MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ Decembrie 2019 © 2018 International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 1818 H Street NW Washington DC 20433 CUPRINS Telephone: 202-473-1000 Internet: www.worldbank.org This work is a product of the staff of The World Bank with external contributions. The findings, interpretations, and conclu- sions expressed in this work do not necessarily reflect the views of The World Bank, its Board of Executive Directors, or the REZUMAT VII governments they represent. INTRODUCERE 1 The World Bank does not guarantee the accuracy of the data included in this work. The boundaries, colors, denominations, and other information shown on any map in this work do not imply any judgment on the part of The World Bank concern- EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 7 ing the legal status of any territory or the endorsement or acceptance of such boundaries. Cooperarea interjurisdicțională în Franța 11 Rights and Permissions Locuințele. Definiția interesului metropolitan include îmbunătățirea fondului de locuințe construit și eliminarea locuințelor insalubre. Interesul metropolitan ar fi trebuit să fie definit printr-o deliberare a The material in this work is subject to copyright. Because The World Bank encourages dissemination of its knowledge, this Consiliului înainte de 31 decembrie 2018, în caz contrar, toate aceste competențe vor fi fost atribuite MGP 31 work may be reproduced, in whole or in part, for noncommercial purposes as long as full attribution to this work is given. Cooperarea interjurisdicțională în Țările de Jos 34 Any queries on rights and licenses, including subsidiary rights, should be addressed to World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. Cooperarea interjurisdicțională în Spania 43 Concluzii preliminare - relevanța pentru România 60 CADRUL LEGISLATIV PENTRU COOPERAREA INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 63 Evoluția cadrului legislativ privind cooperarea interjurisdicțională și zonele metropolitane 65 Cadrul legislativ pentru finanțarea și funcționarea cooperării interjurisdicționale 66 Cadrul legislativ pentru implicarea sectorului privat în modelele de cooperare interjurisdicțională 70 Concluzii 72 MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 73 Identificarea acordurilor de cooperare teritorială multimunicipale active pentru cele 39 de municipii actuale conform articolului 7 76 EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 81 Zona Metropolitană Oradea 83 Beneficiile coordonării metropolitane 84 ADI în contextul atragerii fondurilor europene și posibilei utilizări a instrumentului ITI în perioada 2021-2027 85 Exemple de cooperare multijurisdicțională în Zona Metropolitană Oradea 86 ADI în contextul instrumentelor financiare: Fondul ZMO 90 Zona Metropolitană Iași 91 DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII Beneficiile coordonării metropolitane 93 ZMI în contextul perioadei de pre-aderare a României și perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 94 Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Exemple de cooperare multijurisdicțională în ZMI 96 Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea interjurisdicțională 98 reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Comisiei Zona Metropolitană Cluj-Napoca 98 Europene sau ale Guvernului României. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor Beneficiile coordonării metropolitane 100 cuprinse în această lucrare. ADI în contextul atragerii de fonduri europene în perioada 2021-2027 101 Exemple de cooperare multijurisdicțională în Zona Metropolitană Cluj-Napoca 102 Prezentul raport a fost prezentat în luna septembrie 2019, în temeiul Acordului administrativ nr. Zona Metropolitană Constanța 104 Beneficiile coordonării metropolitane 106 2019CE160AT020 (în cadrul TF073325) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru ADI în contextul atragerii fondurilor europene și posibilei utilizări a instrumentului ITI în perioada 2021-2027 107 România, semnat între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Exemple de cooperare multijurisdicțională în Zona Metropolitană Constanța 108 Raportul corespunde Livrabilului 3 din cadrul acordului sus-menționat. Resurse financiare 111 Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea interjurisdicțională 111 Zona Metropolitană Ploiești 112 Beneficiile coordonării metropolitane 114 ADI în contextul atragerii de fonduri europene 115 Exemple de cooperare multijurisdicțională Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea interjurisdicțională 116 116 ABREVIERI ȘI ACRONIME Zona Metropolitană Brașov 117 Exemple de cooperare multijurisdicțională 118 ADI ZMB în contextul instrumentelor financiare: Fondul Urban de Dezvoltare 119 AA Acord administrativ AFM Administrația Fondului pentru Mediu Zona Metropolitană Alba Iulia 122 ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici Beneficiile coordonării metropolitane 123 ANIF Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare AIDA în contextul atragerii fondurilor europene - Primul sistem de transport metropolitan integrat din România 124 ANL Agenția Națională pentru Locuințe Alte exemple de cooperare multijurisdicțională 125 ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea interjurisdicțională 126 DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității CNI Compania Națională de Investiții Concluzii privind cooperarea interjurisdicțională în zonele urbane din România 127 BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare CMS Cadrul de mediu și social IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 129 FEIS Fondul european pentru investiții strategice FEDR Fondul european de dezvoltare regională CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND PERSPECTIVELE UNEI ABORDĂRI ESPON Rețeaua europeană de observare teritorială METROPOLITANE ȘI COOPERAREA INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 143 UE Uniunea Europeană Anexa 1. Zonele metropolitane din România 150 SF Studiu de fezabilitate ZUF Zonă urbană funcțională BIBLIOGRAFIE 155 PIB Produsul intern brut GIS Sistem de informații geografice GR Guvernul României LISTA FIGURILOR OI Organism intermediar ADI Asociație de dezvoltare intercomunitară INA Institutul Național de Administrație ITI Investiții teritoriale integrate FIGURA 1. Regiunile NUTS 2 clasificate în funcție de categoria prevăzută în politica de coeziune PIDU Planuri integrate de dezvoltare urbană (stânga) și de categoria referitoare la regiunile rămase în urmă (dreapta) 4 SIDU Strategie integrată de dezvoltare urbană FIGURA 2. Acorduri de cooperare intercomunitară din Franța 13 JRC Centrul Comun de Cercetare FIGURA 3. Distribuția geografică a colectivităților teritoriale (metropole) 13 GAL Grup de acțiune locală AM Autoritate de management FIGURA 4. Zonele metropolitane și zonele urbane funcționale din România 131 MC Ministerul Culturii FIGURA 5. Zonele metropolitane și teritoriile cu accesibilitate redusă la centre regionale MEN Ministerul Educației Naționale și servicii de interes general 132 MS Ministerul Sănătății FIGURA 6. Zone metropolitane și zone naturale protejate în România 133 MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice FIGURA 7. Creșterea capitalei (%) în municipiile reședință de județ din România (Sursă: INSSE, baza de date TEMPO) 134 MT Ministerul Turismului ONG Organizație neguvernamentală FIGURA 8. Extinderea urbană a municipiilor reședință de județ din România (ordine alfabetică), PPP Parteneriat public-privat Sursa: Corinne Landcover - CLC 135 PNCDI Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală PUG Plan Urbanistic General LISTA TABELELOR PUZ RAS Plan Urbanistic Zonal Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională TABELUL 1. Informații de bază privind unele zone metropolitane franceze 14 POR Programul operațional regional TABELUL 2. Structura administrației publice în Spania 43 DUD Dezvoltare urbană durabilă PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă TABELUL 3. Domenii majore de cooperare interjurisdicțională în mancomunidades 45 UAT Unitate administrativ-teritorială TABELUL 4. Modele de cooperare interjurisdicțională în România 75 FF Fond fiduciar TABELUL 5. Identificarea acordurilor de cooperare teritorială multimunicipale active PT Proiect tehnic pentru cele 39 de municipii actuale conform articolului 7 77 AU Autoritate urbană BM Banca Mondială MULȚUMIRI Acest raport este transmis conform prevederilor Acordului administrativ privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea domnului David N. Sislen (manager operațional în domeniul social, urban, rural și reziliență pentru Europa și Asia Centrală) și a doamnei Tatiana Proskuryakova (manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Paul Kriss (specialist principal în domeniul urban) și alcătuită din Ioana Ivanov (specialist senior dezvoltare urbană), Nic Țarălungă (specialist principal dezvoltare urbană), Sorina Racoviceanu (specialist principal în domeniul urban), Reinhold Stadler (specialist senior dezvoltare urbană), Daiana Ghintuială (specialist dezvoltare urbană), Eva-Viorela Sfârlea (specialist în domeniul urban), Marcel Ionescu- Heroiu (specialist senior dezvoltare urbană), Yondela Silimela (specialist senior în domeniul urban), Adina Vințan (specialist operațiuni) și George Moldoveanu (asistent informații). REZUMAT Echipa dorește să își exprime recunoștința pentru excelenta cooperare, îndrumarea și feedbackul primite de la reprezentanții Comisiei Europene, de la reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice al României, de la reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene al României, precum și de la nenumărații actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea prezentului raport. REZUMAT IX Acest raport analizează modelele de cooperare interjurisdicțională cu ajutorul a 3 instrumente ample: i) studii de caz internaționale, ii) cadrul legislativ românesc care reglementează organizațiile interjurisdicționale și iii) exemple de instituții de cooperare interjurisdicțională din România. Pe baza acestora, s-au făcut observații și recomandări importante cu intenția de a informa atât Guvernul României, cât și UE, ca parte a perioadei de programare 2021-2027. Primul instrument a analizat un număr total de 9 studii de caz din 3 țări : Franța, Țările de Jos și Spania, fiind de remarcat următoarele aspecte: O cooperare interjurisdicțională de succes este ancorată în cadre legislative naționale permisive. În studiile de caz, temeiurile juridice care reglementează, ghidează și fac posibilă cooperarea interjurisdicțională s-au maturizat în timp. Această evoluție a variat de la instrumente juridice care fac posibile cooperarea interjurisdicțională, competențe si funcții sporite pentru aceste instituții - unele dintre ele având în Franța autoritate fiscală proprie -, până la consolidarea capacităților și la instrumente fiscale care încearcă să stimuleze și să facă posibilă cooperarea interjurisdicțională. Există forme de organizare variate, de la structuri cu scop unic la structuri cu scopuri multiple, constituite prin contracte, acorduri și asocieri, includerea partenerilor din sectorul privat în alte formate decât parteneriatul public-privat (PPP). Brainport Eindhoven este un exemplu interesant de implicare a sectorului privat. Cu toate acestea, este nevoie de precauție pentru asigurarea unei utilizări judicioase a resurselor publice. Atribuirea clară, delimitarea competențelor și a funcțiilor între acestea și municipalitățile constitutive sunt esențiale, o structură de guvernare echitabilă și reprezentativă și un program clar de acțiune, toate acestea contribuie la armonizarea activităților de cooperare. În toate studiile de caz analizate, există dovezi de delimitare clară între autoritatea de guvernare (alcătuită din reprezentanți aleși), autoritatea administrativă (unele au capacitate proprie, iar altele împart capacitatea municipală) și capacitatea consultativă (constituită adesea din persoane cu înaltă specializare care vin cu o expertiză care, în mod normal, nu ar fi accesibilă sau justificabilă pentru o singură municipalitate). În plus, există diverse abordări privind finanțarea, unele fiind finanțate dintr-o combinație de fonduri UE, granturi și subvenții naționale, contribuții ale municipalităților constitutive și venituri proprii (impozite, amenzi, taxe de servicii etc.). X LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ REZUMAT XI Capacitatea de parteneriat cu sectorul privat este esențială, deoarece economiile orașelor în timp, de la intervenții bazate pe programe și încadrate în timp, până la cele ancorate în devin din ce în ce mai complexe, necesitând abilități și capacități care nu se regăsesc în mod schimbarea clară a competențelor și a funcțiilor și în creșterea descentralizării. Modificările tradițional în entitățile guvernamentale. Modelele de parteneriat privat-public trebuie simplificate. legislative menționate anterior ar trebui să urmărească să facă posibil acest lucru. Aceasta necesită consolidarea capacității de parteneriat cu sectorul privat prin crearea unei capacități sofisticate a sectorului public în cadrul acestor organizații. Combinarea consolidării capacităților cu finanțarea este esențială pentru a permite și pentru a sprijini cooperarea interjurisdicțională. În unele cazuri, cooperarea a fost impulsionată de Al doilea instrument a analizat cadrul legislativ românesc. Legea română recunoaște importanța existența unor stimulente financiare ale UE și, deși acest lucru ar fi putut stimula cererea, aceasta cooperării interjurisdicționale și prevede instituirea acesteia. Aceste dispoziții sunt în vigoare din nu este durabilă. Ca atare, ar trebui să se acorde atenție consolidării capacității decizionale 2001 și au fost îmbunătățite regulat. Cu toate acestea, ar fi utile îmbunătățiri suplimentare în bazate pe dovezi. Lucrările întreprinse cu privire la ZUF reprezintă un pas important în această legătură cu următoarele: privință, deoarece arată caracterul interdependent al economiilor urbane. Instrumentele fiscale naționale ar trebui să ia în considerare reorientarea către oferirea de stimulente interne pentru Centralitatea legislației de amenajare a teritoriului pentru a defini clar un sistem de amenajare proiectele care abordează aceste dificultăți de la nivelul ZUF și care optimizează oportunitățile integrat și unitar. În prezent, există suprapuneri între competențele și funcțiile organizațiilor aglomerărilor urbane. În timp, acestor instituții li se pot acorda competențe și funcții sporite interjurisdicționale și ale municipalităților constitutive în ceea ce privește alcătuirea setului de pentru a putea genera resurse financiare din activitățile lor. planuri prevăzut în legislație. La baza acestei raționalizări ar trebui să stea cerința ca autoritățile metropolitane să realizeze o delimitare, luând în considerare zonele urbane funcționale (ZUF), și să Ar trebui să ia în considerare un sprijin țintit în perioada de programare 2021-2027, care să o utilizeze pentru a întocmi strategii integrate de dezvoltare urbană (SIDU) la nivel metropolitan/de permită instituțiilor de cooperare interjurisdicționale subnaționale/zonelor metropolitane să ZUF. Acestea ar trebui să fie întocmite printr-un proces iterativ, luând în considerare atât forțele solicite și să acceseze fonduri în mod direct. de dezvoltare de la nivel metropolitan/de ZUF, cât și pe cele de la nivel municipal. SIDU, odată avizată de toate municipalitățile constitutive și aprobată de autoritatea multijurisdicțională, ar Este de remarcat faptul că, deși marea majoritate a zonelor metropolitane au avut o geneză trebui să stea la baza proiectelor la nivel metropolitan. oportunistă (ca vehicul pentru accesarea fondurilor UE), unele (așa cum se reflectă în studiile de caz din România) au reușit să funcționeze cu oarecare succes și chiar să își extindă mandatele, Valoarea reală a instituțiilor multijurisdicționale nu constă doar în integrarea proiectelor chiar și fără fonduri UE. Aceasta este o dovadă că investiția inițială a CE are efectul dorit de a dincolo de granițele administrative, ci și în suprapunerea acesteia cu integrarea trans- stimula o abordare inovatoare a guvernanței și dezvoltării urbane. sectorială - Deși este în mod clar se pune accentul și există experiență în domeniul apei, al salubrizării și al transporturilor, există oportunități de extindere pentru a integra și alte sectoare, precum mediul, cultura, sănătatea, serviciile sociale etc. Ca atare, în măsura în care există limitări legislative în acest sens, ar trebui să se ia în considerare eliminarea lor. Ar trebui luate în considerare alte mecanisme care să permită punerea în aplicare a unei decizii/investiții cu importanță interjurisdicțională în cazul unei necooperări nejustificate între membri. Începând din 2010, au existat încercări de creare a unei autorități de transport la nivel metropolitan, cu care toți membrii au fost de acord inițial. În situațiile în care există o justificare clară pentru o intervenție multijurisdicțională care este blocată de o unitate administrativ-teritorială (UAT) membră, trebuie să se ia în considerare condiționarea explicită a altor finanțări din partea UE prin introducerea unei astfel de intervenții – în cazul de față, a preexistenței acestei autorități de transport; iar în cazul intervențiilor considerate și declarate în mod oficial intervenții strategice de importanță națională sau regională, prin hotărâri de guvern sau chiar acte normative aprobate în Parlamentul României. Al treilea și ultimul instrument pe care îl analizează raportul se referă la starea actuală în raport cu aceste organizații din România până în prezent. România are o experiență vastă în privința instituțiilor de cooperare interjurisdicțională, prima fiind înființată în 2004. Câteva învățăminte importante care se desprind din analiza performanței acestora sunt: Există dorință și este nevoie de cooperare multijurisdicțională și se recunoaște faptul că aceasta reprezintă un imperativ național pentru dezvoltarea continuă a țării. Acest lucru este demonstrat de cererea de astfel de organizații, care depășește polii de creștere și dezvoltare identificați inițial. Aceste instituții pot îmbrăca mai multe forme, care pot și se vor schimba INTRODUCERE INTRODUCERE 3 Mandatul politicii de coeziune a UE este de a atenua decalajele de dezvoltare și de a reduce disparitățile între țările și regiunile membre. Aproximativ 454 de miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene (ESI) au fost alocate pentru a ajuta regiunile UE să devină mai competitive în perioada de programare 2014-2020, punând accentul pe regiunile mai puțin dezvoltate [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât 75% din media UE) și pe regiunile de tranziție [cu un PIB pe cap de locuitor (SPC) între 75% și 90% din media UE]. Cu toate acestea, nu toate regiunile UE au putut profita pe deplin de beneficii, printre altele din cauza efectelor crizei economice din 2008 și a problemelor structurale. În consecință, doamna Corina Crețu, comisarul pentru politic regională, prin grupul de lucru pentru o mai bună implementare, a inițiat Inițiativa privind regiunile rămase în urmă, pentru identificarea constrângerilor de creștere din regiunile mai puțin dezvoltate și pentru oferirea de asistență specifică și de programe care să încurajeze creșterea. Astfel, se oferă sprijin pentru dezvoltarea regiunilor rămase în urmă pentru o gamă largă de părți interesate [administrații regionale și locale, instituții de învățământ, instituții de sprijin pentru afaceri, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), antreprenori, investitori, organizații neguvernamentale, instituții de finanțare internaționale]. Sprijinul are scopul de a maximiza impactul investițiilor regionale. În UE au fost identificate două tipuri de regiuni rămase în urmă: • REGIUNI CU CREȘTERE LENTĂ: sunt incluse regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție care nu s-au apropiat de media UE între anii 2000 și 2013 din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât media UE în 2013. Printre acestea se numără aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. • REGIUNI CU VENITURI MICI: acoperă toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât 50% din media UE în 2013. Acest grup cuprinde regiunile mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România. Polonia și România au fost primele țări care au pilotat această inițiativă, cu două regiuni fiecare - Świętokrzyskie și Podkarpackie în Polonia, și regiunile de nord-vest și nord-est în România. De la primele proiecte pilot, activitatea a fost extinsă atât tematic, cât și geografic (de exemplu, a fost inclusă în inițiativă și Slovacia), punând accentul pe determinarea modului în care regiunile pot deveni mai competitive și mai incluzive. 4 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ INTRODUCERE 5 FIGURA 1. în zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie printr-un program operațional dedicat, o Regiunile NUTS 2 clasificate în funcție de categoria prevăzută în politica de coeziune (stânga) și de categoria axă prioritară dedicată, în cadrul unui program operațional, fie cu ajutorul unor instrumente referitoare la regiunile rămase în urmă (dreapta) precum investițiile teritoriale integrate (ITI) sau dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). De asemenea, Comisia Europeană dorește să ofere „mai multe stimulente Regiune a politicii de coeziune UE Regiuni rămase în urmă pentru o guvernanță mai eficientă bazată pe parteneriat, guvernanță pe mai multe niveluri și Dezvoltate Venituri mici În tranziţie Creștere lentă o abordare locală integrată în programele sale”2. Sub dezvoltate Non-UE sau fără date Astfel, toate țările membre ale UE, inclusiv România, trebuie să se concentreze mai mult pe abordările trans-sectoriale și interjurisdicționale și trebuie să răspundă mai bine la nevoile unor teritorii care nu pot fi definite printr-o limită administrativă clară. În acest sens, s-a semnat un nou Acord administrativ (AA) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu obiectivul de a sprijini România să identifice modalități de îmbunătățire a impactului investițiilor sale în zonele urbane printr-o mai bună amenajare a teritoriului și prin furnizarea de contribuții la proiectarea instrumentelor de finanțare multijurisdicționale și recomandarea structurilor instituționale relevante. În cadrul programului sunt prevăzute următoarele activități: • Activitatea 1. Identificarea domeniilor/sectoarelor de intervenție, în care ar putea exista o valoare adăugată intrinsecă pentru canalizarea finanțării UE prin municipalități, ZUF/ organisme asociative metropolitane și/sau regionale (precum ADI, ADR etc.) în locul sau în plus față de autoritățile naționale (sănătate, turism, energie, educație, servicii sociale, 0 250 500 1,000 km 0 250 500 1,000 km transport urban și metropolitan/regional, competitivitate și sprijin pentru IMM-uri și inovare etc.). • Activitatea 2. Analiza nevoii de forme generale sau sectoriale de cooperare teritorială Analizele realizate în ultimii ani indică faptul că performanța regiunilor din UE este în mod clar 1 (precum ADI metropolitane, parteneriate orientate pe proiecte între UAT etc.), pentru legată de performanța zonelor urbane din regiune. Cele mai dinamice regiuni ale UE au una sau cazuri în care finanțarea UE ar putea fi organizată la nivel subnațional. Aceste forme mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane pe teritoriul lor sau sunt apropiate de o de cooperare ar putea completa sau s-ar putea adăuga la modelul actual utilizat pentru finanțarea UE, axat doar pe teritoriul administrativ al reședințelor de județ eligibile. astfel de zonă dintr-o altă regiune. În absența unor zone urbane puternice, nu pot exista nici regiuni puternice. Orașele funcționează ca niște faruri, difuzând dezvoltarea în zonele din jurul lor. • Activitatea 3. Dacă oportunitatea unui astfel de model de intercomunitar sau regional este confirmată pentru oricare dintre domeniile/sectoarele de intervenție analizate, Totuși, orașele puternice nu sunt suficiente pentru a garanta că beneficiile dezvoltării orașelor proiectul va identifica modele organizaționale adecvate (de exemplu, crearea unei noi sunt completate de o dezvoltare corespunzătoare a hinterlandului urban, este esențial să se asociații intercomunitare sau utilizarea uneia existentă) sau inițiative ad-hoc (cum ar fi conceapă și să se încurajeze o cooperare și o dezvoltare interjurisdicțională. În prezent, puține un acord de parteneriat pentru un anumit proiect de investiții) care să fie funcționale în investiții urbane au impact asupra unei singure unități administrative, deci ar trebui să existe România pentru fiecare dintre domeniile/sectoarele de intervenție. prevederi pentru planificarea și punerea în aplicare la nivel interjurisdicțional. Zonele suburbane Activitatea 4. În cazul în care finanțarea UE este propusă pe un model organizatoric • și periurbane ale Bucureștiului și ale celor 40 de reședințe de județ generează 20% din veniturile nou, alternativ, diferit de cele deja existente în România și bazat pe cele mai bune practici companiilor la nivel național, au atras 31% dintre migranți și au primit 32% din locuințele noi după internaționale, stabilirea implicațiilor pentru: 1990. Cu toate acestea, nu s-a făcut prea mult pentru favorizarea dinamicii interjurisdicționale i. Necesitatea unor strategii/planuri de dezvoltare urbană integrată între centrele urbane și zonele suburbane și periurbane ale acestora (de exemplu, mobilitate ii. Necesitatea consolidării capacității administrative, la diferite niveluri metropolitană, investiții transjurisdicționale, servicii comune). Acest raport corespunde activității 2 din cele enumerate mai sus și explorează diferite modele Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a decis că Fondul European de multijurisdicționale, eficacitatea acestora în îmbunătățirea deciziilor de investiții, implementarea Dezvoltare Regională (FEDR) va pune accent pe activitățile de dezvoltare urbană durabilă (DUD), proiectelor, precum și aplicabilitatea lor în contextul românesc. Raportul oferă un fundament statele membre trebuind să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR pentru dezvoltare integrată obiectiv pe baza căruia pot fi luate în considerare decizii privind modalitățile organizaționale ideale. 1A se vedea, de exemplu: Farole, Thomas, Soraya Goga și Marcel Ionescu-Heroiu. 2018. Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: 2 Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – O Europă mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltarea teritorială folosirea politicii de coeziune pentru realizarea potențialului regiunilor europene Publicațiile Băncii Mondiale. integrată. [Document de politică] EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 9 Această secțiune ia în considerare experiența unor țări ale UE în domeniul cooperării interjurisdicționale, urmărind identificarea aspectelor relevante care ar putea fi reproduse în contextul românesc, prin instrumente juridice și/sau modele practice pentru structurile de cooperare ale administrațiilor locale. Experiența internațională arată că, deși nu există sisteme de guvernanță universal valabile pentru coordonarea și finanțarea la scară inter-municipală sau metropolitană, totuși se pot identifica patru tipuri de abordări instituționale cu privire la cooperarea în zonele urbane din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE):3 1. Mecanisme de cooperare intermunicipală (în cazurile unor structuri de guvernanță fragmentate) a. Inițiative comune de la caz la caz (inițiative de cooperare ad-hoc sau aranjamente cu anumite scopuri). b. Comitet, asociație, consorțiu, platforme consultative etc. (organe temporare sau permanente de coordonare). c. Contractare între administrațiile locale (o administrație locală angajează o altă administrație locală pentru furnizarea unui serviciu de care este responsabilă). 2. Autorități metropolitane/regionale a. Un Consiliu Metropolitan al Administrațiilor [forum pentru eforturile coordonate ale administrațiilor locale membre; deciziile trebuie avizate de Consiliul Local (consiliile locale)]. b. O Autoritate de Planificare (entitate formală similară Consiliului Metropolitan al Administrațiilor; proiectează strategii regionale și/sau exercită autoritatea de planificare și elaborare a politicilor). c. O Autoritate pentru Furnizare de Servicii (agenție/corporație/cooperativă/ asociație de servicii publice deținută de administrațiile locale membre; oferă unul sau mai multe servicii). d. O Autoritate de Planificare și Furnizare de Servicii (combină funcția de planificare cu cea de prestare de servicii). 3 Andersson, Mats. 2015. „Explicarea guvernanței metropolitane pentru dezvoltare durabilă”. Deutsche Gesellschaft für Interna- tionale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH 10 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 11 3. Administrație locală metropolitană de nivel secund (sau o administrație regională instituită de o administrație de nivel superior) Cooperarea interjurisdicțională în a. Administrație locală metropolitană de nivel superior (administrație locală metropolitană separată pentru funcțiile de coordonare/selective). Franța b. Administrație regională (administrație instituită de o administrație de nivel Cadrul legislativ intercomunitar din Franța permite o varietate de instituții publice de cooperare superior pentru o zonă metropolitană). intercomunitară, de exemplu uniuni mixte, poli metropolitani, poli de echilibru teritoriali și rurali, 4. Administrație locală consolidată (anexarea sau amalgamarea administrațiilor locale) precum și alte forme de cooperare intercomunitară, cum ar fi acorduri, convenții etc. a. O singură jurisdicție care acoperă o porțiune mare sau întreaga zonă metropolitană. Cooperarea intermunicipală a apărut pentru prima dată în Franța în urmă cu aproape 130 de ani ca o creare a unei uniuni (Legea din 22 martie 1890 - Asocierea persoanelor pentru apărarea Cadrul legislativ și administrativ românesc actual permite implementarea primelor două tipologii drepturilor și a intereselor comune, sociale, economice și profesionale - Syndicat intercommunal à majore de cooperare teritorială menționate mai sus, și anume mecanismele de cooperare vocation unique - SIVU). Primele SIVU create, care exercitau competențe depășindu-și teritoriul intermunicipală și înființarea unor autorități metropolitane/regionale sub forma unor asociații de propriu, erau dedicate distribuției de energie electrică și apă. dezvoltare intercomunitară (ADI), bazate pe modelul francez. Administrațiile locale metropolitane de nivel secund și modelele de administrație locală consolidată sunt mai puțin susceptibile să fie Începând din anii 1950, s-au creat formule mai integrate pentru a gestiona și dezvolta un spațiu adoptate pe termen scurt și mediu, întrucât ar presupune o reformă administrativ-teritorială. urban cu o dezvoltare rapidă odată cu apariția districtelor urbane și a patru comunități urbane. În 1992, un nou concept de intercomunitate a permis negocierea contractuală și asocierea liberă Având în vedere opțiunile de mai sus, studiile de caz din UE se vor concentra pe ADI și parteneriate, a municipalităților, punând accentul pe comunitățile de comune și comunitățile de orașe. ilustrând o diversitate de exemple de cooperare interjurisdicțională integrată și sectorială, printre Formele de cooperare între municipalități sunt puse în aplicare în conformitate cu conceptul de instituții care se numără: publice de cooperare intercomunitară (EPCI - établissements publics de coopération intercommunale). 1. Entități intercomunitare CU SCOP UNIC (axate pe furnizarea de servicii publice, cum ar De la adoptarea reformei teritoriale din 2010 și a Legii din 27 ianuarie 2014 de modernizare fi apa și apele uzate sau gestionarea deșeurilor solide); a acțiunii publice teritoriale și de afirmare a metropolelor (art. L5210-1-1 din Codul general al 2. Entități intercomunitare CU SCOPURI MULTIPLE (construcții mai complexe, cu colectivităților teritoriale - CGCT), EPCI sunt: responsabilități delegate în domeniul planificării, al dezvoltării economice etc.); • Uniuni de comune (create prin Legea din 22 martie 1890); 3. PARTENERIATE PE BAZĂ DE PROIECTE (de exemplu, cu o durată de viață definită • Comunități de comune (create prin Legea din 6 februarie 1992); legată de un proiect, cum ar fi dezvoltarea interjurisdicțională a drumurilor); • Comunitățile urbane (create prin Legea din 31 decembrie 1966); 4. PARTENERIATE PE BAZĂ DE PROGRAME (ex. GAL, DLRC). • Comunități de aglomerare (create prin Legea din 12 iulie 1999); Studiile de caz se bazează pe cadre legislative și administrative diferite, pentru a sublinia dimensiunile • Noi uniuni de aglomerare (create prin Legea din 13 iulie 1983); diferite ale cooperării interjurisdicționale. În Franța, baza cooperării a fost instituită la începutul • Metropole (create prin Legea din 16 decembrie 2010 și modificate prin Legea din 27 anilor 1900 și a evoluat continuu până în 2015 (când a avut loc ultima reformă administrativă și ianuarie 2014). teritorială), rezultând aproximativ 10 tipuri de acorduri de cooperare intercomunitară. Pe de altă parte, în Țările de Jos, baza legală este mai puțin dezvoltată și permite cooperarea în temeiul Deși sunt grupări de autorități locale, structurile EPCI rămân instituții publice. Astfel, ele sunt unor contracte comerciale simple. În Spania, cadrul juridic național oferă o abordare generală și guvernate, ca atare, de un principiu general de specialitate care le conferă competență numai conferă regiunilor competența de a reglementa colaborarea intermunicipală, având ca rezultat o pentru domeniile și subiectele care le sunt atribuite prin lege sau pentru cele care le sunt delegate mare diversitate de modele de cooperare (de la organismele interjurisdicționale constituite prin de către comunele membre. EPCI nu au clauza de jurisdicție generală. lege până la entități mixte precum consilii provinciale sau societăți comerciale în care sectorul public colaborează cu cel privat). Pentru a facilita punerea în aplicare a cooperării intermunicipale, Legea din 12 iulie 1999, reprodusă în articolele L5211-42 și următoarele din CGCT, prevedea constituirea în fiecare departament a Selecția studiilor de caz are în vedere această varietate de contexte juridice și de structuri unei comisii departamentale de cooperare intermunicipală (CDCI). Începând cu legea din 2010, organizaționale din cele trei țări, pentru a oferi exemple diferite de modele de cooperare pentru această comisie este formată din: administrațiile locale din România. În pofida obiectivului lor general de a oferi servicii mai bune • 40% din reprezentanți ai municipalităților din departament; cetățenilor, aceste modele de cooperare pot viza domenii diferite, ceea ce conduce la sisteme și • 40% din reprezentanți ai EPCI; structuri instituționale diferite, care oferă exemple valoroase pentru o schimbare de paradigmă în • 5% din reprezentanți ai uniunilor mixte și ai uniunilor de municipalități; cultura cooperării interjurisdicționale din România. • 10% din reprezentanți ai consiliului districtual; • până la 5% din reprezentanți ai consiliului regional din districtul departamental. 12 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 13 Misiunea CDCI este de a stabili și actualiza starea de cooperare intercomunitară în departament, FIGURA 2. precum și de a formula propuneri pentru consolidarea acesteia. Acorduri de cooperare intercomunitară din Franța Reforma teritorială din 16 decembrie 2010 a stabilit obiectivul de a simplifica și de a completa harta intercomunitară, din cauza fragmentării comunale și a mărimii modeste a municipalităților franceze, precum și din cauza eșecului diferitelor legi care au vizat fuziunea municipalităților. Prin reforma teritorială a devenit obligatorie apartenența la o EPCI de la 1 iulie 2013. Legea din 27 ianuarie 2014 a schimbat peisajul intercomunității, în special în ceea ce privește zonele metropolitane. Legea NOTR e din 7 august 2015 a extins această mișcare în favoarea impozitării intermunicipale, prin creșterea pragului minim pentru înființarea unei EPCI și extinderea competențelor obligatorii ale autorităților intermunicipale, în același timp lăsându-le municipalităților capacitatea importantă de a acționa în cadrul a ceea ce se numește „bloc comunitar” (adică ansamblul format din municipalități și diverse intercomunități), în special în problemele democratice. FIGURA 3. Instituțiile de cooperare intercomunitară, cunoscute sub numele de entități publice de cooperare Distribuția geografică a colectivităților teritoriale (metropole) intercomunitară (EPCI) sunt împărțite în cooperare intercomunitară cu impozitare proprie și fără impozitare proprie. EPCI cu impozitare proprie sunt organizate în funcție de caracteristicile entităților constitutive - conform statisticilor publicate de Ministerul Administrației Locale, în ianuarie 2019, din cele 1.258 de EPCI cu impozitare proprie: 21 erau metropole, 13 comunități urbane, 223 comunități de aglomerare și 1.001 erau comunități de comune. Este de remarcat faptul că numărul total de EPCI cu impozitare proprie s-a redus la jumătate în ultimii 10 ani, de la 2.601 în 2009, dar este stabil din 2017. Acestea variază în ceea ce privește alcătuirea și dimensiunea populației, 43% cuprind între 21 și 50 de municipalități, iar 30% între 11 și 20 de municipalități. Mai mult de 27% din grupările cu impozitare proprie beneficiază de o derogare de a fi sub pragul de 15.000 de locuitori (pragul minim impus de legea NOTRe). În total, aproape 62% din EPCI auto-impozitate cuprind mai puțin de 30.000 de locuitori. EPCI fără impozitare proprie sunt clasificate în funcție de caracteristicile lor funcționale, unele fiind uniuni cu scop unic, iar altele având scopuri multiple (a se vedea figura 2 de mai jos). În ianuarie 2019 existau 8.443 de uniuni de comune și 2.790 de uniuni mixte (inclusiv 1.891 de uniuni mixte deschise și 899 de uniuni mixte) și 14 poli metropolitani.4 Tabelele de mai jos prezintă 8 zone metropolitane din Franța:5 Communauté urbaine de Bordeaux, Lille Métropole, Grand Lyon, Marseille Provence Métropole, Nantes Métropole Alpes Maritimes, Ile- de-France și Communauté Urbaine de Strasbourg. Aceste cazuri au fost considerate relevante pentru polii de creștere din România, având în vedere dimensiunea acestora, asemănările dintre sistemul administrativ francez și cel românesc și pentru că abordarea privind cooperarea este determinată de obiective similare: stimularea dezvoltării economice și furnizarea de servicii de calitate în zonele funcționale ale orașelor mari. În ambele țări, cooperarea se bazează pe procese de planificare care implică comunitățile locale membre. În plus, obiectivele strategice formulate în cazurile din Franța, precum și proiectele actuale, ar putea oferi exemple bune pentru strategiile viitoare ale zonelor metropolitane ale orașelor mari (poli de creștere) din România. 4 http://www.agence-france-locale.fr/etat-des-lieux-de-lintercommunalite-en-france-en-2019-le-ministere-publie-son-bilan- statistique 5 Sursa este Association des CCI Métropolitaines, Les grandes métropoles, les coopérations métropolitaines et le développe- ment économique territorial, partea a treia, publicată în 2010. Datele statistice cuprinde în tabele sunt din 2006. 14 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 15 TABELUL 1. Informații de bază privind unele zone metropolitane franceze DESCRIERI GENERALE BORDEAUX LILLE LYON MARSEILLE Communauté urbaine de Bordeaux Lille Métropole Grand Lyon Marseille Provence Métropole Harta metropolelor Intercomunitățile (numărul de 27 85 57 18 comune) Regiunea Aquitaine Nord Pas De Calais Rhône-Alpes Provence Alpes Côtes d’Azur Suprafața (km2) 552 611 521 605 Densitatea 1268 loc/km² 1812 loc/km² 2403 loc/km² 1693 loc /km² Populația din zona urbană 1 milion 1,18 milioane 1,78 milioane 1,62 milioane (INSEE RGP 2006) Populația din 1,42 milioane 2,61 milioane 1,7 milioane 1,96 milioane regiune (INSEE Gironde Nord Rhône Bouches-du-Rhône RGP 2006) Variația anuală 1.1% 0.1% 0.9% 0.9% a populației6 Poziția · Poartă către sud · Poartă către Belgia · Amplasare în centrul fluxurilor nord-sud · Poartă către Marea Mediterană geostrategică · Deschidere spre coasta Atlanticului · Intersecție între axa nord-sud și axa est-vest · Între Marea Mediterană și coturile Rinului OBIECTIVE ȘI PROIECTE Obiective (la nivelul anului 2006) - Intrarea în Top 15 metropole europene - Intrarea în categoria celor mai importante orașe europene - Trecerea de la o metropolă cu „potențial” - Dezvoltarea unei guvernanțe metropolitane în jurul „Grand din lume - Capitala euro-mediteraneeană a comerțului și a cunoașterii european la o metropolă cu dimensiune Lyon” - Dezvoltarea unor forme inovatoare de guvernanță până în 2020 europeană - Consolidarea schimburilor internaționale - Afirmarea poziției sale ca teritoriu creativ. 6 Indicatorul este variația anuală a populației zonei urbane între 1999 și 2006, conform recensământului populației realizat de INSEE. 16 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 17 Proiecte strategice BORDEAUX LILLE LYON MARSEILLE Communauté urbaine de Bordeaux Lille Métropole Grand Lyon Marseille Provence Métropole Scopul planului general SCOT (Schema de coerență teritorială) este depășirea granițelor administrative tradiționale și crearea în viitor a unui proiect la scara zonei metropolitane Contractul de aglomerare urbană pentru Marseille Provence Bordeaux. Métropole urmărește să răspundă provocărilor legate de organizarea și dezvoltarea teritorială exprimate în Proiectul de Una dintre temele centrale ale planul general aglomerare 2020. este reînnoirea urbană a cartierelor învechite și o organizare mai compactă a orașului, Planul general Lille 2003 definește obiectivul „Metropolă Acesta își propune să promoveze dezvoltarea durabilă a prin care să se asigure servicii și facilități verde” ca înglobând transportul public, rețeaua feroviară teritoriului, să sporească mobilizarea inițiativelor locale, să locale ușor accesibile. În plus, planul general care joacă un rol mai important, în timp ce locul mențină și să consolideze conservarea resurselor naturale și promovează o diversitate de funcții, inclusiv automobilului este încadrat mai strict. Sunt menționate să consolideze coeziunea socială. economia urbană. și nevoile de dezvoltare pentru locuințe și activități economice, precum și protecția terenurilor agricole. Dezvoltarea Grand Lyon se bazează pe un set de proiecte Gestionarea riscului de inundații și protecția majore coerente care trebuie să consolideze țesătura Contractul este încheiat în baza componentei teritoriale a industriei vinicole sunt, de asemenea, luate în Aspirațiile metropolei Lille sunt: economică, economia industrială și inovatoare, stimulând Planului stat-regiune 2000-2006, care vizează trei obiective considerare. - dimensiune europeană, sectoarele de excelență în tehnologia înaltă și asigurând principale: Carta dezvoltării economice a CUB - accesibilitate, mobilitatea, atât în oraș, cât și în afara aglomerării. • dezvoltarea durabilă a teritoriilor; (actualizată în 2006) - calitate, dezvoltare și solidaritate. definește direcții strategice pentru Strategia de dezvoltare își propune să mențină o calitate • plasarea ocupării forței de muncă în centrul proiectelor dezvoltarea economică a orașului, având ca Planul general de dezvoltare economică în regiunea Nord- bună a vieții în cadrul metropolei, printr-o amenajare teritoriale; și scop îmbunătățirea performanței siturilor Pas de Calais subliniază necesitatea continuării construirii adecvată de spații verzi, facilități culturale și de agrement, • structurarea teritoriului regional. economice de interes metropolitan, angajând unei mari regiuni economice în Europa, cu definirea locuințe, afaceri și transport public. o politică privind calitatea activităților și următoarelor obiective: crearea de activități, structurarea identitatea economiei sale. teritoriului regional în jurul polilor de excelență economică, SRDE Rhône-Alpes plasează ocuparea forței de muncă în Planul regional de dezvoltare economică (SRDE) prezintă cinci inovare în proiectarea spațiilor și cercetare fundamentală, centrul dezvoltării economice, punând accentul pe ocuparea aspecte strategice: Având în vedere noile priorități europene, acțiuni proactive (cheia succesului economic), regândirea forței de muncă de calitate și dezvoltare economică • solidaritate regională (dezvoltare echilibrată), accentul se pune acțiunii economice a Nord-Pas de Calais în străinătate, durabilă. în special pe inovare „în toate etapele mobilizarea și coordonarea instrumentelor de servicii • dimensiunea internațională (regiunea dezvoltării economice” financiare pentru dezvoltarea economică regională, astfel euro-mediteraneeană), (învățământ superior, cercetare, proiectare, încât Nord-Pas de Calais să devină o regiune foarte • inovator (încurajează marketing), cercetare și dezvoltare, transfer avansată în domeniul TIC (tehnologii ale informației și de tehnologie către IMM-uri, dezvoltare comunicării). • dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere), industrială pe termen lung, accesul companiilor la piețe noi etc. • proactiv/și reactiv (anticipează și urmărește mutațiile economice), În plus, orașul Bordeaux a făcut parte • antreprenoriat (sprijinirea întreprinderilor în creșterea dintr-un nou proiect, „Bordeaux 2030”, a lor, ocuparea durabilă a forței de muncă). cărui aspirație este de a face din Bordeaux un oraș durabil, mai ecologic, mai inovator și mai atractiv. Proiecte curente • Laser Mega-joule și Institutul Lasers and Plasmas (Lasere și Plasme) • Operațiunea de interes național „Bordeaux • Eurométropole Lille-Kortrijk-Tournai • Proiect internațional major: Campus universitar Euratlantique” (în legătură cu TGV) • Mecanismul de cooperare al zonei metropolitane • Reabilitare/restructurare portuară. • Terminal low-cost • Legături TGV importante la nivel național și european Lille • Capitala Europeană a Culturii 2013 • Proiectul Operațiunea Bordeaux Campus • Proiecte urbane majore: Confluence, Part Dieu, Silk • Infrastructură de transport: modernizarea A25, Square, Grand Stade etc. • Extinderea Euro-méditerranée și a capacităților portuare • Eco-districtul Berges du Lac finalizarea RN42 și centură minieră, extinderi • Campus universitar • TGV: Arc-Méditerranée • Eco-parcul Blanquefort (eco-construcții, la LGV Anvers-Rotterdam-Amsterdam și • Extinderea Parcului Expozițional. • Proiectul Top 20: CCI Marseille Provence aspiră să facă energie din surse regenerabile) Brussels-Lège-Köln din Marseille Provence unul dintre orașele europene din • Centrul cultural și turistic al vinului • Proiecte majore: Euralille, Lille Sud. Top 20 • Auditorium (Bordeaux) • Grand Arena 18 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 19 Descrieri generale NANTES NICE PARIS STRASBOURG Nantes Métropole Alpes Maritimes Ile-de-France Communauté Urbaine de Strasbourg Harta metropolelor Intercomu- nitățile 24 25 1281 28 (numărul de comune) Regiunea Pays de la Loire Provence Alpes Côtes d’Azur Ile-de-France Alsace Suprafața 523 331 12011 316 (km2) Densitatea 1107 loc /km² 1541 loc /km² 974 loc /km² 1479 loc /km² Populația din zona urbană 0,97 milioane 0,99 milioane 11.91 milioane 0.65 milioane (INSEE RGP 2006) Populația din 1.27 milioane 1.09 milioane 1.10 milioane regiune (INSEE - Loire-Atlantique Alpes-Maritimes Bas-Rhin RGP 2006) Variația anuală 1.0% 0.9% 0.7% 0.7% a populației7 · Poartă către Atlantic · Metropolă deschisă către lumea întreagă · Poartă către Germania Poziția · Metropolă internațională geostrategică · Inclusă în rețeaua de orașe din Grand · Poziție strategică pe axa mediteraneeană · Inclusă într-un mediu regional dinamic French West 7 Indicatorul este variația anuală a populației zonei urbane între 1999 și 2006, conform recensământului populației realizat de INSEE. 