Document al Bncii Mondiale Raport nr. 46822-MD ASOCIAIA INTERNAIONAL PENTRU DEZVOLTARE CORPORAIA FINANCIAR INTERNAIONAL STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ARA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA PERIOADA AF09-AF12 23 decembrie 2008 Unitatea de management pentru Moldova Regiunea Europa i Asia Central Corporaia Financiar Internaional Departamentul CFI pentru Europa de Sud i Asia Central Acest document are o distribuie limitat i poate fi utilizat de ctre beneficiari doar cu scopul exercitrii sarcinilor oficiale. În caz contrar, coninutul documentului nu poate fi dezvluit fr autorizarea Bncii Mondiale. Data Strategiei precedente de asisten pentru ar este 14 decembrie 2004 ECHIVALENTE MONETARE Leul moldovenesc (MDL) Octombrie 2008: 1 dolar SUA= 10,3 MDL Anul financiar al Guvernului: 1 ianuarie ­ 31 decembrie ABREVIERI I ACRONIME AAC Activiti analitice i consultative ABP Alocare bazat pe performan ACB Analiz cost-beneficiu ACP Analiza cheltuielilor publice AEI Asociaie de Economii i Împrumut AFP Analiza finanelor publice AGIM Agenia pentru Garantarea Investiiilor Multilaterale AID Asociaia Internaional pentru Dezvoltare ANRCETI Agenia Naional pentru Reglementare în Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei APGLF Aplicarea în practic a i guvernare în legea forestier APP Avans pentru pregtirea proiectului ASD Analiza sustenabilitii datoriei ASD Administraia de Stat a Drumurilor AT Asisten tehnic BEEPS ­ abr. eng. Studiul performanei mediului de afaceri i a întreprinderilor BERD Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare BIRD Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare BNM Banca Naional a Moldovei BNS Biroul Naional de Statistic CBGC Cercetarea bugetelor gospodriilor casnice CC Curtea de Conturi CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu CE Comisia European CFI Corporaia Financiar Internaional CFM Calea Ferat de Stat din Moldova CGA Cererea pentru guvernare adecvat CNPF Comisia Naional a Pieei Financiare CPD Creditare în baza politicilor de dezvoltare CSI Comunitatea Statelor Independente CSRS Credit pentru susinerea reducerii srciei DEP Document de evaluare a proiectului DRUID Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare DST Drepturi speciale de tragere EAC Europa i Asia Central ECPRF Evaluarea cheltuielilor publice i a responsabilitii financiare EPT-IAR Educaie pentru toi ­ iniiativa cu aplicare rapid EPIT Evaluarea politicilor i instituiilor rii ERFT Evaluarea responsabilitii financiare a rii FGCCT Fortificarea guvernrii i combaterea corupiei în ar FMI Fondul Monetar Internaional FUS Fosta Uniune Sovietic GAC Grupul pentru Asigurarea Calitii GEF ­ abr. eng. Fondul Global de Mediu ii GFP Gestiunea finanelor publice IBM Institutul Bncii Mondiale IFI Instituii financiare internaionale IMM Întreprinderi mici i mijlocii IMMM Întreprinderi micro, mici i mijlocii IS Întreprindere de stat ISD Investiii strine directe JSAN ­ abr. eng. Evaluarea comun a BM i FMI MEC Ministerul Economiei i Comerului MET Memorandum economic pe ar MET Ministerul Educaiei i Tineretului MF Ministerul Finanelor mmc Mii metri3 MSTC Metrologie, standarde, testare i calitate OCDE Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic ODM Obiectivele de dezvoltare ale mileniului OIM Organizaia Internaional pentru Migraie OMC Organizaia Mondial a Comerului ONG Organizaie neguvernamental OSCE Organizaia pentru Securitate i Cooperare în Europa PAC Proiectul de ameliorare a competitivitii PARMUE Planul de Aciuni Republica Moldova-UE PCRM Partidul comunitilor din Republica Moldova PESF Program de evaluare a sectorului financiar PEV Politica european de vecintate PIB Produs Intern Brut PIP Program de investiii publice PNUD Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare POP Poluani organici persisteni PRGF ­ abr. eng. Mecanismul pentru reducerea srciei i cretere economic RAE Raport anual de evaluare REAT Raport de evaluare a achiziiilor rii RES Raport de evaluare a srciei RISP ­ abr. eng. Proiectul de investiii i servicii rurale RRSC Raport privind respectarea standardelor i codurilor SAC ­ abr. eng. Credit pentru ajustri structurale SAT Strategia de asisten pentru ar SCERS Strategia de cretere economic i reducere a srciei SCIS Servicii consultative în domeniul investiiilor strine SIC Standarde internaionale de contabilitate ASDI Agenia Suedez pentru Dezvoltare Internaional SIRS Strategie interimar de reducere a srciei SND Strategia Naional de Dezvoltare SRS Strategie de reducere a srciei TIC Tehnologii de informare i comunicare TTFSE ­ abr. eng. Facilitarea comerului i transportului în Europa de Sud-est TVA Taxa pe valoare adugat UE Uniunea European UICN Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii VNB Venit naional brut VPN Valoare prezent net iii AID CFI Vicepreedinte Shigeo Katsu Vicepreedinte CFI pentru Europa i Asia Jyrki I. Koskelo Central i pieele financiare globale Director regional Martin Raiser Director pentru Europa de Sud i Asia Shahbaz Mavaddat Central Conductor de echip Melanie Marlett Conductor de echip Kaikham Onedamdy Aceast SPT a fost elaborat de ctre o echip, în componena creia au intrat Dawn Roberts, Erwin Tiongson, Carolina Odobescu, Asa Giertz, Ivan Velev, Lawrence Bouton, Jana Kunicova, Paul Bermingham, Martin Raiser, Iaroslav Baclajanschi, Alexander Pankov, Rekha Menon, Suzy Yoon, Andrei Busuioc, Anatol Gobjila, Bogdan Costantinescu, Dejan Ostojic, Elena Nikulina, Svetlana Proskurovska, Gloria LaCava, Valerie Stadlbauer, Menahem Prywes, Jong A. Choi, Victor Burunsus, Matthias Grueninger, Pierre Olivier Colleye, Sergiy Kulyk, Elena Corman, Maria Vannari, Sandu Ghidirim, Takao Ikegami, Andreas Schliessler, Ala Pinzari, Scherezad Latif, Keta Ruiz, Anush Bezhanyan, Ana Maria Mihaescu, Michael Edwards, Juan Navas- Sabater, Zoran Anusic, Arcadie Capcelea, Doina Visa, Alexei Ionascu, Anna Wielogorska. STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ARA MOLDOVA CUPRINS REZUMAT ................................................................................................................... VI I. CONTEXTUL DE AR.......................................................................................... 1 A. Contextul politic................................................................................................ 