăciei În România, polii de creștere au avut dinamici economice și să se bucure de beneficiile unei adevărate creșteri durabile. În plus, aceste pozitive, o mare parte din noile investiții stabilindu-se în grupuri marginalizate formează adesea o pondere semnificativă din populația zonele periurbane. Pentru aceste orașe, va fi important ca totală, iar facilitarea unui acces adecvat la oportunități ar fi de înțeles nu sistemele metropolitane de transport public să fie extinse numai din perspectivă socială, ci și din perspectivă economică, dată fiind (ideal, către arii cu o densitate a populației suficient de ridicată contribuția lor potențială la dezvoltarea locală, regională și națională. și cu fluxuri însemnate de navetiști), ca noi investiții să fie făcute în dezvoltarea infrastructurii conective (de ex, drumuri noi și Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă grupurile marginalizate și conexiuni feroviare) și ca o parte din investiții să fie direcționată pentru ca acestea să fie integrate în sistemul economic mai larg din România, către modernizarea (de ex., transformarea unui drum obișnuit este important ca investițiile în infrastructura dură (de ex., drumuri, transport într-un drum expres) și întreținerea infrastructurii existente. public, școli, spitale, adăposturi sociale) să fie dublate de măsuri sociale (de Astfel de investiții ar trebui ierarhizate pe baza unei analize atente ex., campanii anti-discriminare, educație, campanii publice de informare a tendințelor locale și regionale și în funcție de un set de criterii etc.). Acestea din urmă trebuie să completeze investițiile în infrastructură pentru clare (de ex., disponibilitatea resurselor pentru funcționarea și ca grupurilor marginalizate să le fie asigurat accesul la beneficiile prosperității întreținerea infrastructurii noi sau modernizate). și pentru ca, în final, ele să surmonteze caracteristica marginalității. În plus, chiar și în cazul investițiilor în infrastructura dură, este esențial ca grupurile marginalizate să fie atrase în procesul elaborării și implementării proiectelor pentru ca acestea să-și întărească simțul proprietății și al implicării active. 37 centre culturale, spații pietonale sau piste pentru biciclete) ar fi cele mai Prioritatea pertinente. 10 Promovarea investițiilor Cu toate acestea, investițiile în calitatea vieții nu au numai beneficii economice (precum atragerea și păstrarea persoanelor calificate și în calitatea vieții în zonele a firmelor inovative); ele pot avea și beneficii sociale și de mediu. De exemplu, investițiile în aleile pietonale, în eficiența energetică, în pistele dezvoltate pentru biciclete și în rețelele de transport public pot descuraja utilizarea vehiculelor proprietate personală (având drept consecință reducerea gazelor cu efect de seră, rezultate din transport) și pot facilita accesul la Locurile de muncă inovatoare au un rol însemnat nu numai în oportunități pentru grupurile sărace și marginalizate. Ca atare, acest tip stimularea creșterii economice la nivel local și regional, dar și în de investiții pot și ar trebui să fie luate în considerare de o categorie mai impulsionarea dezvoltării altor sectoare economice (adică, ele au largă de orașe, nu numai de către cele mai dezvoltate dintre acestea. un efect de multiplicare). Ca atare, autoritățile locale din toată Totuși, este important ca investițiile în calitatea vieții să fie incluse într-o listă lumea derulează investiții în calitatea vieții pentru a atrage firme clară de priorități. Atunci când o parte semnificativă a populației dintr-un oraș și oameni calificați care activează în sectorul inovării. De obicei, creșterea numărului sau dintr-o zonă metropolitană nu are încă acces la apă curentă și canalizare, ar trebui reconsiderată, de exemplu, plasarea în topul priorităților dezvoltarea recomandări unei rețele integrate de piste pentru biciclete. de firme și oameni Indicatori ai calității vieții în orașe Europene care inovează este 120% 100% însoțită de creșterea 80% dezvoltării economice 60% 40% locale. 20% 0% ti a ţ ow n fia o ris m rid va t m es oc eş ie rin ol la So Pa ea ad sg W ap ur ap kh To tis N M În România, numai câteva orașe (de ex., București, Cluj-Napoca, la ud uc j-N oc ra ra G B B B St lu at C Pi Timișoara sau Iași) au reușit să încurajeze și să susțină creșterea Mulţumiţi de transportul public Mulţumiţi de spaţiile verzi Mulţumiţi de curăţenia oraşului sectoarelor inovării la nivel local. Aceste orașe se află în competiție Se simt in siguranţă Mulţumiţi de aspectul străzilor Mulţumiţi de spaţiul public (pe plan intern, dar și global) pentru cei mai buni profesioniști. Mulţumiţi de facilităţile sportive şi Acestea sunt și locurile în care investițiile în calitatea vieții de agrement (de ex., o infrastructură de transport de calitate, parcuri, Sursa: EuroStat 39