20 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 21 OBIECTIVE ȘI PROIECTE Obiective • Capacitatea de a deveni o emblemă din punctul de vedere al • Afirmarea ca metropolă a French West, o • Consolidarea poziției la nivel global • Consolidarea internaționalității teritoriului Côte d’Azur atractivității pentru companii poartă a Atlanticului către Europa • Consolidarea atractivității regionale • Nice Côte d’Azur: teritoriu de referință Eco • Valorificarea unor caracteristici precum poziția de răspântie, • Dezvoltarea potențialului creativ • Crearea Grand Paris de poartă spre cursul superior al Rinului. Proiecte strategice Alpes-Maritimes se caracterizează prin constrângeri fizice și urbane puternice și se mândrește cu o zonă costieră atractivă și cu o dinamică a intercomunităților create în 2002. În aprilie 2005, Nantes Métropole a formulat planul de dezvoltare economică Bucurându-se de recunoaștere la nivel internațional pentru cu obiective complementare de sprijin capitalul său natural excepțional, Nice Côte d’Azur își pune SDRIF (Planul general pentru Ile-de-France) vizează în aplicare strategia de dezvoltare teritorială manifestând interregionalizarea și pledează pentru crearea unei structuri SCOTERS (Planul de coerență teritorială al Regiunii Strasbourg) cum ar fi vizarea comunității respect față de oameni și față de mediu. noi pentru dezvoltarea teritoriului regiunii Paris, inclusiv o propune Strasbourgul ca centru al noii Europe. Planul stabilește ca metropolitane prin formare vocațională mai bună coordonare strategică. obiective: structurarea spațiului metropolitan, adoptarea de noi în meșteșuguri, industrie, transport, Această dinamică se reflectă într-un proiect de transport tehnologii/echipamente și servicii în centrele orașelor, urbanizarea sector terțiar, recreere etc. pe 10 ani pentru conectarea diferitelor moduri de transport, SDRIF lansează 3 provocări pentru teritoriul regional: în apropierea liniilor de transport public, adaptarea nivelului de introducerea de noi tehnologii de comunicații (primul SRDE Pays de la Loire reflectă creșterea coeziunii regiunii, construirea unei eco-regiuni și servicii la nevoile locale, încurajarea reînnoirii urbane, asigurarea experiment în Franța „Near Field Communication”) și în prioritatea regiunii, o bază industrială sporirea competitivității economice. calității instalațiilor, crearea unei strategii funciare etc. eticheta Eco-Cité pentru proiecte majore de dezvoltare (adică puternică, aptă să sprijine dezvoltarea Grand Stade, nod multimodal de transport, reînnoire urbană, durabilă a zonei. Cea dintâi subliniază importanța îmbunătățirii și PADD (Proiectul de planificare și dezvoltare durabilă) stabilește țesătură verde, Nice Méridia). diversificării imobiliare, dar și a nevoii de a combate trei obiective politice: asigurarea dezvoltării metropolei Strasbourg, Acest program vizează 8 orientări dezechilibrele regionale. Cea de a doua prevede linii echilibrarea amenajării teritoriului și protejarea mediului. transversale majore: Pe baza operațiunii de interes național „Eco Vallée Plaine directoare pentru combaterea încălzirii globale și adaptarea du Var” care susține implementarea unor proiecte, Nice i) dinamica sectoarelor economice, la deficitul de combustibili fosili. Ultima analizează Orașul Strasbourg se poate baza și pe SRDE pentru regiunea Côte d’Azur își confirmă dorința de a deveni un teritoriu ii) apărarea echilibrelor economice, chestiunea economică, cu acces la formare și ocuparea Alsacia. Această schemă permite Alsaciei să consolideze de referință, reflectând noua provocare națională a unei iii) orientarea internațională a forței de muncă, sprijin pentru companii etc. competitivitatea companiilor sale, dar și să câștige lupta pentru societăți organizate în jurul temei dezvoltării durabile. producției/serviciilor, ocuparea forței de muncă. iv) marketing teritorial, Dezvoltarea economică metropolitană a Parisului a fost Planul de dezvoltare economică al regiunii PACA este v) inovare, definită și prin SRDE (Schema regională de dezvoltare Documentul este structurat în jurul a 5 priorități strategice, structurat în jurul a cinci axe strategice: o regiune solidară, vi) crearea-recuperarea și adaptarea economică). Acest document a dezvoltat trei axe: organizate în obiective și acțiuni: inovare, animarea teritoriilor, care să reconcilieze eficiența economică, coeziunea socială întreprinderilor foarte mici, producerea de locuri de muncă utile, eficiente și de calitate, solidaritatea și ocuparea forței de muncă, crearea și dezvoltarea și conservarea mediului, o regiune internațională, care vii) rolul în creștere al economiei sociale reducerea inegalităților sociale și participarea la dezvoltarea de companii și piețele internaționale. să își valorifice potențialul geostrategic în cadrul regiunii și al solidarității și durabilă, în special prin construirea unei „eco-regiuni”. euro-mediteraneene, o regiune inovatoare, pregătită să viii) coordonarea funcțiilor la scară promoveze dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere regională. și dinamica inovării, o regiune reactivă, care să anticipeze și să urmărească schimbările economice, o regiune cu spirit antreprenorial, care să sprijine întreprinderile în vederea creșterii, creând locuri de muncă durabile, și să încurajeze dezvoltarea lor teritorială. Proiecte curente • Operațiunea de interes național Eco-Vallée Plaine du Var, care își propune să fie un laborator de dezvoltare durabilă și să implementeze principiile planificării durabile la o scară mai mare • Grand Paris (proiecte arhitecturale, infrastructură de • Spitalul Universitar Pasteur • Infrastructură de transport: Marea centură vestică a • Strategie de poziționare internațională transport, centre economice etc.) • Implementarea planului de transport integrat și în Strasbourgului, East-European TGV și Rhine-Rhone • Proiectul Grand Port Nantes Saint Nazaire. • Lansarea primului eco-district în regiunea Paris special extinderile liniilor de tramvai • Proiecte de renovare urbană • Proiecte de blocuri-turn în La Défense • Implementarea unor soluții pe termen scurt/ structurale pentru securitatea energetică pentru Alps-Maritimes • Campusul STIC din Sophia Antipolis 22 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 23 Casetele de mai jos oferă o descriere detaliată a două dintre cazurile din tabelele anterioare: CASETA 1.1. Model de cooperare cu scopuri multiple - zona metropolitană Bordeaux • Caseta 1.1. detaliază zona metropolitană Bordeaux, ca model de cooperare cu scopuri multiple, relevant pentru orașele românești prin prisma dimensiunilor și a obiectivelor sale 28 de membri: 1. Ambarès-et-Lagrave, 2. Artigues-près-Bordeaux, 3. Bègles, 4. Bordeaux, 5. de dezvoltare. Structura organizatorică, competențele și mecanismul de finanțare sunt Bruges, 6. Cenon, 7. Floirac, 8. Le Bouscat, 9. Le Taillan-Médoc, 10. Martignas-sur-Jalle, 11. considerate exemple de bune practici. MEMBRII Parempuyre, 12. Saint-Aubin-de-Médoc, 13. Saint-Médard-en-Jalles, 14. Talence, 15. Ambès, AGLOMERĂRII 16. Bassens, 17. Blanquefort, 18. Bouliac, 19. Carbon-Blanc, 20. Eysines, 21. Gradignan. 22. • Caseta 1.2. prezintă zona metropolitană Paris (Metropola Grand Paris) ca parte a regiunii Ile Le Haillan, 23. Lormont, 24. Mérignac, 25. Pessac, 26. Saint-Louis-de-Montferrand, 27. Saint- de France. Acest caz este un model de cooperare cu scopuri multiple relevant pentru capitale. Vincent-de-Paul, 28. Villenave-d’Ornon • Caseta 1.3. se referă și la regiunea Ile de France, descriind modelul de cooperare cu scop unic. Asociațiile interjurisdicționale cu scop unic sunt prezente la nivelul sindicatelor (SIVU), axându- SUPRAFAȚA 570 km2 (1 ian. 2018) se pe furnizarea serviciilor publice pentru un anumit număr de comunități locale. Limitele unei asociații cu scop unic nu se suprapun neapărat cu limitele unei zone metropolitane/de aglomerare. POPULAȚIA 749.595 loc., din care 243.626 loc. în Bordeaux. Caseta 1.3. identifică aceste servicii/domenii de cooperare pentru regiunea Ile de France. (1 ian. 2018) CASETA 1.1. Model de cooperare cu scopuri multiple - zona metropolitană Bordeaux Viziune: O metropolă europeană cu o înaltă calitate a vieții. Cinci obiective majore sunt stabilite în proiectul de mandat pentru a răspunde aspirațiilor referitoare la atractivitate, influență și calitatea vieții în metropola Bordeaux: AGLOMERAREA URBANĂ · Afirmarea și consolidarea dinamismului economic al teritoriului în domeniul ocupării BORDEAUX OBIECTIVE/ forței de muncă VIZIUNE · Organizarea unui model de mobilitate „inteligent” COMMUNAUTÉ · Oferirea de locuințe accesibile URBAINE DE · Asigurarea calității vieții locuitorilor și conservarea mediului BORDEAUX8 · Implementarea unei acțiuni publice mai eficiente Instituții publice de cooperare intercomunitară sub formă de metropolă (métropole) Legea privind modernizarea acțiunii publice teritoriale și afirmarea metropolelor (MAPTAM) din Organizarea politică a Bordeaux Métropole are în centrul său președintele, vicepreședinții și 27 ianuarie 2014 transformă Communauté urbaine de Bordeaux într-o metropolă și îi conferă reprezentanții aleși, care se află în consiliile din Bordeaux Métropole. noi competențe: Deciziile Bordeaux Métropole se iau de către Consiliu (organul deliberativ), a cărui ordine de zi · Politica orașului, este stabilită în prealabil de către președinte, de comun acord cu Biroul. · Dezvoltarea turismului, Președintele, responsabil de administrare, este reprezentantul executiv al Bordeaux Métropole, · Prevenirea inundațiilor etc. întrunește Consiliul, stabilește ordinea de zi, pregătește și pune în aplicare deliberările/deciziile. Metropola devine autoritatea decizională pentru exercitarea acestor competențe. Ea stabilește Biroul este format din președinte, însoțit de 20 de vicepreședinți și consilieri delegați obiectivele și organizează mijloacele pentru a le atinge. metropolitani. Biroul se întrunește o dată pe lună și definește proiectele politice și orientările TIPOLOGIA majore ale metropolei. Pentru anumite domenii specifice, care privesc serviciile publice de zi cu zi (curățenie, spații MODELULUI DE verzi și mobilier stradal), unele municipalități au dorit să poată furniza serviciul - în aceste Consiliul Bordeaux Métropole reunește reprezentanții aleși ai celor 28 de comune, număr COOPERARE cazuri, ele îl furnizează pentru metropolă, în cadrul unui acord de delegare a gestiunii. STRUCTURA proporțional cu populația fiecărui oraș. În total sunt 105 consilieri orășenești care votează ORGANIZATORICĂ bugetul și deciziile, decizând astfel viitorul comunității. Aceștia se reunesc de 11 ori pe an, în În toate cazurile, municipalitățile și metropola identifică împreună resursele umane și financiare ședințe publice. care trebuie transferate de la municipalități către instituția publică pentru a asigura executarea noilor misiuni, după avizul CLEC (comisia locală de evaluare a atribuțiilor transferate), care Comisiile sunt organizate pe teme și acoperă toate competențele Bordeaux Métropole. Fiecare reunește reprezentanți aleși din fiecare dintre acestea. comisie, condusă de un reprezentant ales al Bordeaux Métropole, este responsabilă de studierea și emiterea unui aviz cu privire la cazurile prezentate Consiliului, care intră în domeniul său de În plus, în august 2015, noua lege de organizare teritorială a Republicii (NOTRe) a extins domeniul competență. posibil de intervenție al metropolelor, în special față de departament, permițându-le astfel să îndeplinească anumite sarcini, cum ar fi cea referitoare la locuințe, în numele statului sau în Consilierii pot forma grupări politice. Numărul de reprezentanți aleși pentru a forma un grup numele departamentului. Bordeaux Métropole și Departamentul Gironde au deschis discuții este stabilit prin regulamentul de procedură al Consiliului, care definește și mijloacele pe care la pentru a defini competențe suplimentare pe care ar putea să le preia metropola și condițiile în au la dispoziție aceste grupuri. care s-ar realiza acest lucru. Este posibil ca aceste discuții să extindă competențele și funcțiile metropolei. Agenții Bordeaux Métropole pun în aplicare politica votată de reprezentanții aleși. 8 https://www.bordeaux-metropole.fr 24 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 25 CASETA 1.1. Model de cooperare cu scopuri multiple - zona metropolitană Bordeaux CASETA 1.1. Model de cooperare cu scopuri multiple - zona metropolitană Bordeaux Bordeaux Métropole (BM) este o EPCI cu scopuri multiple, gestionează toate echipamentele Din 2010, Legea finanțelor pentru 2010 a dat metropolei autoritate fiscală pentru: cotidiene utilizate pentru a îmbunătăți mediul de viață al locuitorilor aglomerării. De asemenea, lucrează la implementarea unor proiecte urbane la scară largă. · Impozitul pe locuință (TH - cota departamentală) · Impozitul pe proprietăți nedezvoltate (TFNB) BM are și alte competențe, consolidate prin Legea MAPTAM, și își extinde domeniile de intervenție, urmărind în același timp complementaritatea cu comunele. Din ianuarie 2015, · Contribuția economică teritorială (CET9), Legea MAPTAM a consolidat competențele instituției publice în domenii precum: · Impozitul pe suprafața comercială (TASCOM)10 Dezvoltarea și planificarea economică, socială și culturală: · Impozitul forfetar pentru companiile care gestionează rețele (IFER)11 · Crearea, dezvoltarea și gestionarea domeniului industrial, comercial, terțiar, arti- · Plata transportului (VT) zanal, turistic, portuar sau aeroportuar. · Taxa de dezvoltare (TA) · Acțiuni de dezvoltare economică, inclusiv participarea la capitalul companiilor menționate, precum și sprijin și participare la pilotarea clusterelor de competitivi- · Taxa de colectare a deșeurilor (TEOM) tate situate pe teritoriul său. · Taxa specială (RS) (de exemplu, serviciul de colectare a containerelor subterane sau semi-îngropate de mare capacitate grupate într-un punct fix - Modificarea · Construirea, dezvoltarea, întreținerea și funcționarea unor unități culturale, socio- reglementărilor și tarife speciale), culturale, socioeducaționale și sportive de interes metropolitan. · Taxa de turism (TS).12 · Promovarea turismului, inclusiv crearea de birouri de turism. Pe lângă acestea, metropola primește și contribuții financiare ale municipalităților incluse în · Program de sprijin și asistență pentru instituțiile de învățământ superior și de cer- EPCI. Contribuțiile bugetare sunt sume percepute direct din bugetul fiecărei municipalități, cetare și pentru programele de cercetare, ținând seama de contextul regional care sunt apoi transferate grupului intercomunitar. Prin urmare, aceste contribuții constituie Amenajarea teritoriului în zona metropolitană: un supliment la impozitarea municipală percepută de metropolă. Valoarea acestor contribuții variază în funcție de o cheie de distribuție înregistrată în statutul EPCI. • Schema de coerență teritorială și diagrama sectorială; planul teritorial local; definirea, crearea și implementarea de proiecte de dezvoltare de interes metropolitan; acțiuni de În ceea ce privește veniturile, legea prevede instituirea unei alocări operaționale globale (DGF) îmbunătățire a patrimoniului natural și peisagistic; constituirea de rezerve funciare pentru zonele metropolitane. Aceasta descrie condițiile în care poate avea loc un transfer of • Organizarea mobilității, așa cum se prevede în Codul de transport; crearea, dezvoltarea și competențe de la departament sau regiune la zona metropolitană/metropolă, în urma căruia întreținerea infrastructurii rutiere; semnalizare; adăposturi pentru călători; parcuri și zone trebuie compensată o creștere a costurilor printr-un transfer echivalent de resurse, obiectivul de parcare și plan de mobilitate FINANȚAREA evident fiind acela de a menține nivelul capacității financiare al noii structuri inter-municipale. • Crearea, dezvoltarea și întreținerea spațiilor publice dedicate tuturor modurilor de Costurile suportate de metropolă pentru prestarea serviciilor sunt rambursate de către transport urban și lucrări auxiliare pentru acestea. RESPONSABILITĂȚI municipalități. Aceste costuri sunt calculate pe baza unui cost de funcționare unitar al serviciului, • Participarea la guvernanță și dezvoltarea stațiilor situate pe teritoriul metropolitan. înmulțit cu numărul de unități în funcțiune înregistrate de instituția sau municipalitatea beneficiară. Determinarea costului de funcționare unitar este stabilită în acordul încheiat • Crearea, exploatarea, achiziția și furnizarea de infrastructuri și rețele de telecomunicații. pentru respectiva prestare de servicii. Acesta reflectă costurile, deoarece include costurile de Politica locală privind locuințele personal, aprovizionarea, reînnoirea activelor și contractele de servicii aferente, precum și orice • Programul local de locuințe (PLH) alte cheltuieli legate de exploatarea serviciului. Acest cost nu este supus revizuirii CLECT și nu intră în sfera de aplicare a indemnizației de compensare. • Politica privind locuințele; asistență financiară pentru locuințe sociale; acțiuni în favoarea locuințelor sociale; acțiuni în favoarea locuințelor pentru persoanele La nivel național se ia în considerare posibilitatea de a institui mecanisme de stimulare a defavorizate. punerii în comun a fondurilor. Indiferent de soluția aleasă de legiuitor (coeficient de punere în • Îmbunătățirea fondului de locuințe construit, reabilitare. comun sau subvenție globală de funcționare - DGF - metropolitană), metropola Bordeaux va ține cont de situația specifică a municipalităților care nu vor putea participa la constituirea • Dezvoltarea, întreținerea și gestionarea zonelor de primire pentru vizitatori. de servicii comune din cauza numărului mic de agenți din serviciile lor și a distribuirii acestora între mai multe activități. Politica / strategia orașului · Dezvoltarea diagnosticului teritorial și definirea orientărilor orașului. În fiecare an, începând cu 2016, în timpul dezbaterii de orientare pentru buget sau, în lipsa · Animarea și coordonarea acordurilor contractuale de dezvoltare urbană, dezvoltare acesteia, în timpul votului pentru buget, progresele înregistrate în privința schemei de punere locală și integrare economică și socială, precum și a mecanismelor locale de în comun fac obiectul unei comunicări a președintelui către Consiliul metropolitan. Cu această prevenire a criminalității. ocazie are loc o dezbatere care abordează motivele de satisfacție, dar și progresele care mai trebuie realizate în organizarea comună și teritorializată a serviciilor. · Programe de acțiune definite în contractul orașului. Prin urmare, această schemă de punere în comun este progresivă și în evoluție, propunându-și Gestionarea serviciilor de interes colectiv să ajute fiecare municipalitate să identifice noi activități pe care dorește să le desfășoare · Salubrizare și apă în comun cu alte entități, an după an, în cursul mandatului său, precum și să pună această · Crearea, gestionarea, extinderea și mutarea cimitirelor și a incintelor cu caracter organizație pe făgașul unui proces de perfecționare continuă. cinerar care prezintă interes de nivel metropolitan, precum și crearea, gestionarea și Taxa de turism (TS), de la 1 ianuarie 2015 extinderea crematoriilor · Abatoare, piețe ale abatoarelor și piețe de interes național · Servicii de stingerea incendiilor și salvare 9 Compusă din contribuția funciară a întreprinderilor (CFE) și contribuția la valoarea adăugată a întreprinderilor (CVAE) · Serviciu public de apărare externă împotriva incendiilor 10 A intrat în vigoare în 2011 11 A intrat în vigoare în 2011 12 A intrat în vigoare în ianuarie 2015 26 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 27 CASETA 1.1. Model de cooperare cu scopuri multiple - zona metropolitană Bordeaux CASETA 1.1. Model de cooperare cu scopuri multiple - zona metropolitană Bordeaux Protecția și îmbunătățirea mediului și politica pentru mediul de viață · Gestionarea deșeurilor menajere și similare Bordeaux-Métropole a inițiat conceptul de „operațiuni de interes metropolitan” (OIM). Aceste · Combaterea poluării aerului probleme justifică o gestionare strategică în care să sunt implicate forțele vitale ale teritoriului și care definește dezvoltarea urbană și dezvoltarea economică. OIM desemnează domenii mari · Combaterea poluării fonice de proiecte care prezintă probleme majore de dezvoltare. Alături de operațiunea de interes național Bordeaux-Euratlantique (OIN), care aduce dezvoltarea sectorului terțiar în jurul · Contribuție la tranziția energetică stației TGV, alte două au fost create recent în jurul aeroportului internațional și al campusului. · Sprijin pentru acțiuni care să controleze cererea de energie Urmează următoarele OIM: · Elaborarea și adoptarea planului teritorial climă-aer-energie în aplicarea articolului · IOM Bordeaux Aeropark RESPONSABILITĂȚI L. 229-26 din Codul mediului, în concordanță cu obiectivele naționale pentru · IOM Bordeaux Inno Campus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiență energetică și producția de energie din surse regenerabile · ISO Bordeaux Euratlantique · Concesionarea distribuției rețelei publice de energie electrică și gaz · Operațiunea Campus · 55.000 de hectare pentru natură · Crearea, dezvoltarea, întreținerea și gestionarea rețelelor de termoficare și răcire · Crearea și întreținerea infrastructurilor de încărcare necesare pentru utilizarea Proiecte urbane majore: vehiculelor electrice sau de tip hibrid plug-in · Cartierul Bassins a Flot, Bastide Niel, Brazza, Ginko, cheiurile din Floirac · Gestionarea mediilor acvatice și prevenirea inundațiilor · 50.000 de unități locative · Concesionarea plajelor Proiecte de dezvoltare majore: PROIECTE · Gambetta: o „piață-grădină” STRATEGICE · Place Tourny capătă o nouă înfățișare Ca instituție publică de cooperare intermunicipală (EPCI), Bordeaux Métropole intervine, în · Dupeux, Saint-Genès: un sector domolit perimetrul său geografic, în ceea ce privește competențele transferate de municipalități sau instituite prin lege. Următoarele funcții sunt îndeplinite de BM: Infrastructuri/echipamente majore: · Dezvoltare economică · Tunelul Brazza · Urbanism · Podul Simone-Veil · Habitat · Mediul înconjurător (sortarea, colectarea și tratarea deșeurilor) Proiecte de mobilitate majore: · Apă și salubrizare · Tramvai DOMENII DE · Transport urban și școlar · Legătura Bordeaux - Saint-Aubin de Médoc (BHNS) COOPERARE INTER- JURISDICȚIONALĂ · Mobilitate · Șoseaua de centură vestică · Infrastructura de transport Cartiere cu reînnoire urbană: · Semnalizare · Bassens Avenir · Parcare · Aubiers - Lac · Piața națională · Joliot Curie · Cimitir · Parc mare · Arheologie preventivă · Dezvoltare digitală 28 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 29 CASETA 1.2. Model de cooperare cu scopuri multiple – zona metropolitană Paris CASETA 1.2. Model de cooperare cu scopuri multiple – zona metropolitană Paris MGP a fost creat la 1 ianuarie 2016. A fost creat în baza legii emise la 27 ianuarie 2014, privind modernizarea acțiunii publice teritoriale și afirmarea zonelor metropolitane, cunoscută sub numele de „Legea MAPTAM”, și a fost consolidată prin Legea din 7 august 2015 privind noua organizare teritorială a Republicii. MGP dispune de: • un Consiliu format din 209 de reprezentanți aleși, reprezentând 131 de municipalități și un număr proporțional cu cea mai mare medie, cu cel puțin un reprezentant pentru fiecare municipalitate; • un Birou format din președinte, 20 de vicepreședinți și 10 delegați reprezentativi, reprezentând toate teritoriile; GRAND PARIS • un Consiliu de dezvoltare reprezentând societatea civilă, care să propună o abordare MÉTROPOLE DU STRUCTURA specifică și orientată spre viitor asupra realităților și problemelor; GRAND PARIS13 ORGANIZATORICĂ –– Au fost înființate 7 comisii tematice: –– finanțe –– proiect metropolitan –– dezvoltare economică și atractivitate –– dezvoltare durabilă și mediu –– habitat și locuințe –– planificare digitală, inovare, tehnologii noi, cercetare și dezvoltare –– amenajarea teritoriului metropolitan. Acest acord instituțional îi permite să funcționeze la scări diferite, abordând subiecte într-un mod relevant la nivel strategic pentru zona metropolitană și într-un mod pragmatic și operațional pentru teritorii. Instituții publice de cooperare intercomunitară sub formă de metropolă TIPOLOGIA (métropole) MODELULUI DE Schema generală de finanțare cu trei părți participante este împărțită în trei mișcări financiare Metropola Grand Paris (MGP) este o instituție publică de cooperare teritorială (EPCI) cu impozitare COOPERARE majore: proprie, care se bucură de un statut special, unele municipalități făcând parte atât din MGP, cât și din instituțiilor teritoriale publice (EPT). · Indemnizația de compensare metropolitană (IM), plătită de metropolă municipalităților membre pentru a restitui resursele pe care le-a primit în locul acestora în 2015, Metropola Grand Paris este o zonă densă și urbană formată din municipiul Paris, 123 de comune MEMBRII din cele trei departamente Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne și 7 comune din · Contribuția comunelor la fondul de compensare a cheltuielilor transferate (FCCT) al AGLOMERĂRII Essonne și Val d'Oise. instituției publice teritoriale (IPT) a acestora, pentru a permite finanțarea resurselor disponibile pentru intercomunitățile preexistente și acoperirea finanțării noilor SUPRAFAȚA competențe comune, 814 km2 (1 IAN. 2018) · Finanțarea de echilibru, care urmărește, prin metoda sa de calcul, să garanteze metropolei și IPT nivelul resurselor lor din 2015. POPULAȚIA FINANȚAREA 7.200.000 loc. Ca și în cazul altor autorități locale, veniturile Metropolei Grand Paris provin în principal din (1 IAN. 2018) două surse: · Impozite; Planul inițial al Métropole declara următoarele obiective: „Métropole du Grand Paris se înființează pentru a defini și implementa acțiuni metropolitane pentru îmbunătățirea calității vieții · Subvenții de stat. rezidenților săi, reducerea inegalităților între regiunile din cadrul acesteia, dezvoltarea unui model de sustenabilitate urbană, socială și economică, instrumente pentru îmbunătățirea atractivității și OBIECTIVE/ competitivității în beneficiul întregului teritoriu național. Métropole du Grand Paris dezvoltă un proiect Impozitele: VIZIUNE metropolitan. Rezidenții sunt implicați în dezvoltarea acestuia în conformitate cu liniile directoare Metropola primește, de asemenea, impozitul pe suprafețele comerciale (TASCOM), taxele stabilite de Consiliul metropolitan, astfel cum sunt prevăzute de consiliul de dezvoltare. Acest proiect forfetare pentru companiile care gestionează rețele (IFER) și impozitul suplimentar impozitului metropolitan definește liniile directoare generale ale politicii urmărite de Métropole du Grand Paris. El pe terenuri neconstruite (TATFNB). Pe lângă această taxă economică impusă întreprinderilor, face parte din implementarea schemei generale a regiunii Ile-de-France. ” Metropola a introdus și impozitul GEMAPI, plătit de toți contribuabilii metropolitani pentru a implementa măsuri specifice de prevenire a inundațiilor. 13 https://www.metropolegrandparis.fr/fr 30 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 31 CASETA 1.2. Model de cooperare cu scopuri multiple – zona metropolitană Paris CASETA 1.2. Model de cooperare cu scopuri multiple – zona metropolitană Paris Cheltuieli: Redistribuirea prin ajutor pentru investiții: încă din toamna anului 2016, metropola a inițiat un sistem dinamic de redistribuire prin ajutor pentru investiții. Astfel, fondul de investiții metropolitan Armonizarea progresivă pentru reducerea disparităților: percepția impozitării economice de către cu 70 de milioane EUR în 2016, 97 de milioane EUR în 2017 și 54 de milioane EUR în 2018 și o colectivitate unică permite standardizarea impozitării la care sunt supuse companiile. Astfel, 2019 a făcut posibilă finanțarea a 112 municipalități (82% din municipalitățile din perimetru) și înainte de crearea MGP la 1 ianuarie 2016, EPCI anterioare și municipalitățile până atunci izolate a 8 EPT. Această egalizare a investiției este modulată în funcție de situația financiară a actorilor. stabileau nivelul impozitelor locale pentru companii. În perioada aceea, exista un grad foarte ridicat De asemenea, alte dispozitive, cum ar fi Living City Centers sau Fondurile pentru inundații, se de eterogenitate a situațiilor la doar câțiva kilometri distanță, cu rate care variau între 13 și 49%, încadrează în aceeași intenție. ca urmare a istoriei locale. Această situație inechitabilă pentru întreprinderi avea consecințe directe asupra distribuției teritoriale a economiei metropolitane. „Sarcina fiscală” este, într-adevăr, unul Solidaritatea teritorială: Prin pactul său financiar și fiscal, metropola dispune de un instrument dintre criteriile analizate la înființarea de companii pe un teritoriu. Crearea MGP are ca rezultat financiar care permite precizarea relațiilor financiare cu municipalitățile sale membre, precum și cu armonizarea ratelor de impozitare. Adică, în final, tuturor companiilor li se va aplica aceeași rată IPT. Ca parte a acestui pact, metropola stabilește o finanțare de sprijin teritorial pentru investiții intercomunitară. Creația metropolitană este, așadar, parte a unui proces de reechilibrare, în special FINANȚAREA (DSIT), care îi permite să transfere o cotă, între 10% și 50%, din creșterea CVAE către instituțiile în ceea ce privește sarcina fiscală. publice teritoriale și, în funcție de mărimea costurilor suportate, ca urmare a construcției sau a gestionării de echipamente destinate problemelor de solidaritate teritorială, precum și în funcție Ajustări viitoare: de alte criterii stabilite în mod liber de Consiliul metropolitan. În 2017, Consiliul a plătit o DSIT În conformitate cu Legea NOTRe din 7 august 2015, Métropole du Grand Paris va primi din 2021 pentru EPT, bazată pe 30% din creșterea CVAE, reprezentând o redistribuire de 13,9 milioane EUR, creșterea completă a resursei economice din contribuția la valoarea adăugată a întreprinderilor comparativ cu 1,4 milioane EUR pentru 2016. Diferența se datorează creșterii CVAE în perioada (CVAE) începând cu 2016, precum și din contribuția funciară a întreprinderilor (CFE). În perioada 2016-2017 de +4,2%. Constatând o scădere a CVAE în 2018, metropola a amortizat declinul și nu de tranziție (între 2015 și 2021), metropola este finanțată prin creșterea CVAE, în timp ce EPT a plătit DSIT. Acest sistem a fost suspendat în 2019, în schimbul prelungirii cu un an a finanțării primesc CFE. intercomunitare către IPT. Veniturile din impozitarea locală au crescut doar puțin (+24,6 milioane EUR în medie din 2016). Se Metropola Grand Paris are, de asemenea, opțiunea de a stabili o subvenție comunitară de solidaritate preconizează că valoarea adăugată provenită din dezvoltarea perimetrului metropolei, în cazul în pentru municipalitățile cele mai defavorizate, pentru a reduce inegalitățile de resurse și sarcini. care zona metropolei se dezvoltă, va contribui și mai mult la această creștere. Subvenții de stat: Subvențiile statului sunt în scădere constantă (-7,5%: - 31 de milioane EUR pe an în medie, cu un total de -124 de milioane EUR în perioada 2016 - 2019). Drept urmare, spațiul Consiliul metropolitan din 8 decembrie 2017 a oferit ocazia de a aduce Metropola Grand Paris de manevră necesar pentru creșterea resurselor orașului este redus pe termen scurt, iar presiunea în faza operațională, cu un vot unanim privind deliberările strategice referitoare la interesul asupra veniturilor MGP este semnificativă. metropolitan pentru amenajarea zonei metropolitane și dezvoltarea economică, socială și culturală. Amenajarea teritoriului. Prin definiția sa, interesul metropolitan privește operațiunile de dezvoltare urbană sau de restructurare, precum și constituirea de rezerve funciare. O deliberare a FINANȚAREA MGP plătește municipalităților sale alocări compensatorii (AC) care corespund fie AC 2015 plătite de EPCI anterioară, fie impozitul economic din 2015 transferat către MGP. Aceste plăți se ridică la Consiliului din 8 decembrie 2017 a declarat zona de dezvoltare concertată (ZAC) Docks de Saint- 3.376,3 milioane EUR sau 99% din cheltuieli. Această cheltuială este înghețată în temeiul Pactului Ouen de interes metropolitan ca operațiune existentă. financiar și fiscal metropolitan. Pentru operațiunile viitoare de dezvoltare și alte acțiuni de restructurare urbană, au fost În 2019, bugetul metropolitan este de 41,5 milioane EUR, din care 62% sunt destinate cheltuielilor stabilite șase criterii. Acestea reflectă orientările strategice, precum și obiectivele ambițioase ale de intervenție. Aceste cheltuieli reflectă creșterea sarcinii operaționale a MGP, în special cu Proiectului Metropolitan, dar țin cont și de diversitatea teritoriilor, de proiectelor comunitare și privire la dezvoltarea diverselor scheme obligatorii (SCoT, PCAEM, PMHH), finanțarea mobilității intercomunitare. durabile printr-o contribuție de 4 milioane EUR la Vélib’, proiectul Centru Acvatic Olimpic (CAO), și dezvoltarea economică. Dezvoltarea economică. Provocarea constă în dezvoltarea atractivității, astfel încât să poată beneficia toți membrii și să se consolideze numeroasele active ale GPM. Definiția interesului Având în vedere aceste constrângeri fiscale, MGP ia din ce în ce mai mult în considerare metropolitan se referă la: zone de activitate industrială, comercială, terțiară, artizanală, turistică, autofinanțarea, proiectele de investiții realizate direct de metropolă, cum ar fi Centrul Acvatic portuară sau aeroportuară; acțiuni de dezvoltare economică. Olimpic, ZAC, combaterea inundațiilor și plata subvențiilor. În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare economică, metropola intervine în următoarele domenii: RESPONSABILITĂȚI · Dezvoltarea de programe strategice metropolitane; Rolul tampon al Metropolei Grand Paris. MGP primește două finanțări: finanțarea intercomunitară și subvenția compensatorie pentru eliminarea salariilor fostului impozit profesional din Grantul de · Sprijin pentru activitatea economică; funcționare globală de stat (DGF). Indemnizația compensatorie pentru eliminarea porțiunii salariale se plătește în totalitate către · Economia circulară, socială, solidară și de colaborare; EPT și municipalități la valoarea din 2015. Metropola suportă în fiecare an reducerea aferentă · Economia digitală; tăierii, pentru a finanța creșterea unor părți ale municipalităților și comunităților DGF (populație, egalizare). Această alocare scade în medie între -2,5% și -3% în fiecare an, cu un cost total de 30 de · Atractivitate și influență națională și internațională; milioane EUR pe an asumat de Metropola Grand Paris. · Și, mai general, în sprijinirea acțiunilor de dezvoltare economică identificate în cadrul Metropola returnează (acest lucru va continua până în 2019) o parte din alocare către IPT pe baza alocărilor intermunicipale primite de EPCI preexistente în 2015, când a fost creată. Metropola și-a apelurilor de proiecte. asumat un rol de tampon pentru IPT, susținând doar declinul în 2016 (-17%) și transferând o ușoară scădere în 2017 (înregistrată la -8,5%), care a fost redusă între IPT cu un efect mediu favorabil pentru cele mai integrate intercomunități. Costul total acumulat de Metropola Grand Paris pentru Locuințele. Definiția interesului metropolitan include îmbunătățirea fondului de locuințe reducerea finanțărilor compensate către municipalități și EPT s-a ridicat la 148,6 milioane EUR construit și eliminarea locuințelor insalubre. Interesul metropolitan ar fi trebuit să fie din 2016. definit printr-o deliberare a Consiliului înainte de 31 decembrie 2018, în caz contrar, toate aceste competențe vor fi fost atribuite MGP. 32 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 33 CASETA 1.2. Model de cooperare cu scopuri multiple – zona metropolitană Paris CASETA 1.3. Model de cooperare cu scop unic din regiunea Ile de France Protecția și îmbunătățirea politicii privind mediul și mediul de viață. În acest sens, legea nu prevede un interes metropolitan specific. Toată competența operațională a municipalităților și a instituțiilor publice teritoriale (EPT) este transferată către GPM. Așadar, competențele referitoare la problemele de mediu sunt transferate către GPM, care va lucra în strânsă coordonare cu comunele, în special cu privire la: · Calitatea aerului; · îmbunătățirea patrimoniului natural și peisagistic; · Sprijin pentru acțiuni de gestionare a cererii de energie; · Combaterea poluării fonice; · Gestionarea mediilor acvatice și prevenirea inundațiilor. REGIUNEA Gestionarea mediului acvatic și prevenirea inundațiilor (GEMAPI). Competența GEMAPI ÎLE-DE-FRANCE14 se referă la protejarea aglomerării Paris împotriva inundațiilor și gestionarea și îmbunătățirea RESPONSABILITĂȚI râurilor și a zonelor umede. Este o competență nouă, transferată de către stat Metropolei Grand Paris începând din 2018. Acesta permite plasarea gestionării cursurilor de apă și a mediilor acvatice și umede în cadrul sistemului de amenajare regională și consolidarea solidarității necesare în amonte/în aval și în mediul urban/rural. Misiunile care intră sub competența GEMAPI: · Dezvoltarea unui bazin de apă sau a unei părți din acesta; · Întreținerea și dezvoltarea unui curs de apă, canal, lac sau corp de apă, inclusiv accesul la acestea; · Apărarea împotriva inundațiilor; În 2019, în regiune există 753 de forme de cooperare intercomunitară, astfel: · Protejarea și restaurarea siturilor, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, · 20 de comunități de aglomerare (CA) precum și a pădurilor riverane. · 31 de comunități de comune (CC) · 1 comunitate urbană (CU) (CU Grand Paris Seine și Oise) Cinci competențe obligatorii au fost transferate progresiv zonei metropolitane Grand Paris din 2016 până în 2018. · 11 instituții publice teritoriale (IPT) În conformitate cu prevederile Codului general al comunităților teritoriale (CGCT), Autoritatea INSTITUȚII INTER- · 1 zonă metropolitană (METRO) (Metropola Grand Paris) Metropolitană Grand Paris exercită automat, în locul unui membru al său, competențe în materie de: COMUNITARE DOMENII DE COOP- · Amenajarea teritoriului zonei metropolitane (partajată) · 1 pol metropolitan (POLEM) (Polul Metropolitan Mare Seine Aval) ERARE INTER- · dezvoltare și planificare economică, socială și culturală (partajată) · 48 de sindicate intercomunale cu scopuri multiple (SIVOM) JURISDICȚIONALĂ · Politica locală privind habitatul (partajată) · 425 de sindicate intercomunale cu scop unic (SIVU) · Protecția și îmbunătățirea politicii privind mediul și mediul de viață (competență unică) · 160 de sindicate mixte închise (SMF) · Gestionarea mediului acvatic și prevenirea inundațiilor (GEMAPI) (competență unică) · 55 de sindicate mixte deschise (SMO) Pe lângă portofoliul său, GPM are două proiecte majore axate pe: Din cele 425 de sindicate intercomunale cu scop unic (SIVU), domeniile în care acționează sunt: Inventarea Zonei Metropolitane Grand Paris: este cel mai mare apel de proiecte de arhitectură Apă potabilă: și urbanism din Europa. Toți proprietarii de situri împărtășesc ambițiile comune ale concursului (proiecte imobiliare, clădiri comerciale, zone de agrement, spații verzi, incinte pentru sport, spații · SIAEP Andrezel, Verneuil-l’Étang, Yèbles, cu scop cultural). Apelul urmărește: COOPERAREA · SIAEPA din regiunea Houssaye-en-Brie · Întruparea viziunii și a identității comune Grand Paris și participarea la construcția sa, INTERJURIS- DICȚIONALĂ CU · SIAEP de Trilbardou et Vignely · Realizarea și construirea de proiecte economice și urbane inovatoare în centrul PROIECTE teritoriilor metropolei, UN SINGUR SCOP · SIAEP d’Arville Gironville STRATEGICE · Asumarea provocării de a dezvolta inovații multiple și integrate ca parte a unei Construirea și întreținerea clădirilor municipale: abordări reinventate a parteneriatului. · SIVU Montdauphin, La Trétoire et Villeneuve-sur-Bellot Proiectul Olympic. TJocurile de la Paris din 2024 reprezintă o ocazie formidabilă de creștere a atractivității și de transformare a teritoriului. Așadar, scopul este de a aduce Olimpiada și de a face din aceasta un eveniment global, într-un mod durabil. Printre proiecte se numără: · Centrul Acvatic Olimpic · Dezvoltarea ZAC Plaine Saulnier 14 http://comersis.fr/region.php?reg=111&njuris=CC 34 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 35 personal propriu, poate gestiona fonduri sau crea parteneriate public-privat. Are CASETA 1.3. Model de cooperare cu scop unic din regiunea Ile de France un comitet director și un birou executiv. Localitățile care fac parte dintr-o astfel de autoritate pot delega sarcini și responsabilități. În teorie, toate competențele Educație: pot fi delegate, dar activitatea pe bază de mandat este adesea considerată un · SIVU școli primare și grădinițe la Chauffry - Saint-Denis dezavantaj. De exemplu, agențiile de protecție a mediului, serviciile de sănătate · SI renovare de școli și primire înainte și după școală Champdeuil – Crisenoy publică și agențiile de protecție a muncii sunt formate după acest model. · SI școli elementare și grădiniță la Saint-Cyr-sur-Morin et Saint-Ouen-sur-Morin • Agenția comună (gemeenschappelijk orgaan) - o formă simplă de cooperare bazată · SIVU objectif campus MMT COOPERAREA pe Legea privind dispozițiile comune, este un organism care are personalitate juridică și · SI pentru renovare de școli și primire înainte și după școală la Ozouër-le-Voulgis et INTERJURIS- Courquetaine (SIROC) care acționează ca o societate cu răspundere limitată din sectorul privat. Acest tip de DICȚIONALĂ CU cooperare nu poate angaja personal propriu și nu poate fi delegat personalului propriu, · Syndicat des écoles du bocage UN SINGUR SCOP deoarece este o structură nouă, cu profesioniști nou angajați de pe piață. De regulă, · SI des écoles de Noisy-Rudignon et Ville-Saint-Jacques agenția are un rol consultativ pe baza unui program comun, de exemplu în domeniul · SI des écoles du Bresmont protecției sociale și al locuințelor sociale. · SM du collège des bords de Seine • Acordul privind „municipalitatea centrală” (centrumgemeente-constructie) - Transport: acesta se realizează separat de sau împreună cu una dintre formele menționate · Syndicat de transports intercommunal de Gretz-Armainvilliers et Ozoir-la-Ferrière mai sus și prevede că anumite competențe vor fi exercitate numai de una dintre Sindicatul intercomunal cu localitățile membre mandatate. Localitățile rămân singurele responsabile pentru Sindicatul intercomunal cu Sindicatul intercomunal cu EXEMPLE: scop unic transport școlar scop unic MMT campus scop unic Arville Gironville Ozoir la Ferrière luarea propriilor decizii, iar dacă orașul mandatat ia o decizie cu care membrii nu sunt de acord, aceștia își pot retrage sprij inul. Acest tip de cooperare funcționează Torcy SEDIU: Le Mesnil-Amelot Fontainebleau foarte bine atunci când autoritatea mandatată are o expertiză solidă într-un domeniu, pe care o poate împărtăși cu alte autorități membre. Energia investită în DATA CREĂRII: 6 decembrie 2010 13 noiembrie 1909 19 noiembrie 1973 crearea acestor forme de cooperare este minimă și necesită extinderea capacității Sprijinirea acțiunilor pentru Apă (tratare, aducțiune, departamentelor existente și adaptarea contractelor deseori la un serviciu specific. COMPETENȚE: învățământul superior distribuție) Transport școlar, Transport În plus, există posibilitatea ca municipalitățile să lucreze împreună fără o formă oficială de organizare. Trei membri. Doi membri / Cincisprezece membri NR. DE MEMBRI: 2.284 loc. 286 loc. / 60.692 loc. Sarcinile pe care le acoperă cooperarea intermunicipală se referă la o gamă largă de domenii de politică FINANȚARE: Contribuții bugetare și fiscale ale membrilor - urbanism și politica de mediu, politica privind ocuparea forței de muncă, politicile sociale și îngrijirea, dezvoltarea economică, precum și la o serie de servicii publice - transportul și infrastructura, siguranța publică, educația, cultura și sportul etc. Dintre toate cazurile de cooperare, marea majoritate (mai mult de 70%) activează doar în unul dintre aceste domenii (cooperare cu scop unic), în timp ce restul acoperă două, trei sau mai multe domenii de politică. Cooperarea interjurisdicțională în Metodele de stimulare a cooperării intermunicipale de către administrația centrală au fost următoarele: Țările de Jos • Descentralizarea competențelor către municipalități, sub rezerva îndeplinirii exprese a acestora la un nivel minim obligatoriu. Municipalitățile mici trebuie să coopereze pentru a Cooperarea intermunicipală se realizează fie în baza Legii comune din 1950, fie prin forme atinge obiectivul, ca în cazul serviciilor de sănătate publică (metoda de sănătate publică); comerciale și contractuale. Legea comună din 1950 prevedea că este obligatoriu să existe • Stimulente financiare sub formă de subvenții acordate municipalităților sub rezerva un acord separat sau o organizație separată pentru fiecare serviciu, competență sau cooperării dintre acestea. Această măsură a fost aplicată în domeniul protecției mediului interes pe care municipalitățile le-ar putea dezvolta în comun pentru a preveni crearea unui la nivel municipal; și nou nivel de management cu obiective sau competențe multiple. Între 1950 și 1985 au fost • Transferul responsabilităților către provincii, cu condiția ca acestea să delege create 1.500 de acorduri de cooperare cu scop unic pentru o gamă de peste 30 de servicii. municipalităților, dacă sunt dispuse să coopereze (domeniul licențelor de taxi). În urma presiunilor autorităților locale de a înlătura restricțiile referitoare la organizațiile cu scop unic, în 2006, Legea privind dispozițiile comune a fost modificată, eliminându-se Următoarele două studii de caz descriu structurile și mandatele de cooperare actuale pentru restricțiile privind sfera de aplicare a acordurilor de cooperare. zonele metropolitane Amsterdam și Eindhoven. Ambele sunt exemple ale modelului de acord privind municipalitatea centrală, în care orașele principale sunt mandatate pentru planificare, Există trei modele de bază pentru cooperare: dezvoltare economică, mobilitate etc. Ambele sunt relevante deoarece oferă un model de cooperare • Autoritatea publică (openbaar lichaam) - este un organism independent care are mai flexibil, mai orientat către sectorul privat, în care agenda cooperării se axează pe probleme de personalitate juridică și care poate iniția contracte și acorduri, își poate angaja actualitate, cum ar fi: mobilitatea, economia inteligentă, energia, tranziția urban-rural etc. 36 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 37 CASETA 2.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Amsterdam CASETA 2.