1 B. Evoluia recent a aspectelor economice .......................................................... 2 C. Perspectivele macroeconomice i sustenabilitatea datoriei .............................. 4 D. Profilul srciei ................................................................................................. 6 E. Progresele obinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului .... 8 F. Consolidarea guvernrii i combaterea corupiei............................................ 11 II. PRIORITILE I PROVOCRILE DE DEZVOLTARE ALE RII........ 13 A. Programul de dezvoltare al rii...................................................................... 13 B Problemele structurale i sectoriale: progrese i provocri............................. 15 III. STRATEGIA DE ASISTEN A GRUPULUI BNCII ................................. 23 A. Implementarea precedentei SAT..................................................................... 23 B. Programul de parteneriat cu ara propus de Grupul Bncii Mondiale ............ 30 C. Parteneriate ..................................................................................................... 39 IV. GESTIUNEA I MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE AR ............. 42 A. Monitorizarea i evaluarea bazate pe rezultate ....................................................... 42 B. Gestiunea riscurilor ................................................................................................. 43 ANEXA 1: MOLDOVA I ODM ............................................................................... 46 ANEXA 2: STRATEGIA DE AR PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNRII I COMBATEREA CORUPIEI ÎN MOLDOVA ................................... 49 ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTEN PENTRU MOLDOVA.................................................................................. 62 Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT.... 87 Tabelul A.2: Moldova ­ Programul de creditare planificat i implementat (AF 2005-2008)...................................................................................................... 98 Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate i implementate (AF 2005-2008)...... 99 iv Anexa 4: fia de rezultate sat i auto-evaluarea programului de ar în Moldova ....................................................................................................................... 101 Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT .................................................... 104 Anexa 6: sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru strategia naional ........... 114 Anexa A1- Principalii indicatori economici i de program ­ amendamentele de la ultima SAT din Moldova..................................................................................................... 124 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului .................................................................. 128 SAT Anexa B2 ­ Indicatori seleci * ai performanei i gestiunii portofoliului Bncii în Moldova ....................................................................................... 129 SAT ­ Anexa B3 ­ Sumarul programului BIRD/AID din Moldova ..................... 130 Anexa B3 ..................................................................................................................... 130 - Moldova: Programul CFI pentru operaiuni investiionale ................................ 130 SAT Anexa B4 ­ rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi ­ Moldova...... 131 SAT Anexa B5 ­ Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/2008.............. 132 SAT Anexa B6 ­ Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de 15/10/2008 .................................................................................................... 134 SAT Anexa B7 ­ Principalii indicatori ai expunerii din Moldova......................... 137 B8 (CFI) pentru Moldova ­ Portofoliul investiiilor obligate i defalcate neachitate ....................................................................................................................... 138 SAT Anexa B8 ­ Portofoliul operaiunilor din Moldova (BIRD/AID i granturi) ....................................................................................................................... 139 SAT Anexa B10 ­ Rezumatul prioritilor de dezvoltare SAT în Moldova......... 140 v REPUBLICA MOLDOVA ­ STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ARA REZUMAT i. Pe msura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri mici-medii, ara are nevoie de o strategie de cretere durabil, recunoscând, totodat, c este improbabil ca fluxurile de remitene, care au impulsionat creterea economic, determinat de consum, din ultimii câiva ani, s continue s creasc vertiginos. Dei migraia i remitenele probabil vor servi drept catalizatori ai creterii pe durata desfurrii SPT i în viitorul apropiat, Moldova trebuie s creeze condiii pentru utilizarea cât mai eficient posibil a acestor remitene, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare i ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite creterea economiilor i investiiilor private. ii. Aceast Strategie de Parteneriat cu ara (SPT), bazat pe rezultate, se axeaz pe asisten în punerea bazelor unei creteri economice incluzive în Moldova. Aceasta va necesita abordarea a trei provocri corelate: (i) creterea competitivitii economiei pentru susinerea creterii economice durabile, (ii) minimizarea riscurilor sociale i ambientale, dezvoltarea resurselor umane i promovarea incluziunii sociale, i (iii) îmbuntirea guvernrii în sectorul public. Aceste trei domenii constituie cei trei piloni ai SPT pe anii AF09-AF12 i sunt consecvente Strategiei Naionale de Dezvoltare a Moldovei (SND) pentru anii 2008-2011. iii. Performana macroeconomic a Moldovei în cadrul precedentei Strategii de asisten pentru ar (SAT) a fost puternic. Autoritile au înregistrat o anteceden bun de stabilitate macroeconomic, creterea cumulativ în perioada anilor 2004-2007 constituind circa 25%. Economia a rezistat mai multor ocuri externe, inclusiv creterii brute a preurilor la gaze naturale, interdiciilor impuse de Rusia asupra vinurilor din Moldova i secetei din 2007 ce a micorat producia agricol cu aproximativ 30%. iv. Perioada SAT precedent a fost caracterizat de stabilitate politic, cu o cretere a pluralismului politic i un proces electoral competitiv. Preedintele actual, membru al Partidului Comunitilor din Republica Moldova (PCRM), îi va încheia maximul de dou termene în 2009. Conflictul transnistrean a continuat s preseze asupra dezvoltrii rii, îns reunificarea are o mare prioritate în SND a Moldovei i se anticipeaz eforturi continue de soluionare a problemei pe motivul importanei acesteia pentru creterea economic i integrarea european. v. Pe termen lung, Moldova aspir s adere la Uniunea European i ara a beneficiat de finanare sporit i mai coordonat din partea instituiilor europene. În 2007 Moldova a devenit ar de hotar cu UE, odat cu accesiunea României. În 2008, datorit implementrii cu succes a Planului de Aciuni Republica Moldova-UE, preferinele comerciale autonome au intrat în vigoare i acum se desfoar discuii privind un nou Acord legal cu UE. vi. În pofida creterii economice continue i a stabilitii politice relative, reducerea nivelului general al srciei pare s fi stagnat între anii 2004 i 2005. Datele recent publicate de Guvern sugereaz c în anul 2007 rata srciei absolute i rata srciei estreme s-au micorat pân la 25,8 la sut i 2,8 la sut corespunztor. Echipa de vi evaluare a srciei desfoar o analiz mai sistematizat a promotorilor acestor realizri recente. Recuperarea economic a Moldovei a ajutat s ias din srcie 40% din populaia rii în perioada anilor 1999-2004. Totui, întârzierea în restructurarea gospodriilor agricole a redus oportunitile generatoare de venituri pentru productorii agricoli individuali i a contribuit la creterea srciei în spaiul rural, cel puin pân în anul 2005. Analiza dinamicii dup 2005 este împiedicat de seriile de date statistice intermitente. vii. Economia Moldovei rmâne a fi vulnerabil. Afluxul mare de remitene a condiionat creterea recent, determinat de consum, dar, i expune economia riscurilor unei crize regionale. Deja exist indicii c migraiunea s-ar putea s fi încetinit i c unii muncitori s-ar putea s se fi întors în ar. Creterea continu a preurilor la gaze naturale necesit ajustri în cadrul unei economii care este înc ineficient în utilizarea resurselor energetice. Creterea subit a preurilor la produsele alimentare i criza economic global reprezint riscuri poteniale, care ar putea afecta negativ economia. Fenomenele naturale prezint pe viitor un risc continuu pentru agricultur. viii. Flexibilitatea va fi crucial în abordarea Bncii pentru a permite adaptarea la contextul economic i politic schimbtor. Dat fiind c venitul pe cap de locuitor în Moldova a depit recent pragul AID, ara intr într-o perioad de tranziie ­ micându-se spre creditare posibil din partea BIRD. Programul de ar al Bncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunztor, folosind în continuare toat asistena AID disponibil, dar probabil investind cu timpul mai puin în proiecte i mai mult în AAC, dup cum ar fi cazul unei ri cu venituri medii. La mijlocul anului 2009, dup alegerile parlamentare, este anticipat numirea unui nou guvern i colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbri. ix. De aceea, aceast SPT reflect tranziia de la SAT precedent printr-un proces în doi timpi. Prima etap implic extinderea interveniilor i programelor care funcioneaz bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 i AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rmai ai perioadei SPT interveniile vor fi definite în termini mai specifici. Aceast abordare ofer Bncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca rspuns la chestiunile ce vor aprea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Interveniile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dac va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea i efectivitatea programului de ar. x. SPT prevede un program de creditare din dou-trei operaiuni pe an ­ cel puin una dintre care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaia specific pentru ar fiind determinat anual prin sistemul AID de alocri bazate pe performan. Banca va examina finanare suplimentar pentru operaiunile existente în cadrul portofoliului actual i sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. Operaiunile investiionale vor întri antecedena Bncii i avantajul comparativ fa de ali parteneri i se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizat alt finanare. xi. Moldova este o prioritate strategic pentru CFI i aceasta îi va spori activitile investiionale i serviciile consultative în ar. Scopul principal al CFI este vii de a susine dezvoltarea sectorului privat, cu un accent special pe sectorul financiar, agribusiness, sectorul serviciilor medicale i modernizarea infrastructurii. CFI va avea o strâns colaborare cu AID, în special în infrastructur i sntate. xii. Activitatea Bncii în domeniul guvernrii i anti-corupiei va fi consecvent cu strategia