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Amsterdam Noua viziune 2.0 este formulată astfel: În 2025 va fi o regiune de top a Europei, în care oamenilor le va plăcea să trăiască și să lucreze, în care companiile se vor putea dezvolta cu succes și în care talentul și vizitatorii (internaționali) se vor simți bineveniți. O regiune în care oamenii au acces la locuri de muncă suficiente și la un spațiu de viață adecvat într-un mod incluziv, în care există posibilități și oportunități pentru antreprenoriat durabil, învățare și inovare. O regiune cu o înaltă calitate a vieții, cu o accesibilitate ridicată și care este pe cale să își realizeze ambițiile în domeniul rezilienței la schimbările climatice și al tranziției energetice. Agenda MRA 2016-2020 a fost actualizată în 2018, iar această actualizare, printre altele, a clasificat ZONA MET- cele 48 de acțiuni în șapte direcții de dezvoltare: ROPOLITANĂ AMSTERDAM 1. Oferirea posibilității de a trăi și a munci OBIECTIVE/ 2. Muncă mai inteligentă și mai inovatoare METROPOLREGIO VIZIUNE AMSTERDAM 3. Creșterea calității vieții (MRA)15 4. Accelerarea tranziției la o economie curată 5. Legături mai bune 6. Realizarea rezilienței la schimbările climatice a regiunii metropolitane 7. Creșterea agilității regiunii metropolitane Există un sistem de monitorizare, evaluare și raportare cu un așa-numit „raport semafor” pe site-ul MRA, care ține evidența situației actuale a fiecărui program. Agenda MRA este actualizată o dată la doi ani. Conținutul Agendei MRA este adaptat o dată la patru ani. TIPOLOGIA Zona Metropolitană Amsterdam este o întreprindere comună, constituită în mod voluntar, între MODELULUI DE provinciile Noord-Holland și Flevoland, 32 de municipalități și Regiunea de transport Amsterdam. COOPERARE Structura MRA: Municipalitățile membre ale MRA sunt: 1 Amsterdam, 2 Wormerland, 3 Zaanstad, 4 Beverwijk, 5 Heemskerk, 6 Uitgeest, 7 Velsen, 8 Bloemendaal, 9 Haarlem, 10 HaarlemmerliedeenSpaarnwoude, 11 MEMBRII ZONEI Heemstede, 12 Zandvoort, 13 Aalsmeer, 14 Amstelveen, 15 Diemen, 16 Haarlemmermeer, 17 Ouder- METROPOLITANE Amstel, 18 Uithoorn, 19 Blaricum, 20 GooiseMeren, 21 Hilversum, 22 Huizen, 23 Laren, 24 Weesp, 25 Wijdemeren, 26 Almere, 27 Lelystad, 28 Beemster, 29 Edam-Volendam, 30 Landsmeer, 31 Oostzaan, 32 Purmerend, 33 Waterland SUPRAFAȚA (1 2.580,47 km2, din care orașul Amsterdam are 219,49 km2 IAN. 2018) [MRA ocupă 6,3% din suprafața totală a Țărilor de Jos] POPULAȚIA (1 2.457.296 loc., din care orașul Amsterdam are 854.047 loc. IAN. 2018) [MRA reprezintă 14,4% din populația totală a Țărilor de Jos] Organismele guvernamentale din cadrul MRA și-au stabilit viziunea pe termen lung în 2007 în Scenariul STRUCTURA de dezvoltare pentru Regiunea Metropolitană Amsterdam pentru 2040: o regiune competitivă la nivel ORGANIZATORICĂ internațional, cu orașe compacte, într-un peisaj atractiv pentru cei care caută agrement și cu o rețea de infrastructură care interconectează nucleele și le leagă cu mediul rural și cu restul lumii. Regiunea își concentrează eforturile pe industriile creative, producția și economia circulară, intenționează să treacă la surse de energie durabile și apreciază întreprinderile importante, precum Portul Amsterdam. Cooperare bazată de interese comune. OBIECTIVE/ În 2016, cooperarea în cadrul MRA a fost confirmată prin întocmirea unei agende de acțiune comună Consiliile municipale și provinciile ale membrilor MRA sunt informate în mod activ de către Consiliul VIZIUNE (2016-2020), iar acum, când punerea în aplicare a acestei agende de acțiune se apropie de sfârșit, executiv și sunt implicate în activități care necesită cooperare. Consiliile și statele sunt informate în mod activ de colegiile proprii și sunt implicate în activitățile de cooperare ale MRA. Prin urmare, implementarea este încă în plină desfășurare pentru unele dintre proiecte, în timp ce altele au produs cooperarea MRA nu intră în relația formală dintre reprezentanții cetățenilor și administratori din rezultate concrete pentru regiune. Deși se continuă implementarea punctelor de acțiune, procesul punctul de vedere al cadrului și al controlului. este utilizat pentru a stabili Agenda MRA 2.0. Această nouă agendă va acoperi perioada 2020- 2024 și va fi construită pe baza agendei anterioare. Dacă prima agendă a pus accentul mai ales Comitetul pentru agendă și Grupul director. Pentru coordonarea cooperării MRA este pe amenajarea teritoriului/locuințe, economie și mobilitate, se preconizează că agenda MRA 2.0, responsabil Comitetul pentru agendă. Acest comitet este format din doi directori de la fiecare programată să fie lansată în februarie 2020, va cuprinde o gamă mai largă de zone de intervenție. platformă. În plus, există un Grup de control/Grup director, care constă în reprezentanți ai fiecărei subregiuni, ai ambelor provincii și ai regiunii de transport, în care este reprezentat interesul regional. Grupul director se întrunește de două ori pe an pentru a monitoriza și evalua progresele înregistrate de colaborare și pentru a aproba bugetul și planurile de lucru. 15 https://www.metropoolregioamsterdam.nl/ 38 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 39 CASETA 2.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Amsterdam CASETA 2.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Amsterdam Consiliile executive/colegiile sunt active în numeroase domenii din cadrul subregiunii lor. La scara Acțiunile din agenda MRA sunt în derulare sau au fost deja finalizate. Câteva rezultate concrete: MRA, acestea desfășoară activitățile asumate prin Agenda MRA în cadrul celor trei platforme • Coordonarea și programarea construcțiilor de locuințe până în 2040. Între 2017 și 2040, în principale: Economie, amenajarea teritoriului și mobilitate. Agenda este pusă în aplicare prin abordarea MRA vor fi construite 230.000 de locuințe; se are în vedere o perspectivă integrată a peisajului, subiectelor de la nivel local și de la nivel metropolitan, sub coordonarea MRA. mobilității, economiei și adaptării la schimbările climatice • Transformarea birourilor și a companiilor în spațiu de locuit și de lucru (temporar). Monitoriza- STRUCTURA Platformele sunt compuse din edili și deputați. Pe baza Agendei MRA și a planurilor de lucru, rea platformei Companii și birouri (Plabeka) arată că în 2017 și-au schimbat utilizarea peste ORGANIZA- platformele stabilesc ce acțiuni va întreprinde MRA, cine acționează ca inițiator administrativ și ce 500.000 m2 de spații de birouri. Mai mult de jumătate din această suprafață are acum o TORICĂ sprijin oficial este necesar pentru acest lucru. funcție rezidențială. Biroul MRA a fost înființat la 1 ianuarie 2017 ca o organizație de servicii publice mică și flexibilă, care este • Producerea de locuințe. Mai multă urgență pentru accelerarea producerii de locuințe casnice responsabilă de sprijinirea, facilitarea și îmbunătățirea cooperării în Zona Metropolitană Amsterdam. și soluționarea blocajelor. În anul 2018 au fost livrate 18.347 de case sub formă de construcții Sarcini importante în acest sens sunt: facilitarea luării deciziilor administrative și coordonarea punerii noi sau transformate. în aplicare a Agendei MRA, creșterea implicării membrilor consiliului și a provinciilor, • Locuințe internaționale. Prin proiectul „O mai bună distribuție a talentului internațional în MRA”, în 2018 s-au făcut pași concreți pentru poziționarea MRA ca o zonă cu distanțe scurte și medii Conținutul este subiectul principal al cooperării MRA. Peste 90% din buget este destinat conținutului: de viață distinctive. În plus, s-au elaborat informații în limba engleză despre viața în regiune. implementarea planurilor de lucru ale platformelor, managerii de programe, sprijinul substanțial • Acordul regional privind competențele pentru MRA. Mai mult de 90 de părți au semnat Acordul al Biroului MRA și organizarea de conferințe și congrese. Bugetul este utilizat în principal pentru regional privind competențele pentru MRA în 2018. Pentru o piață a muncii axată în mai mare elementele de bază și pentru a stimula cofinanțarea, ceea ce presupune o multitudine de investiții. PROIECTE măsură pe competențe, cu lucrători care se dezvoltă pe toată durata vieții. Colaborarea în cadrul platformei Mobilitate are o abordare ușor diferită decât în cadrul celorlalte STRATEGICE • Colaborare tripartită. În strânsă colaborare cu Consiliul Economic din Amsterdam, în 2017 și platforme: este vorba în principal despre finanțarea și conceperea unor proiecte mari la scară MRA, 2018 au fost lansate competițiile „logistică pentru construcții” și „economie circulară”. și în consultare cu partenerii care operează la scară națională, precum statul, NS și ProRail. Prin • Program de acțiune peisagistică. Folosind cele mai bune firme de proiectare și consultanță, 16 urmare, partenerii din platforma Mobilitate sunt părțile finanțatoare din cadrul MRA. Prin urmare, zone vor fi transformate în ceea ce privește 11 provocări teritoriale majore pentru valorile naturii costurile pentru planul de lucru al platformei Mobilitate nu sunt incluse în bugetul MRA, ci finanțate și ale peisajului. dintr-o altă linie bugetară. • Achiziții circulare. În 2018, participanții MRA au semnat o declarație de intenție cu privire Veniturile din contribuțiile municipale și provinciale au crescut în 2018, deoarece numărul de la achizițiile publice circulare. Obiectivul este de a atinge un nivel de 50% de achiziții publice FINANȚAREA locuitori a crescut. circulare până în 2025. În 2019 se vor gândi măsuri pentru construcția circulară de case noi. Venituri de la (pentru anul 2018): • Rețea de biciclete. Crearea unei rețele metropolitane atractive de biciclete până în 2025. În · Municipalități: 1,50 EUR per rezident (suma totală 3.652,83 EUR) 2018 și 2019 vor fi implementate măsuri în valoare de 30 de milioane EUR. · Prov. North Holland: contribuție egală cu Amsterdam (suma totală 1.267.421 EUR) • Fluxuri logistice. În 2018 a fost adoptată Agenda de cooperare logistică. Pe baza acestui lucru, · Prov. Flevoland: contribuție egală cu Almere (suma totală 301.371 EUR) participanții MRA conlucrează cu comunitatea de afaceri și cu instituțiile de cunoaștere pentru a asigura fluxuri logistice mai eficiente, mai silențioase, mai curate și mai sigure. · Municipalitatea Amsterdam: contribuție suplimentară platforma Economie (suma totală 1.439.532 EUR) • Lucrări în zona Canalului Mării Nordului. Îmbunătățirea poziției concurențiale internaționale a Zonei Metropolitane Amsterdam (MRA) și, de asemenea, creșterea contribuției acesteia la · Prov. Noord-Holland: contribuție suplimentară platformă Economie (suma totală economia regională și națională. 1.439.532 EUR) · Regiunea de transport Amsterdam: contribuție suplimentară la rezerva de cursanți a MRA (suma totală 83.000 EUR) Responsabilitățile MRA sunt împărțite în cele trei platforme: CASETA 2.2. Model de cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Eindhoven Platforma Economie Platforma Economie se axează pe dificultățile care decurg din acest domeniu - cum ar fi stagnarea. Cu toate acestea, amplasamentul și mediul atractiv, o forță de muncă bine educată, o infrastructură de cunoaștere de înaltă calitate și o accesibilitate bună fac din Zona Metropolitană Amsterdam o regiune economică de top. În consecință, consolidarea în continuare a potențialului economic este o prioritate ridicată pe agenda MRA. ZONA RESPONSA- Platforma Amenajarea teritoriului METROPOLITANĂ BILITĂȚI/ Presiunea mare asupra spațiului în MRA necesită o bună coordonare spațială și investiții. Platforma COMPETENȚE Amenajarea teritoriului, care se întrunește de aproximativ 4 ori pe an, coordonează evoluțiile EINDHOVEN teritoriale regionale și amenajarea concentrându-se în principal pe dezvoltarea unui mod și a unui mediu de viață durabil, cu accent pe locuințe/mod de viață, durabilitate și peisaj. METROPOLREGIO Platforma Mobilitate EINDHOVEN Perspectiva centrală a platformei Mobilitate constă în promovarea accesibilității (internaționale) (MRE)16 a zonei metropolitane Amsterdam. Investiția în mobilitate este de o importanță deosebită pentru îmbunătățirea mediului de muncă și de viață în MRA. Din acest motiv, există numeroase proiecte care vizează traficul și transportul. În centrul agendei sunt proiecte majore de infrastructură și strategii de dezvoltare pentru trafic și transport. DOMENII DE COOPERARE Platformele: economie, amenajarea teritoriului și mobilitate INTERJURIS- DICȚIONALĂ 16 https://metropoolregioeindhoven.nl 40 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 41 CASETA 2.2. Model de cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Eindhoven CASETA 2.2. Model de cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Eindhoven TIPOLOGIA De tip voluntar, în baza cooperării-cadru stabilite prin Acordul de cooperare privind Regiunea MODELULUI DE Metropolitană Eindhoven. Acest acord constituie temelia în ceea ce privește fondul și procedura Finanțarea Zonei Metropolitane Eindhoven provine din contribuțiile rezidenților. COOPERARE pentru funcționarea eficientă pentru 21 de municipalități, în conformitate cu agenda Brainport. 1. Asten, 2. Bergeijk, 3. Best, 4. Bladel, 5. Cranendonck, 6. Deurne, 7. Eersel, 8. Eindhoven, 9. Geldrop- Pentru anul 2020, resursele care alcătuiesc bugetul MRE provin de la: MEMBRII ZONEI Mierlo, 10. Gemert-Bakel, 11. Heeze-Leende, 12. Helmond, 13. Laarbeek, 14. Nuenen, 15. Oirschot, 16. • Provincie; 20.000; <1%; METROPOLITANE Reusel-De Mierden, 17. Someren, 18. Son en Breugel, 19. Valkenswaard, 20. Veldhoven, 21. Waalre • Municipalități - Buget de lucru GGA: 106.800; 1% SUPRAFAȚA 1.460 km2, din care orașul Eindhoven are 88,87 km2 • Municipalități - Acționari Brainport Development; 2.352.077; 17% (1 IAN. 2018) [MRE ocupă 3,51% din suprafața totală a Țărilor de Jos] • Alte contribuții; 493.924; 4% POPULAȚIA 766.941 loc., din care orașul Eindhoven are 209.620 loc. • Rezerve de contribuție; 180.222; 1% (1 IAN. 2019) [MRE reprezintă 4,48% din populația totală a Țărilor de Jos] • Contribuția rezidenților; 10.674.473; 77% Zona metropolitană Eindhoven (MRE) a fost, în mod tradițional, o regiune cu oameni muncitori, În 2020, fondurile Zonei Metropolitane Eindhoven vor fi utilizate pentru următoarele: inovatori și orientați spre viitor. Întrucât lumea se schimbă rapid, cele 21 de municipalități trebuie • Brainport Development; 4.267.879; 31% să aibă o colaborare vie și să conlucreze strâns cu diverși parteneri privați. Împreună, au convenit să răspundă provocărilor viitorului și să stabilească o strategie comună referitoare la economie, • Economie; 274.436; 2% amenajarea/planificarea teritoriului și mobilitate. Această zonă, cunoscută și sub numele de • Tranziția zonei rurale; 439.713; 3% Regiunea Brainport, se caracterizează printr-o industrie foarte puternică cu tehnologie înaltă, având ASML și NXP ca mari jucători cheie pe plan internațional. • Tranziție energetică; 415.780; 3% • Mobilitate, inclusiv GGA; 471.401; 3% Aspirația regiunii este aceea de a se situa printre primele 5 regiuni din Europa și în top 10 din lume • RHCe; 2.180.012; 16% în privința puterii și a creșterii economice. Viziunea pe termen lung este următoarea: Regiunea OBIECTIVE/ noastră înseamnă tehnologie înaltă, inovatoare și sustenabilă și generează prosperitate și FINANȚAREA • Cooperare administrativă etc.; 709.253; 5% bunăstare durabilă pentru locuitorii săi. VIZIUNE • Cheltuieli neprevăzute; 16.969; 0% Conlucrarea se află în ADN-ul acestei regiuni - companiile, instituțiile de cunoaștere și • Cheltuieli indirecte; 2.142.247; 16% administrația conlucrează de ani buni pentru o regiune puternică. Succesul regiunii este • Stimuleringsfonds; 2.909.807; 21% atribuit acestui spirit de colaborare. Prin urmare, cele 21 de municipalități regionale și-au unit forțele în Zona Metropolitană Eindhoven și au o ambiție comună: de a dezvolta în continuare 2 acorduri reglementează subvențiile de finanțare: regiunea Brainport într-un actor economic global care să îmbine atractivitatea internațională cu individualitatea regională. • Prin Stimuleringsfonds. - fonduri de stimulare. Scopul acestui fond este de a subvenționa proiecte care consolidează economia din regiune. Cuvintele cheie sunt cooperare și Cooperarea în cadrul Regiunii Metropolitane Eindhoven urmărește să mențină și să extindă inovație. profilul economic caracteristic al regiunii, pentru a stimula climatul de afaceri și rezidențial • Prin Regulamentul de consiliere (SAR), care este în vigoare din 2013. Acest sistem este pentru rezidenți și afacerile lor. o subvenție destinată în principal stimulării evoluțiilor inovatoare la IMM-uri individuale cu valoare adăugată pentru regiune. SAR asigură o subvenție pentru costurile unui Cele 21 de municipalități au conlucrat timp de mai mulți ani în cadrul Samenwerkingsverband consultant extern, cu scopul de a sprijini o inovație sau implementarea acesteia. Regio Eindhoven (SRE). Dar SRE a devenit prea rigid, greoi și birocratic și nu a mai contribuit la Condițiile de subvenție includ o cerință ca antreprenorii să aibă sediul în regiunea soluțiile pentru regiune, actuale și viitoare, ceea ce a dus la desființarea sa în 2015. Eindhoven și să dezvolte o activitate economică nouă care să conducă la menținerea Dar cele 21 de municipalități au dorit să continue colaborarea administrativă. De aceea, Regiunea sau crearea de noi locuri de muncă și la o valoare adăugată clară pentru regiune, cum ar Metropolă Eindhoven a fost înființată în 2015 ca o rețea energică și flexibilă, care favorizează fi: consolidarea comunității de afaceri, îmbunătățirea calității sectorului de agrement, colaborarea în cooperarea regională între municipalități, întreprinderi și instituțiile de cercetare stimulente pentru viabilitate și durabilitate. Bugetul pentru această schemă este limitat. și dezvoltare din zonă. Luarea deciziilor pe teme de fond a rămas în sarcina celor 21 de consilii municipale. Un aspect important este faptul că regiunea metropolei va continua să fie singura filială a Brainport Development, ca „autoritate de plată regională”. Regiunea Metropolitană are un Consiliu general în care toate municipalitățile au o reprezentare a Colegiului sau a Consiliului. În plus, există un Comitet executiv format din primarii din Eindhoven, STRUCTURA Helmond și Best. Primarul orașului Eindhoven este și președintele MRE. ORGANIZATORICĂ Consiliul general al Regiunii Metropolitane Eindhoven determină cadrul politicii care este pusă în O dată la patru ani se elaborează o Agendă regională cu un program anual de implementare. aplicare de Consiliul executiv. Consiliul general este format din 24 de membri; câte un reprezentant Pentru perioada 2014-2018, misiunile principale au fost următoarele: strategie economică, de la fiecare municipalitate și cei trei membri ai Comitetului executiv. Fiecare municipalitate strategie energetică, mobilitate, tranziție către zonele rurale. dispune de două voturi. Membrii (primar, edil sau consilier) sunt numiți de Consiliul municipal. Consiliu executiv. Consiliul executiv este responsabil pentru toate activitățile de monitorizare 1. Economie: Intervențiile în acest sens încearcă să prevină fragmentarea intereselor și să și monitorizarea strategiei regionale, a reprezentării externe a regiunii și a funcționării interne. RESPONSABILITĂȚI încurajeze investițiile comune în cunoaștere, infrastructură și atractivitate, permițând astfel regiunii Consiliul executiv se întrunește o dată pe lună. să își păstreze avantajul competitiv în fața concurenței globale. Zona Metropolitană Eindhoven Comitet consultativ pentru finanțe. În conformitate cu reglementările comune, Consiliul asigură resurse financiare pentru păstrarea puterii sale economice, atât prin contribuția celor 21 general al regiunii metropolitane Eindhoven poate înființa comisii permanente de consiliere de municipalități la Brainport, cât și în mod direct prin instrumente precum Stimuleringsfonds pentru Consiliul de zi, Consiliul general sau președinte. Consiliul general a înființat o comisie (fonduri de stimulare). consultativă permanent pentru problemele legate de finanțare. 42 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 43 CASETA 2.2. Model de cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Eindhoven Cooperarea interjurisdicțională în Spania 2. Mobilitate: se preocupă de accesibilitatea regională, națională și internațională a regiunii. O regiune la care nu se poate ajunge are un impact negativ asupra tuturor celorlalte elemente care Spania este o țară extrem de descentralizată, care și-a dezvoltat continuu nivelul de descentralizare afectează rețeta de succes a Brainport, iar succesul intervențiilor privind accesibilitatea este de la adoptarea Constituției spaniole în 1978, care stabilește că statul este organizat teritorial pe considerat volantul tuturor celorlalte dezvoltări. Zona Metropolitană Eindhoven optează pentru trei niveluri de guvernare: administrația centrală, nivelul regional sau Comunidades Autónomas acele proiecte care contribuie la profilul economic unic al întregii regiuni, iar mobilitatea se află pe unul din primele locuri ca importanță din acest punct de vedere. (comunități autonome) și nivelul local, format din municipalități și provincii. 3. Tranziția energetică: pentru generațiile viitoare există datoria de a oferi un climat de afaceri care să poată asigura disponibilitatea durabilă a energiei. Certitudinea aprovizionării cu energie Municipalitățile reprezintă primul nivel de unități administrative și sunt administrate și guvernate RESPONSABILITĂȚI este un considerent major pentru companiile care intenționează să se stabilească în regiune. de consiliul constituit din consilieri aleși în mod direct, împreună cu primarul, care este ales 4. Tranziția către zonele rurale: activitatea de înaltă tehnologie care este vizibilă în MRE face ca regiunea să fie unică. Totuși, aceasta nu este singura propunere de valoare a regiunii - sectorul de consilieri. Constituția spaniolă stabilește, de asemenea, că municipalitățile au dreptul să se agricol este important pentru regiune și contribuie și la calitatea climatului de afaceri. Cu toate asocieze liber în autorități supramunicipale, conferind în același timp comunităților autonome acestea, sectorul agricol este în schimbare, iar în cadrul tematicii regionale „Tranziția către competențele de reglementare a creării instituțiilor supramunicipale. zonele rurale”, accentul se pune pe îmbunătățirea structurii economice, consolidarea calității teritoriale și ecologice și conectarea zonelor rurale și urbane. Aceasta contribuie la calitatea vieții și la profilul economic special al întregii regiuni. În acest context, nu există un cadru comun pentru cooperarea intermunicipală, aceasta fiind DOMENII DE reglementată diferit la nivel regional. Totuși, există diferite modele de cooperare, sub formă de COOPERARE Patru platforme de cooperare: Economie, Mobilitate, Tranziție energetică, Tranziție către zonele INTERJURIS- rurale zone metropolitane, consorcios (consorții), comarcas (județe) sau mancomunidades (asociații). DICȚIONALĂ 1. Economie: · Cele 21 de municipalități din Zona Metropolitană Eindhoven cunosc diferitele agende și provocări economice din regiune și le corelează cu strategia Brainport Eindhoven. TABELUL 2. Structura administrației publice în Spania17 · Părțile relevante utilizează în mod optim fondurile Stimulerings și acestea sunt încorporate în ecosistemul municipalităților, al antreprenorilor, al instituțiilor de cunoaștere și al organizațiilor intermediare precum Brainport Development și BOM. NIVELUL DE STILUL DE GUVERNARE RESPONSABILITATEA · Zona Metropolitană Eindhoven - complementară domeniului de lucru al Brainport GUVERNARE Development - a identificat și explorat oportunitățile economice emergente și, după Politica externa; Forța de muncă (șomaj și caz, a formulat propuneri concrete (planuri de abordare) de a investi și de a le aborda Puterea a fost descentralizată în Spania. Dacă prestații de securitate socială); securitate în peisajul nostru de cooperare regional. unii comentatori susțin că aderarea la UE și (poliție și forțe armate); infrastructura tendințele către interguvernamentalism au (drumuri naționale și căi navigabile, 2. Mobilitate: CENTRAL început să readucă puterea spre centru, alții porturi și zone costiere); politica fiscală · Extinderea SmartwayZ.NL cu Agenda privind accesibilitatea în totalitate sau recunoașterea observă că politica de dezvoltare regională și și monetară; sănătatea și educația (în echivalentă din partea provinciei a importanței tuturor măsurilor incluse aici. intervențiile, cum ar fi INTERREG, oferă un regiunile în care aceste responsabilități nu spațiu mai mare de acțiune regiunilor Spaniei. · Gestionarea și monitorizarea problemelor transregionale cu privire la accesibilitate, au fost transferate) inclusiv concesionarea transportului public din Brabantul de sud-est, coordonarea practică a lucrărilor rutiere și a evenimentelor și Agendei de acțiune logistică. Programe sociale (sănătate, educație) 17 comunidades autónomas; administrația în unele regiuni; administrația centrală centrală a transferat mai multe competențe 3. Tranziție energetică: emite politica de bază, iar administrația REGIONAL (AUTONOM) către unele regiuni decât altele, dar tendința regională o dezvoltă în funcție de nevoile • Municipalitățile regionale folosesc o metodă coordonată pentru implementarea este spre omogenizare treptată; corp proiectelor energetice la scară largă, inclusiv condiții preliminare, cum ar fi reinvestirea specifice (ex. transporturi, dezvoltare legislativ unicameral locală a veniturilor din formele durabile de generare a energiei (pe scară largă) (inovare economică și politica de mediu). socială). Această obligație există deja în temeiul Regulamentului zonal al provinciei Asistarea și completarea municipalităților; Noord-Brabant. 50 de provincii înființate în 1833. Competențe Delegare punerea accentului pe un număr limitat • S-a început în regiune realizarea a trei proiecte concrete de producere a energiei limitate după crearea comunităților provincială de servicii, cum ar fi spitale și drumuri durabile (pe scară largă), cu potențialul de a împărtăși și extinde experiențele. autonome. provinciale • Coordonare în abordarea municipalităților pentru realizarea unei construcții noi LOCAL sustenabile și pentru modernizarea construcțiilor existente. A fost înființat un birou Peste 8.000 de municipalități Stil parlamentar Poliție, asigurarea traficului, urbanism PROIECTE digital regional pentru energie, care va continua să asigure durabilitatea fondului de Municipal - cetățenii aleg Consiliul municipal, care alege și dezvoltare urbană, servicii sociale, STRATEGICE locuințe existent primarul. Primarul numește un consiliude impozite municipale, apărare civilă - la guvernatori din partidul său. nivel municipal 4. Tranziție către zonele rurale: · Definirea unei imagini regionale ca țintă pentru viitoarea zonă rurală, incluzând oportunități pentru îmbunătățirea structurii economice a zonei rurale și a calității teritoriale și ecologice a acesteia. · MRE a elaborat principii economice teritoriale comune pentru a aborda soluții pentru 17 Sursa: Organizația Europeană pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD) 1997. „Managementul guvernării pe mai multe niveluri: energie, climă și transportatorii economici noi din zona rurală și, prin urmare, pentru Spania” și „Administrația locală în Spania”, Ministerul Administrației Publice și Comisión de Planeamiento y Coordinación del armonizarea regională a normelor. Área Metropolitana de Madrid – în Centrul Internațional pentru Dezvoltare Locală și Regională. 2011. „Cazuri internaționale referitoare la planificarea transfrontalieră și interjurisdicțională. Comunități colaborative: Cooperarea între municipalitățile · O platformă de cunoaștere în care se realizează schimburi între cele 21 de municipalități, rurale - Perspective asupra Spaniei” autorități superioare și părți sociale. 44 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 45 TABELUL 3. NIVELUL DE STILUL DE GUVERNARE RESPONSABILITATEA Domenii majore de cooperare interjurisdicțională în mancomunidades21 GUVERNARE Mancomunidades (peste 900) Cooperare orizontală în furnizarea de servicii între CATEGORIA TIPUL DE ACTIVITĂȚI/LIVRABILE municipalități Servicii municipale Comarcas — asocieri obligatorii de PAZA ȘI PROTECȚIA · Securitate și protecție civilă municipalități în baza legislației regionale. Funcții judiciare și administrative CETĂȚENILOR · Servicii de pompieri ORGANISME Consorcios — asocieri de municipalități, De obicei organizații cu scop unic ex. INTERJURISDICȚIONALE organisme guvernamentale provinciale, promovare economică, promovare · Salubrizare și sănătate regionale și centrale; pot include și organizații culturală, aprovizionarea cu apă. · Educație private. SERVICII PUBLICE ȘI · Furnizarea de asistență socială Zone metropolitane — entități locale ale Urbanism și gestionarea spațiilor. administrațiilor locale în cadrul zonelor ASISTENȚĂ SOCIALĂ · Promovarea educației (învățare pe tot parcursul vieții) urbane construite. · Promovarea ocupării forței de muncă · Pompe funebre și cimitire Mai exact, comunitățile autonome (regiunile NUTS II) sunt împărțite în provincii, care la rândul lor sunt subdivizate în comarcas. Comarcas sunt divizii teritoriale bazate în mare parte pe granițe · Colectarea deșeurilor istorice, care au competențe limitate în amenajarea teritoriului și în furnizarea unui cadru pentru DEȘEURI, APĂ ȘI · Purificarea și distribuția apei implementarea planurilor de dezvoltare. În același timp, consorțiile (consorcios) sunt o formă SALUBRIZARE · Întreținerea serviciilor - curățenie, iluminat, servicii electrice, canalizare, grădini și de parteneriat vertical între nivelul local, regional și național de guvernare pentru furnizarea spații publice serviciilor locale.18 · Mediu și peisaj - protecție și reglementare MEDIUL ȘI AMENAJAREA Consorțiile pot include și sectorul privat și organizațiile non-profit, domeniul de aplicare al · Locuințele TERITORIULUI acestora fiind furnizarea de servicii precum promovarea economică, promovarea culturală, · Amenajarea teritoriului și design urban aprovizionarea cu apă, gestionarea deșeurilor solide, managementul teatrelor și al spitalelor, precum și colaborarea transfrontalieră interregională. · Infrastructura de bază și lucrări publice · Transport și mobilitate INFRASTRUCTURA În același timp, zonele metropolitane din Spania nu au o delimitare statistică, sunt stabilite pe · TIC baza unor studii academice sau a unor inițiative instituționale, cum ar fi Atlasul digital al zonelor · Abatoare, piețe și aprovizionare urbane din Spania, din partea Ministerului Dezvoltării.19 În funcție de gradul de descentralizare, există diferite modele de sisteme instituționale implementate în Spania, cum ar fi administrațiile · Agricultură - agricultură, pescuit și silvicultură metropolitane (de exemplu, Zona Metropolitană Barcelona), agențiile metropolitane (de exemplu, · Industrie cele trei agenții sectoriale din Valencia pentru servicii de apă, tratarea și transportul deșeurilor), · Energie coordonare verticală (de exemplu, coordonarea verticală de către administrațiile regionale și SECTORUL DE · Minerit provinciale din Bilbao), precum și coordonarea orizontală (de exemplu, la Madrid, unde limitele PRODUCȚIE · Turism zonei urbane sunt similare cu limitele administrației regionale). · Comerț · Dezvoltare economică și socială În ceea ce privește mancomunidades, aceasta este cea mai comună formă de cooperare intermunicipală, în Spania existând în acest moment 967 de astfel de structuri.20 Acest termen se referă la o asociere voluntară de municipalități pentru delegarea funcțiilor și competențelor · Promovarea și exprimarea culturii către o entitate care are un buget independent și autonomie financiară din partea organismelor · Educație fizică, sport și recreere componente. Printre domeniile de acțiune cele mai comune pentru mancomunidades se numără CULTURĂ ȘI PATRIMONIU · Patrimoniu, arte și istorie locală salubrizarea, sănătatea, educația, promovarea ocupării forței de muncă, întreținerea spațiului · Incluziune socială și participarea cetățenilor public, distribuția apei, gestionarea deșeurilor, protecția împotriva incendiilor, servicii sociale, cultură, turism sau urbanism. În funcție de sfera cooperării, o municipalitate poate face parte · Informații de bază, studii, cercetare și din mai multe mancomunidades simultan. Aceste structuri sunt finanțate de municipalitățile · Asistență tehnică participante, în funcție de populația lor, un mecanism care poate fi un obstacol pentru membrii cu CONSULTATIV · Protecția consumatorilor venituri insuficiente. În plus, structura organizatorică se bazează pe consilieri din municipalitățile · Culegerea de date financiare și bugetare membre, care aleg un președinte, un vicepreședinte și un trezorier. · Asigurarea funcției administrative și a altor funcții delegate 18 Sursa: Centrul Internațional pentru Dezvoltare Locală și Regională. 2011. „Cazuri internaționale referitoare la planificarea transfrontalieră și interjurisdicțională. Comunități colaborative: Cooperarea între municipalitățile rurale - Perspective asupra Spaniei” 19 Sursa: Mariona Tomàs. 2017. „Guvernanța metropolitană explicată. Cazul Spaniei”. Raumforschung und Raumordnung – Cercetarea și 21 Sursa:: Figueras, P. R., Haas, C., Amer Capdevila, C. & Vilaplana, V. 2005. “Las mancomunidades en España. Boletín de la A.G.E, amenajarea teritoriului, vol. 75 39” – citat în Centrul Internațional pentru Dezvoltare Locală și Regională. 2011. „Cazuri internaționale referitoare la planificarea 20 Sursa: https://ssweb.seap.minhap.es/REL/frontend/inicio/mancomunidades/all/all transfrontalieră și interjurisdicțională. Comunități colaborative: Cooperarea între municipalitățile rurale - Perspective asupra Spaniei” 46 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 47 În plus, în afara acestor tipologii de structuri administrative, cooperarea interjurisdicțională în Spania este implementată și printr-o serie de alte entități care implică părți interesate publice și private în CASETA 3.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Barcelona modele de cooperare verticală și orizontală, cum ar fi departamentele specifice din consiliile provinciale (de exemplu, patronatos/consiliile provinciale în sectorul turismului) sau societăți comerciale. Responsabilitățile Consiliului metropolitan includ: Casetele următoare oferă o serie de exemple de modele de cooperare interjurisdicțională din Spania: · Numirea și demiterea președintelui. · Analiza numirilor și a demiterilor consilierilor metropolitani care fac parte din Zona CASETA 3.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Barcelona Metropolitană Barcelona. · Înființarea unor subentități și comisii ale AMB. · Aprobarea Planului de acțiune, a ordonanțelor și a regulamentelor. · Aspecte referitoare la finanțe, cum ar fi stabilirea bugetului și a tarifelor, achiziția și cedarea activelor și a drepturilor · Aprobarea contribuțiilor economice ale municipalităților la patrimoniul metropolitan. ZONA · Autoritatea de a lua toate deciziile necesare pentru a-și executa mandatul. METROPOLITANĂ BARCELONA · Toate problemele legate de resursele umane, cum ar fi aprobarea personalului, lista locurilor de muncă, remunerația etc. · Barcelona.22 Raport privind încorporarea de noi municipalități în Zona Metropolitană ​​ Responsabilitățile Președintelui sunt următoarele: · Reprezintă Zona Metropolitană Barcelona. · Convoacă și prezidează ședințele Consiliului metropolitan, ale Consiliului de TIPOLOGIA Zona Metropolitană Barcelona este o administrație publică metropolitană de la data de 27 administrație și ale oricărui alt organ metropolitan și decide în caz de balotaj, cu un iulie 2010, când Parlamentul Cataloniei a aprobat în unanimitate Legea 31/2010 privind Zona STRUCTURA MODELULUI DE Metropolitană Barcelona. Zona Metropolitană Barcelona are personalitate juridică proprie, ORGANIZATORICĂ vot decisiv. COOPERARE precum și autonomie pentru a-și îndeplini scopurile. · Aprobă organizarea internă a administrației metropolitane, numește și încheie colaborarea cu eventualul personal consultativ și propune Consiliului metropolitan Zona Metropolitană Barcelona este situată în Catalonia, cuprinde 36 de municipalități, de la numirea și demiterea eventualului personal de conducere. municipalități cu mai puțin de 10.000 de locuitori până la orașul Barcelona cu peste 1.000.000 de locuitori: Barcelona, Badalona, Badia del Vallès, Barberà del Vallès, Begues, Castellbisbal, · Aprobă programele de dezvoltare din Planul metropolitan de acțiune. Castelldefels, Cerdanyola del Vallès, Cervelló, Corbera de Llobregat, Cornellà de Llobregat, El MEMBRII Papiol, El Prat de Llobregat, Esplugues de Llobregat, Gavà, L’Hospitalet de Llobregat, La Palma de · Aprobă inițial și provizoriu instrumentele de urbanism, dar aprobarea finală revine Cervelló, Molins de Rei, Montcada I Reixac, Montgat, Pallejà, Ripollet, Sant Adrià de Besòs, Sant Consiliului metropolitan. Andreu de la Barca, Sant Boi de Llobregat, Sant Climent de Llobregat, Sant Cugat del Vallès, Sant Feliu de Llobregat, Sant Joan Despí, Sant Just Desvern, Sant Vicenç dels Horts, Santa · Conduce personalul din Zona Metropolitană Barcelona. Coloma de Cervelló, Santa Coloma de Gramenet, Tiana, Torrelles de Llobregat, Viladecans · Aprobă bazele pentru selectarea și oferirea locurilor de muncă, pentru concedierea SUPRAFAȚA 636 Km2 forței de muncă și aplicarea regimului disciplinar, precum și pentru exercitarea celorlalte funcții care nu sunt atribuite altor organe în materie de personal. POPULAȚIA 3,2 milioane de locuitori · Acordă concesiuni și achiziționează proprietăți imobiliare și drepturi supuse legii OBIECTIVE/ Domeniul de acțiune al Zonei Metropolitane Barcelona constă în îmbunătățirea furnizării serviciilor proprietății în limitele prevăzute. VIZIUNE publice în zona metropolitană a Barcelonei și asigurarea implicării și a participării cetățenilor. · Numește și revocă vicepreședintele executiv și ceilalți vicepreședinți. · Autorizează, organizează cheltuielile și recunoaște obligațiile în limitele competenței Administrația AMB este alcătuită din mai multe organe distincte, cum ar fi Consiliul metropolitan, sale, ordonă plăți și face conturile. președintele, vicepreședintele executiv, vicepreședinții, Consiliul de conducere, Grupurile politice metropolitane, precum și alte organe (Consiliul primarilor, Comisia specială de audit și Grupurile · Exercită acțiuni administrative și judiciare în probleme de competența sa. politice metropolitane). Primarii și consilierii aleși din fiecare municipalitate fac parte din Consiliul STRUCTURA metropolitan, principalul organ care numește președintele, adoptă regulamentele și monitorizează · Impune sancțiuni în exercitarea competențelor Zonei Metropolitane Barcelona și cu ORGANIZATORICĂ implementarea politicilor publice. Consiliul metropolitan este cel mai înalt organ de conducere al AMB. aplicarea legilor și a ordonanțelor sau reglementărilor metropolitane.23 Printre competențele sale se numără numirea și demiterea președintelui AMB; aprobarea Planului metropolitan de acțiune, care cuprinde proiectele și serviciile pe care AMB le va dezvolta în timpul mandatului; aprobarea de ordonanțe și reglementări, precum și stabilirea ratelor pentru serviciile metropolitane. 22 Sursa: http://www.amb.cat/s/es/web/amb/la-institucio/marc-juridic.html 23 Sursa: http://www.amb.cat/s/es/web/amb/la-institucio/marc-juridic.html 48 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 49 CASETA 3.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Barcelona CASETA 3.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Barcelona · Subvenții și alte venituri din dreptul public. · Produsul operațiunilor de creditare. \ FINANȚAREA · Resurse de la Uniunea Europeană și din programele comunitare. · Barcelona.24 Orice altă resursă creată pentru a finanța Zona Metropolitană ​​ Conform legii, competențele și obiectivele Zonei Metropolitane Barcelona (AMB) acoperă următoarele: · Master Plan-ul Metropolitan va fi formulat de către zona metropolitană, ceea ce înseamnă că îi oferă instrumente de amenajare a teritoriului adaptate nevoilor și cerințelor comune. · În ceea ce privește spațiul public și infrastructura de interes metropolitan, AMB dezvoltă acțiunile de structurare teritorială necesare articulării, conectivității, mobilității și funcționalității teritoriului. · Mediul metropolitan are propria sa Comisie de urbanism, care va permite analizarea tuturor aspectelor urbane din cele 36 de municipalități care îl compun în STRUCTURA conformitate cu planificarea comună. ORGANIZATORICĂ · Administrația metropolitană promovează acțiuni atât pentru facilitarea accesului la locuințe prin promovarea de locuințe sociale accesibile, cât și pentru reabilitarea fondului de locuințe existent. · Există dorința ca mediul metropolitan să fie un oraș inteligent, în care utilizarea noilor tehnologii să garanteze servicii tot mai numeroase și mai bune pentru cetățeni, într-un context durabil din punct de vedere social, economic și al mediului. · Acțiunea AMB în domeniul mediului se observă în conservarea spațiilor naturale precum muntele Collserola, precum și în acțiunile de recuperare și regenerare pentru râurile Besòs și Llobregat. RESPONSABILITĂȚI · AMB gestionează cei 30 km de plaje metropolitane, de la Castelldefels la Montgat, și dezvoltă întreținerea integrală a rețelei de 51 de parcuri metropolitane. · Rondurile din Barcelona sunt un element de bază al rețelei rutiere metropolitane de bază și sunt administrate în prezent de noua administrație. · AMB dezvoltă proiecte de colaborare internațională și oferă asistență tehnică altor orașe din Mediterana prin intermediul proiectului Medcities. · Pregătește și aprobă Planul metropolitan de mobilitate urbană. · AMB are competențe în transportul de călători de suprafață în cele 36 de Zona Metropolitană Barcelona este finanțată din următoarele surse: municipalități metropolitane. · Venituri din capitaluri proprii și alte venituri conform dreptului privat. · Serviciile administrate de AMB acoperă 70% din mobilitatea metropolitană · Suprataxa la impozitul imobiliar. concretizată în mijloace de transport colective. · Alte suprataxe la impozitele municipalităților. · Barcelona este recunoscută drept cea mai dinamică aglomerație metropolitană din · Taxe publice și prețuri pentru furnizarea serviciilor și pentru desfășurarea activităților zona euro-mediteraneeană. AMB se angajează să mobilizeze capacități și cunoștințe de competența sa. pentru a spori prezența internațională, pentru a stimula activitatea economică și FINANȚAREA pentru a atrage persoane și activități inovatoare. · Taxele și alte drepturi în favoarea lor pentru exploatarea serviciilor publice și utilizarea domeniului public metropolitan. · AMB dobândește competențe în domeniul dezvoltării economice și sociale pentru · Taxe urbane și contribuții speciale pentru realizarea lucrărilor și pentru crearea, a promova activitatea economică și planificarea strategică și pentru a promova îmbunătățirea sau extinderea serviciilor. crearea de locuri de muncă și înființarea de întreprinderi.25 · Produsul amenzilor și penalităților. · Transferuri de la entități supranaționale privind delegarea competențelor convenite · Contribuțiile municipalităților care o compun. 24 Sursa: http://www.amb.cat/s/es/web/amb/la-institucio/marc-juridic.html 25 Sursa: http://www.amb.cat/s/es/web/amb/la-institucio/presentacio.html 50 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 51 CASETA 3.1. Cooperare cu scopuri multiple - Zona Metropolitană Barcelona CASETA 3.2. Cooperare cu scop unic - Consorțiul Regional de Transport Madrid Zona Metropolitană Barcelona cuprinde următoarele zone/sectoare cheie: Suprafața 8,028 km2 · Teritoriu; Populația 6,5 milioane de locuitori 26 DOMENII DE · Transport și mobilitate; COOPERARE INTER- Domeniul de acțiune al Consorțiului Regional de Transport Madrid constă în furnizarea de servicii · Mediul înconjurător; de transport public pentru locuitorii din întreaga regiune Madrid și municipalitățile asociate. JURISDICȚIONALĂ Principalele funcții ale consorțiului sunt: · Dezvoltare socială și economică; · Planificarea infrastructurilor de transport public; · Relații internaționale. OBIECTIVE/ · Stabilirea unui cadru tarifar integrat pentru sistem; Zona Metropolitană Barcelona a implementat numeroase proiecte de succes în diferite domenii VIZIUNE PROIECTE · Planificarea și coordonarea serviciilor și programelor pentru funcționarea tuturor de interes. Unele dintre acestea se referă la elaborarea Planului director urbanistic metropolitan modurilor de transport; STRATEGICE sau a Planului de regenerare urbană pentru zona industrială Roca. · Crearea unei imagini globale a sistemului de transport în care consorțiul conduce relația cu utilizatorii.27 CASETA 3.2. Cooperare cu scop unic - Consorțiul Regional de Transport Madrid Structura organizatorică a CRTM este compusă din: · Un Consiliu de administrație, care reprezintă cea mai înaltă autoritate; · Comitetul tehnic, care este responsabil cu consultarea și sprijinirea Consiliului de administrație; · Președintele și vicepreședintele numiți dintre membrii Consiliului de administrație; · Directorul general. · Consiliul de administrație al CRTM este alcătuit din reprezentanți ai Regiunii Madrid, ai municipalităților asociate, ai administrației de stat și ai altor entități diferite: operatori de transport privați, sindicate sau asociații de utilizatori și consumatori - 7 membri de la administrația regională a Madridului, 6 membri de la municipalitățile asociate (3 de la Consiliul Local Madrid), 2 membri de la guvernul spaniol, 2 operatori CONSORCIO de transport privați, 2 membri de la sindicate și 1 membru de la asociațiile de REGIONAL DE utilizatori și consumatori. TRANSPORTES DE MADRID STRUCTURA (CONSORȚIUL ORGANIZATORICĂ REGIONAL DE TRANSPORT MADRID, CRTM) Consorțiul Regional de Transport Madrid este o organizație autonomă înființată de administrația TIPOLOGIA regională și care depinde funcțional de aceasta. Consorțiul a fost creat prin adoptarea Legii MODELULUI DE 5/1985 privind crearea Consorțiului Regional pentru Transportul Public Regulat de la Madrid și COOPERARE este înființat ca o entitate cu personalitate juridică și active proprii. Consorțiul Regional de Transport Madrid acoperă întregul teritoriu al regiunii Madrid, care este MEMBRII format din 179 de municipalități componente. 26 Sursa: Consorțiul Regional de Transport Madrid. „Planul strategic de mobilitate durabilă pentru Regiunea Madrid 2013-2025.” 27 Sursa: Consorțiul Regional de Transport Madrid. 2013. „Madridul, o referință mondială” 52 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 53 CASETA 3.2. Cooperare cu scop unic - Consorțiul Regional de Transport Madrid CASETA 3.2. Cooperare cu scop unic - Consorțiul Regional de Transport Madrid În plus, CRTM are aproximativ 140 de membri ai personalului, în 3 direcții principale: planificare Responsabilitățile Consiliului de administrație includ: strategică și exploatare, secretariat general și relații externe. · Aprobarea proiectului de buget al consorțiului. · Aprobarea proiectului preliminar de buget consolidat al consorțiului și al companiilor publice dependente ale acestuia · Aprobarea inițială a Planului general de infrastructuri și servicii pentru transportul regulat de călători, cu excepția drumurilor, și prezentarea acestuia la Consiliul de conducere al Madridului pentru aprobarea finală, după un raport al Comisiei de urbanism și mediu a Madridului · Aprobarea planurilor de infrastructură și a planurilor aferente serviciilor de competența acesteia. · Aprobarea structurii tarifare a consorțiului și a companiilor incluse în acesta. · Pregătirea și aprobarea contractelor pentru proiecte sau programe și a acordurilor care vor fi semnate cu companiile de transport. · Pregătirea liniile directoare ale politicii de transport de călători în sfera de competență a consorțiului, precum și obiectivele politicii tarifare. · Convenirea cu administrațiile publice competente a compensațiilor în favoarea STRUCTURA consorțiului. ORGANIZATORICĂ · Redactarea proiectului de statut al consorțiului, precum și a regulamentelor derivate din acesta. STRUCTURA · Aprobarea autorizațiilor și a concesiunilor legate de transportul public de călători. ORGANIZATORICĂ · Aprobarea distribuirii veniturilor și a compensațiilor către companii, pentru care vor fi luate în considerare contribuțiile aduse de fiecare dintre entitățile consorțiului. · Acțiuni financiare, cum ar fi raportarea la sfârșitul anului, aprobarea cheltuielilor în limitele delegate. · Desemnarea directorului general la propunerea președintelui Consiliului de administrație. · Aprobarea, la propunerea directorului general, a structurii organice a serviciilor consorțiului. · Verificarea acordurilor adoptate în consiliile de administrație de către companii publice integrate în consorțiu.28 În același timp, printre responsabilitățile președintelui CRTM se numără următoarele: · Prezidează și stabilește ordinea de zi pentru ședințele Consiliului de administrație și exercită, dacă este necesar, votul decisiv. · Reprezintă în mod legal consorțiul în fața organelor administrative și jurisdicționale. Principalele surse de finanțare pentru CRTM sunt: · Se prezintă în fața Adunării de la Madrid pentru a răspunde pentru acțiunile consorțiului. · Contribuțiile pentru întreținerea serviciilor. · Conduce și supraveghează funcționarea administrativă și tehnică a consorțiului. · Contribuțiile acordate de către stat, regiunea Madrid și municipalitățile integrate în consorțiu · Propune numirea directorului general al consorțiului în Consiliul de administrație. FINANȚAREA · Contribuțiile companiilor membre · Autorizează cheltuielile și ordonă plățile din bugetele consorțiului. · Veniturile aferente vânzării biletelor multimodale implementate de consorțiu · Emite numirile președinților organelor interne ale consorțiului.29 · Amenzile și sancțiunile impuse în exercitarea competențelor sale · Veniturile obținute din publicitate, din orice formulă de sponsorizare sau patronaj, din exploatarea drepturilor integrale, din furnizarea de consultanță și orice alte activități, 28 Sursa: comerciale sau nu, care derivă din semnarea unor acorduri sau contracte. Legea 5/1985 privind crearea Consorțiului Regional pentru Transportul Public Regulat de la Madrid 29 Sursa: Ibidem 54 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 55 CASETA 3.3. Cooperare cu scopuri multiple - Consorțiul Regional de Transport Madrid CASETA 3.2. Cooperare cu scop unic - Consorțiul Regional de Transport Madrid Principalele responsabilități ale CRTM conform Legii 5/1985 includ: · Planificarea infrastructurii de transport public de călători, definind liniile directoare ale politicii care trebuie urmate; programarea investițiilor și supravegherea proiectelor corespunzătoare. MANCOMUNIDAD · Planificarea serviciilor și instituirea de programe coordonate de exploatare pentru DE MUNICIPIOS DE toate companiile care le furnizează. LA COSTA DE SOL OCCIDENTAL · Dezvoltarea și aprobarea unui cadru tarifar comun care definește veniturile tarifare care urmează să fie primite de la utilizatori. · Prelucrarea și soluționarea autorizațiilor și a concesiunilor. · Inspectarea și sancționarea. RESPONSABILITĂȚI · Încasarea veniturilor din biletele multimodale. TIPOLOGIA Mancomunidad de Municipios de la Costa de Sol Occidental s-a constituit în 1986 sub forma unei · Distribuția, între companiile publice dependente de consorțiu, a veniturilor din tarife și MODELULUI DE asocieri voluntare. stabilirea regimului de compensare. COOPERARE · Publicitate, informare și relații cu utilizatorii. Mancomidad cuprinde 11 municipalități membre, și anume: Benahavis, Benalmadena, Casares, MEMBRII Estepona, Fuengirola, Istán, Manilva, Marbella, Mijas, Ojen și Torremolinos. · Conducerea superioară și controlul companiilor publice dependente de consorțiu. SUPRAFAȚA 978.3 Km2 · Coordonarea, prin acord, a activității de investiții a diferitelor agenții ale administrației de stat, autonome și locale, ale căror competențe în materie de POPULAȚIA 529,596 locuitori transport nu au fost transferate consorțiului. OBIECTIVE/ Mancomunidad are ca scop reprezentarea gestionării comune a unei serii de servicii publice · Coordonarea prin acord cu agențiile care dezvoltă programe de acțiune care VIZIUNE afectează în mod direct transporturile, cum ar fi amenajarea teritoriului sau Resursele financiare ale Mancomunidad, în conformitate cu statutul său, includ: dezvoltarea unei noi rețele rutiere naționale.30 · Venituri ale drepturilor private · Subvenții și alte venituri ale drepturilor publice · Taxe pentru prestarea de servicii sau pentru desfășurarea activităților din Printre proiectele majore implementate sau dezvoltate de CRTM de la înființare se numără: competența sa FINANȚAREA · Implementarea unui sistem tarifar integrat și a Permisului de călătorie (Travel Pass - · Contribuții speciale pentru executarea lucrărilor sau pentru înființarea, extinderea sau un bilet de călătorie multimodal, integrat); îmbunătățirea serviciilor din competența sa · Participații din operațiuni de creditare · Planurile de extindere pentru rețeaua de metrou și de tramvai ușor; · Amenzi · Consolidarea rețelei de autobuze suburbane prin dezvoltarea a două programe majore: · Contribuțiile municipalităților reunite.31 planul Madrid pentru interschimbarea terminalelor de autobuze metropolitane și PROIECTE planul pentru peroanele de autobuz de pe drumurile naționale și regionale; STRATEGICE Structura organizatorică a Mancomunidad este stabilită prin statutul asociației. Organele sale · Dezvoltarea Planului pentru amenajarea și semnalizarea stațiilor de autobuz de conducere sunt: suburbane; · Adunarea Mancomunidad, care este responsabilă de controlul guvernamental și supravegherea acțiunii organismelor guvernamentale. Membrii Adunării sunt numiți · Înființarea CITRAM (Centrul de Gestionare Integrată a Transportului Public); de fiecare municipalitate, iar numărul acestora variază în funcție de populația STRUCTURA municipalității. · Planul de modernizare a transportului rutier suburban; ORGANIZATORICĂ · Președintele și vicepreședinții, care sunt numiți dintre membrii Adunării · Elaborarea Planului strategic de mobilitate durabilă pentru Regiunea Madrid 2013- · Comisia directoare, care este compusă din primarii din cele unsprezece 2025. municipalități și asistă președintele · De asemenea, Adunarea poate crea și una sau mai multe Comisii de informare. 