corporativ recent aprobat a Bncii. Responsabilitatea i conducerea rii sunt necesare pentru ca programul Bncii s poat produce o diferen decisiv în perioada SPT i s amelioreze poziia Moldovei în raport cu anumite msuri comparative ale guvernrii. De asemenea, Banca va lucra împreun cu alte pri interesate, societatea civil i sectorul privat pentru a asigura c aciunile de reform ale autoritilor sunt susinute i aprofundate printr-o cerere mai mare pentru o guvernare bun. xiii. Implementarea eficient a SPT va necesita o coordonare solid cu alte eforturi de dezvoltare i activitile de monitorizare i evaluare vor capitaliza oportunitile pentru o armonizare sporit. Indicatorii din SND au fost incorporai în cadrul de rezultate unde a fost necesar i Banca se va baza pe sistemele de date ale rii i pe sistemele de raportare unificate în cazurile când va fi necesar. Banca va monitoriza riscurile fiduciare, capacitatea de implementare la nivelurile central i descentralizat, ocurile externe i riscurile legate de economia politic. xiv. Directorii executivi ar putea lua în consideraie urmtoarele: · Dac leciile însuite din perioada SAT precedent au fost suficient de bine reflectate în SPT; · Dac SPT a identificat provocrile de dezvoltare relevante i dac pilonii de sprijin în cadrul noului program ofer o reacie de rspuns adecvat; · Dac SPT sprijin în suficient msur prevederile Declaraiei de la Paris i Accra în eficientizarea asistenei pentru dezvoltare; · Dac riscurile identificate de program sunt realiste i dac remediile propuse sunt credibile; i · Dac programul utilizeaz optimal resursele disponibile Grupului Bncii Mondiale pentru a reaciona la necesitile Moldovei. viii I. CONTEXTUL DE AR A. Contextul politic 1. Pe durata precedentei SAT (AF05-AF08) Moldova a înregistrat o stabilitate politica, cu o cretere a pluralismului politic i un proces electoral competitiv. Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) a câtigat majoritatea voturilor în Parlament în urma alegerilor din 2001, iar Parlamentul, la rândul su, a ales un preedinte comunist. Majoritatea PCRM i preedintele au rmas la putere dup urmtoarea rund de alegeri programate din 2005 ­ considerate drept libere si corecte de ctre Organizaia pentru Securitate i Cooperare în Europa (OSCE) i de ctre alte pri. Prim-ministrul numit în 2001 a servit timp de apte ani. Urmtoarele alegeri parlamentare sunt preconizate pentru anul 2009, când se ateapt ca actualul preedinte s elibereze funcia dup ce va fi servit maximul de dou termene. În 2007 partidele din opoziie au preluat o serie de consilii regionale de la PCRM, demonstrând c alegerile locale au oferit o alegere veritabil. Suplimentar, numrul femeilor alese în funcie de primar a crescut de la 16% (2003) pân la 19% (2007), iar în 2008 o femeie a fost numit în funcia de prim-ministru al Republicii Moldova pentru prima oar. 2. În pofida acestei stabiliti i a progreselor, conflictul transnistrean a continuat s preseze asupra dezvoltrii generale a rii. Relaiile dintre cele dou pri au fost tensionate din moment ce Transnistria i-a declarat independena fa de Moldova în 1990. Dat fiind c acest teritoriu de est deine o parte considerabil a bazei industriale a Moldovei, conflictul a forat Moldova s devin i mai dependent de producie agricol i energia importat. Conflictul a mai creat i un spaiu vamal fragmentat, cu implicaii pentru mobilizarea veniturilor vamale i fiscale. Dup un scurt conflict în 1992, s-a convenit asupra unui armistiiu. Totui, eforturile de a ajunge la o soluionare permanent sub egida unui grup multi-statal au realizat puine progrese în anii receni. Un dialog direct între Chiinu i Tiraspol a avut loc în aprilie 2008 i se ateapt eforturi continue de soluionare în formatul 5+2 ­ participanii principali incluzând guvernul central de la Chiinu, Transnistria, OSCE, Ucraina i Rusia, i cei doi observatori incluzând UE i SUA. Reunificarea este o prioritate înalt pentru Strategia Naional de Dezvoltare (SND) a Moldovei, dat fiind importana acesteia atât pentru creterea economic cât i pentru integrarea european. 3. Pe plan internaional Moldova aspir s adere la Uniunea European în termen lung. Moldova i-a consolidat relaiile cu UE i ambele pri au fost de acord cu obiectivele specificate în Planul de Aciuni Republica Moldova-Uniunea European (PARMUE) pe trei ani, semnat în 2005 în contextul Politicii Europene de Vecintate (PEV). În 2006 Comisia European (CE) a instituit delegaia sa la Chiinu. De la 1 ianuarie 2007, UE a ajuns la hotarul cu Moldova prin accesiunea României. În 2008, datorit implementrii reuite a PARMUE, Moldova a obinut dreptul la preferine comerciale autonome, asigurând accesul scutit de taxe al produselor moldoveneti pe pieele statelor din UE. 4. Moldova beneficiaz de o finanare sporit i mai coordonat de la instituiile europene. Sprijinul UE oferit Moldovei s-a orientat preponderent spre dezvoltarea capacitii în administraia public, reformarea asistenei sociale i a asistenei medicale 1 primare, elaborarea unei strategii de reform a sectorului energetic, îmbuntirea climatului de afaceri, în special a capacitii de export, i promovarea unui stat de drept, a independenei sistemului judectoresc i respectrii drepturilor omului. Eforturile comune ale Moldovei i UE s-au axat de asemenea pe gestiunea frontierei i msuri de consolidare a încrederii pentru Transnistria. Recent, Moldova a devenit primul stat PEV care a semnat la 5 iunie 2008 un Parteneriat-pilot de Mobilitate cu scopul fortificrii capacitii rii de a gestiona migraia. 5. În prezent se desfoar discuii privind un nou acord juridic cu UE. Consiliul Europei a constatat realizrile pozitive în procesul reformelor politice i economice din cadrul primului PARMUE i a salutat alinierea activ a Moldovei la Declaraiile de politici externe i de securitate comune. Realizri importante au fost obinute în facilitarea procedurilor de obinere a vizei, în acelai timp controlând migrarea ilegal, la fel i în sporirea accesului comercial pe piaa european. Consiliul Europei a evideniat domeniile care necesit prioritizarea eforturilor continue pentru consolidarea democraiei i a supremaiei legii, asigurarea respectrii drepturilor omului, fortificarea eforturilor de lupt cu corupia i îmbuntirea climatului investiional. 6. Moldova a demonstrat stabilitate i capacitatea implementrii unui spectru larg de iniiative de dezvoltare economic, îns trebuie de lucrat mai mult în direcia meninerii creterii economice i reducerii srciei. Cu o populaie de aproximativ 3,8 milioane i un venit naional brut (VNB) pe cap de locuitor de circa 1.090 dolari SUA în 2007, Moldova rmâne a fi o ar venituri relativ mici. Numrul celor implicai activ în procesul politic rmâne relativ redus ­ în mare parte pe motiv c clasa de mijloc este înc mic, societatea civil este fragmentat i muli tineri emigreaz. Privind spre viitor, Moldova trebuie s consolideze rezultatele reformelor structurale, care sunt necesare pentru instituirea politicilor i instituiilor vitale, i s accelereze a doua generaie de reforme pentru a oferi oportuniti pe termen lung tinerilor moldoveni. B. Evoluia recent a aspectelor economice 7. Performana macroeconomic a Moldovei pe durata precedentei SAT a fost robust. Autoritile au avut o anteceden bun de stabilitate macroeconomic, cu o cretere cumulativ de circa 25% în perioada anilor 2004-2007. Guvernul a meninut o poziie fiscal prudent, înregistrând mici excedente primare în majoritatea anilor. În anii receni inflaia a constituit principala provocare macroeconomic i cu ajutorul unui Mecanism pentru reducerea srciei i cretere economic (PRGF) al Fondului Monetar Internaional, Guvernul a urmrit o politic monetar i fiscal riguroas. Totui, ca urmare a turbulenei economice globale recente, recesiunea creterii apare drept o nou provocare macroeconomic pentru Moldova. În general, cadrul macroeconomic actual este în mare parte favorabil (vezi Tabelul 1). 8. Economia a rezistat mai multor ocuri externe recente. Rusia a interzis în 2006 importul vinurilor din Moldova, care constituia aproximativ o ptrime din întregul export al Moldovei i 10% din PIB. Între timp, Moldova, un importator net de energie, s-a mai confruntat cu creterea drastic a preurilor la gaze naturale, care s-au triplat din ianuarie 2006 pân în iulie 2008. În vara anului 2007 sectorul agricol, care reprezint direct circa 14% din PIB, a fost afectat grav de o secet, cu pierderi în sector estimate la aproape 23,1% 2 din producie. Creterea economic a rii a czut pân la aproximativ 4,8% în 2006, iar în anul 2007 a persistat o cretere mai moderat, reflectând impactul secetei. În pofida unei performane generale mai slabe decât cea anticipat, creterea PIB-ului neagricol rmâne puternic, fiind la nivel de 8% anul trecut. În prima jumtate a anului 2008, creterea s-a redresat robust i în anul 2008 se prognozeaz expansiunea creterii cu 6,5% în anul curent. Tabelul 1. Moldova: Cadrul macroeconomic, 2001­2009 Real Estimat Prognozat 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Creterea PIB real (%) 6.1 7.8 6.6 7.4 7.5 4.8 3.0 6.5 3.5 Inflaia IPC (media, %) 9.6 5.2 11.6 12.4 11.9 12.7 12.3 12.8 7.8 Rata de schimb (media, MDL/$) 12.9 13.6 13.9 12.3 12.6 13.1 12.1 10.4 11,0 Rata de schimb efectiv real, % -1.2 -6.1 -6.1 12.8 -1.1 0.6 7.0 11.4 -0.2 Venituri i granturi, % în raport cu PIB 32.1 32.5 34.1 35.2 38.6 39.9 41.6 40.3 39.7 Cheltuieli i împrumuturi nete, % în raport cu PIB 31.5 34.3 33.1 35.1 37.0 40.1 42.0 40.8 41.2 (din care): % în raport cu PIB Salarii 7.8 8.2 9.2 9.1 9.2 9.8 Pli ale dobânzii 4.2 2.2 2.1 1.9 1.2 1.0 1.2 1.2 1.3 Balana primar (numerar), % în raport cu PIB 4.1 0.4 2.8 2.6 2.6 1.2 0.9 0.6 -0.2 Balana general (numerar), % în raport cu PIB -0.1 -1.8 0.7 0.7 1.3 0.2 -0.2 -0.5 -1.5 Balana contului curent, % în raport cu PIB -1.8 -1.2 -6.6 -1.8 -7.6 -11.1 -15.8 -18.9 -19.2 Rezerve oficiale brute (luni de import) 2.5 1.9 2.1 2.7 2.6 3.0 3.7 3.3 3.2 Surse: Autoritile din Moldova i estimrile i prognozele personalului FMI i al Bncii. Conturile fiscale sunt ale guvernului general. 9. Se atest semnale încurajatoare, c modelul anterior al Moldovei de cretere determinat de consum s-ar putea extinde, în care din ce în ce mai mult ali promotori ai creterii joac un rol mai distins. De la începutul recuperrii economice din 2000, creterea economic este în medie de 5,5% anual i este determinat în mare parte de consum i de activitile de construcie finanate de influxul de remitene ale muncitorilor (constituind în anul 2008 circa o-treime din PIB). Exist unele indicii c remitenele se orienteaz tot mai mult spre activiti de afaceri investiionale decât doar spre consum i construcia locuinelor. Investiiile private au crescut de la 12,4% din PIB în 2003 la 24,7% din PIB în 2007, iar fluxul de investiii strine directe (ISD) a crescut considerabil în cursul aceleiai perioade. ISD reprezentau circa 11% din PIB în 2007, mult mai mult decât în alte ri din regiune (dei cumulativ i în valori la cap de locuitor, Moldova mai continu s rmân cu mult în urma vecinilor si). Investiiile publice de asemenea au crescut în anii receni. 10. Criza economic global a afectat substanial perspectivele economice ale Moldovei. Moldova ar putea fi grav afectat de micorarea afluxului de remitene i ISD în lumina unei recesiuni regionale. În anii receni deficitul de cont curent s-a majorat (de la 10 la sut din PIB în anul 2005 pân la 17 la sut în anul 2007), ca rezultat al majorrii preurilor la energie, interdicia exportului de vinuri moldoveneti, cererea pentru import robust, determinat de remitene, i sporirea activitilor aferente ISD. Drept consecin a recesiunii regionale anticipate, în anul 2008 deficitul de cont curent al Moldovei se anticipeaz s se mreasc în continuare pân la circa 19 la sut din PIB. Rmâne în continuare mare acoperirea general a deficitului de cont curent prin ISD i capital pe 3 termen lung ­ în jur de 90 la sut. Rezervele au fost în cretere, sugerând faptul c fluxurile totale de capital au fost mai mult decât suficiente pentru finanarea deficitului de cont curent, determinând o acumulare de rezerve (de la 2,2 luni de import în anul 2005 pân la aproximativ 3,3 luni preconizate pentru anul 2008). 