30 Sursa: Legea 5/1985 privind crearea Consorțiului Regional pentru Transportul Public Regulat de la Madrid 31 Estatutos de la Mancomunidad de Municipios de la Costa del Sol Occidental 56 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 57 CASETA 3.3. Cooperare cu scopuri multiple - Consorțiul Regional de Transport Madrid CASETA 3.3. Cooperare cu scopuri multiple - Consorțiul Regional de Transport Madrid Printre cele mai importante proiecte implementate de Mancomunidad de Municipios de la Costa de Sol Occidental se numără: · Implementarea proiectului BICYCLE SLEEP, prin care Mancomunidad a dezvoltat PROIECTE rețeaua de biciclete și servicii pentru turiști; STRATEGICE · Dezvoltarea inițiativei și platformei Solmarina, care organizează evenimente și activități specializate și oferă informații despre companii și cluburi de ecoturism acvatic CASETA 3.4. Cooperare cu scop unic - Consiliul Provincial de Turism Granada STRUCTURA ORGANIZATORICĂ PATRONATO PROVINCIAL DE TURISMO DE GRANADA (PROVINCIAL TOURISM BOARD OF GRANADA) În conformitate cu statutul său, principalele responsabilități ale Mancomunidad se referă la TIPOLOGIA Consiliul Provincial de Turism Granada s-a constituit în 1982 ca organism local autonom al următoarele domenii de cooperare inter-jurisdicțională: MODELULUI DE Consiliului Provincial Granada. COOPERARE • Gestionarea apelor - Acest sector cuprinde gestionarea aprovizionării cu apă, Scopul principal al Consiliului Provincial de Turism Granada este transformarea modelului salubrizarea, tratarea apelor uzate urbane, precum și regenerarea apelor uzate tratate tradițional de administrare a turismului în noi instrumente moderne de gestionare a destinației. pentru refolosire; Principalele obiective ale Consiliului sunt: • Gestionarea deșeurilor solide urbane - inclusiv tratarea deșeurilor solide, gestionarea · Promovarea, atât la nivel național, cât și internațional, a ofertei turistice bogate și variate a instalațiilor de transfer și reciclarea deșeurilor; OBIECTIVE/ provinciei Granada și consolidarea acesteia ca destinație de vacanță. • Urbanism - principalele responsabilități ale Mancomunidad sunt planificarea strategică, VIZIUNE · Promovarea dezvoltării turismului în provincia Granada pentru ca acesta să devină motorul consultanță pentru municipalitățile locale și inspecție pentru municipalitățile care o economiei sale și o sursă importantă de locuri de muncă și de venit. solicită; · Să rețină cât mai mult turistul care vizitează provincia, oferindu-i atenție profesională și RESPONSABILITĂȚI • Managementul zonei costiere - Mancomunidad oferă asistență municipalităților informații pentru a-i face șederea mai plăcută și mai satisfăcătoare. locale pentru întreținerea plajelor; • Mediu - inclusiv organizarea de campanii pentru protecția mediului sau inițiative de Structura organizatorică a Consiliului de Turism cuprinde trei organe majore: organe directoare reîmpădurire; (președinte, vicepreședinte, Consiliul director), organe executive (Consiliul de administrație, director, șefi regionali) și organe consultative (Consiliul consultativ, forumuri teritoriale, forumuri • Turism - inclusiv informări și promovarea activității și a resurselor turistice; sectoriale, Comisia municipalităților turistice și reprezentanți ai sectorului turistic provincial). • Serviciul de protecție împotriva incendiilor - Mancomunidad oferă asistență pentru coordonarea campaniilor de control și împotriva incendiilor; STRUCTURA Dintre aceștia, președintele Consiliului de administrație și al Consiliului Provincial Granada au ORGANIZATORICĂ următoarele responsabilități: • Planuri comune de investiții - acest domeniu acoperă dezvoltarea sau implementarea · Convoacă, prezidează, suspendă sesiunile Consiliului director, ghidează deliberările și hotărăște de proiecte majore relevante la nivel supramunicipal în cazurile de balotaj cu un vot decisiv. • Alte activități și servicii - Mancomunidad se poate implica și în alte sectoare de · Formulează proiectul de buget al organismului autonom, asistat de director, auditor și activitate precum cultură, sport, economie etc. trezorier. 58 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 59 CASETA 3.4. Cooperare cu scop unic - Consiliul Provincial de Turism Granada CASETA 3.4. Cooperare cu scop unic - Consiliul Provincial de Turism Granada · Un reprezentant al Asociației Provinciale a Ghizilor de Turism · Autoritate financiară, de exemplu autorizează și dispune cheltuieli, ordonă plăți. · Un reprezentant al Asociației Provinciale a Agențiilor de Turism · Reprezintă organismul autonom în fața instanțelor, administrațiilor, corporațiilor, · Un reprezentant al Asociației Provinciale de Agrement și Timp Liber autorităților, notarilor și persoanelor fizice și exercită acțiuni judiciare și · Un reprezentant al fiecăreia dintre celelalte asociații profesionale de turism administrative și de apărare a agenției în chestiuni care intră în competența sa. · Un reprezentant al Cetursa Sierra Nevada S.A. · Aprobă structura organizatorică a serviciilor și a unităților agenției · Un reprezentant al fiecărei agenții responsabile pentru centrele care generează cea Principalele responsabilități ale Consiliului director sunt următoarele: mai mare atractivitate turistică · Stabilirea politicii de acțiune și de gestionare a organizației autonome; aprobarea · Persoana responsabilă pentru stația de autobuz din Granada programului anual de performanță. STRUCTURA · Persoana responsabilă pentru gara din Granada · Aprobarea inițială a bugetelor și a situațiilor financiare anuale ORGANIZATORICĂ · Persoana responsabilă pentru aeroportul din Granada · Exercitarea acțiunilor judiciare și administrative și de apărare a organismului în chestiuni care intră în competența Consiliului director. · Un reprezentant al sindicatului taximetriștilor · Aprobarea acordurilor, a înțelegerilor și a altor instrumente de colaborare și cooperare · Un reprezentant al Confederației Oamenilor de Afaceri din Granada cu alte administrații, agenții, entități sau orice alte persoane fizice sau juridice, care · Un reprezentant al fiecărei regiuni turistice împreună cu un reprezentant al Valle de intră în competența sa. Lecrín și un altul al Montes de Granada, desemnat de Consiliul Provincial · Autorizarea și dispunerea cheltuielilor în limitele competențelor sale. · Un reprezentant al Planului strategic provincial În plus, organismele consultative joacă un rol important în activitatea Consiliului, deoarece · Un reprezentant al Complexului de Monumente Alhambra și Generalife beneficiază de prezența unei mari varietăți de părți interesate relevante. De exemplu, Consiliul consultativ cuprinde: · Un reprezentant al terenurilor de golf din provincie · Un reprezentant al departamentului Consiliului Provincial cu competențe în sectorul · Un reprezentant al Parcului Științific32 cultural · Un reprezentant al departamentului Consiliului Provincial cu competențe în domeniul dezvoltării teritoriale și al urbanismului Principalele surse de finanțare pentru Consiliul de Turism sunt: STRUCTURA · Un reprezentant al departamentului Consiliului Provincial cu competențe în furnizarea · Contribuțiile Consiliului Provincial Granada ORGANIZATORICĂ de asistență municipalităților · Subvenții sau ajutoare extraordinare sau donații de la persoane fizice și entități · Un reprezentant al departamentului Consiliului Provincial cu competențe în sectorul FINANȚAREA publice sau private, de orice natură mediului · Beneficiile obținute prin furnizarea directă sau indirectă de servicii, precum și cele obținute din comercializarea de produse · Un reprezentant al departamentului Consiliului Provincial cu competențe în sectorul sportului · Operațiuni de creditare33 · Doi reprezentanți ai orașului Granada · Un reprezentant al fiecărui Consiliu municipal a cărui populație depășește 20.000 de Potrivit statutului său, principalele competențe ale Consiliului vizează: locuitori · Asistența economică, juridică și tehnică pentru municipalități în ceea ce privește · Șapte reprezentanți ai Federației Antreprenorilor din Domeniul Serviciilor de promovarea turistică Ospitalitate, reprezentanți ai fiecăreia dintre cele șapte regiuni turistice ale provinciei · Cooperarea verticală cu autoritățile statului, precum și cu comunitățile autonome · Un reprezentant al Camerei de Comerț, Industrie și Navigare · Dezvoltarea competențelor delegate de autoritățile de stat sau comunitatea · Un reprezentant al fiecăruia dintre cele mai reprezentative sindicate din sectorul RESPONSA- autonomă turismului BILITĂȚI ȘI · Dezvoltarea competențelor în sectorul turismului. · Un reprezentant al fiecărei entități financiare provinciale ACTIVITĂȚI · Un reprezentant al fiecăreia dintre delegațiile provinciale ale consiliilor din Junta de Mai precis, Consiliul acoperă două domenii principale de activitate referitoare la promovarea Andalucía cu competențe în turism, cultură și mediu destinației turistice Granada, precum și furnizarea de asistență pentru dezvoltarea comunităților locale. În acest context, Consiliul de Turism participă la târguri naționale și internaționale, · Un delegat al Guvernului cu competențe de stat în turism dezvoltă campanii de promovare sau organizează excursii profesionale pentru agenți de turism · Un reprezentant al Universității Granada și jurnaliști. În același timp, Consiliul oferă cunoștințe și sprijin prin studii statistice și de piață, consultanță profesională, planuri de viabilitate, cursuri de turism sau asistență juridică. · Un reprezentant al Asociației Provinciale de Cazare · Un reprezentant al Asociației Provinciale de Restaurante, Cafenele și Baruri · Un reprezentant al Asociației Provinciale de Camping 32 Sursa: Estatutos del Patronato Provincial de Turismo de Granada 33 Sursa: Estatutos del Patronato Provincial de Turismo de Granada 60 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ȚĂRILE UE 61 Concluzii preliminare - • Sistem de monitorizare și control pentru procesele din cadrul agențiilor publice de dezvoltare și pentru cheltuielile aferente; relevanța pentru România • Stimulente guvernamentale pentru proiecte dezvoltate cu cooperare multijurisdicțională, cu sprijin financiar central sau cu finanțare UE; Modelul francez se bazează pe un cadru legal puternic care s-a dezvoltat pe parcursul a mai mult de • Modalități de dezvoltare iterativă pentru a crea capacitate și încredere între părțile un secol. În acești ani s-a construit cultura de cooperare, cu sprijinul tuturor nivelurilor de guvernare, interesate. de la nivelul central, la regiune, departament, până la nivelul comunei, unde nevoile specifice ar fi putut fi satisfăcute doar prin acorduri de colaborare. Modelul este dezvoltat în asemenea măsură, Modelul spaniol oferă o mare varietate de modele de cooperare inter-jurisdicțională, în funcție de încât nu există nicio municipalitate din Franța rămasă în afara unui acord de cooperare. nivelul de descentralizare. Deși cadrul juridic spaniol în anumite cazuri este diferit de cadrul legal din România (cu privire la competențele regionale în reglementarea cooperării intermunicipale Structurile de cooperare sunt entități publice cu mandate și competențe diferite, în conformitate sau la existența unor organisme administrative specifice, instituite prin lege, responsabile de cu scopul pentru care sunt create, care acoperă întregul spectru - parteneriate cu scopuri multiple, cooperarea interjurisdicțională, cum ar fi cazul Zonei Metropolitane Barcelona sau al Consorțiului cu scop unic, bazate pe proiecte. Deși sistemul administrativ francez are unele asemănări cu cel Regional de Transport Madrid), toate modelele menționate anterior oferă exemple relevante românesc, cultura de cooperare și sprijinul guvernamental în acest sens sunt cu totul diferite, de pentru crearea de structuri organizaționale, pentru resursele de finanțare, responsabilitățile/ exemplu, în România există o reticență generală de a coopera. Prin urmare, experiența actuală domeniile de cooperare sau tipologiile părților interesate implicate. franceză este relevantă, deoarece aduce o varietate de posibilități care să fie luate în considerare în continuare. O serie de condiții sunt, totuși, necesare pentru a reproduce unele dintre experiențele În plus, multe dintre entitățile prezentate fac parte din rețele și programe europene și internaționale bune și de aceea ar putea fi explorate următoarele indicații: care facilitează schimbul de bune practici în activitatea lor. De exemplu, Zona Metropolitană • Legislație dedicată pentru a face posibilă și a reglementa cooperarea interjurisdicțională, Barcelona este sediul Secretariatului General Medcities, o rețea care reprezintă peste 40 de orașe care să reunească dispozițiile actuale care există în codul administrativ și în legile privind mediteraneene care lucrează în domeniul dezvoltării urbane durabile și care fac parte în același planificarea și finanțele publice și care să clarifice organizarea instituțională și prerogativele timp din numeroase alte rețele precum Metropolis (Asociația Mondială a Marilor Metropole) sau partenerilor publici; din Autoritățile Metropolitane Europene. În același timp, Consorțiul Regional de Transport Madrid • Sprijin financiar guvernamental și/sau stimulente financiare pentru stimularea cooperării a fost implicat sau face parte din diferite proiecte europene, cum ar fi Civitas-Eccentric (soluții între unitățile administrativ-teritoriale, atunci când se ocupă de programe și proiecte de inovatoare pentru mobilitatea durabilă a persoanelor), EBSF_2 [European Bus System of the dezvoltare și cu finanțare UE; Future (Sistemul european de autobuze al viitorului) 2], OptiCities [Enhancing Smart Mobility (Creșterea mobilității inteligente)] etc. Nu în ultimul rând, organizațiile din România pot colabora • Flexibilitate în abordarea furnizării de servicii publice și cu aspecte de dezvoltare integrată, cu alte entități europene, cum a fost cazul Asociației Județene de Turism Sibiu și al Consiliului precum planificare, dezvoltare economică, mediu etc., în sensul că se pot aplica principii Provincial de Turism Granada, care au fost parteneri în proiectul Interreg Europe, CHRISTA și reguli distincte, iar municipalităților trebuie să li se acorde dreptul de a se alătura unei (cultură și patrimoniu pentru acțiuni de turism responsabile, inovatoare și durabile). structuri de cooperare și/sau alteia. Modelul olandez, în comparație cu cel francez, este mai puțin complex și mai orientat către Relevanța studiilor de caz pentru situația României este sintetizată în tabelul următor: sectorul privat. Acesta sprijină cooperarea bazată pe structura agențiilor de dezvoltare, în care (ADI este Asociația de Dezvoltare Intercomunală) aceste agenții au dreptul de a gestiona activele deținute public și, prin urmare, au capacitatea de a formula strategii și de a implementa proiecte pentru membrii lor. Aceste structuri sunt DOMENIUL întreprinderi private, în care autoritățile locale și companiile de servicii publice sunt acționari. DE ACȚIUNE/ STUDIU DE CAZ RELEVANȚA PENTRU ROMÂNIA COMPETENȚELE Ca și în cazul modelului francez, administrația centrală și provinciile sprijină cooperarea între ADI municipalități prin stimulente și subvenții financiare. Apă potabilă Dacă este luat în considerare ca exemplu pentru sistemul de cooperare din România, acesta Construirea și În România există deja ADI pentru furnizarea 425 de sindicate are avantajul unor structuri mai puțin birocratice și al unei flexibilități de abordare, deoarece intercomunale cu scop întreținerea clădirilor de servicii. Lecțiile privind structura acestor municipale organizații, finanțarea investițiilor și indicatorii de permite membrilor să aducă parteneri suplimentari, din sectorul privat, societatea civilă etc., unic (SIVU) în regiunea Ile de France performanță sunt importante pentru dezvoltarea potrivit obiectivelor de dezvoltare specifice. Cu toate acestea, cultura olandeză de colaborare, ADI CU SCOP Educație viitoare. orientarea către sectorul privat și abordarea consolidării consensului în decizia publică sunt UNIC Transport Cazul asociației turistice ar putea fi folosit ca factori contextuali importanți care pot limita transferabilitatea acestei structuri. Pentru ca ea să Consorțiul Regional de exemplu pentru zonele cu potențial turistic Transport funcționeze în România, trebuie studiate în detaliu următoarele aspecte: Transport Madrid. valoros (ex. Valea Prahovei, Bucovina, Maramureș etc.) • Cadrul legal pentru întreprinderile guvernamentale, gestionarea activelor municipale și Consiliul Provincial de Dezvoltarea turismului Turism Granada parteneriatul public-privat; 62 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ Communauté Urbaine de Bordeaux Domeniu vast de competențe, care Lille Métropole cuprinde: Grand Lyon · Dezvoltare Marseille economică Provence Métropole · Urbanism Nantes Métropole · Habitat Alpes Maritimes · Mediu Ile-de-France · Mobilitate Communauté Urbaine · etc. ADI pentru zonele metropolitane sunt lecții pentru CADRUL LEGISLATIV de Strasbourg aprofundarea suplimentară a cunoștințelor. Mecanismele complexe de cooperare și delegarea Zona Metropolitană · Economie competențelor către aceste organizații necesită Amsterdam o schimbare de paradigmă. Deși există câteva PENTRU COOPERAREA · Amenajarea exemple funcționale în România, misiunile ADI CU SCOPURI teritoriului și performanța lor trebuie îmbunătățite în MULTIPLE Zona Metropolitană continuare. Cu toate acestea, este important să INTERJURISDICȚIONALĂ · Energie Eindhoven se exploreze posibilitățile ADI cu scop unic de a · Mobilitate evolua către ADI cu scopuri multiple, preluând sarcini și competențe suplimentare (ca în unele ÎN ROMÂNIA · Planificare cazuri din UE), și de a deveni agenții importante de planificare, coordonare a investițiilor etc. · Transport · Mediul înconjurător Zona Metropolitană Barcelona · Dezvoltare socioeconomică · Relații internaționale Mancomunidad de Municipios de la Costa de Sol Occidental CADRUL LEGISLATIV PENTRU COOPERAREA INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  65 Cooperarea interjurisdicțională din România intră în principal sub incidența legislației care definește zonele metropolitane, teritoriul metropolitan și asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), precum Legea nr. 215/23.04.2001 a administrației publice locale, Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități. Asociațiile de dezvoltare, inclusiv cele metropolitane, sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. În plus, în funcție de gama de servicii și activități întreprinse de ADI metropolitane, cadrul legislativ de bază include Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 3/2003 privind administrarea domeniului public și privat de interes local, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică, Legea nr. 326/2001 pentru reglementarea serviciilor de gospodărie comunală, Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local și Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, precum și Ordonanța Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat. Evoluția cadrului legislativ privind cooperarea interjurisdicțională și zonele metropolitane Din punct de vedere cronologic, zona metropolitană și teritoriul metropolitan au fost definite odată cu intrarea în vigoare a Legilor nr. 350/06.07.2001 și 351/06.07.2001, când modul de delimitare și caracteristicile acestora au fost stabilite la nivel conceptual. Zona metropolitană - zona constituită, în mod voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipalități de rangul 1 - în total 12 orașe: București, Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara) și localități urbane și rurale din zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații (Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități). 66 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CADRUL LEGISLATIV PENTRU COOPERAREA INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  67 administrației publice locale, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și Legea nr. Teritoriul metropolitan - suprafața situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații reciproce de influență în domeniul 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice descriu structura organizatorică a asociațiilor căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare. Limita de dezvoltare intercomunitară, precum și condițiile în care autoritățile locale pot să contribuie cu teritoriului metropolitan depășește de regulă limita administrativă a localității și poate capital sau bunuri la proiecte comune sau să delege gestionarea serviciilor publice. depăși limita județului din care face parte. (Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul) Articolul 13 Asociații de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt conduse de un consiliu de administrație compus din drept privat, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale componente, desemnați de consiliul local sau de în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun consiliul județean, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, precum și la a unor servicii publice propunerea consilierilor locali sau județeni, după caz. Zona metropolitană - asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I și unitățile administrativ- (2) Consiliul de administrație este condus de un președinte ales cu votul majorității membrilor săi. teritoriale aflate în zona imediată (…) Autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale componente își păstrează autonomia locală, în condițiile legii. (3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administrație poate înființa un aparat tehnic, finanțat (Legea nr. 215/23.04.2001 a administrației publice locale - versiune actualizată, 06.07.2006) din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară. În 2008, cadrul financiar și de planificare pentru desemnarea polilor de creștere și a polilor (4) Organizarea și modul de funcționare a consiliului de administrație și a aparatului tehnic sunt stabilite de dezvoltare urbană a fost conturat prin Hotărârea Guvernului nr. 998/27.08.2008, acordând prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile prioritate investițiilor din programele cu finanțare UE și națională. Astfel, pentru perioada de consiliilor locale, respectiv județene asociate. programare 2007-2013, fiecare dintre cei șapte poli de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) s-au constituit ca zone metropolitane și au stabilit o formă de cooperare metropolitană. (Legea nr. 215/23.04.2001 a administrației publice locale - versiune actualizată, 06.07.2006) În plus, ultima modificare legislativă care vizează crearea de zone metropolitane în România datează din 2011 și se referă la municipalitățile de rang inferior. Aceasta a fost dezvoltată Articolul 35 Colaborare, cooperare, asociere, înfrățire, aderare prin legile nr. 215/23.04.2001 și 351/06.07.2001, prin care se permite reședințelor de județ să înființeze zone metropolitane. Totuși, această referință nu a fost încorporată în toate dispozițiile (1) Autoritățile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și legale existente cu privire la zonele metropolitane. servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe baza de contracte de asociere, în care se prevăd și sursele de finanțare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor de rangul I publice locale implicate. (…) sau a municipiilor reședință de județ, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. (2) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în (Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la - Rețeaua de localități - Formă consolidată de la 15.12.2018) înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. (…) Codul administrativ emis prin Ordonanța Guvernului 57/03.07.2019 cuprinde cele mai recente (3) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și dispoziții legale privind asocierile de unități administrativ-teritoriale (forme de organizare, în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociații de dezvoltare finanțare și funcționare), la articolele 89-91. comunitară, în limitele și în condițiile legii, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional și furnizarea în comun a unor servicii publice. (4) Asociațiile de dezvoltare comunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale Cadrul legislativ pentru finanțarea unităților administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-private, în condițiile legii. și funcționarea cooperării (5) Guvernul derulează programe naționale de dezvoltare în vederea stimulării asocierii unităților interjurisdicționale administrativ-teritoriale și a creșterii capacității administrative a acestora, finanțate anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor. Pe lângă definirea și delimitarea zonelor metropolitane și a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, cadrul legislativ românesc stabilește, de asemenea, mecanisme de finanțare (Legea nr. 273/29.06.2006 privind finanțele publice locale) și funcționare a cooperării interjurisdicționale. În acest sens, Legea nr. 215/23.04.2001 a 68 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CADRUL LEGISLATIV PENTRU COOPERAREA INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  69 posibilitatea de a elabora planuri de dezvoltare teritorială. Principalul organism administrativ Delegarea gestiunii unui serviciu de utilități publice - acțiunea prin care o unitate administrativ- care poate iniția și aproba aceste documente este Consiliul Județean, împreună cu parteneriatul teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori, în condițiile prezentei legi, furnizarea/prestarea periurban/metropolitan. Cu toate acestea, cu excepția cazurilor în care strategiile integrate de unui serviciu ori a unei activități din sfera serviciilor de utilități publice a cărui/cărei răspundere o dezvoltare urbană erau obligatorii pentru atragerea de fonduri UE [de exemplu, în POR 2014- are. Delegarea gestiunii unui serviciu/unei activități de utilități publice implică operarea propriu- 2020, Axa prioritară 4, era obligatorie includerea tuturor proiectelor stabilite în Planul de acțiune zisă a serviciului/activității, punerea la dispoziție a sistemului de utilități publice aferent serviciului/ al Planului de mobilitate urbană durabilă (PMUD), în portofoliul de proiecte al Strategiei integrate activității delegat/delegate, precum și dreptul și obligația operatorului de a administra și exploata de dezvoltare urbană (SIDU) asociat aceluiași teritoriu, urban sau metropolitan], orașele planifică sistemul de utilități publice respectiv. Delegarea gestiunii poate fi efectuată și de asociațiile de rar la nivel metropolitan sau periurban, deoarece nu există mecanisme de control, stimulente și dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în numele și pe seama sancțiuni pentru lipsei strategiilor cerute de lege. unităților administrativ-teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de acestea. În ceea ce privește instrumentele de planificare teritorială, există mai multe suprapuneri și (Legea nr. 51/08.03.2006 a serviciilor comunitare de utilități publice) neconcordanțe între strategiile de dezvoltare urbană, strategiile periurbane/metropolitane, planurile de dezvoltare teritorială metropolitană, planurile generale de dezvoltare urbană, În ceea ce privește planificarea strategică, cadrul legal național descrie instrumentele disponibile, planurile de mobilitate durabilă - toate referitoare la același teritoriu (în anumite situații sau chiar obligatorii, pentru planificarea strategică și spațială a teritoriilor funcționale, precum și acestea trebuie dezvoltate la nivel metropolitan). Un sistem integrat și unitar de planificare ar entitățile administrative responsabile de inițierea și aprobarea acestor documentații. trebui să sprijine cooperarea interjurisdicțională, clarificând cerințele, actorii și instrumentele pentru planificarea metropolitană. În vederea asigurării dezvoltării coerente și durabile, corelării priorităților de dezvoltare și eficientizării investițiilor publice, valorificării resurselor naturale și culturale, autoritățile administrației publice În ceea ce privește cooperarea interjurisdicțională, unitățile administrative românești pot colabora locale ale unităților administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane și zonelor metropolitane și se pot asocia pentru a asigura gestionarea unui serviciu/activitate de utilități publice și pentru definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca a dezvolta sistemul de utilități publice. Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități documentație de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale. publice este și actul legislativ care definește mecanismul de colaborare în cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, iar tipologiile serviciilor de utilități publice și actele de asociere sunt Strategia de dezvoltare periurbană/metropolitană se elaborează în cadrul unui parteneriat definite prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și format din reprezentanți ai consiliului județean și ai autorităților administrațiilor publice locale din a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile orașul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, și, după caz, din reprezentanți de utilități publice. ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene34. Această documentație se finanțează de către partenerii asociați și/sau de consiliul județean și se aprobă de către consiliul județean, cu avizul parteneriatului periurban. Pentru localitățile de rang 1 și 2, Secțiunea a 2-a - Asociațiile de dezvoltare intercomunitară strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului și planurile de Articolul 10 mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se inițiază de către consiliul județean sau de către orașul-centru polarizator. În cazul municipiului București, inițierea strategiei de dezvoltare teritorială (1) Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale, în limitele competențelor autorităților lor zonală periurbană/metropolitană se poate face de către Consiliul General al Municipiului București, deliberative și executive, pot să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în scopul constituirii în parteneriat cu administrațiile publice locale implicate, și de către Ministerul Dezvoltării Regionale, unor asociații de dezvoltare intercomunitară având ca scop furnizarea/prestarea în comun a Administrației Publice și Fondurilor Europene, în condițiile legii. serviciilor comunitare de utilități publice și înființarea, modernizarea, reabilitarea și/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente. Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZIC, PATZIO, PATZM) are rol director și se realizează în vederea soluționării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi: (4) Unitățile administrativ-teritoriale pot mandata, în condițiile legii, asociațiile de dezvoltare a) intercomunale sau interorășenești, compuse din unități administrativ-teritoriale de bază, comune intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, prin hotărâri ale autorităților lor și orașe; deliberative, să exercite, pe seama și în numele lor, dreptul de a delega gestiunea serviciilor de utilități b) interjudețene, înglobând părți din județe sau județe întregi; publice transferate în responsabilitatea asociațiilor, inclusiv dreptul de a pune la dispoziție sistemele de utilități publice aferente serviciilor de utilități publice transferate. (Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul) (Legea nr. 51/08.03.2006 a serviciilor comunitare de utilități publice) Conform legii, zonele urbane funcționale și zonele metropolitane au responsabilitatea de a elabora strategii de dezvoltare ca fundament pentru planurile urbane generale și au, de asemenea, 34 În prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 70 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CADRUL LEGISLATIV PENTRU COOPERAREA INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  71 substanțial la implementarea cu succes a proiectelor majore. În România, acest tip de parteneriat Articolul 2 se instituie, de regulă, în mod direct între sectorul privat și unitățile administrative locale. Cadrul legislativ pentru implicarea sectorului privat este stabilit în principal prin Ordonanța (1) O asociație de dezvoltare intercomunitară înființată și organizată în temeiul Legii nr. 51/2006, Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Legea nr. 31/1990 privind societățile cu modificările și completările ulterioare, poate să aibă ca obiect de activitate unul sau mai multe comerciale, Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii servicii comunitare de utilități publice, respectiv: autonome și societăți comerciale sau Ordonanța Guvernului nr. 39/2018 privind PPP. a) serviciul de alimentare cu apă; b) serviciul de canalizare și epurare a apelor uzate; c) serviciul de colectare, canalizare și evacuare a apelor pluviale; Persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general d) serviciul de producere, transport, distribuție și furnizare de energie termică în sistem sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot centralizat; constitui asociații ori fundații (Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații). Asociațiile și fundații sunt entități juridice private, cu scop nepatrimonial. e) serviciul de salubrizare a localităților; f) serviciul de iluminat public; În vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți cu personalitate juridică (Legea nr. 31/1990 privind societățile g) serviciul de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale; comerciale). Scopul este de a desfășura activități cu scop lucrativ. h) serviciul de transport public local. Unitățile economice de stat, indiferent de organul în subordinea căruia își desfășoară activitatea, se (2) Face excepție de la prevederile alin. (1) serviciul de alimentare cu apă și de canalizare pentru care organizează și funcționează (...) sub formă de regii autonome sau societăți comerciale. se pot constitui numai asociații de dezvoltare intercomunitară cu un singur obiect de activitate, distinct. Unitățile economice de stat, cu excepția celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub formă de societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată. (Legea nr. 15/1990 privind (Hotărârea nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale) dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice) În funcție de serviciul de utilitate publică furnizat sau delegat de către unitățile administrative sau de către asociațiile de dezvoltare intercomunitară, o serie de alte acte legislative sectoriale Parteneriatul public-privat este definit ca având drept obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/ sunt relevante și în procesul de furnizare a serviciilor, precum Legea nr. 241/2006 a serviciului de sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui alimentare cu apă și de canalizare, Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, serviciu public. Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local sau Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente principale: din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și 1107/70 ale Consiliului. • cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public; Cadrul legislativ pentru implicarea • durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil; sectorului privat în modelele de • finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a cooperare interjurisdicțională fondurilor private cu fonduri publice; • atingerea scopului urmărit de partenerul public și partenerul privat; Având în vedere complexitatea intervențiilor necesare la nivel regional/metropolitan/ intermunicipal, și sectorul privat poate fi implicat în cooperarea interjurisdicțională, care poate • distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fi sub forma unei asociații, a unei societăți comerciale sau a unui parteneriat public-privat. fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc. Câteva exemple pot fi identificate în cazul organizațiilor de management al destinației (OMD) din sectorul turismului sau al parteneriatelor bazate pe programe (de exemplu, grupuri de acțiune (Ordonanța Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat) locală sau parteneriate de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității). În același timp, parteneriatul public-privat este, de asemenea, un instrument relevant care poate contribui 72 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ Concluzii Cadrul legislativ reglementează mai multe aspecte importante privind cooperarea interjurisdicțională din România, inclusiv: • Criteriile de definire și delimitare pentru zonele metropolitane ca teritoriul în care se stabilesc relații reciproce de influență între mai multe unități administrative; • Definirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ca structură legală a cooperării intermunicipale; • Structura organizatorică generală a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară; • • Condițiile în care autoritățile locale pot contribui cu capital sau bunuri la proiecte comune; Condițiile în care autoritățile locale pot delega gestionarea serviciilor publice sau MODELE DE COOPERARE dezvoltarea sistemului de utilități publice; INTERJURISDICȚIONALĂ • Tipologiile serviciilor de utilități publice pentru gestionarea cărora unitățile administrative pot colabora; ÎN ROMÂNIA • Structurile și instrumentele legale pentru implicarea sectorului privat în cooperarea interjurisdicțională. Cadrul legislativ este destul de flexibil și nu stabilește condiții prescriptive (scară teritorială, număr de locuitori, domenii de cooperare etc.) care ar putea limita cooperarea interjurisdicțională și înființarea și funcționarea zonelor metropolitane. Cu toate acestea, cadrul legal existent nu stabilește scopuri clare, obiective și atribuții ale structurilor metropolitane, iar nivelul metropolitan nu este considerat un nivel administrativ prin lege. Asocierea este voluntară, iar cooperarea interjurisdicțională poate fi identificată la niveluri teritoriale diferite, adesea suprapuse: • ZUF/zona metropolitană (ex. ADI metropolitane), • Județean (ADI cu servicii și utilități cu scop unic, de exemplu, gestionarea deșeurilor), • Regional/subregional/interregionale (ex. GAL, microregiuni, ADI cu servicii și utilități cu scop unic, de exemplu, apă și ape uzate). În acest context, ADI metropolitane consacrate cer un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională. Pentru a sprijini cooperarea interjurisdicțională în zonele urbane, stabilirea unor linii directoare pentru planificarea metropolitană și definirea competențelor și a funcțiilor ZUF și ale zonelor metropolitane ar trebui să fie prioritare. MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  75 Așa cum s-a menționat mai sus, cele mai comune modele de cooperare interjurisdicțională din România sunt ADI cu scopuri multiple și cu scop unic și parteneriatele bazate pe programe și proiecte. Cooperarea vizează o diversitate de domenii și niveluri teritoriale, după cum urmează: TABELUL 4. Modele de cooperare interjurisdicțională în România MODELE ACTIVE DE MODEL DE COOPERARE TERITORIALĂ SCURTĂ DESCRIERE COOPERARE ÎN ROMÂNIA ADI pentru gestionarea și furnizarea transportului public ADI transport public în mai multe localități; delegarea furnizării serviciilor este reglementată prin lege și regulamente UE ADI dezvoltată la nivel de județ sau de zonă, reglementată ADI apă și ape uzate prin legislația națională ADI dezvoltată la nivel de județ, reglementată prin ADI gestionarea deșeurilor legislația națională Entități intercomunitare CU ADI între mai multe localități pentru gestionarea în comun SCOP UNIC ADI pentru gestionarea infrastructurii și reabilitarea infrastructurii de transport, iluminat public fizice etc. Asociere între parteneri publici și privați (poate include localități, Consiliul Județean, operatori de turism și Asociație de turism - potențială alte companii din domeniu, ONG-uri etc.) Pe măsură ce organizație de management al legea privind OMD este finalizată, asociațiile de turism destinației (OMD) au potențialul de a evolua în OMD, funcționând într-o manieră mai structurată și în concordanță cu cadrul european. ADI formată din unul sau mai multe orașe și localitățile IDA zonă metropolitană rurale din jurul lor și, uneori, din Consiliul Județean, înființată în scopul dezvoltării integrate Entități IDA formată din mai multe localități (de obicei, incluzând Asociere intercomunitară pentru intercomunitare CU comune și orașe), înființată în scopul unor servicii sociale cooperare și dezvoltare comunitară, SCOPURI MULTIPLE și de educație comune sau proiecte de dezvoltare, dezvoltare durabilă etc. (ADI) protecția mediului, cooperare internațională etc. ADI înființată pe baza delimitărilor istorice / turistice, Asociație de dezvoltare microregională pentru dezvoltarea integrată a unei microregiuni specifice 76 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  77 Federația este un actor activ în dezvoltarea cadrului normativ privind cooperarea interjurisdicțională MODELE ACTIVE DE MODEL DE și metropolitană și în consolidarea capacităților în domeniu, susțin inițiative care vizează COOPERARE TERITORIALĂ SCURTĂ DESCRIERE COOPERARE creșterea rolului asociațiilor metropolitane în dezvoltarea regională. De exemplu, prin proiectul ÎN ROMÂNIA POLICENTRIC (finanțat prin Programul operațional de dezvoltare a capacității administrative), Asociere de parteneri publici, privați și ONG-urilor, cu scopul Grup de acțiune locală (GAL) pentru de a dezvolta și implementa o strategie participativă s-a realizat o analiză extinsă a zonelor metropolitane din Europa și din România. În actuala dezvoltare rurală integrată pentru dezvoltarea socioeconomică a zonelor perioadă de programare, federația implementează proiectul METROPOLITAN, sprijinind ADI care rurale; implementează abordarea LEADER - DLRC gestionează transportul public - în prezent unul dintre subiectele principale pentru cooperarea Asociere de parteneri publici, privați și ONG-urilor, cu scopul intermunicipală din România. PARTENERIAT Grup de Acțiune Locală pentru Pescuit de a dezvolta și implementa o strategie participativă PE BAZĂ DE (GALP) integrată în domeniul pescuitului; implementează PROGRAME abordarea LEADER - DLRC TABELUL 5. Identificarea acordurilor de cooperare teritorială multimunicipale active pentru cele 39 de municipii Asociere de parteneri publici, privați și ONG-uri, cu scopul actuale conform articolului 7 de a dezvolta și implementa o strategie participativă integrată de dezvoltare socioeconomică în zonele urbane MODEL DE defavorizate; implementează abordarea DLRC PARTICIPAREA LA ALTE ACORDURI DE MUNICIPIU COOPERARE COOPERARE TERITORIALĂ PARTENERIATE PE METROPOLITANĂ 36 BAZĂ DE PROIECTE Acorduri de parteneriat ad-hoc pentru dezvoltarea de proiecte · ADI transport public, cuprinde o parte din teritoriul (ex. dezvoltare rutieră transjurisdicțională) metropolitan37 · GAL urban Alba Iulia ADI, 124.626 de locuitori · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Identificarea acordurilor de cooperare · · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) teritorială multimunicipale active Alexandria - · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate pentru cele 39 de municipii actuale · ADI transport public, cuprinde Aradul și 2 comune (Ghioroc și Săvârșin) conform articolului 7 Arad - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate În perioada de programare actuală, reședințele de județ din România (exceptând Tulcea, care · GAL urban ADI, 241.619 locuitori, este inclusă în ITI Delta Dunării) au făcut obiectul dezvoltării urbane integrate în sensul articolului Bacău membră FZMAUR · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) 7 FEDR. Cu toate că mai mult de jumătate dintre orașe (a se vedea tabelul de mai jos) sunt · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate implicate în cooperarea metropolitană sub formă de ADI, doar cei 7 poli de creștere (evidențiați · Delegarea gestionării transportului public local de către cu albastru) au dezvoltat strategii de dezvoltare urbană integrată la nivel metropolitan. O ADI metropolitană către un furnizor metropolitan posibilă explicație ar fi că faptul obligația de a elabora strategii de dezvoltare urbană și planuri privat38 ADI, 215.932 de locuitori, de mobilitate urbană a fost impusă numai pentru poli de creștere la nivel de zonă metropolitană, Baia Mare membră FZMAUR · GAL urban ca o condiție pentru obținerea finanțării din POR 2014-2020. Polii de dezvoltare (evidențiați cu · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) albastru deschis) arată o implicare mai mică în cooperarea metropolitană și în alte acorduri de · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate cooperare teritorială. · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Bistrița - Cooperarea metropolitană în România este sprijinită de Federația Zonelor Metropolitane din · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate România (FZMAUR), o organizație neguvernamentală înființată cu scopul de a-și reprezenta · GAL urban membrii în relația cu autoritățile publice centrale, precum și în relațiile cu organisme sau instituții ADI, 143.193 de locuitori, Botoșani · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) internaționale. Misiunea FZMAUR este de a contribui la dezvoltarea policentrică a României prin membră FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate implicarea activă în procesul de realizare a coeziunii teritoriale, sociale și economice în zonele metropolitane existente și în aglomerările urbane. Federația cuprinde în prezent 14 membri35 printre care se numără toți cei 7 poli de creștere și Zona Metropolitană București. 