11. În pofida turbulenelor financiare globale recente, sectorul financiar din Moldova pare s fie poziionat bine ca s reziste impactului crizelor în derulare de pe pieele financiare mondiale. Gradul înalt de capitalizare i lichiditate, de rând cu structura rezonabil adecvat a activelor, ofer o protecie considerabil împotriva potenialelor ocuri sistemice. Angajamentul Guvernului fa de un regim flexibil al ratei de schimb va ajuta la atenuarea impactului ocurilor externe. Cu toate acestea, perspectivele creterii economice pentru 2009 în cel mai bun caz sunt incerte. (În decembrie 2008, FMI a prognozat o rat de cretere pentru anul 2009 egal cu 3,5 la sut.) Aprecierea real anticipat a ratei de schimb valutar exercit, de asemenea, presiuni asupra economiei, fapt ce va trebui abordat prin politici care s sprijine ameliorarea în continuare a productivitii i competitivitii. C. Perspectivele macroeconomice i sustenabilitatea datoriei 12. Economia Moldovei rmâne a fi vulnerabil. Patru domenii în special prezint riscuri în continuare: · Incertitudinile globale. Dei estimrile de pân acum sugereaz o recuperare solid a economiei rii de pe urma încetinirii provocate de problemele în agricultur din anul trecut, ocurile financiare globale recente ar putea afecta negativ Moldova, inclusiv prin încetinirea creterii în cadrul partenerilor si comerciali principali i în cadrul rilor de destinaie pentru muncitorii migrani. Dependena sporit de remitene expune economia riscurilor unei crize externe. Aceste riscuri sunt amplificate de lipsa diversificrii produselor i pieelor în fluxurile comerciale. Totui, s-ar putea ca importurile determinate de remitene i ISD de asemenea s stagneze, astfel atenuând impactul net asupra balanei de pli. · Preurile la energie. Dup cum prevede acordul cu Gazprom, preurile la energie vor continua s creasc pân când vor ajunge la nivelurile pieei (adic ale UE) în 2011. În iulie 2008 preul a ajuns la 253 dolari SUA pentru o mie metri3, comparabil cu 80 dolari SUA pentru o mie de metri3 în decembrie 2005. Micorarea preurilor la iei în ultima jumtate a anului 2008, la fel ca i aprecierea ratei de schimb, ar putea ajuta la temperarea majorrilor anticipate ale preurilor domestice la gazele naturale. În pofida acestui fapt, se anticipeaz ca preul pe care Moldova îl achit pentru gazele naturale s urce în continuare relativ cu nivelul su actual. Acest fapt va fora ajustri suplimentare într-o economie care este înc ineficient în consumul su energetic, iar impactul se va reflecta disproporional asupra celor sraci. · Preurile la produse alimentare. Impactul creterii preurilor globale la produsele alimentare va afecta probabil populaia srac din urban, care nu-i produce propriile alimente. De asemenea, în msura în care politica guvernamental discrimineaz împotriva productorilor de alimentaie brut, preurile mai înalte ar putea submina dezvoltarea agricol. În prima parte a anului 2008 creterea brusc a preurilor la produse alimentare a sporit inflaia. Din acel moment, de rând cu micorarea preurilor globale la produsele alimentare, redresarea din sectorul agrar autohton a contribuit la reducerea inflaiei preurilor la produsele alimentare. 4 · Schimbrile climatice. Seceta din 2007 va avea efecte durabile asupra sectorului agricol. Înc nu este clar impactul inundaiilor din 2008. Fenomenele naturale prezint pe viitor un risc continuu pentru agricultur i, prin urmare, pentru creterea economic în întregime i stabilitatea preurilor. 13. Prognoza datoriilor este favorabil, cu un risc mic de apariie a unor probleme majore la capitolul respectiv. Datoria de stat extern, cu excepia datoriei întreprinderilor aflate în proprietatea statului, s-a redus de la 61,5% din PIB în 2001 pân la circa 20% din PIB la sfâritul anului 2007. Conform unei Analize recente de sustenabilitate a datoriei (ASD), efectuat de ctre FMI în comun cu Banca Mondial, raporturile datorie public i serviciul datoriei la venituri se încadreaz în pragurile relevante din scenariile de baz i ,,istorice" (vezi Tabelul 2). În pofida ocurilor externe grave, autoritile Republicii Moldova au meninut o poziie prudent în politica fiscal, care de rând cu o cretere economic robust, a dus la îmbuntiri continue la capitolul datorii. Suplimentar, exist perspective de durat medie încurajatoare pentru asisten oficial din partea donatorilor, în mare parte datorit angajamentelor (în mare parte, sub form de granturi) asumate de donatori la adunarea Grupului Consultativ din 2006, ridicând astfel nivelul sustenabilitii datoriilor rii. 14. Se preconizeaz c împrumuturile Republicii Moldova în termenul apropiat vor fi oferite în condiii concesionale, dar este probabil c datoriile externe vor deveni mai puin concesionale pe termen lung. Cu o cretere economic stabil, venitul VNB pe cap de locuitor în Moldova (1.090 de dolari SUA în 2007) a depit recent pragul de 1065 de dolari SUA al Asociaiei Internaionale pentru Dezvoltare (AID). 