36 Populație conform Recensământului populației și locuințelor, 2011 37 http://www.stpalba.ro/index.php 35 http://fzmaur.ro/wordpress/ 38 http://www.zmbm.ro/servicii-publice/transport-public-local-1.html 78 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA  79 MODEL DE MODEL DE PARTICIPAREA LA ALTE ACORDURI DE PARTICIPAREA LA ALTE ACORDURI DE MUNICIPIU COOPERARE MUNICIPIU COOPERARE COOPERARE TERITORIALĂ COOPERARE TERITORIALĂ METROPOLITANĂ METROPOLITANĂ · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) ADI, pol de creștere, · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Brăila - Iași 403.572 de locuitori, · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate membră FZMAUR · ADI transport public, cuprinde teritoriul metropolitan · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) ADI, pol de creștere, Miercurea Ciuc - Brașov 410.808 locuitori, membră · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI transport public, cuprinde Oradea, Borș și Sînmartin41 · ADI transport public, cuprinde Buzăul și 2 comune ADI, 245.537 de locuitori, Oradea (Mărăcineni și Sapoca)39 membră FZMAUR · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Buzău - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI transport public42 cuprinde Piatra Neamț, Roznov, Alexandru cel Bun, Dumbrava Roșie, Săvinești, Gîrcina · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Călărași - Piatra Neamț · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI transport public, cuprinde o parte din teritoriul ADI, pol de creștere, metropolitan40 · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Cluj-Napoca 418.153 de locuitori, Pitești ADI, 206.082 de locuitori · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate membră FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · GAL urban ADI, pol de creștere, ADI, pol de creștere, · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Ploiești · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) 336.203 locuitori Constanța 434.265 de locuitori, · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate membră FZMAUR ADI, 167.455 de locuitori, · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) ADI, pol de creștere, · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Râmnicu Vâlcea Craiova 356.544 de locuitori, membră FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate membră FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · GAL urban · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Reșița ADI, 100.957 de locuitori · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Deva ADI, 149.198 de locuitori · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Drobeta Turnu-Severin - ADI, 217.403 locuitori, · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate Satu-Mare membră FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI transport public, cuprinde Focșani și comunele din · GAL urban jur (Golești, Câmpineanca, Vînători, Răstoaca, Milcovul) Sfântu Gheorghe - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Focșani - · GAL urban · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate Sibiu - · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · GAL urban · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Galați - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Slatina - · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · GAL urban · GAL urban Slobozia - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Giurgiu - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Suceava ADI, 167.095 de locuitori · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate 39 http://www.adibuzaumaracineni.com.ro/ 41 https://www.transregio.ro/retea-transport/programul-de-transport 40 http://www.amtpcluj.ro/ 42 http://www.adiurbtrans.ro/ 80 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ MODEL DE PARTICIPAREA LA ALTE ACORDURI DE MUNICIPIU COOPERARE COOPERARE TERITORIALĂ METROPOLITANĂ · GAL urban Târgoviște - · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Târgu Jiu - · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · GAL urban Asociație metropolitană, Târgu Mureș 204.158 de locuitori, · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) EXEMPLE DE COOPERARE membră FZMAUR · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate INTERJURISDICȚIONALĂ · Societatea de Transport Public Timișoara furnizează transport public zonei metropolitane ADI, pol de creștere, · GAL urban ÎN ZONELE URBANE DIN Timișoara 387.604 locuitori, membră FZMAUR · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) ROMÂNIA · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Vaslui ADI, 86.943 de locuitori · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate · ADI gestionarea deșeurilor (nivel județean) Zalău ADI, 133.044 de locuitori · ADI județeană/zonală pentru apă și ape uzate Legenda: poli de creștere poli de dezvoltare În afară de cele 39 de municipii conform articolului 7, Bucureștiul și Tulcea sunt, de asemenea, implicate în structuri de cooperare interjurisdicțională. Tulcea a avut un statut special în perioada de programare 2014-2020, fiind inclusă în ITI Delta Dunării, singurul ITI din România. Bucureștiul face parte din ADI Zona Metropolitană București43, care cuprinde Municipiul București și județul Ilfov. De asemenea, Bucureștiul este în proces de implementare a Planului de mobilitate durabilă, inclusiv a sistemului de transport public metropolitan. A se vedea în anexa 1 lista completă a ADI metropolitane înființate oficial în România. 43 https://www.adizmb.ro/ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 83 Zona Metropolitană Oradea În calitate de asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) de drept privat și de utilitate publică, Zona Metropolitană Oradea (ZMO) a beneficiat de corelarea între Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații și prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, care recunosc zonele metropolitane ca obiective de interes public. De asemenea, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale permite cooperarea financiară referitor la proiecte de interes public în care sunt implicate mai multe structuri administrative/teritoriale. ZMO a fost creată în 2005, prin asocierea municipiului Oradea cu UAT aflate în imediata sa apropiere, și anume: Biharia, Borș, Cetariu, Girișu de Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Toboliu, Sînmartin și Sîntandrei. Scopul asociației este de a: Stimula și sprijini creșterea prosperității teritoriului metropolitan, respectiv creșterea bunăstării cetățenilor cu obiectivul final al creșterii calității vieții. Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare durabilă a teritoriului metropolitan, în contextul formării în perspectivă a unui spațiu urbanistic comun la nivelul membrilor, urmărindu-se astfel implementarea tuturor principiilor necesare asigurării coeziunii teritoriale. Între principalele direcții de activitate a asociației regăsim elemente legate de promovarea unei strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicarea unor politici publice de facilitare și sprijinire a investițiilor directe, de elaborare a unor proiecte cu impact major pentru sustenabilitatea zonei. Principalele activități ale asociației sunt: • Elaborarea, menținerea și implementarea unui concept strategic coerent de dezvoltare economică a zonei metropolitane; • Promovarea strategiei de dezvoltare economică a zonei și realizarea marketingului acesteia în relațiile cu investitorii; • Dezvoltarea de proiecte de interes pentru zona metropolitană; • Atragerea de fonduri de finanțare nerambursabilă și elaborarea de documentații economice în vederea dezvoltării zonei; • Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea pe baza Planului Urbanistic General al fiecărei unități teritorial-administrative aparținând zonei; 84 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 85 • Elaborarea master planului Zonei Metropolitane Oradea pe baza planurilor de management 4. Planificare eficientă și integrată la nivel de zonă metropolitană ale fiecărei unități administrative componente; Spre deosebire de proiectele de infrastructură individuale ale UAT, cele asumate de • Atragerea de investiții străine și interne directe pentru zona metropolitană; ZMO se axează pe planificare integrată pentru asigurarea mobilității forței de muncă, evitarea aglomerării și păstrarea resurselor umane în zonă. Astfel, în cazul proiectelor • Promovarea și susținerea activității sectorului de întreprinderi mici și mijlocii, incluzând de construcții rutiere în interiorul ZMO, acestea se întemeiază pe un plan care include facilitarea acestora de a accede la finanțări de pe piețele de capital sau din surse trotuarul, pistele de biciclete, dar și iluminatul stradal sau stațiile de autobuze, astfel provenite din fonduri internaționale; și încât acestea să aibă utilizări multiple și să răspundă unor nevoi diverse de mobilitate. • Alte activități relevante pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Oradea. Zonele metropolitane se confruntă cu probleme comune, precum schimbările economice, ADI în contextul atragerii fondurilor europene și posibilei incluziunea socială, expansiunea rapidă și necontrolată a orașelor, traficul aglomerat, prejudicii aduse mediului și poluare - al căror impact depășește limitele sale administrative. Abordarea utilizări a instrumentului ITI în perioada 2021-2027 acestor probleme la scară metropolitană este recomandată atât pentru simplificarea etapelor În contextul fondurilor de pre-aderare, au existat preocupări privind lucrările de infrastructuri urbane procedurale, cât și pentru alinierea proiectelor la o strategie multisectorială coerentă care în Zona Metropolitană Oradea. Un alt domeniu avut în vedere în această perioadă a fost cel al integrează nevoile de dezvoltare ale membrilor UAT. Unele dintre activitățile desfășurate de ZMO managementului deșeurilor. și lecțiile învățate din acestea pot fi adaptate și reproduse de orice asociație de dezvoltare intercomunitară interesată de dezvoltarea metropolitană. După aderarea la UE și stabilirea polilor naționali de creștere în 2008 (municipiile Brașov, Cluj- Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara), investițiile s-au bazat pe programe cu finanțare comunitară națională, alocat în mod prioritar acestor orașe. Una dintre liniile de acțiune Beneficiile coordonării metropolitane din timpul perioadei de programare 2007-2013 a fost crearea de operatori regionali de servicii publice (deținuți de stat sau sub formă de parteneriate public-private). Câteva dintre beneficiile și avantajele oferite de coordonarea metropolitană în Oradea includ: În perioada de programare 2014-2020, ZMO a urmărit să devină un actor eligibil pentru fonduri 1. Impact multijurisdicțional dedicate/axe prioritare dedicate dezvoltării metropolitane. Astfel, una dintre priorități era crearea Un prim beneficiu al acestei forme de asociere constă în impactul multijurisdicțional de documente programatice pentru dezvoltare la nivel metropolitan. În contextul pregătirii noii al anumitor proiecte, precum cele din sectorul public (alimentarea cu apă, rețeaua de perioade de programare 2014-2020, Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din canalizare și tratarea apei uzate, igiena localităților sau transportul public de pasageri - România (FZMAUR) a inclus următoarele recomandări: în special în orașele cu număr mare de navetiști - la nivelul ZMO). Acordarea calității de beneficiar eligibil pentru Programul Operațional Regional și Programele 2. Rezultate concrete într-un timp mai scurt Operaționale Sectoriale și pentru zonele metropolitane stabilite la nivelul celor 13 poli de dezvoltare În calitate de ADI, ZMO funcționează în conformitate cu legislația în domeniul achizițiilor urbană, în contextul în care cei 13 poli de dezvoltare urbană, respectiv municipiile Arad, Baia Mare, publice (asemeni autorităților publice), dar are un mai mare grad de specializare în Bacău, Brăila, Galați, Deva, Oradea, Pitești, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș domenii specifice de activitate și o povară birocratică redusă. Astfel, ZMO este definită au funcțiuni la fel de importante în accelerarea procesului de urbanizare, de concentrare economică ca entitate care completează managementul public și care poate oferi o abordare mai respectiv de conectare a diferitelor bazine de forță de muncă, contribuind astfel, pe deplin, la dezvoltarea flexibilă. policentrică a României. În acest sens, reamintim faptul că în perioada de programare 2007-2013, doar cei 7 poli de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara) au putut 3. Delegarea propriilor atribuții și bugetul dezvolta Între sursele de venituri la bugetul ZMO se numără contribuțiile și taxele de membru, dar proiecte cu impact metropolitan, prin intermediul Axei 1 din POR, în timp ce polii de dezvoltare urbană permite și plata costurilor de întreținere sau a cheltuielilor urgente neprevăzute. Deși unele au fost excluși în totalitate de la dezvoltarea unor astfel de proiecte cu impact metropolitan, prin faptul comunități solicită și obțin fonduri pentru anumite investiții, acestea au nevoie de un că intervențiile finanțate prin Axa 1 POR puteau avea loc doar în aria lor intraurbană. procent de cofinanțare și de un flux de lichidități, dar și de expertiza oferită de ZMO și de municipiul reședință de județ. „Contribuția noilor membri la patrimoniul Asociației reflectă De asemenea, credem că este necesară transformarea Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană (Axa o contribuție valorică raportată la populația unităților administrativ-teritoriale, în valoare 1, POR) în Planuri Integrate de Dezvoltare Metropolitană, astfel încât să existe o alocare concretă pentru de 0,1 lei/locuitor.” cele 20 de zone metropolitane stabilite la nivelul celor 13 poli de dezvoltare urbană, respectiv cei 7 poli de creștere, în conformitate cu H.G. 998/2008. Pentru a implementa un proiect intercomunitar, comunele implicate pot delega investițiile în nume propriu, cu o contribuție suplimentară. Pe lângă contribuțiile individuale, UAT și O altă recomandare privind aplicarea investițiilor teritoriale integrate a fost „luarea în considerare, ZMO individuale pot încheia acorduri prin care să delege responsabilități suplimentare în procesul de programare aferent perioadei 2014-2020, a respectării H.G. 998/2008 pentru către ADI, atunci sunt disponibile expertiza și capacitățile necesare. 86 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 87 desemnarea polilor de creștere și a polilor de dezvoltare urbană, astfel încât și cei treisprezece Pentru Zona Metropolitană Oradea, cel mai important sector din prima etapă a fost cel al poli de dezvoltare urbană să poată fi beneficiari eligibili ai acestor instrumente.” În perioada de infrastructurii de bază - utilități publice, în special sectorul alimentării cu apă și canalizării, urmat programare 2014-2020, planificarea la nivelul polilor de creștere urma a fi realizată prin intermediul de transportul metropolitan. Există, de asemenea, câteva excepții pentru care, conform legii, este strategiilor integrate de dezvoltare urbană (SIDU). Cu toate acestea, finanțarea intervențiilor necesară mandatarea exclusivă a instituției Consiliului Județean (cum ar fi iluminatul public, pentru Axa 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - a fost direcționată către centrele urbane fondul forestier, zonele protejate naturale, activitățile cu gaze naturale). Pentru alte zone, în polarizate, astfel încât fondurile au fost utilizate preponderent pentru centre și mai puțin pentru funcție de capacitate, expertiză și prioritizare la nivel metropolitan, ZMO și-a asumat atribuțiile zonele metropolitane (poate ca o consecință a faptului că polii de dezvoltare puteau alege să necesare și a creat entitățile necesare pentru implementarea proiectelor. dezvolte strategii doar la nivelul municipiului respectiv). Transportul metropolitan Prin urmare, fondurile europene în cadrul Axei 4 a POR - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile au fost utilizate pentru municipiul Oradea, dar s-au dovedit insuficiente pentru dezvoltarea coridorului Chiar înainte ca delegarea transportului la nivel metropolitan sau județean să fie clar metropolitan, cu toate că această zonă era inclusă în planul de mobilitate. În acest context, primele reglementată, a fost implementat un proiect pilot de succes care oferea condițiile necesare proiecte de la nivel metropolitan, precum programele transfrontaliere (piste de biciclete, transport extinderii transportului metropolitan în întreaga zonă. transfrontalier/interregional) au fost finanțate din surse locale. Scopul acestora era de a crea premisele dezvoltării urbane, programele de finanțare existente incluzând documentația tehnică și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transregio, formată din municipiul Oradea și două studiile pregătitoare. comune învecinate, a fost creată în 2012 și permite operarea unei rețele de transport metropolitan integrat de către societatea locală de transport din Oradea. Asociația a fost creată „în scopul Pentru viitorul exercițiu bugetar, ZMO se prezintă ca zonă metropolitană funcțională cu experiență înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de relevantă, care poate reprezenta o entitate eligibilă pentru atragerea de fonduri pentru dezvoltare, transport public pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și pentru fie prin intermediul unui punct suplimentar pentru întrunirea condițiilor unei ADI metropolitane realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, funcționale, fie printr-o axă dedicată. Acest lucru este permis parțial de existența unui portofoliu modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente Serviciului. ” de proiecte și documente de planificare integrate. În prezent, operatorul de transport local (OTL) oferă servicii pentru municipiile Borș și Sânmartin, În cazul zonelor metropolitane nou sau relativ recente, un fond dedicat pregătirii de proiecte iar până în 2023, după expirarea contractelor cu operatorii privați, se dorește extinderea serviciilor (documentație tehnică, studii etc.) se poate dovedi o opțiune viabilă pentru desfășurarea de proiecte către toți municipiile membre ale ZMO care doresc să se alăture. Acest proiect pilot a presupus intercomunitare durabile în jurul centrelor urbane, inclusiv poli de dezvoltare urbană, adaptate introducerea unui sistem integrat de tarifare pentru toate trei localitățile, care include o ofertă capacității funcționale și expertizei existente. preferențială pentru transportul public în Oradea. Internalizarea aparatului tehnic Exemple de cooperare multijurisdicțională în Zona Internalizarea serviciilor la un nivel cât mai înalt este una dintre politicile definitorii ale ZMO. Strategia Metropolitană Oradea de dezvoltare și planul de mobilitate sunt create și actualizate de o echipă internă. Expertiza externă a fost evitată pentru a asigura continuitatea operațională în cadrul ADI, concomitent cu ZMO ca asociație comună pentru ADI specializate obținerea de economii privind cheltuielile curente (inclusiv salarii), care sunt acoperite prin finanțări Pentru Zona Metropolitană Oradea, primele activități asumate au constat în acordarea de atenție UE, internalizarea permițând evitarea riscurilor caracteristice externalizării. În acest context, ZMO infrastructurii de bază și utilităților publice - de exemplu, sectorul apei și apei uzate. În 2006, are rol de autoritate de management, care selecționează proiecte în urma unei analize tehnice și sarcina dezvoltării acestora a fost alocată operatorilor regionali, societăți în scopurile definiției atribuirii unui punctaj. De asemenea, ZMO oferă asistență tehnică UAT membre, precum consultanță din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu capital social integral de stat, înregistrate gratuită la redactarea proiectului și pregătirea cererilor de finanțare. în unele sau toate TAU dintr-o ADI. Datorită acestui fapt, dar și pentru că Zona Metropolitană Oradea fusese deja creată cu un an înainte, ZMO a luat măsuri pentru ca beneficiarul operatorului Schimbul de experiență între membrii ZMO regional să poată fi un departament tehnic specific din cadrul ADI, astfel încât să nu mai fie nevoie de crearea unei entități separate pentru monitorizarea și reglementarea activității în Membrii ZMO au încheiat un protocol pentru schimburi de experiență, prin care orice capacitate sectorul alimentării cu apă și canalizării. specializată deținută de unul dintre membri poate fi accesată și de alți membri. Aceste schimburi includ, de exemplu, mandatarea ZMO autorizate să pregătească și să implementeze activități. Totuși, atunci nu s-a reușit acest lucru, astfel încât au fost create mai multe ADI. Aceste ADI sunt exploatate, dotate cu personal și controlate de asociația centrală a ZMO. Această soluție Rol activ în asumarea de atribuții și formarea de parteneriate a fost complicată suplimentar de cerința ca monitorizarea operatorilor de servicii publice să fie Chiar și în lipsa unei legislații dedicate zonelor metropolitane, la nivelul ZMO a existat o dinamică centralizată într-o formă de asociație teritorială. proactivă de asumare a atributelor prevăzute de legislația curentă, prin crearea a diverse forme 88 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 89 de parteneriate și asocieri. Scopul acestor măsuri a fost de a depăși statutul de simplă platformă Cooperarea transfrontalieră de comunicare sau planificare și de permite o participare activă la implementarea proiectelor intercomunitare. Datorită poziționării sale geografice, ZMO a participat în mod activ la găsirea de atribuții suplimentare la nivel metropolitan, în context transfrontalier. Prin dezvoltarea Programului de Principalele direcții de obținere a acestui deziderat au constat în asigurarea capacității instituționale cooperare transfrontalieră România-Ungaria și evoluția acestuia într-o entitate de cooperare a membrilor UAT, precum și asistență tehnică în dezvoltarea de proiecte, pregătirea de studii de teritorială europeană, ZMO își poate asuma un rol de autoritate de management în scopul gestionării fezabilitate pentru justificarea diverselor investiții și extinderea serviciilor publice de alimentare finanțării disponibile în zona transfrontalieră. Un exemplu de astfel de cooperare transfrontalieră cu apă, de canalizare, de colectare a deșeurilor și de transport, în scopul maximizării beneficiilor este reprezentat de Centrul pentru energii regenerabile BIO - REN din Oșorhei. Investiția pentru cartierelor din municipiul Oradea. realizarea Centrului pentru energii regenerabile din comuna Oșorhei este rezultatul unui proiect transfrontalier inițiat în 2011, în cadrul Programului operațional de cooperare transfrontalieră În acest context, ZMO a reușit să facă investiții în infrastructura rutieră, oferind câteva dintre Ungaria - România 2007-2013, de către Asociația de dezvoltare intercomunitară Zona Metropolitană puținele exemple de asumare a unor investiții publice prin intermediul unei ADI, care funcționează Oradea, în parteneriat cu Primăria comunei Oșorhei, în colaborare cu Primăria Teglas (Ungaria) și în conformitate cu H.G. 26 / 2000. Asociația pentru afaceri și forță de muncă din Hajdu-Bihar. Legea 273 / 2006 privind finanțele publice locale permite asocierilor de UAT să implementeze Ca urmare a acestui proiect, centrul a fost inaugurat în 2014, oferind spațiu și o infrastructură investiții comune. Legea le permite acestora să autorizeze ZMO atât pentru proiectarea, cât și specifică pentru societăți din industria energiei regenerabile, și având rolul de a promova acest executarea investițiilor de interes public comun. Un astfel de exemplu este reprezentat de realizarea sector și a dezvolta sectoarele economice adiacente. De asemenea, centrul BIO - REN găzduiește șoselei Oradea - Sântandrei, prin semnarea unui contract de cesionare a dreptului de a obținere a conferințe, seminare, prezentări, târguri și expoziții pe teme din domeniul energiilor regenerabile. autorizației de construcție pentru o șosea metropolitană. Succesul acestui proiect de parteneriat constituie un exemplu de bune practici pentru colaborarea intercomunitară, transfrontalieră și interinstituțională în cadrul unei ADI pentru dezvoltare Cesionarea dreptului de a obține autorizația de construcție pentru șoseaua metropolitană metropolitană de interes general. - contractul de cesionare făcea referire la proiectarea și construcția unei șosele cu o lungime de 3499,90 m, semnat între municipiul Oradea și comuna Sântandrei, în calitate de cedent, și Zona Metropolitană Oradea, în calitatea de cesionar, în scopul desfășurării procedurii de achiziții publice Utilizarea legislației pentru eficientizarea resurselor existente pentru proiectarea de drumuri și lucrări de construcții în numele membrilor. Prin această formă Deoarece finanțarea rambursabilă pentru prefinanțare și/sau cofinanțare a proiectelor finanțate de cesionare, procesul de achiziții publice a presupus o singură procedură, prin este evitat riscul de din fonduri europene nerambursabile este exclusă de la calculul ratei de îndatorare de până la fragmentare și realizare parțială a proiectului. 30%, a existat o permanentă corelare a creditelor contractate cu finanțare europeană. Cheltuielile neeligibile din proiectele europene pot fi acoperite de credite, fără ca acest lucru să afecteze Contractul de cesionare a fost încheiat conform articolelor 1566-1586 din Codul Civil, după gradul de îndatorare prevăzut în Hotărârea nr. 665 din 29 iunie 2011. Astfel, ZMO a încercat să cum urmează: coreleze cheltuielile neeligibile cu obiectivele de investiții finanțate din fonduri europene. Art. 1. Municipiul Oradea și Comuna Sîntandrei, în calitate de concedenți, transmitem Cererea de finanțare pentru proiecte în desfășurare Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea, în calitate de concesionar, dreptul de a obține autorizația de construire în baza Legii nr. 50/1991 ZMO a încurajat UAT membre să solicite finanțare europeană pentru proiecte în desfășurare și inițiate privind autorizarea executării lucrărilor de construcții republicată și actualizată pentru în loc să depună propuneri de noi investiții. Deși acest tip de abordare presupune anumite riscuri, rata obiectivul de investiții de interes public local privind construcția drumului de legătură de aprobare a cererilor a sporit deoarece proiectele prezentate spre analiză sunt bine pregătite. între centura municipiului Oradea (strada Cazaban) și comuna Sîntandrei (strada Râturi), care se realizează pe terenuri aflate în domeniul public al Municipiului Oradea și Asocierea dezvoltării cu date relevante și validate al comunei Sîntandrei, conform suprafețelor și identificărilor prin numerele cadastrale Deoarece unii indicatori statistici erau disponibili doar la nivel național, ZMO a întărit capacitatea existente pentru fiecare UAT în parte, menționate în anexa 1 la prezentul contract. biroului statistic și a dezvoltat o bază de date în colaborare cu Institutul Național de Statistică, pentru a obține o situație documentată a dinamicilor de pe piața muncii, a priorităților pentru Art. 2. Prezentul contract de cesiune a dreptului de a obține Autorizația de construire investitori, a nevoilor de mobilitate și a cerințelor de educație și de piață la nivel metropolitan. este cu titlu gratuit. Aceste informații și date au fost utilizate pentru a alcătui documente credibile de planificare strategică a dezvoltării metropolitane. Aceste acțiuni au ca principală justificare premisa că, pentru a fi eligibile pentru finanțare la Pregătirea unei propuneri de investiții se întemeiază pe astfel de documente de planificare și nivel sub-național, zonele metropolitane ADI trebuie să demonstreze că au capacitatea de a are loc într-o manieră prudentă, prin analizarea oportunităților indicate de datele statistice, finanța proiecte proprii sau ale membrilor lor, cu ajutorul unui aparat tehnic-operațional format în folosind infrastructura GIS. Acest proces presupune utilizarea de drone topografice, evitând conformitate cu reglementările europene și având rolul de a conduce în mod direct implementarea astfel o apreciere teoretică a fezabilități proiectului. Ulterior, proiectul este monitorizat și prin unui portofoliu de proiecte cu finanțare europeană. folosirea de echipamente specifice. 90 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 91 ADI în contextul instrumentelor financiare: Fondul ZMO 2. Fenomenul extinderii urbane - Tendințele privind dezvoltarea rezidențială la nivelul zonelor din jurul centrului urban rămân valabile și în cazul municipiului Oradea - acestea au condus Fondul ZMO a fost creat printr-un acord de parteneriat având ca obiectiv „stimularea dezvoltării la urbanizarea zonelor peri-urbane înconjurătoare fără a oferi și serviciile necesare. socioeconomice a Zonei Metropolitane Oradea prin sprijinirea investițiilor care contribuie la creșterea calității infrastructurii și serviciilor publice de bază la nivelul localităților asociate.” Acest 3. Capacitatea financiară pentru cheltuieli suplimentare în bugetul local - Pentru a acord constă în acordarea unei finanțări rambursabile în valoare de până la 1.000.000 EUR, sub implementa proiecte în interiorul ZMO, UAT membre și centrul urban trebuie să ofere formă unui împrumut fără dobândă/ajutor financiar, pe o perioadă maximă de 4 luni, pe care ZMO resurse suplimentare, acest fapt putând limita implementarea proiectelor intercomunitare îl oferă UAT selectată prin vot al consiliului director al asociației. Suma poate fi folosită numai și necesita o prioritizare clară. în scopul prevăzut în cererea de finanțare. Exemplele de scopuri de finanțare includ studii de 4. Refuzul UAT de a face investiții comune - În interiorul ZMO au existat situații în care fezabilitate/proiecte tehnice, cofinanțarea de proiecte, lichidități pentru rambursări, completarea deși proiectele erau inițial ferm asumate, acestea nu au putut fi implementate din cauza finanțării necesare pentru finalizarea unui proiect/investiții, achiziția de bunuri/echipamente etc. unor factori politici sau al refuzului locuitorilor. Situații de acest fel au apărut în comuna Sânmartin (unde, în ciuda existenței unei documentații pentru o pistă de biciclete între Pentru a beneficia de acest împrumut, UAT-urile trebuie să prezinte o cerere pentru investițiile Oradea și stațiunea Felix, proiectul a fost eliminat din lista de priorități a comunei). Un pentru care doresc să obțină cofinanțare / asistență financiară, pentru a exprima astfel un alt exemplu este Biharia, unde proiectul de extindere al operatorului regional de apă- angajament ferm de finalizare a investițiilor deja în curs. Asistența financiară este acordată canal a atras proteste. Acestea vizau preponderent o posibilă majorare a costurilor finale, membrilor în următoarele condiții: atribuită standardelor crescute de calitate. Cu toate că finanțarea europeană a acestui proiect era deja în curs, noii membri ai Consiliului Local au refuzat să o implementeze. • În limitele fondului alocat de consiliul director; • În ordinea solicitărilor depuse și pe baza votului consiliului director; Zona Metropolitană Iași • Exclusiv membrilor care și-au plătit contribuția la zi (la momentul depunerii cererii de asistență financiară); • Pe o perioadă de maximum 4 luni, o singură dată pe an calendaristic/membru; Zona Metropolitană Iași (ZMI) este prima zonă metropolitană din România, fiind creată oficial în aprilie 2004, fiind formată din municipiul Iași, Consiliul Județean Iași și 13 localități din jurul • Suma este rambursată în RON, prin transfer bancar, anterior împlinirii datei scadente; Iașiului: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului, Victoria. Cinci alte comune (Prisăcani, Comarna, Movileni, Țuțora, • Neplata împrumutului la data scadentă atrage aplicarea de sancțiuni de către consiliul Golești) au primit statut de observator în 2008, prin decizie a Consiliului Metropolitan, în prima director al ZMO (dobânzi, excluderi etc.). etapă de extindere a ZMI. În 2016, la ZMI s-a alăturat și Dobrovăț, o comună cu potențial turistic, pentru a fi inclusă în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană elaborată la nivel metropolitan. Împrumuturile de la Fondul ZMO sunt accesate pe baza unui acord individual de parteneriat. Pentru a asigura distribuția eficientă a poverii financiare pentru UAT membre, implementarea și ZMI este o asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) care a fost creată în conformitate cu proiectele nerambursabile sunt planificate să coincidă cu perioada de rambursare a împrumutului Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind accesat prin fondul ZMO. aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național și Ordonanța nr. 53/2002 privind Statutul- cadru al unității administrativ-teritoriale. ZMI este condusă de un Consiliu Metropolitan, format din În cazul acestui fond, suplimentar împrumutului pe o perioadă de 4 luni, consiliul director poate reprezentanți delegați de consiliile locale și Consiliul Comunal Iași. Fiecare dintre unitățile teritoriale- acorda, prin vot, o formă suplimentară de asistență financiară în caz de nevoi stringente ale administrative partenere are un reprezentant autorizat să voteze în Consiliul Metropolitan. Funcția membrilor asociați, din rezervele create prin contribuțiile membrilor. de președinte al asociației este una instituțională, deținută de primarul municipiului Iași în numele municipalității. Unul dintre vice-președinți este președintele Consiliului Județean, iar celălalt este Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea interjurisdicțională unul dintre primarii comunelor membre. Consiliul Metropolitan a creat Agenția de Dezvoltare Metropolitană ca organ executiv al ADI, pentru a gestiona activitățile necesare de planificare, 1. Abordarea oportunistă în funcție de disponibilitatea fondurilor - Unul dintre implementare, monitorizare și promovare a proiectelor de dezvoltare metropolitană, alcătuirea principalele riscuri identificate în Zona Metropolitană Oradea este faptul că UAT cererilor de finanțare și desfășurarea activităților administrative curente. membre sunt condiționate de sursele disponibile de finanțare, nu de nevoile reale și de costul real de oportunitate. Motivația unui proiect este frecvent condiționată strict de Crearea ZMI a avut loc sub auspiciile programului GRASP (Governance Reform and Sustainable disponibilitatea anumitor fonduri și de eligibilitate, fără a exista o corelare cu proiecte Partnerships - Reformă a guvernanței și parteneriate sustenabile), fiind finanțată de Agenția existente sau deja implementate. pentru Dezvoltare Internațională din Statele Unite (USAID) și implementată în perioada mai 2003 - noiembrie 2004. Programul oferea expertiză privind cooperarea metropolitană și dezvoltarea 92 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 93 teritorială și încuraja parteneriate și schimburi de experiență între factorii decizionali și specialiști Beneficiile coordonării metropolitane din administrația publică locală și centrală, servicii publice, sectorul afacerilor, sectorul academic și organizații neguvernamentale, în scopul armonizării proceselor de dezvoltare și întăririi 1. Planificare multijurisdicțională integrată – încă de la începuturile sale, ZMI a avut un rol avantajelor competitive ale aglomerării urbane Iași. important în planificarea metropolitană, iar în decursul anilor și-a dezvoltat capacitatea Prin urmare, ZMI a fost creată având la bază un set de obiective comune și dorința autorităților tehnică și de planificare. În cadrul programului GRASP, partenerii metropolitani au locale pentru o abordare comună privind dezvoltarea urbană și metropolitană. ZMI a vizat dezvoltat și aprobat conceptul de dezvoltare, ulterior implementat și dezvoltat de următoarele domenii de cooperare interjurisdicțională: utilizarea și managementul terenurilor, ADI. În urma aderării României la UE, perioada de programare 2007-2013 a marcat creșterea calității locuințelor, dezvoltarea infrastructurii și utilităților, dezvoltarea și diversificarea introducerea abordării de dezvoltare urbană integrată, iar ZMI a fost responsabilă pentru dezvoltarea Planului integrat de dezvoltare a polului de creștere Iași (PIDPC). În acest serviciilor publice, dezvoltarea economică locală, managementul mediului. scop, ZMI a primit asistență și sprijin din partea coordonatorului polului de creștere, o structură constituită în interiorul ADR Nord-Est. Planul includea proiecte atât în Iași, cât Obiectivele de dezvoltare strategică stabilite de partenerii metropolitani includ: și în teritoriul metropolitan înconjurător, și a reprezentat baza de atragere a fondurilor • Redefinirea și întărirea rolului UAT metropolitane în regiune pe termen mediu și lung, ca UE pentru competitivitate economică, conectivitate și accesibilitate, servicii sociale centru puternic și semnificativ de dezvoltare regională și națională la viitoarea frontieră și educaționale, patrimoniu și mediu. În perioada de programare 2014-2020, ZMI s-a de est a Uniunii Europene44; implicat în dezvoltarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru Zona • Echilibrarea și creșterea ritmului de dezvoltare economică al fiecăruia dintre partenerii Metropolitană Iași și a Planului de mobilitate durabilă (PMUD) a teritoriului acesteia, metropolitani; asigurând participarea partenerilor metropolitani pe durata celor două procese, precum și coordonarea între cele două documente și alte strategii și planuri locale existente. În • Dezvoltarea coerentă și armonioasă a UAT metropolitane și a comunităților; timpul acestei perioade de programare, a primit, de asemenea, sprijin și asistență din • Dezvoltarea identității culturale a comunităților membre; partea ADR Nord-Est, prin intermediul structurii dedicate dezvoltării urbane. Acest tip de abordare a fost stabilit pentru toate regiunile, printr-un acord de delegare semnat între • Creșterea accesibilității și echiparea integrată a localităților metropolitane (drumuri, autoritatea de management și ADR-uri. ZMI s-a mai implicat în planificare sectorială, alimentare cu apă, canalizare, telefonie etc.) și asigurarea accesibilității ZMI la restul contribuind în perioada 2017-2018 la Strategia de Turism a municipiului Iași, un document țării și dincolo de frontieră; asigurarea de servicii publice eficiente și competitive în care acoperă întreg teritoriul metropolitan. interiorul zonei metropolitane; • Îmbunătățirea performanței administrațiilor publice metropolitane; 2. Monitorizare a proiectelor integrate și colectare de date – pe durata perioadelor de • Îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților metropolitane; programare anterioară și curentă, ZMI a avut rol de centru metropolitan de cunoștințe privind proiectele finanțate din fonduri UE din zonă. ADI a monitorizat PIDPC 2007- • Creșterea accesului partenerilor la resurse (inclusiv fonduri guvernamentale, fonduri 2013, iar în prezent, SIDU și PMUD, și a menținut un dialog constant cu primăria Iași, de pre-aderare și alte fonduri din surse internaționale) prin cereri de finanțare și Agenția de Dezvoltare Nord-Est și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației proiecte colaborative; Publice. De asemenea, ZMI a colectat portofolii de proiecte ale comunelor metropolitane • Crearea de parteneriate naționale și internaționale în beneficiul tuturor membrilor ZMI. și este principalul punct de contact pentru colectare de date în zona metropolitană, având capacitatea de a media comunicarea cu părțile interesate relevante. Principalele sarcini ale organismului executiv al ADI (Agenția de Dezvoltare Metropolitană) constau în: a. Informațiile centralizate existente la nivel metropolitan pot fi utilizate pentru • Pregătirea și organizarea întrunirilor ADI, dezvoltarea unui sistem metropolitan inteligent, care permite luarea de decizii • Actualizarea și monitorizarea implementării documentelor strategice metropolitane, întemeiate pe elemente concrete, integrarea bazelor de date și atragerea de investiții. • Managementul proiectelor (inclusiv implicarea cetățenilor) 3. Extinderea rețelelor de utilități către localitățile metropolitane – utilitățile (apă, • Atragerea de resurse pentru dezvoltare, canalizare, managementul deșeurilor etc.) au fost dezvoltate și extinse în teritoriul • Consultarea și formarea membrilor ZMI, metropolitan conform unui plan comun pe parcursul ultimilor ani. Extinderile au vizat atât zonele rezidențiale, cât și pe cele economice/comerciale, loturile de teren echipate • Activități de marketing. devenind atractive pentru investiții. Cooperarea interjurisdicțională privind furnizarea și dezvoltarea utilităților este implementată prin ADI cu scop unic, la nivel județean sau În prezent, ZMI desfășoară activitățile necesare pentru planificarea, implementarea, monitorizarea regional și acoperind teritoriul ZMI. și promovarea proiectelor de dezvoltare metropolitană, precum și scrierea de propuneri de proiecte pentru accesarea finanțărilor din diverse surse. De asemenea, ZMI pregătește etapele 4. Capacitate sporită de atragere a fondurilor și diversificare a portofoliilor – ZMI are și documentele necesare transmiterii către consiliul local, în vederea analizării și aprobării pentru statut de ONG, ceea ce înseamnă că este eligibilă pentru o diversitate de programe de înființarea autorității urbane de transport metropolitan. finanțare (Programul Operațional Resurse Umane, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul de cooperare transfrontalieră România – Moldova etc.). În acest context, ADI a implementat câteva proiecte cu impact metropolitan, care se adaugă 44 ZMI a fost creată anterior aderării României la UE 94 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 95 celor implementate de membrii săi, în domenii precum formare pentru administrația planificarea strategică și dezvoltarea și monitorizarea proiectelor. În acest context, ADI și-a extins publică, dezvoltarea resurselor umane în zone rurale, planificare strategică și teritorială. echipa, organizată în două birouri – Biroul de management de proiect (experți în managementul Totuși, reducerea numărului de membri ai echipei în ultimii ani a condus, la rândul său, la proiectelor conduși de un director de birou) și Biroul de servicii funcționale (finanțe și achiziții, o scădere a capacității de dezvoltare și implementare a proiectelor. planificare teritorială și strategii de dezvoltare și un asistent pentru baze de date și administrativ, conduși de un șef de birou). Aceasta a permis ADI să aplice câteva acțiuni și funcții: 5. Capacitate tehnică și administrativă – ZMI a contribuit la dezvoltarea capacității tehnice și administrative a membrilor săi atât în mod direct, prin proiecte de formare a • Dezvoltarea PIDPC, personalului UAT-urilor metropolitane, cât și indirect, prin sesiuni de informare, întâlniri, consultări și schimburi de experiență pe care le-a organizat. De asemenea, prin asumarea • Participarea la pregătirea propunerilor pentru proiecte în portofoliul PIDPC, responsabilității pentru comunicarea centralizată și planificarea metropolitană strategică, • Monitorizarea și actualizarea PIDPC, conform deciziei Consiliului Metropolitan, ZMI a asigurat participarea membrilor săi și calitatea proceselor și a rezultatelor finale. Ca urmare a unui proces de dezvoltare metropolitană cu o durată de peste 15 ani, ADI deține • Cooperare verticală cu autoritățile relevante pentru implementarea proiectelor POR o echipă centrală care asigură memoria instituțională, coerență și expertiză tehnică. incluse în PIDPC - Coordonatorul polului de creștere și Organismul intermediar, ambii din Agenția Nord-Est, și Autoritatea de Management (Ministerul Dezvoltării Regionale), 6. Finanțare prioritară pentru proiectele conținute în documentele de planificare la nivel metropolitan – cu toate că nu constituie un beneficiu al cooperării metropolitane • Dezvoltarea de propuneri de proiecte și cereri de finanțare nerambursabilă (altele decât propriu-zise, atribuirea de punctaje suplimentare pentru proiecte care solicită finanțare POR) și participarea la proiecte în calitate de partener/ partener principal – în special din programele operaționale, dacă acestea au făcut parte din strategia metropolitană pentru proiecte de creștere a capacității tehnice și administrative în ZMI și de dezvoltare integrată, a încurajat cooperarea între UAT metropolitane în etapa de planificare. Cu socioeconomică, toate acestea, în unele cazuri, cooperarea a fost limitată, partenerii metropolitani • Promovarea online și offline a ZMO, inclusiv un buletin informativ bianual - „Metropolitan cerând doar ca proiectele lor să fie incluse în portofoliul metropolitan. În același timp, Iași”. s-a preferat ca întreaga alocare financiară din POR 2007-2014 să fie orientată către o municipalitate, un proiect unic fiind dezvoltat în parteneriat cu județul. În perioada de programare curentă, ZMI s-a implicat în: ZMI în contextul perioadei de pre-aderare a României și • Procese de planificare la nivel național, regional și județean, prin furnizarea de feedback privind documentele de planificare. ZMI a promovat abordările de tip metropolitan și perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 continuitatea cu privire la abordarea polului de creștere, inițiată în 2008, Municipiul Iași este cel mai important centru urban de la frontiera de răsărit a României (și ulterior • Dezvoltarea de studii și colectarea de date privind situația din teritoriu, în vederea a UE), dar rămâne una dintre cele mai sărace și nedezvoltate regiuni ale țării. În urma creării zonei sprijinirii actualizării/elaborării documentelor de planificare pentru 2014-2020, metropolitane și programului de dezvoltare metropolitană sprijinit de GRASP, în 2004-2005, ZMI a atras peste 160 miliarde lei de la Guvern pentru planificare metropolitană și infrastructură • Coordonarea și contribuția la documentele de planificare metropolitană (SIDU, PMUD), de bază (apă, gaze, drumuri), conform listei de investiții de capital45. ADI are misiune a de a • Dezvoltarea de propuneri de proiecte și cereri de finanțare nerambursabilă, precum și coordona implementarea conceptului strategic metropolitan, iar echipa a beneficiat de formare participarea la proiecte în calitate de partener sau partener principal, și dezvoltare a capacității. • Promovarea online și offline a ZMO. În 2008, municipiul Iași a fost desemnat ca unul dintre cei șapte poli naționali de creștere care urmau să beneficieze de investiții prioritare din programele de finanțare comunitare și naționale În 2018, ZMI a fost, de asemenea, desemnată ca secretariat tehnic al Autorității Urbane Iași46 (AU), bazate pe planurile integrate de dezvoltare urbană, așa cum se arată în Hotărârea Guvernului nr. fiindu-i atribuite următoarele sarcini prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare a AU: 998 /2008. Prin urmare, a crescut interesul pentru planificare metropolitană în ZMI. • Primește, înregistrează și distribuie corespondența, În perioada de programare 2007-2013, teritoriul metropolitan s-a dezvoltat în principal • Transmite documentele în timp util altor instituții, datorită fondurilor europene atrase. • Sistematizează, clasifică și arhivează documente astfel încât să poată furniza toate Axa prioritară POR 1, DMI 1.1. privind dezvoltarea urbană integrată, monitorizată de ADI ZMI, punea informațiile solicitate, la dispoziție peste 100 mil. EUR localităților metropolitane ieșene, și în special municipiului Iași. • Furnizează sprijin logistic pentru organizarea ședințelor de lucru, Suma principală alocată includea infrastructura de transport, care sprijinea continuarea eforturilor de dotare a municipiului Iași și a teritoriului metropolitan. Dezvoltarea și legitimitatea ADI au fost • Multiplică documentele necesare pentru activitatea Autorității Urbane, sporite de rolul său în planificarea și atragerea de fonduri UE, ZMI având un rol coordonator în 46 Organismul însărcinat cu prioritizarea proiectelor eligibile pentru finanțare de la POR 2014-2020, PA 4 (dezvoltare urbană 45 Vrabete, Mihaela. 2004. Studiu de caz, Zona Metropolitană Iași. GRASP durabilă), axa prioritară dedicată municipiilor reședință de județ 96 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 97 • Alcătuiește și menține în bună stare registrul de intrări/ieșiri al corespondenței zilnice, • Îmbunătățirea strategiei de dezvoltare economică și a competitivității în domeniile strategice pentru zona rurală a ZMI, • Redactează și menține în bună stare registrul de intrări al fișelor de proiect, • Arhivează documentele de activitate, în conformitate cu prevederile naționale și europene • Furnizarea de formare profesională și programe de suport pentru angajări în domenii aplicabile. altele decât cele agricole și promovarea mobilității profesionale, sectoriale și geografice a forței de muncă rurale din ZMI. Din cauza numărului insuficient de angajați din ultimii trei ani, capacitatea ADI a scăzut, fapt ce a avut urmări directe asupra dezvoltării și implementării propriilor proiecte și inițiative – de Proiectul urmărea creșterea calității resurselor umane în zona rurală a ZMI prin calificare, exemplu, buletinul informativ anual a fost anulat începând din 2017. informare și consiliere, în scopul facilitării accesului la locuri de muncă în domenii altele decât cele agricole, în corelare cu cerințele de pe piața locală și regională a muncii. În cadrul acestui proiect Una dintre deficiențele perioadei de programare 2014-2020 a fost disponibilitatea limitată a au fost furnizate formare și consiliere pentru 180 de cetățeni din zone metropolitane rurale. finanțării în teritoriul metropolitan, principalul beneficiar eligibil fiind municipiul Iași. Concentrarea intervențiilor POR eligibile în centrul urban, precum și întârzieri în stabilirea și operaționalizarea Cooperarea transfrontalieră sistemului de transport metropolitan a atras o scădere a implicării partenerilor metropolitani. ZMI și-a valorificat poziția geografică și statutul său de ADI în cadrul unor proiecte de cooperare transfrontalieră în domeniile planificării strategice pentru dezvoltare urbană integrată, servicii Exemple de cooperare multijurisdicțională în ZMI sociale și dezvoltare economică locală. ZMI a fost activă în acest sens încă de la începuturile sale, Domeniile de cooperare multijurisdicțională între membrii ZMI includ: atrăgând finanțare din programele de vecinătate între România și Republica Moldova (proiectele au inclus: Activitate socială pentru o viață mai bună, 2004-2006, Rețeaua APL de dezvoltare, • Managementul și dezvoltarea utilităților publice (apă-canal, managementul deșeurilor) 2006-2008 și Pregătirea înființării unei piețe en-gros în localitatea Vulturi, Popricani, 2007-2009) - conform master planurilor ADI sectoriale; aceste procese nu sunt coordonate de ZMI, și Programul de cooperare transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova (Elaborarea și managementul planurilor integrate de dezvoltare urbană, 2013-2014). Aceste inițiative au • Planificare strategică, inclusiv strategia metropolitană generală și strategiile sectoriale sprijinit colaborarea intercomunitară, transfrontalieră și interinstituțională pentru dezvoltare de dezvoltare economică și turism (așa cum se menționează mai sus), metropolitană, oferind finanțare suplimentară și abordări de tip tematic pentru completarea • Cooperarea transfrontalieră în domeniile planificării strategice, urbane, sociale etc. proiectelor aparținând UAT-urilor metropolitane. • Marketing. Transportul metropolitan În timp ce ZMI a dezvoltat câteva proiecte și inițiative ce contribuie la dezvoltarea teritoriului Mobilitatea urbană și metropolitană a reprezentat o preocupare permanentă la nivelul ZMI, datorită metropolitan, se poate concluziona că inițiativele de succes ale ADI au fost orientate mai mult atât infrastructurii deficitare de transport pe care autoritățile au încercat să o modernizeze, cât către coordonare decât către cooperare. și nevoii pentru un sistem de transport metropolitan modern și durabil, care ar putea contribui, de asemenea, și la îmbunătățirea factorilor de mediu. ADI a participat la proiectul Managementul Dezvoltarea capacității tehnice și administrative parcărilor și strategii implementate cu succes pentru eficientizarea transportului urban (PUSH & PULL) din perioada 2013-2015, cofinanțat de Intelligent Energy Europe și care promovează mobilitatea durabilă. Dezvoltarea tehnică și administrativă este o preocupare constantă a ZMI. De exemplu, ADI a atras finanțare și a implementat proiectul Personal calificat pentru o administrație eficientă în Pe de altă parte, ZMI a încercat să faciliteze constituirea unei asociații de transport public Zona Metropolitană Iași (2011-2012), finanțat de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității metropolitan începând din 2010, iar două încercări în acest scop au eșuat din cauza refuzului Administrative. Proiectul urmărea îmbunătățirea cunoștințelor profesionale și a competențelor unor membru de a supune decizia unui vot în Consiliile Locale/Județene, în pofida unui acord de personalului celor 10 organisme administrative membre ale asociației, furnizând formare pentru principiu între toți partenerii metropolitani. Eforturile în acest sens au fost reluate, iar partenerii management de proiect, achiziții publice, competențe de operare a calculatorului, planificare metropolitani și-au reconfirmat interesul pentru sistemul de transport metropolitan. strategică și management financiar pentru 130 de angajați din UAT-urile metropolitane. Dezvoltare socioeconomică Promovarea oportunităților de finanțare Cu toate că nu este una dintre principalele sale atribuții, ZMI promovează oportunități de finanțare Asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului metropolitan și sprijinirea dezvoltării socioeconomice către membrii săi, urmărind creșterea accesului acestora la finanțări. Această abordare este a zonelor rurale au fost abordate prin Proiectul DECoR DRU - Dezvoltarea economică a comunității rurale deosebit de importantă atunci când vizează finanțarea complementară a POR – fonduri pentru prin dezvoltarea resurselor umane (2014-2015). Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional dezvoltare rurală, cooperare transfrontalieră etc. Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și a inclus două componente principale: 98 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 99 Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea inovare și tehnologia informației, mediul adecvat pentru antreprenori, profesioniști și tineri. Locul unde te dezvolți, ai succes și-ți crești copiii.” interjurisdicțională Principalele obiective ale Asociației sunt: 1. Interesul redus al factorilor decizionali (funcționari aleși) pentru cooperarea în cadrul unor proiecte sau inițiative care nu au un efect direct asupra vizibilității/popularității 1. Dezvoltarea și modernizarea urbanistică a ZMCN, creșterea mobilității si dezvoltarea și capitalului lor electoral. Cooperarea metropolitană ocupă un loc inferior pe agenda durabilă politică locală atunci când nu există un interes direct (în special de finanțare). 2. Creșterea competitivității economice a ZMCN 2. Atribuții și competențe neclare ale ADI metropolitane – lipsa unei legislații specifice în 3. Dezvoltarea serviciilor cu specific social în vederea creșterii calității vieții locuitorilor din materie de cooperare și dezvoltare metropolitană poate întârzia dezvoltarea și procesele ZMCN și Regiunea Nord-Vest. decizionale, în special pe fondul interesului politic redus pentru cooperare metropolitană. De exemplu, ZMI a încercat să faciliteze constituirea unei asociații de transport public Principalele activități ale ZMCN sunt: metropolitan începând din 2010, o inițiativă care nu a avut deocamdată succes, în • Dezvoltarea, monitorizarea și implementarea unui concept strategic pentru dezvoltarea durabilă pofida unui acord de principiu încheiat între toți partenerii metropolitani. Un alt exemplu a zonei metropolitane dezvăluie suprapuneri ale atribuțiilor de planificare ale ZMI și primăriei Iași – în timp • Dezvoltarea de proiecte și programe proprii, în parteneriat cu alte entități private din România și ce ZMI a coordonat dezvoltarea PIDPC și a PMUD, primăria a coordonat dezvoltarea din străinătate, pentru dezvoltarea zonei metropolitane. Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (pentru zona metropolitană), cu participarea ZMI pe întreaga durată a elaborării. • Dezvoltarea documentațiilor tehnice și economice pentru finanțări nerambursabile 3. Disponibilitate limitată a finanțării pentru teritoriul metropolitan și integrarea • Promovarea strategiei de dezvoltare economică și marketing pentru investitori finanțării – după cum s-a arătat mai sus, concentrarea intervențiilor POR eligibile în • Atragerea de investiții (locale și internaționale) centrul urban a cauzat retragerea partenerilor metropolitani și o scădere a percepției • Sprijinirea și promovarea sectorului SMS și facilitarea accesului la resurse financiare de pe piețele privind valoarea adăugată a cooperării. Această situație a fost încurajată și de obiectul de capital sau fonduri internaționale strategiei metropolitane și prioritizarea portofoliului de proiecte asupra POR (conform ghidurilor programului), dar și de o promovare redusă a finanțărilor și proiectelor • Orice alte activități destinate generării de resurse proprii de finanțare. complementare pentru restul teritoriului metropolitan pe durata etapelor de planificare • Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Cluj Napoca (PATZM) pe și implementare. Integrarea planificării și finanțării trebuie să fie mai bine abordată în baza Planului Urbanistic General al fiecărei unități teritorial-administrative aparținând zonei; următoarea perioadă de programare, atât prin ghidurile programelor, cât și de către • Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicații și energie din interiorul inițiatorii planurilor locale/metropolitane. zonei metropolitane (la nivelul UAT) 4. Deficitul de personal al ADI ZMI generează limitări operaționale – În ultimii trei ani, • Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor publice ZMI s-a confruntat cu un deficit de personal din cauza migrării unor angajați către • Dezvoltarea turismului și sectorului terțiar instituții ale administrației publice locale, în urma creșterilor salariale din administrația publică. Aceasta a condus la reducere a volumului de activități al ADI și ridică problema • Dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii sau a atragerii și păstrării angajaților bine instruiți. O poziționare mai clară a ADI ZMI și a dezechilibrelor sociale. atribuțiilor sale, însoțită de prevederile legale, se poate dovedi utilă în acest sens. • Promovarea de soluții integrate și eficiente pentru construcția de locuințe sociale, participarea la programe destinate creării de locuri de muncă și creșterea nivelului de trai. • Dezvoltarea de strategii, programe, studii și investigații în scopul identificării problemelor și Zona Metropolitană Cluj-Napoca provocărilor cu care se confruntă ZMCN • Prevenirea și combaterea criminalității sau comportamentelor nedorite ZMCN a fost creată în 2008, prin asocierea municipiului Cluj Napoca cu UAT înconjurătoare, • Încurajarea școlarizării și creșterea nivelului de educație și cultură personală și al grupurilor vulnerabile. anume: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, • Strângere de fonduri Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Tureni și Vultureni, împreună cu localitățile Sânpaul și Săvădisla, care s-au alăturat în 2009, respectiv 2016. • Consultanță și orientări în materie de drepturi civile, civism, dezvoltare economică durabilă, protecția mediului și alte domenii ale vieții publice. Viziunea pentru ZMCN este următoarea: Zonele metropolitane se confruntă cu probleme comune, precum schimbările economice, “Zona Metropolitană Cluj va deveni un pol magnetic pentru servicii de cercetare, dezvoltare, incluziunea socială, expansiunea rapidă și necontrolată a orașelor, traficul aglomerat ca urmare 100 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 101 a modelelor de mobilitate nesustenabile, prejudicii aduse mediului și poluare - al căror impact sunt disponibile și în zonele metropolitane. Promovarea de către UAT a propriilor atracții depășește limitele sale administrative. în mod individual se poate dovedi extrem de ineficientă, iar rezultatele vor fi mai degrabă nesatisfăcătoare. Prin urmare, marketingul și brandingul teritorial sunt activități care ZMCN răspunde provocărilor metropolitane prin facilitarea cooperării privind: necesită adeseori o cooperare interjurisdicțională. În cazul ZMCN, scopul este de a promova Zona Metropolitană ca destinație importantă pentru turismul de weekend, adresându-se • Planificarea – ZMCN urmărește dezvoltarea unui Planul de Amenajare a Teritoriului Zonei preponderent locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, dar și turiștilor care vizitează orașul. Un Metropolitane Cluj Napoca (PATZM) prim pas în această direcție este proiectul URBforDAN, dedicat pădurii Făget de la periferia municipiului Cluj-Napoca, prin care se urmărește dezvoltarea unui plan de management • Politici sectoriale privind dezvoltarea economică, utilitățile și serviciile publice a locației, împreună cu intervenții neinvazive pe scară mică pentru transformarea zonei • Finanțarea sau cofinanțarea de programe și proiecte cu impact metropolitan într-un spațiu public atractiv și de agrement. Există, de asemenea, planuri de dezvoltare a câteva rute de cicloturism în ZM, care să lege cele mai importante atracții. • Impozitarea proprietăților și managementul imobiliar 4. Planificare eficientă și integrată la nivel de zonă metropolitană • Probleme de mediu Chiar dacă, potrivit legii române, UAT sunt responsabile pentru dezvoltarea de planuri și strategii proprii de amenajare a teritoriului, procesul de planificare nu permite, de cele • Politici și programe în materie de sănătate, cultură, sport și turism mai multe ori, înțelegerea contextului și identificarea celor mai bune căi de exploatare • Organizare instituțională și dezvoltarea resurselor umane a zonelor înconjurătoare. Prin urmare, scopul ZMCN este de a asigura un proces de planificare coerentă la nivelul Zonei Metropolitane. Aceste lucru este posibil prin Din aceste domenii de cooperare definite în statutul asociației, ZMCN se concentrează asupra respectarea autonomiei locale a UAT, dar și prin punerea la dispoziția acestora a unor problemelor de planificare prin coordonarea documentelor de planificare relevante (PMUD sau SIDU), orientări de planificare. ZMCN a avut atribuții de coordonare atât a Strategiei Integrate dezvoltarea de proiecte care sprijină incluziunea socială a comunităților marginalizate, furnizarea de Dezvoltare Urbană, cât și a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Chiar dacă acest proces a asigurat o viziune coerentă și un portofoliu de proiecte relevate pentru întreaga de oportunități și resurse de formare pentru părțile interesate de la nivel local, crearea de facilități Zonă Metropolitană, finanțarea din POR a alocată numai pentru municipiul Cluj-Napoca. pentru dezvoltarea economică și promovarea patrimoniului natural și a atracțiilor turistice. 5. Cooperarea orizontală asigură o mai bună coordonare a planificării de sus în jos Asociațiile de dezvoltare metropolitană acționează adeseori ca intermediar între Beneficiile coordonării metropolitane administrația județeană (NUTS3) și nivelul regional (NUTS2). În unele cazuri, aceste Câteva dintre beneficiile și avantajele oferite de coordonarea metropolitană în Cluj-Napoca includ: organizații sunt reprezentative și la nivelul național sau al UE. ZMCN cooperează în mod frecvent cu ADR Nord-Vest în proiecte finanțate de UE prin programul Interreg. 1. Acces mai bun la proiecte internaționale În ceea ce privește amenajarea teritoriului la nivel județean, ZMCN este o importantă După perioada de programare 2007-2013, ZMCN și-a diversificat considerabil proiectele parte interesată implicată în dezvoltarea planului de amenajare a teritoriului județean și, în special, sursele de finanțare destinate preponderent proiectelor internaționale. În (PATJ). Pe de altă parte, există cooperare și în ceea ce privește responsabilitățile acestor timp, ZMCN a adunat o echipă puternică, cu experiență în pregătirea și implementarea de trei entități. De exemplu, în timp ce ZMCN se concentrează asupra serviciilor sociale, proiecte internaționale. UAT mici (comunele) dispun rareori de capacitatea administrativă ADR Nord-Vest și consiliul județean au atribuții de a promova UAT-urile din zonele de a scrie propuneri pentru programe de finanțare mai complexe, ceea ce înseamnă că metropolitane ca destinații de investiții. În plus, Consiliul Județean Cluj este entitatea pot beneficia de pe urma schimburilor internaționale de experiență și a proiectelor de publică implicată în dezvoltarea și managementul celor patru parcuri industriale care cercetare dezvoltate în ZMCN. însumează peste 11 000 de locuri de muncă.47 Două dintre aceste parcuri industriale, Tetarom III și IV, se află în zona metropolitană. 2. Soluționarea de probleme complexe În multe cazuri, capacitatea UAT este insuficientă pentru a rezolva problemele și provocările din zonele metropolitane. Problemele precum expansiunea necontrolată ADI în contextul atragerii de fonduri europene în perioada (extinderea urbană), sărăcia și incluziunea socială sau accesul la servicii de interes general sunt doar câteva exemple în acest sens. În această privință, ZMCN a dezvoltat 2021-2027 câteva proiecte destinate sprijinirii incluziunii sociale a persoanelor defavorizate. Un În 2008, după aderarea la UE, Cluj-Napoca a fost desemnată ca pol de creștere alături de alte exemplu este cel al proiectului PATA-Cluj, care utilizează o finanțare nerambursabilă șase municipii (Brașov, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara). Tot în acest an a fost în valoare de 2 mil. EUR din Granturile Norvegiene, destinată sprijinirii desegregării și creată și ZMCN, în vederea sprijinirii dezvoltării Planului Integrat de Dezvoltare (PID) pentru luptei împotriva sărăciei într-o comunitate defavorizată de lângă rampa de deșeuri a polul de creștere (Cluj-Napoca și UAT limitrofe) și implementării de proiecte importante în Zona municipiului Cluj-Napoca. 3. Capitalizarea integrată a resurselor locale Atracțiile turistice și facilitățile de agrement sunt concentrate în Cluj-Napoca, dar unele 47 Dezvoltarea și extinderea parcurilor industriale Tetarom au fost finanțate din fondurile de preaderare (PHARE), iar ulterior din POR. 102 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 103 Metropolitană. Deoarece în perioada 2007-2013 au existat finanțări din POR dedicate zonelor conștientizare, artă și cultură, sănătate, centru pentru tineret și facilitare instituțională. Prin metropolitane, ZMCN a participat în mod direct la etapa de implementare. intermediul Pata Cluj au fost puse la dispoziție materiale de construcție (pe baza cererii din partea comunității) și facilități pentru cei care au decis să nu părăsească zona. A fost construit În perioada de programare curentă, ZMCN coordonează procesul de planificare, dar este mai un centru pentru tineret prin care să fie sprijinite activitățile comune în educație, cultură și sport. puțin implicată în selectarea proiectelor prioritare și implementarea acestora. Acest lucru se Proiectul a oferit, de asemenea, servicii de educație pentru copii, tineret și familiile acestora, în datorează faptului că zonele metropolitane nu mai au obligația de a propune proiecte. Prin urmare, scopul încurajării frecventării școlii. Pentru cei care au dorit să se mute au fost puse la dispoziție principalele orașe preferă să utilizeze dedicate din POR în principal pentru a-și implementa două clădiri cu câte 6 apartamente, construite cu sprijinul Habitat for Humanity. Pe lângă propriile proiecte, fără a include și zona metropolitană. acestea, au fost achiziționate 23 de apartamente pentru a oferi condiții decente de trai și a ZMCN continuă să urmărească îndeplinirea propriilor obiective (dezvoltare urbană, servicii sociale accelera procesul de desegregare. și competitivitate economică), dar caută alte surse de finanțare. Există o diferență privind Proiectul Pata Cluj este un bun exemplu, care reușește să ilustreze modul în care o Asociație de tipurile de proiecte din cele două perioade de finanțare. În prima perioadă, ZMCN a participat la dezvoltare intercomunitară poate sprijini administrația locală în rezolvarea unor probleme complexe. implementarea în principal de infrastructură fizică și proiecte de facilități (facilități de asistență socială, parcuri industriale, infrastructură de transport public etc.). În perioada de finanțare actuală, ZMCN implementează în principal proiecte „soft” destinate rezolvării provocărilor metropolitane, Sprijinirea dezvoltării și inovării economice prin intermediul cercetării, formării, schimburilor de experiență și de cunoștințe sau intervențiilor Deși competitivitatea economică a zonei metropolitane este sprijinită preponderent de Consiliul pe scară mică. Pe de altă parte, accesarea acestor fonduri este mai dificilă deoarece concurența Județean, ZMCN oferă sprijin în materie de guvernanță și formare. Proiectul Competențele Noii la nivel internațional este destul de dură, în special în ceea ce privește programele Orizont 2020 Generații (New Generation Skills), finanțat de Interreg Danube, este destinat sprijinirii tineretului sau Acțiuni urbane inovatoare, de la care ZMCN a obținut recent finanțare pentru trei proiecte. pentru a deveni factori proactivi de inovare și schimbare în propriile comunități locale, prin Pentru perioada de programare 2014-2020, ZMCN urmărește o consolidare a capacității sale dezvoltarea de aptitudini și competențe. Acest lucru este obținut prin formarea mai întâi a unei de planificare. Prin urmare, dorința este de a dispune de o axă de finanțare dedicată prin care structuri de guvernanță elicoidală cvadruplă, cu principalele părți interesate implicate în inovare și fondurile pot fi alocate direct zonei metropolitane, fără ca aceasta să fie în concurență cu antreprenoriat împreună cu Laboratorul de Inovare al Universității de Științe Agricole și Medicină centralul urban. O posibilă abordare este de a acorda zonelor metropolitane un rol similar cu cel Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. Laboratorul de Inovare este echipat cu imprimantă 3D, al autorităților urbane în perioada de programare curentă. Aceasta va însemna că fondurile vor fi scanner, laptopuri, imprimantă multifuncțională și sistem de videoconferință și este accesibil și prioritizate și implementate de zona metropolitană în parteneriat cu autoritățile locale. O metodă poate fi utilizat de toți tinerii din întreg municipiul Cluj-Napoca și zona metropolitană. În cadrul similară este deja utilizată în cadrul programului LEADER pentru GAL / GAL pentru pescuit, în acestui Laborator de Inovare sunt furnizate următoarele servicii: ghișeu unic, activități educative care părțile interesate propun proiecte care sunt ulterior prioritizate la nivel de asociație. (economie circulară, fabricație digitală etc.), mentorat, activități practice cu hardware și software Pentru următorul exercițiu bugetar, ZMCN dispune de o echipă puternică, care acum are o vastă sau activități de management. Datorită acestui proiect, tinerii din ZMCN au acces la facilități de experiență în planificare strategică și scriere și implementare de proiecte. În plus, experiența înaltă tehnologie, formare și mentorat, astfel încât să își poată dezvolta și adapta competențele internațională și cunoștințele obținute de pe urma proiectelor C&D va spori considerabil necesare pentru a deveni o parte importantă a economiei bazate pe cunoștințe. capacitatea ZMCN de a găsi cele mai eficiente și creative metode de a aborda dificultățile locale. Abordarea problemelor locale privind cercetarea și schimbul de cunoștințe Exemple de cooperare multijurisdicțională în Zona ProGIreg Horizon 2020 (de evaluat ulterior, inițiat în iunie 2018) Metropolitană Cluj-Napoca Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea interjurisdicțională Soluționarea problemelor complexe din ZMCN 1. Venituri și surse de finanțare instabile - Activitatea ZMCN este puternic dependentă Așezare urbană informală segregată spațial Pata Rât este formată din multiple comunități de finanțarea UE, deoarece resursele financiare obținute din veniturile din impozite ale marginalizate cu un număr de aproximativ 1000 de persoane care locuiesc lângă groapa de autorităților locale nu sunt suficiente pentru a susține activitatea organizației -0,5 lei gunoi a municipiului Cluj-Napoca. După ce groapa de gunoi s-a închis în 2010, aproape 800 pe locuitor și 150000 lei pentru Consiliul Județean-. De asemenea, veniturile UAT-urilor de adulți care lucrau la rampa pentru deșeuri au rămas fără nicio sursă de venit. Având la variază de la an la an. Din acest motiv, continuitatea echipei ZMCN depinde de fondurile bază un studiu UNDP-UBB, proiectul Pata Cluj a fost dezvoltat pentru a încuraja incluziunea atrase din alte surse, în special din câștigarea de proiecte finanțate de UE. socială a acestei comunități. Pentru acest proiect a fost obținută o finanțare de 4mil. EUR din fonduri nerambursabile SEE, a cărei implementare este asigurată de un consorțiu format din: 2. Fenomenul extinderii urbane - Mecanismele de control al extinderii urbane nu sunt ZMCN (coordonare), Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația AltArt pentru Artă suficient de eficiente. Dezvoltarea unui plan de amenajare a teritoriului metropolitan a Alternativă și Habitat for Humanity. fost unul dintre obiectivele ZMCN pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru poate întări coordonarea UAT-urilor locale în ceea ce privește zonele de dezvoltare pentru locuințe, Intervențiile urmează o abordare multidimensională și se bazează pe următoarele direcții de afaceri, comerț cu amănuntul și alte activități. Deocamdată, planul de amenajare a proiect: facilitare comunitară, locuințe, educație, management de caz, siguranță, ocupare, teritoriului județean este în proces de dezvoltare. 104 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 105 3. Incertitudinea cadrului juridic - Datorită statutului său de ONG, ZMCN este exclusă de cu alte persoane fizice și juridice din România și străinătate, în special în contextul la diverse surse de finanțare sau trebuie să concureze în mod direct cu alte ONG, chiar parteneriatelor transfrontaliere, regionale sau transregionale, ca parte a unor proiecte dacă activitatea, scopurile și rolul lor sunt total diferite de ale sale. De asemenea, pentru precum România-Bulgaria, SUERD sau Marea Neagră; unele surse de finanțare, ZMCN este considerată ONG (ex. POCU), în timp ce pentru • Elaborarea de strategii, programe, studii și analize specializate în scopul întocmirii altele este recunoscută ca autoritate locală (ex. UIA/Finanțări nerambursabile SEE). unui inventar al nevoilor și oportunităților zonei, precum și al problemelor întâlnite de comunitate și categoriile defavorizate de locuitori din zona metropolitană; 4. Incertitudinea privind asistența tehnică furnizată de ZMCN - În prezent, ZMCN • Sprijinirea tinerilor și familiilor tinere; alcătuiește și implementează diverse proiecte destinate zonei metropolitane, în timp ce UAT-urile sunt preponderent beneficiari. Personalul ZMCN este bine instruit în materie • Promovarea de soluții integrate și eficiente pentru construcția de locuințe sociale, de planificare, scriere și implementare de proiecte. Aceste competențe sunt disponibile precum și participarea activă la programe destinate creării de locuri de muncă și creșterii pentru UAT-urile locale, dar nu pot fi accesate gratuit din cauza lipsei de resurse. Prin generale a nivelului de trai. urmare, UAT locale preferă să angajeze consultanți proprii în loc să acceseze expertiza • Promovarea investițiilor private și publice pentru o dezvoltare durabilă a zonei ZMCN. Pe de altă parte, dacă ZMCN și-ar oferi expertiza în mod gratuit UAT-urilor locale, metropolitane și a unităților sale administrative componente; cererea ar fi atât de mare încât personalul va fi în mod cert depășit. • Prevenirea și combaterea infracționalității și a altor tipologii de comportament de risc al populației; • Sprijinul și promovarea frecventării școlii și îmbunătățirea nivelurilor de educație și Zona Metropolitană Constanța cultură între tineri și categoriile defavorizate de populație; • Accesarea a diverse surse și programe de finanțare, în special sub formă de asistență Zona Metropolitană Constanța (ZMC) este o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care financiară din partea Uniunii Europene, pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane a fost creată în 2007, prin asocierea între municipiul Constanța și 13 unități administrative Constanța și a unităților sale administrative componente, dar și pentru creșterea din apropierea orașului. În prezent, ZMC acoperă o populație totală de aprox. 500.000 de capacității asociației; locuitori și este formată din 16 unități administrative (UAT), și anume orașele Năvodari, Eforie, • Acordarea de burse și alte forme de suport material; Ovidiu, Murfatlar și Techirghiol, precum și următoarele comune: 23 August, Costinești, Mihail • Promovarea, sprijinirea și implicarea în proiecte și programe de C&D și transfer tehnologic; Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu și Poarta Albă. • Organizare și suport pentru activități caritabile și de strângere de fonduri; Scopul asociației este dezvoltarea durabilă a unităților administrative care formează asociația și întreaga • Oferirea de consultanță și consiliere în domeniile drepturilor omului, dezvoltării conștiinței zona din vecinătatea sa, prin realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau civice, dezvoltării economice durabile, dezvoltării tuturor tipurilor de infrastructură, regional și prin furnizarea în comun de servicii publice. protecției mediului și altor sectoare de interes general; Principalele obiective ale Zonei Metropolitane Constanța sunt: • Pregătirea și implementarea de proiecte, programe și strategii locale, zonale, regionale și • Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicații și energie; naționale; • Reducerea decalajelor de dezvoltare între localitățile din zona metropolitană; • Îndeplinirea rolului de autoritate urbană și reprezentare a unităților administrative • Dezvoltarea de noi cartiere de locuințe și zone rezidențiale; membre, a partenerilor asociați, precum și a întregului teritoriu metropolitan și a populației acestuia în relațiile cu diverse entități publice și private din România și • Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor publice; din străinătate, autorități publice centrale, autorități regionale, sub-regionale și locale, • Protecția mediului și dezvoltarea durabilă; autorități de management etc. • Dezvoltarea turismului și a sectorului terțiar; Aceste obiective pot fi considerate, de asemenea, ca principalele responsabilități și activități ale • Dezvoltare economică integrată; Zonei Metropolitane Constanța, aflându-se în același timp în centrul domeniilor de cooperare • Dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a interjurisdicțională care sunt promovate la nivel metropolitan. Dintre obiectivele menționate dezechilibrelor sociale; mai sus, în ultimii 12 ani, Zona Metropolitană Constanța s-a concentrat asupra următoarelor • Atragerea de noi investiții și creșterea accesului la resurse. sectoare de activitate: Alte obiective ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară acoperă următoarele aspecte: 1. Planificare strategică • Managementul eficient și integrat al potențialului local; Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC a elaborat sau a participat activ la • Organizarea și participarea la cursuri de formare și perfecționare, la seminare și procesul de elaborare a diverse documente precum strategice, precum Planul Integrat de conferințe; Dezvoltare Urbană 2007-2013, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014-2020 sau • Elaborarea, implementarea și dezvoltarea de proiecte și programe proprii în parteneriat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2014-2020. În același timp, Asociația a coordonat, 106 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 107 monitorizat și evaluat implementarea acestor planuri și strategii și a participat permanent 3. Strategie integrată de dezvoltare metropolitană la procesele de consultare publică dezvoltate în unitățile administrative componente, în Asociația de Dezvoltare Intercomunală a ZMC a preluat sarcina de a elabora o serie special în cadrul unor acțiuni dedicate dezvoltării teritoriale, politicilor publice, dezvoltării de studii, planuri și strategii dedicate întregii zone metropolitane. Aceasta a condus la planurilor de investiții sau managementului serviciilor publice. crearea unui proces de planificare integrată care a facilitat identificarea de proiecte și intervenții strategice necesare pentru dezvoltarea durabilă și de succes a zonei. 2. Asistență tehnică și administrativă ZMC a furnizat în mod continuu asistență municipalităților membre, în special în domenii În plus, unul dintre principalele roluri ale Asociației constă în coordonarea, corelarea și integrarea de interes precum dezvoltarea și implementarea de proiecte, achiziții publice, planificare intervențiilor, acesta fiind un factor crucial pentru dezvoltarea durabilă și echilibrată a zonei, urbană și planificare strategică etc. deoarece urmărește corelația între investițiile publice și private, între documentele strategice (de exemplu, în cadrul proiectului HORIZON 2020 PORTIS, ADI ZMC a elaborat un raport care 3. Accesarea surselor de finanțare externe corela intervențiile din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă cu cele din Master planul portului În ultimii 12 ani, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC a implementat cu succes Constanța, două dintre aceste proiecte fiind deja implementate) sau între investiții (de exemplu, și continuă implementarea a 16 proiecte finanțate prin diverse programe, precum: POR ADI ZMC a coordonat intervențiile privind infrastructurile tehnice cu proiectele finanțate de la 2007-2013, PODCA 2007-2013, POSDRU 2007-2013, POCU 2014-2020, POR 2014- fondurile europene pentru regenerare urbană). 2020 sau HORIZON 2020. Valoarea totală a acestor 16 proiecte este de 52,793,638 RON, Zona Metropolitană Constanța devenind astfel una dintre cele mai active asociații Nu în ultimul rând, deși Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC nu este încă responsabilă metropolitane din România în ceea ce privește numărul de proiecte implementate, pentru managementul serviciilor publice, aceasta asigură, prin intermediul unui proces de valoarea totală a fondurilor atrase, precum și diversitatea și complexitatea intervențiilor. planificare integrată, cadrul pentru o administrare integrată a serviciilor de utilitate publică și a sistemului de utilități publice. În ciuda faptului că nu toate tipurile de activități și obiective menționate mai sus sunt aplicate în mod continuu în ZMC, acestea reprezintă bune exemple de activități care pot fi desfășurate de alte zone metropolitane din România, iar în continuare vor fi descrise bune ADI în contextul atragerii fondurilor europene și posibilei practici, dar și beneficiile și obstacolele identificate în procesul de cooperare metropolitană. utilizări a instrumentului ITI în perioada 2021-2027 Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC este una dintre primele structuri de acest tip Beneficiile coordonării metropolitane create în România, având o largă experiență în materie de guvernanță și dezvoltare metropolitană. Datorită calității de pol de creștere a municipiului Constanța, ADI ZMC a avut un rol foarte important Pe lângă beneficiile locale aduse de coordonarea metropolitană tuturor unităților administrative în perioada de programare 2007-2013. Mai exact, Asociația și-a asumat responsabilitatea de a ale ZMC, toate măsurile implementate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară aduc o serie de elabora Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) 2007-2013, documentul strategic care a beneficii majore ce contribuie la îndeplinirea întregului set de obiective ale Asociației. Principalele condiționat accesul la fondurile europene pentru polul de creștere. Conform PIDU, întreaga zonă beneficii ale coordonării metropolitane în Zona Metropolitană Constanța sunt: metropolitană a implementat o serie de proiecte cu o valoare totală de 1,2 milioane EUR, în timp 1. Întărirea capacităților ce Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC era unul dintre solicitanții acestor proiecte. Pe Unul dintre principalele roluri ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC lângă proiectele dedicate întăririi capacității, Zona Metropolitană Constanța a dezvoltat o serie este de a oferi și facilita furnizarea de asistență și formare membrilor săi, în scopul de acțiuni în municipiile rurale, axate pe înființarea a diverse centre pentru tineret în cazul cărora întăririi capacității unităților administrative componente de a atrage fonduri externe unitățile administrative autorizau Asociația să solicite finanțare și să implementeze proiectele, și a implementa proiecte. Aceasta a condus la o îmbunătățire a capacităților la nivel urmând ca respectivele centre să fie ulterior transferate în administrarea municipalităților locale. metropolitan, obținută atât datorită cursurilor dezvoltate de asociația de dezvoltare intercomunitară, cât și schimburilor de experiență și formărilor efectuate în cadrul În cadrul proiectului VISION 2020, finanțat în perioada 2007-2013, Zona Metropolitană programelor europene. Constanța a dezvoltat, de asemenea, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2014- 2020, care a pregătit următoarea perioadă de programare. Spre deosebire de perioada anterioară, 2. Reducerea decalajelor între unitățile administrative componente ale zonei Asociația de Dezvoltare Intercomunitară nu a putut solicita finanțare pentru întregul teritoriu metropolitane metropolitan, beneficiarul fondurilor europene fiind municipiul Constanța. În acest context, ADI Proiectele implementate și investițiile/fondurile atrase de către sau cu contribuția ZMC și-a concentrat activitatea pe întărirea capacității prin furnizarea de asistență gratuită Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC la dezvoltarea infrastructurii sociale pentru municipalități în materie de dezvoltare și implementare. și tehnice în zonele esențiale ale teritoriului metropolitan au condus la o echilibrare a atractivității zonei, un număr mai mare de companii preferând să își deschidă sedii în Pentru perioada de programare 2021-2027, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC alte municipii decât Constanța, iar tot mai mulți locuitori au migrat către o serie de consideră că planificarea strategică la nivel metropolitan trebuie să continue să joace un unități administrative urbane și rurale mai mici. rol important pentru o cooperare interjurisdicțională de succes. Elaborarea documentelor 108 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 109 relevante, precum planurile de amenajare a teritoriului metropolitan (PATZM) sau strategiile Bune practici: Implementarea unei serii de proiecte privind infrastructura socială în metropolitane trebuie să fie încurajate, finanțate și chiar considerate condiții pentru accesarea municipiile rurale din Zona Metropolitană Constanța fondurilor europene. Rolul ADI metropolitane în planificarea strategică trebuie să fie recunoscut ADI ZMC a fost prima structură de acest tip din România care a accesat, în perioada 2010- și reprezentat mai bine în cadrul legislativ și financiar. 2015, Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – 1.1. Poluri de creștere, pentru implementarea a 8 proiecte privind infrastructura socială. Aceste acțiuni au presupus reabilitarea, În plus, cooperarea interjurisdicțională și inițiativele comune ar trebui să fie mai bine reflectate extinderea și dotarea mai multor clădiri în 8 comunități rurale, în scopul transformării acestora în în cadrul juridic și în cerințele programelor de finanțare, pentru a răspunde astfel provocărilor centre pentru tineret. La sfârșitul procesului de implementare, infrastructura a fost transferată în cu care se confruntă municipalitățile locale, ceea ce necesită o abordare integrată în sectoare administrarea unităților administrative locale, care au devenit responsabile pentru administrarea precum conectivitate, servicii sociale, educație, sănătate etc. În acest caz, ADI pot avea un rol acestora și respectarea obligațiilor ulterioare implementării. important în dezvoltarea / implementarea / monitorizarea / evaluarea acestui tip de proiecte intercomunitare. Un aspect inovator în acest exemplu este cel al creării unor echipe mixte pentru implementarea acestor proiecte, care au încurajat colaborarea între personalul din ADI ZMC și municipalități, dar În ultimul rând, coeziunea teritorială și funcțională în zonele funcționale urbane poate fi obținută și din primăria Constanța, care au furnizat expertiză tehnică specifică în anumite cazuri. prin managementul integrat al serviciilor publice. Deși cadrul legislativ național permite o abordare integrată a furnizării și managementului serviciilor de utilitate publică, majoritatea sectoarelor comune abordate într-o manieră interjurisdicțională sunt alimentarea cu apă, Consolidarea capacităților managementul deșeurilor și managementul apei uzate. Este foarte importantă încurajarea Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC furnizează asistență tehnică și administrativă dezvoltării și a altor servicii integrate, precum transportul, canalizarea, iluminatul public sau permanentă membrilor săi, în diverse domenii precum: accesarea programelor de finanțare, în serviciile sociale, gestionate de ADI sectoriale și reunite sub un plan strategic cuprinzător care va coordona prioritățile de dezvoltare și corelarea cu alte intervenții. special a fondurilor europene, managementul proiectelor, achiziții publice, planificare urbană și strategică etc. În plus, în perioada de programare anterioară, Asociația a implementat două proiecte cu fonduri din programul PODCA 2007-2013, Formare pentru dezvoltare și VISION 2020 – O strategie integrată a Zonei Metropolitane Constanța, prin care 60 de funcționari publici Exemple de cooperare multijurisdicțională în Zona au beneficiat de instruire în domenii precum managementul proiectelor, dezvoltarea durabilă, Metropolitană Constanța capitaluri sau elaborarea politicilor publice. Planificare strategică Mobilitatea urbană și metropolitană În zona metropolitană Constanța au fost elaborate mai multe documente strategice, precum Deși Asociația de Dezvoltare Intercomunală a ZMC nu răspunde de managementul serviciilor de Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și alte strategii transport public, aceasta are un rol activ în planificarea și dezvoltarea sectorului transporturilor și studii sectoriale, sub coordonarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC. Aceste într-o manieră integrată la nivel metropolitan. Câteva exemple de succes care pot fi menționate documente au fost validate de fiecare municipalitate componentă și au fost adoptate de includ creșterea conectivității în zonă, datorită proiectului de extindere și modernizare a Adunarea Generală a ADI ZMC. Asociația este responsabilă, de asemenea, de coordonarea/ Bulevardului Mamaia – Năvodari sau implicării în diverse rețele și programe naționale și europene. corelarea între intervențiile propuse în planurile de acțiune, fiind în același timp implicată în De exemplu, ADI ZMC a participat la proiectul METROPOLITAN, dezvoltat de Federația Zonelor procesul de monitorizare a implementării acestor documente. Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) și finanțat prin programul POCA 2014-2020, al cărui principal scop este elaborarea unei politici publice alternative privind În plus, ADI ZMC participă la procesul de planificare strategică din fiecare unitate administrativă a zonei metropolitane, în scopul corelării intervențiilor locale cu direcțiile generale stabilite de SIDU, transportul public local și metropolitan în România. O altă inițiativă relevantă este participarea PMUD și alte documente programatice de la nivel regional, național și european. În acest context, ca partener la proiectul “PORTIS – Orașe port: Dezvoltare Durabilă prin Inovare”, un proiect Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ZMC este consultată pentru aprobarea strategiilor de finanțat prin programul HORIZON 2020, al cărui scop este de a identifica și aborda o serie de dezvoltare locală, planurilor urbane generale și altor strategii și planuri de investiții din unitățile provocări de mobilitate urbană cu care se confruntă orașele port din Europa, dar și corelarea administrative componente. funcțională, economică și socială între porturi și orașe. Bune practici: Organizarea și managementul structurilor de cooperare și consultare publică Dezvoltare socială Luând în considerare rolul de coordonator adoptat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC s-a implicat în mod activ în dezvoltarea întregului ZMC de-a lungul anilor, Asociația a fost, de asemenea, un important moderator între interesele teritoriu metropolitan, jucând un rol important în diversificarea infrastructurii sociale în zonele multiple ale părților interesate locale (mediul academic, societatea civilă, mediul de afaceri și rurale, de exemplu prin solicitarea de fonduri europene în numele municipalităților pe durata autoritățile publice). perioadei de programare 2007-2013. Rezultatul a constat într-o serie de centre pentru tineret, Un exemplu relevant este reprezentat de Forumul pentru Mobilitate Urbană Durabilă, constituit în care sunt gestionate în prezent de unitățile administrative locale. Zona Metropolitană Constanța sub forma unei structuri interinstituționale al cărei scop este de a crea o platformă de dialog continuu în materie de transport și mobilitate. Acest forum, gestionat 110 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 111 de ADI ZMC, a devenit în scurt timp o entitate consultativă reală în procesele decizionale ale Toate aceste acțiuni, și în special întâlnirile între unitățile administrative componente ale Zonei autorităților și instituțiilor publice, în special pentru Primăria Constanța, contribuind la adoptarea Metropolitane Constanța, conducerea și personalul lor tehnic și reprezentanții ADI ZMC, au de decizii strategice (de exemplu, în elaborarea politicii privind parcările municipale) sau a unei contribuit la o mai bună coeziune între membrii Asociației și diminuarea diferențelor politice, serii de măsuri și intervenții operaționale (de exemplu, regulile de acces în centrul istoric, aplicarea personale sau administrative între aceștia, ceea ce facilitat un nivel mai înalt de cooperare. unui tarif de parcare în zona centrală a municipiului Constanța și în Mamaia etc.) Pe lângă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC, alți parteneri din Forumul pentru Resurse financiare Mobilitate Urbană Durabilă sunt: Universitatea Ovidius, Administrația Porturilor Maritime Activitatea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC a fost finanțată până în prezent din Constanța, Primăria Constanța, Inspectoratul Școlar Județean, Inspectorul Județean de Poliție, două surse principale: Inspectorul Județean pentru Situații de Urgență, Direcția Județeană de Sănătate, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură • Contribuțiile financiare plătite de membrii Asociației, în funcție de numărul de locuitori Constanța, precum și o serie de organizații non-profit. ai unităților administrative (1,3 RON / locuitor); • Fonduri nerambursabile și structurale, prin accesarea diverselor programe de finanțare Dezvoltare economică pentru implementarea anumitor proiecte. În ceea ce privește dezvoltarea economică, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC nu desfășoară activități generatoare de venituri un important promotor al unui mediu al afacerilor de succes. Mai întâi, ADI ZMC se implică pentru asociație, acesta fiind motivul pentru care personalul permanent al Asociației este format permanent în dialogul cu sectorul privat, menținând, de asemenea, o strânsă colaborare cu din doar 3-5 angajați, în timp ce personalul suplimentar este angajat exclusiv pe bază de proiect. instituții relevante precum Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța. Din acest motiv, ADI ZMC consideră că trebuie să fie disponibile fonduri suplimentare pentru În plus, Asociația a implementat diverse proiecte cu finanțare europeană, în domeniul forței activitățile operaționale ale asociațiilor de dezvoltare comunitară (de exemplu, prin programe de de muncă sau dezvoltării de competențe. Câteva exemple de astfel de inițiative sunt „Formare asistență tehnică), astfel încât acestea să se poată implica în proiecte mai numeroase și mai europeană pentru servicii turistice de calitate” (finanțată prin programul POSDRU 2007-2013), utile pentru zonele metropolitane. „Stagii de practică pentru studenți competitivi pe piața muncii” (finanțat prin programul POSDRU 2007-2013) sau „Stagiul de practică - primul pas spre angajare” (finanțat prin programul POCU 2014-2020). În plus, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC, în parteneriat cu primăria Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea Constanța și Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, a început interjurisdicțională implementarea unui proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, privind Între principalele riscuri și constrângeri identificate în activitatea Asociației de Dezvoltare dezvoltarea unui incubator de afaceri dedicat sectorului industriilor creative, care va reprezenta Intercomunitară a Zonei Metropolitane Constanța se numără: un stimulent major pentru dezvoltarea antreprenorială, dar și pentru cercetarea și inovarea la nivel metropolitan și chiar regional. 