1 Posibila tranziie spre împrumuturi de la Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) va purta implicaii politice importante pentru gestiunea eficient a datoriei externe de ctre Republica Moldova, adresând în acelai timp necesitile de investiii publice. Deosebit de urgent este necesitatea investirii în infrastructura critic i în activele statului ­ precum drumurile, spitalele i colile ­ fr a amenina sustenabilitatea datoriilor sau a spori veniturile publice. Tabelul 2. Indicatorii poverii datoriei publice Praguri 1 Slab Mediu 2007 2008-2027 2 VPN a datoriei externe ca procent din Exporturi 100 150 46,8 16 PIB 30 40 21,8 8,4 Venituri 200 250 54,2 26,2 Serviciul datoriei externe ca procent din Exporturi 15 25 3,9 1,1 Venituri 25 30 7,5 2,4 1 Pragul operaional de eligibilitate a AID pentru AF08 este un VNB pe cap de locuitor de 1065 dolari SUA în 2006, utilizând metodologia Atlas. 5 1 Pragurile dependente de politici sunt utilizate în cadrul ASD comune a BM i FMI în ri cu venituri mici pentru performane slabe sau medii. Gradaiile pentru Moldova s-au îmbuntit recent pân la medii, clasificrile fiind bazate pe medii anuale flotante de trei ani. 2 Media simpl. Surs: Analiza sustenabilitii datoriei efectuat în comun de BM i FMI, 13 februarie 2008. 15. Dimensiunea mare a guvernului limiteaz creterea economic i ar trebui redus 2. În timp ce deficitul fiscal a fost inut sub control, veniturile i cheltuielile publice au crescut rapid (cu circa 10 puncte procentuale din PIB în ultimii 5 ani, primordial cheltuielile sociale, inclusiv pensiile i fondurile de asigurri medicale) i sunt în prezent destul de înalte comparativ cu alte ri, având în vedere nivelul de venit al Moldovei i dezvoltarea instituional a rii. Crearea spaiului fiscal prin sporirea suplimentar a mobilizrii veniturilor nu reprezint o opiune dorit, dat fiind c veniturile constituie deja 8 p.p. din PIB, mai mult decât media altor ri cu un nivel de venit similar. Pentru a accelera creterea, Moldova va trebui s-i orienteze eforturile de reform asupra sporirii eficienei utilizrii resurselor publice întru producerea unui spaiu mai larg pentru cheltuielile investiionale publice, îns lsând spaiu i sectorului privat. Mai mult ca atât, în termen scurt este necesar a elabora i implementa anumite reforme pentru reducerea sectorului public. Se preconizeaz c în anul 2009 cheltuielile publice vor rmâne la acelai nivel ca procent din PIB. D. Profilul srciei 16. Redresarea economic a Republicii Moldova a ajutat 40% din populaie s ias din srcie în perioada anilor 1999-2004 (vezi Figura 1). Aceast reducere a srciei a fost rspândit pe larg i reprezint cea mai mare scdere (în termeni procentuali) dintre rile din regiunea Europei i Asiei Centrale (EAC). Cu toate acestea, reducerea nivelului general al srciei a stagnat începând cu 2004 pe motivul creterii srciei rurale (vezi Tabelul 3). Datorit distorsiunilor i imperfeciunilor pe pieele de materie prim i de producie agricol, productorii agricoli primesc cu mult mai puin pentru producie i pltesc cu mult mai mult pentru materie prim decât s-ar cuveni comparativ cu preurile de paritate internaionale. 2 O dezbatere detaliat este efectuat în cel mai recent raport Analiza cheltuielilor publice (ACP). Republica Moldova: Îmbuntirea eficienei cheltuielilor publice pentru cretere economic i reducerea srciei. Raportul Bncii Mondiale nr. 37933-MD, februarie 2007. ACP abordeaz o serie de aspecte, inclusiv corelarea dintre implicaiile creterii unui guvern mare; alocrile mici de cheltuieli pentru articole importante, cum ar fi întreinerea drumurilor; ineficienele din articolele majore de cheltuieli (cum ar fi, cheltuielile pentru educaie) i opiunile pentru ameliorarea eficienei, concomitent asigurând spaiul fiscal i alte aspecte.. 6 Figura GDP Growth and the Poverty Rate: 1997-2007 Figure 1:1. Creterea PIB i rata srciei: anii 1997-2007 (msura MET a ratei srciei rate) (Moldova MET measure of povertyîn Moldova) 20 80 Rata srciei Poverty rate 70 15 Evoluia CBGC între 2005 i 2006 Change in HBS between 2005 & 06 60 Real GDP % PIB real Schimbarea % a change Poverty Rate (%) 10 Rata srciei, % 50 5 40 30 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20 -5 10 Real GDP growth Creterea PIB real rate -10 0 17. Remanierile metodologice efectuate în cadrul Cercetrii bugetelor gospodriilor casnice (CBGC) previn comparaia direct a datelor din anul 2006 i cele din anii precedeni. În prezent sunt depuse eforturi pentru crearea unor serii comparabile dintre anii 2005 i 2006, utilizând tehnicile statistice elaborate recent (Caseta 1). Datele pentru anii 2006 i 2007 sunt, ca i principiu, comparabile. Cuantificarea preliminar a srciei în anul 2007 în ansamblu a fost recent fcut public în Moldova (Figura 1 i Tabelul 3), iar aceste date sugereaz c srcia s-ar putea s fi diminuat între anii 2006 i 2007 (Figura 1 i Caseta 1). 3 O evaluare mai sistematizat a acestei dinamici este în desfurare. 18. Consecinele ocurilor economice recente asupra bunstrii sociale nu sunt înc pe deplin clare. Seceta recent, embargo-ul la vinuri i creterea continu a preurilor la produsele alimentare i la energie ar putea avea un impact considerabil asupra nivelului srciei. Spre exemplu, deficitul relativ de produse alimentare în ar a produs o cretere brusc a inflaiei alimentare, care este la moment sursa principal a inflaiei indicelui preului de consum. Conform estimrilor, inflaia preurilor alimentare an-de-an a crescut cu 24% în mai 2008, preul la pâine, fructe i lapte crescând cu respectiv 20%, 56% i 24%. În aceeai perioada a anului trecut, inflaia preurilor alimentare era de circa 5%. O not de politici recent referitoare la creterea preurilor la produsele alimentare în EAC, ce simula impactul creterii preurilor la grâne asupra srciei în regiune, a sugerat c incidena srciei în Moldova ar putea crete cu aproape 3 p.p. 4 Mai mult ca atât, cheltuielile pentru produse alimentare reprezint circa 60 la sut din cheltuielile celor mai srace gospodrii casnice 5 ­ accentuând c mrirea preurilor la produsele alimentare ar putea avea un impact 3 Raportul oficial asupra srciei în Moldova în anul 2007 nu este disponibil public la momentul acestui raport i nu sunt disponibile alte date cu privire la srcie în afar de numrul total al persoanelor pauperizate. Recent Guvernul a împrtit micro-datele din 2007, iar colaboratorii Bncii le analizeaz. 