1. Lipsa surselor de finanțare dedicate - Una dintre principalele provocări identificate se referă la alocarea fondurilor europene pentru polii de creștere din România în perioada Promovare și comunicare de programare 2014-2020, municipiul Constanța fiind beneficiarul intervențiilor urbane integrate, ceea ce îngreunat accesarea de către ADI ZMC a fondurilor pentru dezvoltarea Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a ZMC reunește și reprezintă interesele comune ale întregului teritoriu metropolitan, inclusiv municipiile rurale unităților administrative componente în relațiile cu diversele instituții și autorități de la nivel local, regional și național. În același timp, ADI ZMC reprezintă/asistă, la cerere, pe toți membrii 2. Cadrul juridic și sistemul de planificare național – Asociația de Dezvoltare săi în conferințe, reuniuni, comitete etc. și promovează activitatea Asociației și a municipalităților Intercomunitară a ZMC identifică riscurile generate de lipsa la nivel metropolitan, a în zona metropolitană prin ziarul său lunar, Cronica Metropolitană, care oferă comunității o planificării urbane și strategice privind oportunitățile de finanțare și alocarea acestora oportunitate excelentă de a se familiariza cu proiecte și inițiative metropolitane și locale, dar și conform provocărilor și specificului local. De exemplu, municipiile urbane și rurale cu un prin mijloace informale de comunicare precum site-ul web al ADI sau rețele sociale. profil rezidențial pronunțat sunt nevoite să atragă venituri suplimentare din activități care nu pot fi compatibile cu funcția rezidențială (de exemplu, activități de producție), Bune practici: Încurajarea cooperării între unitățile administrative componente ale ADI ZMC din cauza lipsei unui plan de amenajare a teritoriului care să stabilească profilul Începând chiar din primul său an de activitate, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a municipiilor, a lipsei unei strategii metropolitane care să prioritizeze investițiile sau a ZMC a organizat numeroase acțiuni comune în cooperare cu membrii Asociației, unele dintre lipsei de oportunități de finanțare a activităților operaționale pentru aceste tipuri de acestea devenind chiar evenimente regulate. De exemplu, una dintre cele mai relevante acțiuni municipii. În plus, sistemul național de planificare și cadrul juridic prevăd posibilitatea a constat într-o vizită anuală de studii și schimb de experiență cu diverși parteneri din Uniunea elaborării unor planuri de dezvoltare metropolitană, dar acestea nu sunt obligatorii, iar Europeană, al căror scop este de a întări relațiile cu diverse autorități europene, dar și de a facilita asociațiile de dezvoltare intercomunitară nu sunt identificate ca posibili inițiatori ai unor familiarizarea cu bunele practici europene a personalului Zonei Metropolitane Constanța. astfel de acțiuni, ceea ce înseamnă că acestea nu au acces nici la fonduri externe pentru activități de amenajare a teritoriului. 112 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 113 Zona Metropolitană Ploiești 7. Orice alte activități care conduc la dezvoltarea economică, socială și culturală și care au ca scop final creșterea calității vieții; TADI Ploiești Prahova a fost creată în 2009, în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 8. Protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural; cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005, Legea 215/2001 privind 9. Protejarea și valorificarea mediului natural; administrația publică locală și Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România. Conform Hotărârii Guvernului nr. 998/2008 privind desemnarea polilor de creștere și a polilor 10. Dezvoltarea turismului în zonă; de dezvoltare urbană, introducerea de pe site-ul web afirmă că activitatea zonei metropolitane 11. Realizarea de parteneriate cu alte entități juridice publice și private în scopul atingerii se desfășoară în conformitate cu Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Planul Operațional obiectivelor Asociației; Regional 2007-2013, Planul de Dezvoltare Integrată, Planul de dezvoltare durabilă al județului 12. Implementarea, monitorizarea, evaluarea și adaptarea la schimbări socioeconomice a Prahova și altor strategii și planuri dezvoltate la nivel central, regional și local. Planului Integrat de Dezvoltare Urbană și a strategiilor/planurilor de dezvoltare durabilă Primele încercări de cooperare interjurisdicțională au avut loc în perioada 2004-2005, când, a județului/localităților conform Legii nr. 350/2001 privind planificarea urbană și regională, Primăria Ploiești și unitățile 13. Înființarea, organizarea, reglementarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea și administrative din imediata apropiere au realizat un Plan de cooperare interteritorială privind gestionarea în comun a serviciului de transport public. amenajarea teritoriului. Cadrul instituțional de cooperare era creat, dar asociația nu a fost înregistrată juridic. Responsabilități: Asociația are responsabilități privind o serie de activități, după cum urmează:: Membrii fondatori ai ADI Ploiești Prahova sunt: municipiul Ploiești, județul Prahova, orașul • Stimulează și sprijină desfășurarea activităților la nivel regional; Băicoi, orașul Boldești Scăeni, orașul Plopeni, comuna Ariceștii Rahtivani, comuna Bărcănești, • Contribuie la înființarea de filiale ale Asociației și/sau a centrelor de consultanță în comuna Berceni, comuna Blejoi, comuna Brazi, comuna Bucov, comuna Dumbrăvești, comuna afaceri în localitățile județului; Păulești, comuna Târgșorul Vechi, comuna Valea Călugărească. • Asigură cadrul specific necesar stabilirii de contacte între partenerii români și între Orașul Bușteni, aflat la granița de nord-vest a județului (71 km de Ploiești), s-a înscris în aceștia și partenerii străini; asociație în 2011. Deoarece nu făcea parte din zona limitrofă/funcțională a municipiului • Promovează programele de finanțare naționale și internaționale în domeniile Ploiești, orașul Bușteni nu a fost inclus în documentele de planificare strategică formulate economic și social; pentru perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020. • Contribuie la activități specifice domeniului de activitate în scopul realizării obiectivelor Obiective: Obiectivul asociației este de a facilita cooperarea între membri, în vederea unei Asociației; exercitări în comun a competențelor ce le revin prin lege, cu respectarea principiului dezvoltării durabile, ceea ce înseamnă: • Alte activități potrivit scopului. • Progresul social, în concordanță cu nevoile comunității; De asemenea, conform Deciziei Consiliului Local nr. 217/2017, municipalitatea Ploiești este delegată să contribuie la implementarea strategiei integrate de dezvoltare urbană pentru polul • Protejarea eficientă a mediului; de creștere Ploiești: 2014-2020 și portofoliul de proiecte al acesteia, prin asigurarea resurselor • Utilizarea rațională a resurselor naturale; materiale, umane și financiare necesare. • Păstrarea unui nivel ridicat și sigur de creștere economică și ocupare a forței de muncă. Resurse financiare: Resursele financiare ale ADI sunt generate prin plata taxelor anuale ale membrilor asociației, care conform statutului din 2012 erau următoarele: În statutul asociației sunt enumerate următoarele obiective: • Județul Prahova și municipiul Ploiești – 5000 Euro fiecare (ulterior, aceste sume au 1. Sprijinirea dezvoltării economico-sociale a Polului de Creștere Ploiești-Prahova; crescut la 50.000 EUR/an) 2. Identificarea căilor și mijloacelor de îmbunătățire a infrastructurii unităților administrativ- • Orașe – 2000 EUR fiecare teritoriale membre; • Comune – 1000 EUR fiecare 3. Valorificarea potențialului economic local și identificarea unor surse de finanțare interne și externe; Alte posibile resurse financiare includ: 4. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii; • Contribuții financiare de la bugetele locale ale membrilor 5. Stimularea și atragerea capitalului străin; • Dobânzi bancare, donații, subvenții și sponsorizări 6. Promovarea imaginii și potențialului de dezvoltare al zonei; • Finanțări din programe • Contravaloarea unor servicii de instruire și consultanță etc.. 114 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 115 Beneficiile coordonării metropolitane feroviară Ploiești Triaj – Ghighiu Zona a beneficiat de proiecte implementate pe durata celor două perioade de programare, în • Reabilitarea DJ 101G Tătărani (DJ 101D) – Brazi special în municipiul Ploiești, dar, în plus, procesul de alcătuire a unui plan pe termen lung a oferit • Lărgirea intersecției DJ 102 cu DN 1B etc. beneficii tuturor partenerilor, materializate într-o mai bună capacitare instituțională și cultură a cooperării. În plus, în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Ploiești au fost formulate propuneri privind infrastructura rutieră și de transport public din zona Polului de Creștere. Se remarcă următoarele realizări: ADI în contextul atragerii de fonduri europene a. Planificare integrată strategică la nivel metropolitan Cooperarea între membrii asociației pe durata procesului de planificare reprezintă unul dintre Pe durata de aproape 7 ani a proiectului „Sprijin pentru coordonarea implementării Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Ploiești”, cofinanțat de Fondul European pentru Dezvoltare cele mai importante beneficii. Pentru această zonă au fost întocmite două strategii de dezvoltare: Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013, această coordonare a Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru 2007-2013 și Strategia Integrată pentru Dezvoltare asigurat sprijinul necesar dezvoltării culturii parteneriatului la nivel local, metropolitan, regional Urbană pentru 2014-2020, luând în considerare toate municipiile membre, inclusiv portofoliile de și național, facilitând cooperarea administrațiilor publice locale și planificarea investițiilor. În proiecte ale acestora. același timp, acțiunile de coordonare au permis schimburi de experiență și bune practici în scopul creșterii calității proiectelor dezvoltate, promovării și sprijinirii de strategii, oportunități pentru Viziunea Polului de creștere, formulată ca parte a acestui proces strategic, este: „economie bazată comunitate sau spiritului de echipă. pe cunoaștere, deschisă parteneriatelor în domenii complexe de valorificare durabilă a resurselor și de creștere a calității vieții pentru toți cetățenii”. Pe baza acestei viziuni a fost dezvoltat un Lista proiectelor inițiale este inclusă în Planul Integrat de Dezvoltare pentru 2009-2015, care pachet integrat de programe și proiecte interjurisdicționale, la nivelul fiecărei comunități, sprijinit conținea 93 de proiecte. Dintre acestea, 16 proiecte (plus 8 pe lista de rezervă) au fost selectate de proiecte identificate la nivel județean. pentru finanțare de la Programul Operațional Regional, PA 1.1. Acestea răspund unor probleme clar identificate, iar soluțiile lor conduc la îmbunătățirea situației existente și obținerea unui b. Accesul la fonduri UE pentru proiecte locale avantaj competitiv pentru centrul Polului de Creștere și zona sa de influență. Cu excepția În legătură cu procesul de planificare strategică, al doilea beneficiu constă în coordonarea proiectelor de mobilitate implementate de Consiliul Județean, celelalte proiecte au fost localizate formulării proiectelor și implementarea la nivel teritorial, dar și din punct de vedere al finanțării. în următoarele localități: Proiectele membrilor ADI au trebuit să fie incluse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru 2014-2020, aceasta fiind o condiție de finanțare de la Programul Operațional Regional · Reabilitarea liniei de tramvai (criteriu de eligibilitate). În plus, un proiect poate obține un scor mai mare dacă: · Creșterea calității vieții copiilor defavorizați • Este implementat în Ploiești (în cazul întreprinderilor mici - axa prioritară 2.1 POR) · Reabilitarea Muzeului Ceasului • Este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (în cazul IMM-urilor - axa Municipiul Ploiești · Centrul multifuncțional de afaceri „Lumina Verde” prioritară 2.2 POR) · Centrul de excelență în afaceri pentru tineri antreprenori • Este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (în cazul membrilor ADI - axele · Parcul municipal Ploiești Vest prioritare 5 și 3) · Modernizarea/ extinderea funcțională a Hipodromului din Ploiești c. Transparența procesului decizional și vizibilitatea monitorizării și evaluării proiectului Pe durata întregii perioada de programare 2007-2013, echipa de coordonare a polului a asigurat Comuna Ariceștii · Creșterea nivelului de calitate al condițiilor de protecție și locuire coordonarea beneficiarilor și a acordat asistență directă acestora în pregătirea și depunerea Rahtivani dosarului de finanțare și a oferit asistență de specialitate în perioada de implementare a proiectelor. · Asigurarea unui mediu favorabil familiilor conform standardelor europene Orașul Băicoi · Creșterea calității vieții pentru persoanele cu dizabilități d. Rolul activ al Consiliului Județean Consiliul Județean Prahova, în calitate de membru al Polului de Creștere ADI, a jucat un rol important în implementarea unor proiecte mari de infrastructură în beneficiul întregii zone. Datorită În plus, numărul de proiecte formulate în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană calității sale de proprietar al drumurilor județene, aceste proiecte au îmbunătățit mobilitatea și pentru 2014-2020 și transmise către POR pentru finanțare este de: 25 de proiecte pentru accesibilitatea la coridoarele majore de transport, după cum urmează: municipiul Ploiești, 10 proiecte pentru Consiliul Județean Prahova, 5 proiecte pentru orașul Băicoi, 2 proiecte pentru orașul Boldești Scăeni, 3 proiecte pentru orașul Plopeni și un proiect • Legătura rutieră între DN1 și DN1B, prin centura ocolitoare DJ236 din partea de nord a pentru comuna Berceni. municipiului Ploiești • Modernizarea și reabilitarea DJ 101D, inclusiv trecerea la nivel de cale ferată de pe ruta 116 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 117 Exemple de cooperare multijurisdicțională 3. Lipsa sprijinului politic - Influența politică asupra procesului general a jucat un rol major. Primarii de orientări politice diferite au avut opinii divergente asupra priorităților proiectelor Pe lângă exercițiul de planificare menționat în secțiunea precedentă, membrii ADI nu desfășoară și semne de întrebare privind cooperarea interjurisdicțională. Pe lângă aceasta, lipsa. activități comune suplimentare în cadrul acestei asociații. Cu toate acestea, următoarele inițiative sunt relevante pentru funcționarea continuă a asociației: a. Întărirea capacităților pentru cooperarea interjurisdicțională Zona Metropolitană Brașov Activitățile curente ale asociației continuă să sprijine un mediu de cooperare care a fost consolidat în cele două perioade de programare. O componentă importantă se referă la întărirea În calitate de asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) de drept privat și de utilitate publică, capacităților personalului executiv al ADI în vederea furnizării de servicii către membri, cât și la Zona Metropolitană Brașov (ZMB) este rezultatul corelării între Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații și efectul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind angajații autorităților locale care participă la activități de cooperare. Codul Administrativ (care abrogă Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală), care recunoaște zonele metropolitane ca obiective de interes public. De asemenea, Legea nr. 273/2006 În ceea ce privește proiectele comune, ADI Polul de Creștere Ploiești-Prahova a implementat privind finanțele publice locale permite cooperarea financiară referitor la proiecte de interes public un singur proiect de întărire a capacității operaționale, finanțat de Programul Operațional la care participă mai multe structuri administrativ-teritoriale. Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013. Obiectivul proiectului era de a îmbunătăți expertiza și abilitățile de lucru în echipă ale celor 91 de angajați ai instituțiilor publice membre ZMB a fost creată la sfârșitul anului 2005, la inițiativa unui număr de localități din zona ale ADI, prin măsuri precum formare în domeniul managementului de proiecte, managementului metropolitană Brașov și a Consiliului Județean Brașov, în urma elaborării Planului de Dezvoltare financiar și achizițiilor publice. Durabilă a municipiului Brașov. Această direcție a condus la înființarea unei organizații neguvernamentale - Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov (ZMB). Principalul b. Furnizare de servicii publice motiv pentru înființarea Agenției a fost nevoia de a asigura o colaborare eficientă cu comunitățile ADI Polul de Creștere nu oferă servicii publice membrilor săi, această activitate nefiind inclusă învecinate ale municipiului Brașov în domeniul serviciilor de utilitate publică (apă-canal, transport în mandatul său, dar toți membrii ADI fac parte din asociația de management al deșeurilor, metropolitan), dar și de a armoniza Planurile Urbane Generale ale unităților administrative. denumită „Parteneriatul pentru managementul deșeurilor Prahova”. În 2007, ZMB a devenit o asociație de dezvoltare intercomunitară, între ale cărei principale În plus, este în curs de înființare o asociație pentru transport public. Membrii vor avea acces scopuri se numărau realizarea de proiecte locale și regionale comune, dar și furnizarea de servicii la serviciile de transport furnizate de aceeași companie, iar procesul de negociere este în plină publice. În calitatea sa de ADI, Agenția promovează cooperarea între părți interesate publice, desfășurare. private și neguvernamentale, și oferă asistență tehnică și consultanță pentru membrii săi, cu scopul final de a încuraja coeziunea teritorială. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor sale, ZMB a stabilit următoarele obiective strategice pentru perioada 2016-2023: Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea • „Obiectivul strategic 1 - Conectivitate și mobilitate: Consolidarea poziției geografice interjurisdicțională strategice a ZMB prin dezvoltarea nodului intermodal de transport conectat la zone Două categorii principale de constrângeri au împiedicat cooperarea interjurisdicțională și, în funcționale regionale și la peisaje naturale unice. consecință, implementarea proiectelor: • „Obiectivul strategic 2 - Inovativitate, antreprenoriat și capital uman: Atragerea 1. Alocarea și structura finanțării UE pentru dezvoltare urbană - structura de finanțare de firme în ZMB și susținerea dezvoltării celor existente către domenii inovative ce a Programului Operațional Regional a fost proiectată pentru a sprijini preponderent determină profesionalizarea și diversificarea pieței de muncă. orașul principal (Ploiești – municipiul reședință de județ). Nu au existat alocări specifice de fonduri pentru municipiile mai mici sau zonele rurale, astfel încât proiectele au fost • „Obiectivul strategic 3 - Calitate și mod de viață: Atragerea de rezidenți și eliminarea în general implementate în Ploiești și foarte puține orașe mici. Deoarece ceilalți membri disparităților urban-rural, prin planificarea teritoriului, reabilitarea fondului construit și ai ADI (în special comunitățile rurale) nu au beneficiat direct de finanțare, unii dintre creșterea calității serviciilor publice aceștia au decis să se retragă: Boldești Scăieni și Plopeni au părăsit asociația în 2016, • „Obiectivul strategic 4 - Atractivitate turistică: Atragerea de vizitatori prin valorificarea iar comuna Bucov în 2017. moștenirii naturale, construite și culturale, susținută de măsuri de protecție/conservare 2. Responsabilitățile/competențele limitate ale ADI - ADI a fost creată ca instrument și promovare. pentru accesarea fondurilor UE. Totuși, competențele sale de implementare de proiecte • „Obiectivul strategic 5 - Management public în parteneriat cu cetățenii: Întărirea, sunt limitate. Deoarece obiectivele menționate în statut au un caracter general, iar diversificarea și extinderea parteneriatului teritorial, susținut de creșterea capacității de responsabilitățile sunt mai degrabă vagi, rolul efectiv al asociației depinde de capacitatea management la nivelul ZMB și a administrațiilor locale membre.”48 umană a membrilor săi și de capacitatea personalului executiv de a întreprinde măsuri active de dezvoltare. 48 https://www.metropolaBrașov.ro/strategii-si-programe-de-dezvoltare/strategie-de-dezvoltare-urbana/ 118 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 119 Membrii ADI Agenția Metropolitană Brașov sunt municipiul Brașov, Consiliul Județean Brașov, ADI ZMB în contextul instrumentelor financiare: Fondul municipiul Săcele, municipiul Codlea, orașul Râșnov, orașul Ghimbav, orașul Predeal, orașul Zărnești, comuna Sânpetru, comuna Hărman, comuna Prejmer, comuna Târlungeni, comuna Bod, comuna Urban de Dezvoltare Hălchiu, comuna Cristian, comuna Crizbav, comuna Feldioara, comuna Vulcan și comuna Budila. În 2008, prin Hotărâre de Guvern, municipiul Brașov a fost inclus între cei 7 poli naționali de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) eligibili pentru finanțare prin programe europene și naționale. Astfel, între 2007 și 2013, pentru polul național Exemple de cooperare multijurisdicțională de creștere Brașov au fost alocate fonduri totale în valoare de 74,30 milioane EUR Înființarea de Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care gestionează servicii de utilitate publică În acest context, Agenția Metropolitană Brașov și-a asumat un rol activ în analizarea oportunității unui mecanism financiar reînnoibil pe bază de fonduri structurale din cadrul inițiativei JESSICA Agenția Metropolitană Brașov a fost inițiatorul proiectelor care au condus la crearea de structuri (Sprijin european comun pentru investiții durabile în zonele urbane - Joint European Support pentru dezvoltarea asociațiilor intercomunitare în domeniul utilităților, în conformitate cu for Sustainable Investment in City Areas), care include instrumente financiare cu rol de Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului. După ce acestea asistență pentru dezvoltare urbană. Instrumentele financiare sunt preconizate a reprezenta o devin operaționale, ADI colaborează cu ZMB, în special la nivelul strategiei sectorului metropolitan cale de diversificare și creștere a eficienței fondurilor publice, care completează fondurile UE dezvoltată de Agenție. nerambursabile. Utilizarea FDU are, de asemenea, rolul de a promova o schimbare a mentalităților din instituțiile publice, care anterior s-au limitat să distribuie fonduri nerambursabile pe criteriul Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară eficienței costurilor și generării de venituri de pe urma investițiilor, dar și către o deschidere tot „ISO Mediu”, activă în domeniul managementului deșeurilor, a fost creată ca entitate juridică mai mare în a trata investitorii privați ca parteneri. privată cu statut de utilitate publică în anul 2011. Asociația a fost creată „în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciilor (denumite BMZMB a beneficiat de o analiză de oportunitate pentru constituirea unui Fond de Dezvoltare în continuare „serviciile”) din competența unităților administrativ teritoriale, precum și pentru Urbană (FDU) în cadrul inițiativei JESSICAJESSICA49 (Sprijin european comun pentru investiții realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes local sau regional destinate durabile în zonele urbane, 2007-2013). Finanțarea a avut rolul de a eficientiza utilizarea înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a utilităților publice aferente serviciilor, pe Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa 1- Fondul polilor de creștere, cu returnarea de baza strategiei de dezvoltare a acestora (denumită în continuare „strategia de dezvoltare”). resurse în Fondul JESSICA din investițiile efectuate de acesta. Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din județul Brașov - Scopul Ca prim pas către implementarea acestui tip de instrumente financiare în România, Agenția acestei asociații este de a întocmi proiecte de dezvoltare comune în domeniul apei potabile și Metropolitană Brașov a fost partener în proiectul „URBACT II – JESSICA PENTRU ORAȘE” apelor uzate. De asemenea, asociația monitorizează îndeplinirea obligațiilor asumate de operatorul în perioada 2008-2010. Obiectivul său a fost de a analiza oportunitatea de a finanța proiecte regional de apă, Compania Apa Brașov, printr-un contract de delegare orientat către indicatori de dezvoltare urbană prin intermediul fondurilor alocate în acest scop pentru regiunea Brașov, de performanță, implementarea investițiilor și calitatea serviciilor, dar stabilește și o politică folosind instrumentul financiar JESSICA (Sprijin european comun pentru investiții durabile în coerentă de prețuri în zona în care operează. zonele urbane). Partenerul principal al proiectului a fost FEDR Autoritatea de Management Regiunea Toscana (Italia), în timp ce municipiul Brașov a fost partener împreună cu municipiile Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov - ZMB Poznań (Polonia), Manchester (Regatul Unit), Porto (Portugalia). are, de asemenea, rolul de a reglementa și semna contracte de servicii publice în domeniul transportului public metropolitan și a sprijinit înființarea ADI Asociația Metropolitană pentru “Obiectivul GL este de a identifica, în strânsă cooperare cu BEI, moduri practice prin care Transport Public Durabil din Brașov. ADI și-a asumat rolul de autoritate metropolitană de municipiile europene pot obține un maximum de beneficii din FDU și JESSICA și, pe de altă transport în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării parte, cum implementarea JESSICA poate fi structurată, având în vedere normele existente ale în comun a serviciului de transport public pe raza de competență a unităților administrativ- fondurilor structurale, pentru a răspunde în mod optim nevoilor orașelor”50 teritoriale membre, precum și pentru realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a Scenarii propuse pentru implementarea FDU sistemelor de utilități publice aferente sectorului de transport public. În 2010, Banca Europeană de Investiții (BEI) a contractat Deloitte Romania pentru efectuarea În prezent, ADI Transport Public are 16 UAT membre, inclusiv ZMB, dintre care cinci sunt unui studiu de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România), ce a avut ca rezultat o operaționale (Brașov, Cristian, Ghimbav, Sânpetru, Bod). În ianuarie 2019, ZMB a atribuit licențe listă scurtă de proiecte posibil generatoare de venituri care îndeplinesc criteriile de eligibilitate de transport pentru Brașov și Cristian, în urma semnării contractelor de servicii publice de la pentru finanțare JESSICA (în unele cazuri, destinația proiectelor a trebuit să fie adaptată în mod sfârșitul anului. Pentru celelalte trei rute operaționale, licențele de transport au devenit active în iulie 2019, după expirarea obligațiilor contractuale anterioare. Cel puțin 10 alte UAT-uri din Zona Metropolitană Brașov ar putea fi incluse în rețeaua de transport public metropolitan. 49Conceptul JESSICA a fost dezvoltat de Comisia Europeană în cooperare cu Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE), pentru perioada de programare 2007-2013. În cadrul inițiativei JESSICA (2007-2013), statele membre au avut opțiunea de a își utiliza parțial fondurile structurale alocate pentru investiții rambursabile în proiecte Serviciile de transport public sunt operate la nivel regional de R.A.T. Brașov, care s-a implicat ca de dezvoltare urbană care fac parte dintr-un plan existent sau integrat pentru dezvoltare urbană durabilă. Aceste investiții partener și în dezvoltarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Brașov. urmau a fi efectuate prin Fondurile de Dezvoltare Urbană și, după caz, prin Fondurile cu Participare. Aceste instrumente pot lua forma unor investiții de capital sau cvasi-capital, împrumuturi, garanții, sau alte instrumente de partajare a riscurilor și pot În prezent, cele două organizații cooperează pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană în Brașov și fi, după caz, combinate cu granturi. a extinde serviciile de transport public în interiorul zonei metropolitane. 50 https://urbact.eu/jessica-4-cities 120 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 121 corespunzător). Proiectele generatoare de venituri propuse de Agenția Metropolitană Brașov și În ceea ce privește organizarea FDU, evaluarea a oferit și o clasificare a celor mai bune soluții. evaluate au fost incluse în două categorii: Deși nu este obligatorie, optarea pentru BEI ca manager de fonduri cu participare are avantajul de a evita procedurile prea îndelungate de achiziții publice, ceea ce înseamnă că fondul poate • Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane (parcări, drumuri, deveni rapid operațional, dar permite și accesul la solidele cunoștințe tehnice și experiență ale BEI clădiri și alte tipuri de infrastructură urbană); în implementarea instrumentelor financiare pentru dezvoltare urbană. În această calitate, oferă • Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri (centre de afaceri pentru dezvoltare și inovare asistență autorităților de management în organizarea procedurilor de selecție a managerilor FDU. economică)51 “În opinia ACSF, cea mai fezabilă și eficientă arhitectură de implementare a inițiativei Studiul de evaluare a inclus, de asemenea, opțiuni de creare a unei structuri JESSICA în regiunea JESSICA în România poate fi următoarea: Brașov, care a detaliat trei posibile scenarii: BEI acționează ca manager de fonduri cu participare; BEI a încheiat deja un memorandum 1. Primul scenariu presupunea implementarea unui fond pilot JESSICA în valoare de 20 milioane de înțelegere cu CE pentru managementul unor astfel de instrumente tehnice financiare (permite EUR în Brașov, folosind resurse din Axa Prioritară 1.1 a POR 2007-2013. numirea directă a BEI ca manager de fonduri și este un proces scurt comparativ cu procesul normal de achiziții publice), expertiza necesară și o relație preferențială cu organismele CE. Pentru 2. Al doilea scenariu s-a bazat pe realocarea tuturor fondurilor din domenii cu succes redus fondurile cu participare, AM vor stabili o schemă de funcționare în conformitate cu cerințele către o structură JESSICA și FDU pilot în cadrul perioadei de programare 2007-2013. stabilite de Programul Operațional Regional. Această schemă va necesita o verificare prealabilă Această opțiune este foarte asemănătoare cu scenariul nr. 1, dar ar fi putut atrage finanțări ex-ante de către CE a respectării normelor în materie de ajutor de stat, și chiar o verificare ex-ante mai mari de la alte priorități ale PO, dar cu un risc mai mare, deoarece absorbția fondurilor de către Consiliul Concurenței; UE în la nivel național în România va depinde într-o măsură mult mai mare de succesul FDU. O bancă sau altă instituție financiară privată ar fi cea mai bună opțiune pentru managementul 3. În al treilea scenariu, Asistența tehnică urma a fi furnizată în perioada de programare 2007- FDU, care va dezvolta mecanisme de finanțare cu respectarea unor instrucțiuni clare și stricte 2013, cu implementarea FDU JESSICA începând din 2014, fără o tranziție pilot precum cea din partea BEI; intermediarul financiar va colabora și el cu coordonatorul polului de creștere”53 preconizată în scenariul nr. 1, ceea ce ar putea ratarea de către autoritățile locale a unei oportunități de a constata, în mod practic și direct, beneficiile reciclării fondurilor de investiți. În ceea ce privește managerii FDU, opțiunea cea mai frecventă este de a selecta instituții financiare pe baza unei proceduri stabilite de BEI. Candidații trebuie să depună o scrisoare de Concluziile raportului au recomandat scenariul nr. 1 pentru implementare, cu următoarele beneficii intenție, un plan de afaceri și o strategie de investiții, care să descrie tipul de finanțare pe care îl pentru principalele părți interesate: oferă: împrumut, capital propriu sau garanții. FDU sunt de obicei gestionate de bănci, dar aceste • Autorități locale și, ulterior, pentru comunități locale din Zona Metropolitană fonduri pot fi gestionate și de consorții de instituții cu experiență dovedită în managementul de Brașov, prin crearea unui mecanism de finanțare pe termen lung pentru proiecte de fonduri (instituții financiare și specialiști tehnici). regenerare urbană, prin atragerea de resurse suplimentare (atât financiare, cât și umane) În acest cadru, ZMB i-a fost alocat un rol de furnizor de direcții și documentare strategică, în din sectorul privat pentru dezvoltarea de infrastructură urbană; calitate de inițiator și promotor al FDU, care este preferabil implicării într-un acord de parteneriat • Autoritatea de management din Programul Operațional Regional, prin punerea la public-privat. dispoziția acesteia a unui model de finanțare prin mecanisme reînnoibile. Este un model care poate fi construit în jurul unei abordări de tip „învățare prin practică” în regiunea ZMB a avut un rol activ în promovarea instrumentelor financiare pentru diversificarea finanțării Brașov, care poate fi cu ușurință replicat ulterior (dacă s-a bucurat de succes) în alte publice și creșterea eficienței în utilizare, prin depunerea unei propuneri către guvern în care poluri de creștere din România. De asemenea, rezultatele obținute cu ajutorul resurselor sunt detaliate avantajele dezvoltării de instrumente financiare bazate pe fonduri structurale care alocate Programului Operațional Regional vor crește semnificativ; sunt gestionate prin BEI. Propunerea a fost redactată 2018, urmând a fi aplicată în perioada de programare 2021-2027: • Autoritățile centrale însărcinate cu programarea pentru următorul exercițiu “Propunerea concretă constă în proiectarea și implementarea de fonduri de investiții precum: financiar din perioada 2014-2020, prin punerea la dispoziția acestora a unui mecanism • Fonduri de dezvoltare urbană la nivelul municipiului reședință de județ, acordate sub formă pilot cu ajutorul căruia pot fi obținute concluzii și date utile, necesare pentru acumularea de împrumut. de experiență privind tipurile ulterioare de mecanisme JESSICA; • Fond național de investiții de capital, sub formă de instrument de capital, pentru finanțarea • Promotori de proiecte privați, oportunitatea de a accesa fonduri structurale și a stabili capitalului pentru proiecte al companiilor publice (ex.: companii de drumuri, companii de relații strânse de lucru prin utilizarea împrumuturilor și capitalurilor pentru investiții în infrastructură feroviară de mare viteză etc.).”54 dezvoltarea economică a sectorului public, cu titlu experimental.52 53 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) – Raport final, decembrie 2010, p. 97 51 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) – Raport final, decembrie 2010, p. 98 54 Propunere privind implementarea de instrumente financiare pentru perioada de programare 2021-2027, prezentată Guvernu- 52 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) – Raport final, decembrie 2010 lui României de către Agenția Metropolitană Brașov, mai 2018 122 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 123 Până în prezent nu au fost luate măsuri de implementare a fondurilor de investiții propuse, cu organizații neguvernamentale, organizații ale administrației locale sau centrale, motivele fiind variate și legate în special de riscurile caracteristice și lipsa de experiență privind universități, agenți economici, organizații patronale, sindicate, organizații culturale și aceste tipuri de instrumente. religioase. Teritoriul acoperit de AIDA este, de asemenea, atipic, ocupând un sistem urban policentric format din Alba Iulia, Sebeș și Teiuș. Relația Alba Iulia – Sebeș este deosebit de importantă, cele Zona Metropolitană Alba Iulia două orașe fiind complementare. După anul 2004, Alba Iulia și-a axat investițiile în creșterea calității vieții și atractivității prin regenerare urbană și modernizarea și valorificarea Citadelei Municipiul Alba Iulia, împreună cu 10 localități învecinate (8 comune – Vințu de Jos, Sântimbru, Alba Carolina - cea mai mare și mai bine conservată fortăreață din România și din sud-vestul Europei. Prin urmare, municipiul și-a valorificat profilul ca destinație deopotrivă rezidențială și Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteș, 1 municipiu - Sebeș, și 1 oraș – Teiuș) și Consiliul turistică și înregistrează o tendință demografică de creștere. Sebeș, pe de altă parte, se află la Județean Alba au înființat Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia (AIDA) în 2007. intersecția a două drumuri naționale de maximă importanță - DN1 București-Brașov-Sibiu-Cluj- Oradea, și DN7 București-Pitești-Rm.Vâlcea-Sibiu-Deva-Timișoara, la intersecția a două secțiuni Alba Iulia este un studiu de caz atipic comparativ cu zonele metropolitane menționate mai sus, din autostrada actuală și viitoare (Pitești-Sibiu-Deva-Timișoara-Arad și Sebeș-Turda-Oradea) și deoarece nu este nici pol de creștere sau dezvoltare, nici nu are obligația sau motive de a crea o în apropierea coridorului pan-european IV. Accesibilitatea excelentă a atras numeroși investitori zonă urbană metropolitană sau funcțională. Cu toate că misiunea sa este similară celei a ADI- interni și externi, care au transformat Sebeș într-un centru economic în plină dezvoltare, în ciuda urilor descrise mai sus, AIDA are o structură de conducere diferită și de cele mai multe ori nu populației sale reduse (24.165 de locuitori la recensământul populației și locuințelor din 2011), ce este menționată ca ADI metropolitană, ci ca asociație intercomunitară. Statutul și structura de atrage forță de muncă din localitățile învecinate, inclusiv Alba Iulia (la o distanță de 15 km) și conducere a AIDA sunt similare cu cele ale asociațiilor obișnuite din România: contribuie la dezvoltarea economică a teritoriului intercomunitar. • Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al asociației În acest context, AIDA are un rol de catalizator al planificării strategice interjurisdicționale, • Consiliul Director este organismul executiv al asociației și este condus de un președinte dezvoltării și implementării de proiecte, cărora li se adaugă dezvoltarea de parteneriate și cooperarea cu universități, clustere și parteneri privați. • Adunarea Generală a Asociaților se reunește pentru întâlniri ordinare anuale sau la solicitarea Consiliului Director sau a Comisiei de Cenzori • Cvorumul Adunării presupune prezența unei majorități simple a membrilor, iar deciziile Beneficiile coordonării metropolitane sunt luate cu votul majorității membrilor prezenți 1. Capacitate sporită de atragere a fondurilor și diversificare a portofoliilor – • Cenzorii execută controlul financiar intern al asociației în calitate de ONG și de asociație formată din autorități publice, AIDA este eligibilă Scopul AIDA este de a încuraja dezvoltarea socială și economică regională și sub-regională prin pentru o diversitate de programe de finanțare (Programul Operațional Resurse Umane, acțiuni responsabile și de înaltă calitate, durabile din punct de vedere financiar, instituțional Programul Operațional Capacitate Administrativă, URBACT, INTERREG etc.). În acest context, AIDA a implementat câteva proiecte cu impact metropolitan, în domenii diverse, și al capitalului uman. Conform statutului său, asociația are 11 obiective strategice, după cum de la dezvoltare economică și antreprenoriat la marketing urban, orașe inteligente, urmează: patrimoniu, mobilitate urbană și metropolitană, turism etc. Dezvoltarea de proiecte și 1. Furnizarea și dezvoltarea infrastructurii teritoriale locală și regională; participarea la rețele internaționale sunt doar câteva dintre punctele forte ale AIDA, 2. Dezvoltarea economică bazată pe competitivitate și crearea de locuri de muncă; datorită cărora promovează teritoriul intercomunitar la nivel internațional și atrage expertiză internațională în municipiu și zonele sale înconjurătoare. 3. Dezvoltare rurală durabilă; 2. Capacitate tehnică și administrativă – AIDA a clădit o echipă tânără și înalt 4. Valorificarea potențialului turistic antropic și natural al comunităților locale asociate; calificată, specializată în planificare strategică și în dezvoltarea și implementarea de 5. Protecția mediului și asigurarea de habitate umane sustenabile; proiecte, și a atras câțiva experți internaționali (ex., Jahn Gehl) în municipiu, contribuind 6. Eficiența energetică și promovarea energiei verzi; la o creștere a capacității tehnice și administrative la nivel local. Această activitate a fost completată de numeroase schimburi de cunoștințe și experiență organizate în 7. Dezvoltarea resurselor umane și valorificarea diversității etnice, lingvistice și religioase; cadrul unor proiecte transnaționale (ex. URBACT). În timp ce aceste proiecte se adresau 8. Promovarea culturii locale și valorilor artistice, protejarea identității și valorificarea predominant centrului urban, alte inițiative de planificare strategică metropolitană tradițiilor și obiceiurilor comunităților locale; (strategie generală, planificare de mobilitate, strategie de dezvoltare socială) aveau loc 9. îmbunătățirea infrastructurii de educație, sociale și de sănătate regională și locală; cu participarea tuturor partenerilor din ADI. 10. Promovarea și afirmarea continuă a valorilor democrației participative și a cetățeniei 3. Planificare integrată multijurisdicțională – încă de la începutul său, AIDA a participat europene; la activități de planificare strategică intercomunitară. ADI a dezvoltat o strategie 11. Afilierea și dezvoltarea de parteneriate, cooperarea regională, națională și internațională integrată de dezvoltare durabilă și o strategie de servicii sociale pentru întreaga zonă, 124 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 125 finanțată de către Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea 4. Aprobarea contractului și delegarea atribuției de semnare a contractului de către Capacității Administrative în perioada de programare 2007-2013. Mai recent, Alba Iulia AIDA-TL în numele administrațiilor locale. și 7 dintre comunele sale limitrofe (membri ai ADI de transport public metropolitan Alba În practică, un sistem de transport public metropolitan presupune că: Iulia) au fost utilizate ca teritoriu pilot pentru scenarii de mobilitate metropolitană.55 • Rutele trec prin toate punctele de interes din oraș și toate stațiile de transport urban; 4. Capitalizarea integrată a resurselor locale – Alba Iulia se află în fruntea marketingului și brandingului urban și teritorial din România și are bune practici recunoscute la nivel • Reducerea duratei călătoriei și îmbunătățirea transferurilor; european56, implementând o strategie de marcă, un manual de brand și o strategie • Transportul public este efectuat exclusiv cu autobuze urbane (primul efect: transferul rapid de dezvoltare de brand pe termen lung. În timp ce brandul se întemeiază pe imaginea al pasagerilor la punctele de îmbarcare de pe rutele aglomerate); și caracterul puternic al citadelei Alba Carolina, eforturile de marketing au un efect • Fiecare consiliu local membru al AIDA - TL își poate aproba orare proprii și are regional, stabilind un punct de plecare al unei abordări strategice intercomunitare privind libertatea de a introduce rute noi; este, de asemenea, posibilă adaptarea capacităților dezvoltarea turismului. de transport (când situația o cere și cu efect imediat pentru utilizatori) printr-o simplă decizie a consiliului local; AIDA în contextul atragerii fondurilor europene - Primul • Toate rutele AIDA - TL (42 de linii) au un program unic cu orare integrate pentru reducerea timpilor de călătorie și transferuri mai bine coordonate, aspecte care au fost analizate sistem de transport metropolitan integrat din România pentru prima dată de o singura autoritate; Alba Iulia a fost prima zonă metropolitană care a introdus transportul public metropolitan • Utilizarea sistemelor de transport inteligent (STI) oferă informații corespunzătoare înainte integrat și a contribuit la consolidarea legislației naționale privind delegarea managementului și în timpul unei călătorii (panouri care afișează orele de sosire, voice - box, afișe, afișaje serviciului de transport public local. dinamice în interiorul autobuzelor etc.); • Fiecare membru al AIDA-TL aprobă tarifele pe rutele proprii, corespunzător condițiilor Folosind experiența acumulată de AIDA, a fost creată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de transport solicitate; fiecare comunitate poate urmări și sancționa serviciul furnizat; pentru Transport Public (AIDA –TL), al cărei rol este de a gestiona transportul public metropolitan. Din punct de vedere teritorial, AIDA-TL acoperă Alba Iulia și 7 comune limitrofe: Ciugud, Sîntimbru, • În jurul municipiului Alba Iulia au fost stabilite 7 zone tarifare, dispuse în funcție de criterii Intregalde, Galda de Jos, Cricău, Ighiu și Mihalț. Acest teritoriu este denumit „zona metropolitană geografice și administrative; a municipiului Alba Iulia”57 și include o zonă mai mică decât cea delimitată inițial de AIDA. Unul • Biletul este valabil pentru o durată de 60, 70, 90 sau 120 de minute, în funcție de tarif; dintre motive este faptul că unele localități nu au putut adera în momentul lansării sistemului din biletul este valabil cel puțin 30 de minute în interiorul zonei tarifare nr. 1 (Alba Iulia); călătorul 2012, deoarece contractele lor de transport public erau încă în vigoare. Un alt motiv a fost faptul poate folosi orice mijloc de transport fără a plăti în plus. că unele localități nu erau interesate de transportul public metropolitan din cauza profilului lor Tranziția de la sistemul de transport județean la transportul public metropolitan a avut efecte demografic (populație în scădere și îmbătrânită etc.) și a numărului redus de navetiști. Cu toate imediate în ceea ce privește creșterea numărului de pasageri. După implementarea sistemului acestea, sistemul permite aderarea de noi membri în orice moment. existent de transport public local din Alba Iulia, numărul de călătorii cu transportul public între Alba Iulia și teritoriul metropolitan (zonele tarifare 2-7) a crescut cu 43% în prima lună de funcționare. Transportul metropolitan a fost introdus în septembrie 2012, cu o durată inițială a contractului de 6 ani, și care urmează a fi reînnoit datorită bunelor rezultate. Astfel, Zona Metropolitană Alba Iulia beneficiază de transport public de pasageri integrat (serviciu de informații, sistem de Alte exemple de cooperare multijurisdicțională emitere a biletelor unic și orar unice), fiind o obligație de serviciu public (PSO) în conformitate Planificare strategică – prin proiectele sale, AIDA a dezvoltat strategii și planuri integrate pentru cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de întreg teritoriul parteneriatului intercomunitar. Planificarea comună a avut un rol important în călători. Principalele etape ale creării sistemului au constat în: 58 crearea unui dialog între membrii AIDA și creșterea capacității tehnice și administrative a acestora. 1. Asociația administrațiilor locale (consilii locale) în 2008, fiind destinată înființării, Se preconizează că planificarea pentru următoarea perioadă de programare va avea loc la nivel organizării, reglementării, operării, monitorizării și gestionării transportului public local în metropolitan, prin accesarea de fonduri dedicate pentru asistență tehnică din programele operaționale. cadrul unei autorități unice (AIDA – TL); Social development – încă de la înființarea sa, DIA a urmărit dezvoltarea socială a comunităților 2. Autorizarea AIDA-TL de a furniza servicii de transport public local, conform legii române; sale membre. Această preocupare a fost abordată încă din etapa de planificare – de exemplu, prin Strategia pentru dezvoltarea socială a comunităților membre ale Asociației de Dezvoltare 3. Licitație publică deschisă pentru selectarea operatorului de transport public și definirea Intercomunitară Alba Iulia, până la planificarea de acțiuni și proiecte pilot – de exemplu, în cadrul contractului de transport public ca serviciu public; proiectului NODUS din URBACT II (Legături între reînnoirea urbană și amenajarea teritoriului regional), municipiul Alba Iulia a ales să conducă un proiect pilot într-unul din cartierele sale, 55 http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/chestnut/outputs constând într-un studiu sociologic și statistic detaliat, care a fost urmat de inițiative pentru 56 https://urbact.eu/city-branding-making-invisible-visible combaterea insecurității urbane create în cooperare cu locuitorii. 57 http://www.stpalba.ro/transport_metropolitan.php 58 STP - Societatea de Transport Public Alba Iulia, Smart Move în Zona Metropolitană Alba Iulia (prezentare) 126 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXEMPLE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ZONELE URBANE DIN ROMÂNIA 127 Dezvoltare economică și antreprenoriat – dezvoltarea resurselor umane (de exemplu, programe din administrația locală (arhitect-șef, ingineri principali care supraveghează lucrările de integrate de calificare în domeniul turismului și consiliere profesională pentru șomeri), încurajarea construcții etc.), acestea sunt mai puțin atractive comparativ cu cele din mediul privat, antreprenoriatului și înființarea unui incubator de afaceri (de exemplu, inițiativa Creăm ceea ce impune adoptarea unei strategii de atragere și reținere a talentelor. antreprenori responsabili pentru dezvoltare durabilă, finanțată prin Programul Operațional 3. Instabilitatea politică – lipsa unei majorități în consiliile locale în favoarea unei cooperări Capital Uman 2014-2020), marketingul și brandingul teritorial (de exemplu, City-as-a-Startup, interjurisdicționale și/sau a unor proiecte metropolitane specifice, precum și rivalitatea strategiile de branding urban și tehnologiile pentru un oraș inteligent, finanțate prin programul între una sau mai multe localități din parteneriatul interjurisdicțional și Consiliul Județean URBACT III) fac parte din strategia municipiului Alba Iulia și a AIDA în materie de dezvoltare pot conduce la blocaje ale procesului de planificare multijurisdicțională și în dezvoltarea socioeconomică. Asemeni ADI metropolitană Oradea, AIDA promovează implementarea de și implementarea proiectelor. Zonele metropolitane și parteneriatele intercomunitare strategii interjurisdicționale prin atragerea și combinarea finanțării din surse diverse, datorită au nevoie de pragmatism tehnic și suport transpartinic, indiferent de conducerea lor unei structuri și abordări flexibile. politică într-un anumit moment. Dezvoltare metropolitană inteligentă – Alba Iulia Smart City 2018 este un proiect pilot dezvoltat 4. Capacitatea de cofinanțare a proiectelor metropolitane – Insuficiența lichidităților pe baza unor parteneriate de colaborare, care reunesc instituții guvernamentale (Ministerul financiare și gradul mare de îndatorare al unor localități afectează capacitatea acestora Comunicațiilor și Societății Informaționale), administrația locală (primăria Alba Iulia), institute de cofinanța și a se implica în proiecte metropolitane. Acest aspect trebuie analizat și de cercetare, universități, companii, asociații și cetățeni. Companiile partenere implementează avut în vedere la proiectarea următoarei perioade de programare. și testează soluții inteligente multiple la scară redusă, în timp ce administrația locală pune la dispoziție infrastructura și asistența necesare. Această abordare permite testarea de soluții într-un mediu real, selectarea soluțiilor cele mai utile și ușor de dezvoltat, dezvoltarea unei echipe de aplicare și management într-un domeniu tehnologic nou și partajarea de cunoștințe cu alte orașe implicate în proiecte de dezvoltare inteligentă. Concluzii privind cooperarea În timp ce majoritatea intervențiilor sunt concentrate în Alba Iulia, unele proiecte pilot (de exemplu, interjurisdicțională în zonele urbane senzorii de măsurare a calității aerului) au demonstrat aplicabilitate la nivel metropolitan. O posibilă direcție de dezvoltare metropolitană inteligentă se poate materializa în înființarea din România unor centre de management inteligent la nivelul zonelor urbane funcționale, care colectează și gestionează date din surse combinate – de exemplu, senzori, ITS de transport metropolitan, baze Analiza celor 7 exemple de cooperare interjurisdicțională în zone urbane din România a constatat un de date ale instituțiilor publice etc.. interes general pentru cooperarea și dezvoltarea metropolitană, care ia diverse forme datorită unui cadrul legislativ flexibil și unui rol redus al ADI metropolitane în perioada de programare actuală. Perioada de programare 2007-2013 a sprijinit crearea, dezvoltarea și implementarea de ADI Riscurile și constrângerile care limitează cooperarea metropolitane, obligând polii de creștere să implementeze planuri urbane integrate de dezvoltare interjurisdicțională metropolitană. În timp ce intervențiile finanțate au fost mai degrabă punctuale, această perioadă a fost una importantă pentru dezvoltarea tehnică și administrativă a ADI metropolitane, care au 1. Reglementare și finanțare pentru cooperare interjurisdicțională – cooperarea fost implicate în planificarea, dezvoltarea, implementarea monitorizarea și evaluarea de proiecte. interjurisdicțională și dezvoltarea de proiecte metropolitane mari nu sunt sprijinite la nivel național. România nu are o politică națională de sprijinire a planificării și reglementării Pe de altă parte, perioada 2014-2020 a fost una de adaptare și reinventare; ADI trebuie să în materie de cooperare metropolitană, în special în cazul orașelor care nu sunt poli de găsească noi căi de a urmări obiectivele de dezvoltare metropolitană și de a rămâne active creștere sau de dezvoltare. În ceea ce privește finanțarea, lipsa integrării și sincopele în contextul reducerii fondurilor puse la dispoziție de programele operaționale. În majoritatea între programele naționale și finanțarea europeană, alături de regimul de proprietate al cazurilor, acest lucru a condus la o reorientare a resurselor și activităților de finanțare. De terenurilor și infrastructurii și prezența actorilor supraregionali cu jurisdicție teritorială exemplu, în cazul Clujului, majoritatea proiectelor curente privesc schimburi de cunoștințe și (de exemplu, Apele Române, Compania Națională de a Administrare a Infrastructurii de experiență, întărirea capacităților, intervenții la scară redusă și C&D. Zona Metropolitană Rutiere etc.), constituie tot atâtea obstacole în calea dezvoltării proiectelor metropolitane. Constanța a continuat să își sprijine membrii, în special prin furnizarea de asistență tehnică În plus, chiar și în cazurile în care programele operaționale impun o abordare la nivel și administrativă. Municipiul Iași și-a redus volumul activităților, orientându-se în schimb către metropolitan (cum ar fi planurile și strategiile integrate de dezvoltare urbană), finanțarea furnizarea de asistență și încurajarea cooperării pentru înființarea asociației de transport public a acoperit proiecte punctuale în locul unor intervenții metropolitane strategice integrate. metropolitan și asigurarea funcționării secretariatului tehnic al autorității urbane. Activitățile de 2. Calitatea formării resurselor umane și lipsa de resurse cheie în administrația publică cooperare ale zonei metropolitane Ploiești sunt, de asemenea, limitate. Oradea, Brașov și Alba Iulia locală – cooperarea interjurisdicțională necesită echipe multidisciplinare capabile să au deschis calea inițiativelor inovatoare de cooperare metropolitană (fonduri urbane, parteneriate colaboreze între localități. Atingerea acestui obiectiv este îngreunată de decalajele între intercomunitare și delegarea de competențe etc.), iar ZMO și AIDA reprezintă exemple de cadre capacitatea administrativă și tehnică a centrului urban/centrelor urbane și a restului de cooperare care aplică strategii interjurisdicționale prin atragerea și combinarea de finanțări membrilor ADI, în special în privința proiectelor și activităților inovatoare. Prin urmare, din surse diferite. trebuie avută în vedere oferirea de sprijin pentru întărirea capacităților la nivel metropolitan. De asemenea, din cauza nivelului salarial și responsabilităților presupuse de pozițiile cheie În general, ADI metropolitane au implementat proiecte cu impact metropolitan, în paralel cu 128 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ cele implementate de membrii UAT, în domenii precum întărirea capacităților, dezvoltarea resurselor umane, planificare strategică, dezvoltare socioeconomică etc. Totuși, aceste proiecte pot părea uneori oportuniste (condiționate de disponibilitatea fondurilor), ceea ce conduce la crearea mai multor documente de planificare care ulterior sunt ignorate, în locul unor etape de implementare a unei strategii interjurisdicționale. Astfel, una dintre provocările următoarei perioade programare va fi stabilirea de obiective de interes metropolitan pe termen mediu și lung, care vor fi implementate folosind surse și instrumente de finanțare diferite, precum și crearea de parteneriate (de exemplu, PPP). Cu toate acestea, ADI metropolitane/intercomunitare cu vechime au reușit să creeze echipe înalt calificate și cu aptitudini de planificare, pregătire și implementare de proiecte, care pot fi utilizate în interesul partenerilor metropolitani. Problemele comune care îngreunează cooperarea intercomunitară includ lipsa de sprijin politic pentru dezvoltarea urbană, accesul limitat la finanțare și capacitate financiară, dificultățile IDENTIFICAREA ZONELOR privind procesul decizional comun, responsabilitățile/competențele limitate ale ADI conform legii și programelor operaționale curente. URBANE FUNCȚIONALE În ceea ce privește viitorul, ADI reamintesc nevoia unui rol mult mai puternic al ADI metropolitane în coordonarea dezvoltării teritoriului intercomunitar, dar și responsabilitatea acestora pentru un DIN ROMÂNIA proces integrat de planificare și implementare strategică ce poate facilita o mai bună corelare între măsurile, acțiunile, părțile interesate, investițiile și provocările de la nivel metropolitan. IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 131 Pentru a înțelege mai bine problemele cu care se confruntă zonele funcționale metropolitane și urbane din România și a identifica posibile direcții de intervenție, datele de mai jos examinează corelațiile între ZUF și zonele metropolitane, accesibilitatea la servicii de interes general și suprapunerea cu zonele bogate în resurse naturale. În continuare, corelația între creșterea populației în centrele urbane și extinderea urbană examinează sustenabilitatea dezvoltării urbane și metropolitane în zonele metropolitane reședință de județ/ZUF. FIGURA 4. Zonele metropolitane și zonele urbane funcționale din România Sursa: ESPON PROFECY, 2017 132 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 133 FIGURA 5. FIGURA 6. Zonele metropolitane și teritoriile cu accesibilitate redusă la centre regionale și servicii de interes general Zone metropolitane și zone naturale protejate în România Sursa: ESPON PROFECY, 2017 Sursa: ESPON PROFECY, 2017 Nu există o corelație directă între periferiile interioare identificate de studiul ESPON PROFFECY O principală preocupare pentru dezvoltarea metropolitană durabilă este expansiunea necontrolată și zonele metropolitane. Principalul motiv este faptul că periferiile interne sunt preponderent a zonelor urbane și periurbane înconjurătoare. Extinderea urbană este deja o problemă bine create de accesul la facilități și centre regionale, ceea ce nu reprezintă o problemă în cazul zonelor cunoscută în România, deși mecanismele de combatere a acestei probleme continuă să lipsească metropolitane. Periferiile interne sunt, în acest caz, create de o lipsă de policentricitate. Totuși, sau sunt insuficiente. Chiar dacă zonele metropolitane pot fi cele mai eficient instrument ADI se pot dovedi o bună soluție pentru furnizarea de servicii în zone nemetropolitane, în timp ce constituțional de luptă împotriva dezvoltării necontrolate, deoarece autoritățile locale au consolidarea rețelei TEN-T (atât globală, cât și centrală) va spori în mod considerabil accesul la autonomie în materie de planificare și amenajare a teritoriului urban, limitarea dezvoltării lor centrele regionale. rămâne dificilă. Planurile de amenajare a teritoriului zonelor metropolitane (PATZM) pot coordona proiecte de dezvoltare a teritoriului metropolitan și, într-o anumită măsură, limita extinderea Majoritatea zonelor metropolitane includ areale naturale de dimensiuni semnificative (rezervații urbană. Faptul că planurile urbane generale nu sunt actualizate în mod regulat are un impact naturale, situri Natura 2000 etc.). Acestea sunt folosite de locuitorii din întreaga zonă negativ asupra unei dezvoltări controlate și armonioase. metropolitană, iar uneori și de turiști, ceea ce înseamnă că nu sunt rezervate exclusiv localnicilor. Aceste active pot fi exploatate la nivel metropolitan, asigurând astfel o promovare mai eficientă și mai multe resurse pentru revitalizarea și protecția lor (de exemplu, Zona Metropolitană Brașov și zonele naturale protejate Muntele Tâmpa sau Stejerișul Mare). 134 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 135 FIGURA 7. FIGURA 8. Creșterea populației (%) în municipiile reședință de județ din România Extinderea urbană a municipiilor reședință de județ din România (ordine alfabetică) -10,00 0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 Zalău Vaslui Tulcea Timișoara Târgu Mureș Târgu Jiu Târgoviște Suceava Slobozia Slatina Sibiu Sfântu Gheorghe Satu Mare Reșița Râmnicu Vâlcea Ploiești Pitești Piatra Neamț Oradea Miercurea Ciuc Iași Giurgiu Galați Focșani Drobeta-Turnu Severin Deva Craiova Constanța Cluj-Napoca Călărași Buzău București Brașov Brăila Botoșani Bistrița Baia Mare Bacău Arad Alexandria Alba Iulia % 2006-2018 % 1992-2006 Sursa: INSSE, baza de date TEMPO 136 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 137 138 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 139 140 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA ZONELOR URBANE FUNCȚIONALE DIN ROMÂNIA 141 Sursa: Corinne Landcover - CLC CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI privind perspectivele unei abordări metropolitane și cooperarea interjurisdicțională în România CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 145 Tabelele de mai jos oferă o imagine de ansamblu și comparativă a procesului de dezvoltare a cooperării interjurisdicționale în România și țările UE, dintre care au fost extrase exemplele de cooperare interjurisdicțională analizate în primul capitol. Folosind concluziile studiile de caz, analiza comparativă oferă un punct de plecare pentru formularea de recomandări privind întărirea capacității de promovare a cooperării interjurisdicționale a administrației locale din România. Principale caracteristici ale cooperării Principale caracteristici ale cooperării interjurisdicționale în țările UE interjurisdicționale în România Un cadru juridic clar, adaptat sistemelor administrative, Un cadru juridic permisiv, dar incomplet, care nu abordează evoluat și maturizat în timp, care sprijină o varietate în mod direct cooperarea interjurisdicțională și creează de modele de cooperare interjurisdicțională și asociații premisele unor neînțelegeri sau erori de interpretare. guvernamentale locale. Existența unei politici europene de coeziune teritorială și Existența politicii europene de coeziune teritorială și a finanțare din partea UE pentru polii de creștere, polii de strategiilor naționale și regionale care facilitează cooperarea dezvoltare și parteneriatele bazate pe programe (ITI, DLRC). interjurisdicțională. Acestea își găsesc expresia în politicile urbane interne. Lipsa unor politici specifice de dezvoltare urbană la nivel național și regional, cu prevederi clare pentru cooperare interjurisdicțională. UN REGIM DE AMENAJARE A TERITORIULUI STABIL ȘI CONSOLIDAT. Un mediu de amenajare a teritoriului în continuă evoluție, caracterizat de deficiențe și suprapuneri. Administrație locală descentralizată, în care autoritățile locale dețin suficiente competențe pentru explorarea Proces continuu de descentralizare în care unele competențe de oportunități de noi proiecte și de diverse modele de fie sunt neclare, fie nu beneficiază de resurse financiare. cooperare instituțională Acces la finanțări UE dedicate, precum și cofinanțare Resurse financiare sustenabile datorită atât utilizării națională pentru implementarea de proiecte cu finanțare UE. finanțărilor UE, cât și contribuției palierului național/regional la parteneriate/instituții interjurisdicționale. Lipsa de stimulente pentru utilizarea fondurilor europene în proiecte de cooperare interjurisdicțională Lung istoric de cooperare, cu modele și structuri care Experiență recentă în cooperarea interjurisdicțională, au evoluat de-a lungul timpului, pe baza unei experiențe stimulată în principal de politica și finanțarea UE (încercările acumulate progresiv (de la asociații cu scop unic furnizoare precedente de cooperare metropolitană nu au condus la de servicii publice până la entități metropolitane complexe) rezultate de succes) Niveluri variate de sprijin politic pentru cooperare Capacitate solidă de resurse umane pentru gestionarea interjurisdicțională, asistență și atenție inconsecventă pentru cooperării interjurisdicționale și cultură organizațională crearea și aplicarea de competențe de management și matură de cooperare și participare tehnice suficiente. 146 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 147 Cooperarea interjurisdicțională este necesară pentru obținerea unor niveluri mai avansate de cazurilor, ADI metropolitane au, de asemenea, un rol semnificativ de sprijin pentru dezvoltare teritorială, stabilirea de sinergii și utilizarea mai eficientă a resurselor. Totuși, obținerea centrele urbane și localitățile înconjurătoare. De exemplu, Zona Metropolitană Constanța acestor beneficii necesită investiții și o capacitate locală adecvată. Dinamică economică și socială oferă asistență permanentă primăriei Constanța în proiecte cheie de investiții, iar Zona complexă din prezent impune cooperarea interjurisdicțională, deoarece granițele administrative Metropolitană Iași este un actor cheie în procesul de planificare și sprijină implementarea nu delimitează niciodată, cu precizie, dinamica de dezvoltare și nevoile locale. În general, țările cu și monitorizarea strategiilor locale. un nivel înalt de descentralizare au, de asemenea, un nivel înalt de cooperare interjurisdicțională, Progresele evidente făcute de ADI trebuie să fie suplimentate prin două intervenții cheie la nivel deoarece administrațiile locale trebuie să găsească singure căi de a surmonta obstacolele în național: i) elaborarea unei politici urbane naționale care să traseze o traiectorie clară de creștere calea dezvoltării, în loc să aștepte intervenția administrației centrale. și să definească rolul diverselor aglomerații urbane, și ii) în cadrul unui set de instrumente de Din punct de vedere al descentralizării, România oferă rezultate mixte. În general, țara este implementare a politicii urbane, o reconsiderare a instrumentelor fiscale în vederea reducerii destul de centralizată, având doar județe și administrații locale la nivel sub-național. Județele dependenței de fondurile europene. au bugete relativ mici și atribuții limitate, ceea ce înseamnă că impactul intervențiilor lor este • Implicarea continuă a membrilor. În timp ce unele zone metropolitane au reușit să limitat. Pe de altă parte, administrațiile locale au un număr relativ mare de responsabilități prospere chiar și fără fonduri europene, altele nu au avut același succes. De exemplu, Zona și atribuții importante de decizie la nivel local (consiliile locale și primarii sunt aleși direct). Cu Metropolitană Ploiești nu a reușit să mențină interesul tuturor membrilor săi în acest toate acestea, municipalitățile nu au control deplin asupra finanțelor proprii; de exemplu, o parte parteneriat. Pe lângă partizanatul politic, durabilitatea zonelor metropolitane depinde, importantă din bugetul administrațiilor locale este finanțată de impozitul pe venitul persoanelor într-o mare măsură, de capacitatea administrației centrului urban să ofere o platformă fizice (IVPF), colectat la nivel local, și din taxa pe valoarea adăugată (TVA). O decizie a Guvernului de discuții și planificare comună împreună cu alte administrații membre. De exemplu, de a reduce cota IVPF (așa cum s-a întâmplat recent) sau a TVA, sau de a reduce cota IVPF sau Zona Metropolitană Constanța organizează întâlniri periodice pentru localitățile membre, TVA repartizată administrației locale, poate așadar să afecteze semnificativ bugetele locale și unde discută probleme comune. planurile pe termen mediu și lung. Este necesară o perspectivă consecventă, pe termen lung, pentru construirea și consolidarea Aceasta dă naștere unui climat de incertitudine, în care puține administrații locale sunt dispuse de parteneriate. Aceasta include măsuri de întărire a capacității care sunt proiectate pentru a să adopte proiecte ambițioase de investiții pe termen lung. Cele mai multe administrații locale sprijini ADI metropolitane în primii lor ani de funcționare. Construirea de capacități administrative s-au axat pe intervenții reduse, de mentenanță, care sunt de obicei executate în cadrul ciclurilor și tehnice permite centrelor urbane să demonstreze că apartenența la ADI adaugă valoare bugetare de un an. Aderarea la UE a modificat dramatic oportunitățile de investiții pentru municipalității membre. Pe lângă aceasta, riscul de eșec al proiectului poate fi minimizat. administrațiile locale din România, care acum au acces la fonduri nerambursabile importante Eforturile de întărire a capacității trebuie să acorde o atenție specifică proiectelor a căror valoare pentru investiții publice. Accesul la aceste fonduri a fost totuși condiționat de pregătirea de poate fi demonstrată unui număr mare dintre membrii componenți. planuri pe termen lung de către administrațiile locale sau de întărirea capacității locale, de implicarea cetățenilor și părților interesate și de crearea de parteneriate de dezvoltare. • Mai multe responsabilități . Pentru perioada de programare 2021-2027, este important ca fondurile europene să fie utilizate într-o manieră mai strategică, ca reacție la strategii Parteneriatele interjurisdicționale din România au evoluat în ultimele două perioade de integrate de dezvoltare urbană bine articulate și pentru a încuraja ADI metropolitane programare. Totuși, în unele cazuri, nu au funcționat atât de bine pe cât ar fi trebuit. Unele să își asume un număr mai mare de responsabilități. Exemplele ADI metropolitane din dintre ADI metropolitane au fost formate cu scurt timp înainte sau după începerea perioadei de România car s-au bucurat de succes arată că stimulentele strategice cresc eficiența programare 2007-2013, aceasta fiind o condiție pentru accesarea fondurilor europene. Totuși, acestor asociații interjurisdicționale. Pentru a încuraja această tendință în perioada de prezentul raport a arătat că, departe de a fi entități orientate numai către accesarea fondurilor programare 2021-2027, este necesară stabilirea un rol mai clar al ADI metropolitane în europene, ADI metropolitane au început să răspundă propriilor nevoi de dezvoltare, o tendință care etapele de planificare și implementare a programelor de finanțare. Cu toate acestea, trebuie să fie încurajată.59 Următoarele elemente pot fi considerate ca stimulente suplimentare dezvoltarea ADI depinde în mod semnificativ de procesul de descentralizare teritorială, ale parteneriatelor metropolitane și interjurisdicționale din România: ale cărui transferuri de competențe și fonduri pot îmbunătăți sustenabilitatea ADI. În plus, diferențele în ceea ce privește capacitatea, experiența și ambiția impun ca modul de • Dincolo de fondurile europene. În timp ce multe dintre ADI metropolitane actuale au a trata acumularea de noi responsabilități de către ADI să fie unul consecvent. Aceasta fost înființate pentru accesarea de fonduri europene, aproape niciuna dintre acestea nu va permite ADI mai avansate să adopte un rol conducător, în timp ce altele pot recupera se bazează exclusiv pe astfel de fonduri – iar acest aspect este deosebit de important întârzierile în perioada de programare. pentru sustenabilitatea lor. Majoritatea ADI desfășoară proiecte care nu sunt finanțate din fonduri europene; de exemplu, Zona Metropolitană Oradea a desfășurat câteva Cooperarea interjurisdicțională și inițiativele comune trebuie să fie mai bine reflectate proiecte de investiții transjurisdicționale și a creat un fond de tip revolving pentru membrii și ancorate într-un cadru juridic care să permită o proiectare a programelor de zonei metropolitane; Zona Metropolitană Constanța pune la dispoziție o platformă de finanțare de manieră să răspundă provocărilor cu care se confruntă municipalitățile planificare și investiții comune pentru administrațiile membre; Zona Metropolitană locale. Unele dintre prevederile care trebuie menționate în mod specific sunt nevoia Cluj-Napoca a investit în soluții la unele probleme complexe de incluziune socială; Zona de planificare integrată, conceptualizarea programelor și implementarea de proiecte Metropolitană Alba Iulia, deși una dintre cele mai mici din România, este una dintre primele în sectoare cheie precum conectivitatea, serviciile sociale, educația, sănătatea etc., care au organizat un sistem de transport public la nivel metropolitan. În majoritatea proiectele metropolitane strategice fiind preferate unor intervenții punctuale. Rolul ADI în dezvoltarea / implementarea / monitorizarea / evaluarea acestor tipuri de proiecte 59 Este intercomunitare trebuie întărit cu ajutorul unor cadre juridice și schimbări de mentalități important de observat, de asemenea, că ADI de gestionare a infrastructurilor de apă-canal și deșeurilor au avut începu- turi similare și au reușit să funcționeze destul de eficient în ultimii ani care să permită modificări repetate, în funcție de contex. 148 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 149 • Cadru unitar de planificare integrată. În perioadele de programare 2007-2013 și va sprijini, de asemenea, sustenabilitatea financiară pe termen mediu și scurt, deoarece multe 2014-2020, principalele documente de planificare strategică metropolitană (PIDPC dintre parteneriate depind în prezent de taxele plătite de partenerii metropolitani. O atenție și SIDU, respectiv PMUD) au fost dezvoltate ținând seamă de prevalența dreptului deosebită trebuie acordată consolidării unei culturi a evaluării și învățării în fiecare ADI, astfel UE asupra legislației naționale. Elaborarea în curs a Codului de planificare a teritoriului, încât rezultatele acestora să fie adoptate și implementate în mod continuu. arhitecturii și construcțiilor reprezintă o oportunitate de a consacra planificarea metropolitană ca prioritate națională, definind condițiile și conținutul documentelor de • Flexibilitatea cadrului juridic. Cadrul juridic actual din România permite cooperare planificare metropolitane și eliminând suprapunerile între diversele niveluri și sectoare interjurisdicțională în unul sau mai multe scopuri, dar și diversificarea surselor de din documentele de planificare. Un temei național solid poate crea condițiile pentru o finanțare, inclusiv crearea de Fonduri de Dezvoltare Urbană care pot încuraja dezvoltarea adaptare a cerințelor UE la cele române, și nu invers. de proiecte metropolitane. De exemplu, din perspectiva legii privind finanțele publice, nu există limitări asupra capacității autorităților locale de a pune la dispoziție contribuții de Planificarea strategică la nivel metropolitan trebuie să continue să joace un rol important pentru capital sau în natură pentru proiectele finanțate din FDU. În ceea ce privește contribuțiile o cooperare interjurisdicțională de succes între polii de creștere, clădită pe baza unui cadru de capital sau în natură, unitățile administrative teritoriale (consiliile cu rol de autorități specific de politică națională. Aceasta trebuie să se întemeieze pe o analiză a oportunităților de la deliberative) pot aproba forme de sprijin colaborativ sau asociații care contribuie caz la caz, iar aplicabilitatea sa trebuie avută în vedere la atât la nivelul polilor de dezvoltare, cât la dezvoltarea de lucrări și servicii publice locale. Acestea pot decide să: participe cu și în cazul municipiilor reședință de județ mai mari. În acest context, trebuie acordată o atenție contribuții de capital sau în natură la crearea de întreprinderi comerciale sau servicii specială proporționalității mecanismelor. Elaborarea documentelor relevante, precum planurile de interes public (la nivel local sau județean); participe cu contribuții de capital sau de amenajare a teritoriului metropolitan (PATZM) sau strategiile metropolitane trebuie să fie în natură, în numele și interesul comunităților reprezentate, la crearea de asociații de încurajate, finanțate și chiar considerate ca o precondiție pentru accesarea fondurilor europene. dezvoltare comunitară care pot implementa proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional. Deși această flexibilitate este binevenită, există cazuri când dinamica regională • Integrarea fondurilor. În perioada de programare 2014-2020, concentrarea intervențiilor face ca ADI să aibă nevoie de un mediu mai favorabil și de sprijin ad-hoc. POR eligibile în centrele urbane, în detrimentul restului teritoriului metropolitan, a contribuit într-o anumită măsură la retragerea partenerilor metropolitani, reducerea rolurilor ADI Un exemplu în acest sens este municipiul Iași, care nu a reușit să avanseze în crearea unei și o scădere a percepției privind valoarea adăugată a cooperării. Această situație a fost autorități de transport. În astfel de cazuri, este necesară crearea de mecanisme de asistență încurajată și de o promovare redusă a finanțărilor și proiectelor complementare pentru directă și practică. Acestea pot lua forme precum o condiționare explicită a continuării finanțării restul teritoriului metropolitan pe durata etapelor de planificare și implementare. UE de existența în prealabil a unei astfel de intervenții (de exemplu, existența prealabilă a unei autorități de transport); și/sau în cazul intervențiilor considerate și declarate formal ca intervenții Integrarea planificării și finanțării trebuie să fie mai bine abordată în perioada de programare post- strategice de interes național sau regional prin hotărâri de Guvern, sau chiar acte normative 2020, atât prin ghidurile programelor, cât și de către inițiatorii planurilor locale/metropolitane. aprobate de Parlamentul României. Rolul ADI metropolitane în planificarea strategică trebuie să fie recunoscut și reprezentat mai bine în cadrul legislativ și financiar, prin măsuri precum alocarea de fonduri direct către aceste ADI. • Cooperarea interjurisdicțională pe scară largă. Cooperarea interjurisdicțională sectorială poate constitui punctul de plecare al unei cooperări în mai multe scopuri. De • Managementul serviciilor publice integrate. Coeziunea teritorială și funcțională în exemplu, situația acordurilor active de cooperare teritorială multijurisdicțională pentru zonele funcționale urbane trebuie să fie obținută prin administrarea serviciilor publice cele 39 de municipalități care fac obiectul articolului 7 dezvăluie cazuri în care localități integrate. În timp ce modelele de cooperare privind alimentarea cu apă și managementul care nu fac parte dintr-o structură metropolitană au înființat ADI de transport public. apei uzate și al deșeurilor sunt reglementate la nivel național și au fost deja implementate În funcție de rezultatele cooperării, pot fi dezvoltate noi activități în diverse domenii la nivel județean sau zonal, este importantă încurajarea dezvoltării și a altor servicii (sociale, educative, planificare etc.). integrate precum transportul, asistența medicală, iluminatul public sau serviciile sociale, care pot fi gestionate de ADI sectoriale sau metropolitane și reunite într-un plan strategic Zonele metropolitane puternice și funcționale sunt unul dintre principalele condiții ale dezvoltării cuprinzător, care permite coordonarea priorităților de dezvoltare. viitoare a economiei românești. Întărirea acestor zone metropolitane va necesita un angajament • Monitorizare și evaluare. În prezent, nu există cadre clare de monitorizare și evaluare pe termen lung și intervenții multidirecționale, alături de fonduri europene dedicate, prin care să fie care să evalueze, să monitorizeze și studieze eficiența și impactul acestor parteneriate consolidate rezultatele obținute până în prezent. De asemenea, perioada de programare 2021-2027 multijurisdicționale. va constitui un moment de cotitură și o perioadă decisivă pentru înscrierea zonelor metropolitane din România pe o traiectorie ascendentă de durată. Componente de asistență instituțională din perioada de programare 2021-2027 trebuie să asigure mecanisme care încurajează dezvoltarea de KPI adecvați și întăresc capacitățile de autoevaluare și raportare ale ADI. Asistența interinstituțională trebuie personalizată, cu accent pe dezvoltarea capacității administrative, crearea unui mediu juridic și de reglementare adecvat, care, între altele, oferă certitudine financiară acestor parteneriate interjurisdicționale. Acesta 150 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 151 ANEXA 1. ZONELE METROPOLITANE DIN ROMÂNIA Zonă metropoli- Anul Populație Observații privind forma juridică, evoluția, parteneriatele și statutul Membri actuali tană înființării totală60 centrului urban polarizant Zone metropolitane membre ale FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Municipiul Bacău Orașul Buhuși, 241,619 Asociație de dezvoltare intercomunitară Bacău 2007 Comune: Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru locuitori În februarie 2014, s-a alăturat Asociației Zona Metropolitană Bacău și Buhuși. Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobești, Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași, Blăgești, Horgești și Traian Municipiul Baia Mare, Orașe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Șomcuta Mare și Tăuții Măgherăuș; 215,932 Asociație de dezvoltare intercomunitară Baia Mare 2006 Comune: Cernești, Cicârlău, Coaș, Coltău, Copalnic Mănăștur, Dumbrăvița, Groși, Mireșu locuitori În prezent, Zona Metropolitană Baia Mare are aceeași membri de la momentul înființării. Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălășeni și Valea Chioarului Municipiul Botoșani, 143,193 Asociație de dezvoltare intercomunitară Botoșani 2012 Orașul Bucecea, locuitori În octombrie 2013, orașul Bucecea și comuna Vlădeni au fost incluse în Zona Metropolitană Botoșani. Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiți, Stăuceni, Bălușeni și Curtești Municipiul Brașov, Consiliul Județean Brașov, POL DE CREȘTERE Municipiile Săcele și Codlea, 410,808 Brașov 2006 Orașe: Râșnov, Ghimbav, Predeal și Zărnești, locuitori Asociație de dezvoltare intercomunitară În prezent, Zona Metropolitană Brașov are aceeași membri de la momentul înființării. Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan și Budila Municipiul București, 2.2 mil. Asociație de dezvoltare intercomunitară Bucharest 2016 Județul Ilfov, prin Consiliul Județean Ilfov locuitori În prezent, Zona Metropolitană București are aceeași membri de la momentul înființării. POL DE CREȘTERE Municipiul Cluj Napoca, 418,153 POLE Cluj Napoca 2008 Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, locuitori Intercommunal Development Association Feleacu, Florești, Gîrbău, Petreștii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla și Gilău Comunele Sânpaul și Săvădisla au devenit membre ale Asociației în 2009, respectiv 2018. Municipiul Constanța, Consiliul Județean Constanța POL DE CREȘTERE 434,265 Constanța 2007 Orașe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu și Techirghiol, locuitori Asociație de dezvoltare intercomunitară Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costinești, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, În prezent, Zona Metropolitană Constanța are aceeași membri de la momentul înființării. Poarta Alba, Tuzla și Valu lui Traian Municipiul Craiova, Orașe: Filiași și Segarcea, POL DE CREȘTERE 356,544 Craiova 2009 Comune: Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Cârcea, Coșoveni, Coțofenii din locuitori Asociație de dezvoltare intercomunitară Față, Ghercești, Ișalnița, Malu Mare, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu de Sus, În prezent, Zona Metropolitană Craiova are aceeași membri de la momentul înființării. Teasc, Terpezita, Țuglui, Vârvoru de Jos și Vela Municipiul Iași POL DE CREȘTERE Consiliul Județean Iași, Asociație de dezvoltare intercomunitară 403,572 Iași 2004 Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu locuitori În prezent, Zona Metropolitană Iași aceeași membri pe care îi avea la momentul înființării asociației, Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Țuțora, singura diferență fiind la nivelul membrilor cu statut de observator, între care se numără comuna Mogoșești, Dobrovăț Dobrovăț, care a devenit membru recent. 60 Conform Recensământului populației și locuințelor din 2011. 152 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 153 Zonă metropoli- Anul Populație Observații privind forma juridică, evoluția, parteneriatele și statutul Membri actuali tană înființării totală60 centrului urban polarizant Municipiul Oradea, 245,537 Asociație de dezvoltare intercomunitară Oradea 2005 Comune: Biharia, Borș, Cetariu, Girișu de Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Sînmartin, locuitori În iulie 2007, s-au mai alăturat comunele Girișu de Cris, Toboliu și Ineu. Sîntandrei și Toboliu Municipiul Ploiești, Consiliul Județean Prahova, POL DE CREȘTERE 336,203 Ploiești 2009 Orașe: Băicoi, Boldești Scăieni, Bușteni și Plopeni, locuitori Asociație de dezvoltare intercomunitară Comune: Ariceștii-Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăvești, În prezent, Zona Metropolitană Ploiești are aceeași membri de la momentul înființării. Păulești, Târgșorul Vechi și Valea Călugărească Municipiile Satu Mare și Carei, Orașe: Ardud și Tășnad, 217,403 Asociație de dezvoltare intercomunitară Satu Mare 2013 Comune: Agriș, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolț, Culciu, Doba, Dorolț, Foieni, locuitori În prezent, Zona Metropolitană Satu Mare are aceeași membri de la momentul înființării. Gherța Mică, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Orașu Nou, Păulești, Terebești, Turț, Valea Vinului și Viile Satu Mare Municipiul Timișoara, POL DE CREȘTERE Județul Timiș, 387,604 Timișoara 2008 Comune: Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, locuitori Asociație de dezvoltare intercomunitară În prezent, Zona Metropolitană Timișoara are aceeași membri de la momentul înființării. Moșnița nouă, Orțișoara, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român și Șag Municipiul Târgu-Mureș, Târgu 2006 Orașul Ungheni, 204,158 Asociație metropolitană Mureș Comune: Acățari, Ceuașu de Câmpie, Corunca, Crăciunești, Cristești, Ernei, Gheorghe locuitori În prezent, Zona Metropolitană Târgu-Mureș are aceeași membri de la momentul înființării. Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureș, Sîngeorgiu de Mureș și Sînpaul Municipiul Zalău, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașe: Cehu Silvaniei, Jibou, Șimleu Silvaniei, 133,044 Zalău 2015 Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crișeni, Dobrin, Hida, Meseșenii de Jos, Mirșid, Pericei, locuitori Comunele Dobrin, Hida, Meseșenii de Jos, Mirșid, Pericei, Sălățig, Sărmășag, Vârșolț, Hereclean și Bocșa au devenit membre ale asociației în 2015. Sălățig, Sărmășag, Vârșolț, Hereclean și Bocșa Zone metropolitane nemembre ale FZMAUR Municipiile Alba Iulia și Sebeș, orașul Teiuș; Comune: Vințu de Jos, Sântimbru, Ciugud, 124,626 Asociație de dezvoltare intercomunitară Alba Iulia 2007 Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteș, locuitori În prezent, Zona Metropolitană Alba Iulia are aceeași membri de la momentul înființării. Municipiile Deva și Hunedoara, Deva 2008 Consiliul Județean Hunedoara, 149,198 Asociație de dezvoltare intercomunitară - Hunedoara Orașe: Simeria și Călan, locuitori În prezent, Zona Metropolitană Deva - Hunedoara are aceeași membri de la momentul înființării. Comune: Băcia, Cârjiți și Pestișu Mic Consiliul Județean Argeș, Municipiul Pitești, 206,082 Asociație de dezvoltare intercomunitară Pitești 2012 Orașul Ștefănești, locuitori În prezent, Zona Metropolitană Pitești are aceeași membri de la momentul înființării. Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Micești și Moșoaia Municipiul Reșița, 100,957 Asociație de dezvoltare intercomunitară Reșița 2013 Orașul Bocșa, locuitori La sfârșitul anului 2013, asociației i s-a alăturat și comuna Carașova. Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac și Carașova Municipiul Roman, Comune: Gherăești, Ruginoasa, Botești, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icușești, 129,507 Asociație de dezvoltare intercomunitară Roman 2009 Moldoveni, Bahna, Dulcești, Horia, Sagna, Făurei, Pâncești, Boghicea, Bozieni, Doljești, locuitori În prezent, Zona Metropolitană Roman are aceeași membri de la momentul înființării. Gâdinți, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămășeni, Bîra și Stănița Municipiul Suceava, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașul Salcea, 167,095 Membrii fondatori ai Zonei Metropolitane Suceava au fost municipiul Suceava, orașul Salcea și comunele Suceava 2011 Comune: Adâncata, Bosanci, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuți, Verești, locuitori Adâncata, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuși și Bosanci. Comunele Verești, Siminicea, Siminicea, Stroiești, Dumbrăveni, Udești, Hânțești și Dărmănești Stroiești, Dumbrăveni, Udești, Hânșești și Dărmănești au devenit ulterior membre ale Asociației. Municipiul Vaslui, Consiliul Județean Vaslui 86,943 Asociație de dezvoltare intercomunitară Vaslui 2015 Comune: Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcasi, locuitori În prezent, Zona Metropolitană Vaslui are aceeași membri de la momentul înființării. Ștefan cel Mare, Văleni și Zăpodeni BIBLIOGRAFIE 155 BIBLIOGRAFIE Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – Europa mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltare teritorială integrată. [Document de politică] Comisia Europeană. 2018. Evaluarea performanței strategiilor teritoriale și urbane integrate: Provocări, noi abordări și opțiuni pentru viitor. Autoritățile Metropolitane Europene. 2016. The Role of Metropolitan Areas in the Governance of Development Challenges: Towards the European Urban Agenda. [Document de politică] Glaeser, Edward L. și Bryce A. Ward. 2009. „The causes and consequences of land use regulation”. Journal of Urban Economics, vol. 65 (3) Glaeser, Edward L. și Joshua D. Gottlieb. 2008. „The Economics of Place-making Policies”. Document de lucru pentru Biroul național al cercetărilor economice. Glaeser, Edward L. 2007. „Do Regional Economies Need Regional Coordination?”. Document preliminar Laurent, Helene et al. 2007. „Regional policy: What is the most efficient instrument?”. Papers in Regional Science, vol. 88 (3), pp. 491-507. Mazzaferro, Carlo și Alberto Zanardi. 2008. „Centralisation versus Decentralisation of Public Policies: Does the Heterogeneity of Individual Preferences Matter?”. Fiscal Studies, vol. 29 (1), p. 35. Figueras, P. R., Haas, C., Amer Capdevila, C. & Vilaplana, V. 2005. „Las mancomunidades en España. Boletín de la A.G.E, 39” International Centre for Local and Regional Development. 2011. „International Cases in Cross- Border and Inter-Jurisdictional Planning. Collaborative Communities: Co-Operation among Rural Municipalities – Insights from Spain” Mariona Tomàs. 2017. „Explaining Metropolitan Governance. The case of Spain”. Raumforschung und Raumordnung – Spatial Research and Planning, vol. 75 Mehlbye, P., & Böhme, K. 2017. „More Territorial Cooperation Post 2020? A contribution to the debate of future EU Cohesion Policy”. Spatial Foresight Brief Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) 1997. „Managing Across Levels of Government: Spain” și „Local Government in Spain”, Ministerul Administrației Publice și Comisión de Planeamiento y Coordinación del Área Metropolitana de Madrid Ravetz J., Fertner C., Nielsen T.S. 2013. „The Dynamics of Peri-Urbanization”. în: Nilsson K., Pauleit S., Bell S., Aalbers C., Sick Nielsen T. „Peri-urban futures: Scenarios and models for land use change in Europe. Springer, Berlin, Heidelberg” Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România. 2014. „Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiu tehnic: Noile legături urban-rural și dezvoltarea locală” Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România. 2014. „Strategia de 156 LIVRABIL 3 / ACTIVITATE 2 - MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ BIBLIOGRAFIE 157 Dezvoltare Teritorială a României – Studiu tehnic: Planificare strategică teritorială” Consorțiul de Transport Regional Madrid. „The Sustainable Mobility Strategic Plan of the Madrid Region 2013-2025” Consorțiul de Transport Regional Madrid. 2013. „Madrid, a world reference” Wandl, A., & Magoni. M. 2016. „Sustainable Planning of Peri-Urban Areas: Introduction to the Special Issue” Banca Mondială. 1997. Raport privind Dezvoltarea Mondială 2009: Statul într-o lume în schimbare. Banca Mondială. 2009. Raport privind Dezvoltarea Mondială 2009: Reconfigurarea geografiei economice. Banca Mondială. 2013. Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României. Banca Mondială. 2013. Polii de creștere – faza următoare. Banca Mondială. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România. Banca Mondială. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions (Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: Utilizarea politicii de coeziune pentru valorificarea potențialului regiunilor din Europa) LEGISLAȚIE Parlamentul României, Legea nr. 15/07.08.1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale Parlamentul României, Legea nr. 31/16.11.1990 privind societățile comerciale Parlamentul României, Legea nr. 215/23.04.2001 privind administrația publică locală Parlamentul României, Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul Parlamentul României, Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Parlamentul României, Legea nr. 51/08.03.2006 privind serviciile comunitare de utilități publice Parlamentul României, Legea nr. 273/29.06.2006 privind finanțele publice locale Guvernul României, Ordonanța nr. 26/30.01.2000 cu privire la asociații și fundații Guvernul României, Hotărârea nr. 855/13.08.2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice Guvernul României, Hotărârea Guvernului nr. 998 / 27.08.2008 pentru desemnarea polilor de creștere și a polilor de dezvoltare Guvernul României, Ordonanța de Urgență nr. 39/10.05.2018 privind parteneriatul public-privat Decembrie 2019