4 Alam, Asad, Sanjay Kathuria i Olga Vybornaia. 2008. "Preurile în ascensiune la cereale i energie în EAC: unele implicaii economice i asupra srciei i rspunsul în aspect de politici" (mimeo). 5 Ministerul Economiei i Comerului din Republica Moldova, 2007. "Raport asupra srciei i impactului în aspect de politici, 2006," (Chiinu: Ministerul Economiei i Comerului). 7 considerabil asupra bunstrii. Totui, estimrile foarte preliminare sugereaz c în anul 2006 srcia s-ar putea s se fi redus. O evaluare mai sistematizat a acestei dinamici mai urmeaz înc a fi efectuat. Tabelul 3. Privire în ansamblu asupra srciei în Moldova 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006* 2007* Incidena srciei 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 30,2 25,8 Decalajul 5,9 27,0 19,3 12,4 7,3 6,8 8,0 7,9 srciei Severitatea 2,1 13,7 9,1 5,2 2,7 2,5 3,2 3,0 srciei Oraele mari 16,5 12,8 6,9 5,9 20,6 14,0 Orelele mai 23,8 46,8 42,4 34,9 34,2 30,1 mici Zonele rurale 45,1 31,1 31,2 36,0 34,1 31,3 Surs: Autoritile naionale. *Aceste cifre nu sunt strict comparabile cu datele din anii precedeni, dup cum se explic în Caseta 1. 19. Srcia în Moldova rmâne a fi un fenomen preponderent rural. Îmbuntirile metodologice din Cercetarea bugetelor gospodriilor casnice (CBGC) împiedic o comparaie direct între informaia din 2006 i cea din anii precedeni (vezi Caseta 1). Totui, ultima Not de msurare a srciei efectuat de guvern indic un profil în general consecvent cu precedenta Evaluare a srciei a Bncii Mondiale. Circa un-sfert din populaie este srac i aproximativ 70% din cei sraci locuiesc în comuniti rurale, conform CBGC din 2007. Incidena srciei urbane este de 14%, în timp ce incidena srciei rurale este de 31,3%. 6 Conform datelor anterioare, cei mai muli sraci sunt în rândul pensionarilor, fermierilor i lucrtorilor agricoli. Srcia în rândul fermierilor reflect lipsa oportunitilor economice în regiunile rurale i în sectorul agricol. În plus, nivelurile srciei cresc odat cu mrimea gospodriei casnice (numrul membrilor gospodriei), în special în cazul celor cu copii mici. De fapt, srcia în rândul copiilor depete pe cea din rândul adulilor: în anul 2006 srcia în rândul copiilor s-a poziionat la cota 27,4 la sut comparativ cu 25,8 la sut raportat la aduli. E. Progresele obinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului 5 Rata srciei urbane din 2006 este mult mai înalt decât cea din anii precedeni. Aceasta s-ar putea datora schimbrilor metodologice, dar i creterilor preurilor la energie. Creterea preurilor la energie probabil a afectat preponderent gospodriile casnice urbane conectate la sursele de energie. Srcimea rural, dimpotriv, este predispus s aib mai mult acces la surse de combustibil mai ieftine i mai murdare. 8 20. Moldova acioneaz în direcia realizrii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) i a adaptat inte i indicatori în baza contextului naional. În anul 2000, Republica Moldova i înc 191 de state ale lumii i-au asumat angajamentul realizrii ODM pân în anul 2015. Prima ajustare a acestor obiective la contextul Moldovei a fost efectuat în 2004 i a rezultat într-un ir de inte i indicatori care au fost cizelai în continuare în urmtorii ani. Realizarea acestor inte face parte din strategiile guvernului pe termen mediu i pe termen lung, dup cum se articuleaz în Strategia Naional de Dezvoltare pentru anii 2008-2011. Moldova a înregistrat careva progrese în realizarea ODM, iar intele pentru 2010 i 2015 au fost revizuite în timpul procesului consultativ SND cu autoritile publice centrale, cât i cu un ir de organizaii naionale i internaionale Caseta 1. Revizuirile din 2006 ale (vezi Tabelul 4). Lista deplin a intelor Cercetrii bugetelor gospodriilor casnice ODM naionale ajustate este prezentat în Cadrul de eantionare, metodologia de eantionare Anexa 1. i chestionarele CBGC, sursa primar de date pentru calcularea standardelor de via, toate au 21. Moldova a obinut progrese fost revizuite substanial în 2006 pentru a face sondajul mai reprezentativ i a îmbunti calculul considerabile în realizarea Obiectivului 1 consumului. Aceste îmbuntiri metodologice ­ Reducerea srciei extreme i a foamei. împiedic analiza tendinelor srciei pân în 2006. Date fiind îmbuntirile recente în Lipsa comparabilitii ar putea fi adresat parial metodologia Cercetrii bugetelor prin aplicarea unor metode noi, recent lansate de gospodriilor casnice, în 2006 au fost stabilii ctre personalul Bncii Mondiale, aa-numitele Estimri de arii mici (EAM). Scopul acestora este noi indicatori iniiali pentru reducerea de a prezice consumul pe cap de locuitor al unei srciei i se anticipeaz c evoluia gospodrii casnice într-o rund ulterioar, în baza ulterioar va ajuta la realizarea intelor unui model de consum estimat prin folosirea unei pentru 2010 i 2015. De asemenea, s-au runde anterioare, pentru a asigura faptul c obinut progrese în implementarea msurilor definiia consumului este aceeai pentru dou sondaje care ar fi de altfel incomparabile. S-a de reducere a ratelor mortalitii materne. iniiat lucrul preliminar în aplicarea aceleiai Mortalitatea matern (la 100.000 nscui vii) metodologii la sondajele din 2005 i 2006. a sczut de la 28,0 în 2002 pân la 16,0 in Rezultatele iniiale sugereaz c srcia ar fi putut 2006. Schimbrile în metodologie s-au soldat descrete în perioada respectiv, dar acest fapt cu stabilirea de noi indicatori iniiali pentru necesit o verificare sistematic suplimentar. acest i indicatorii mortalitii infantile i Surs: Ferre, Celine, 2008 "Actualizarea Moldova preconizeaz s realizeze noile inte profilurilor srciei între 2005 i 2006: studiu de stabilite pentru 2010 i 2015. 7 caz al Moldovei," mimeo. Tabelul 4. Evoluia realizrii ODM ­ inte i indicatori selectai inta inta Indicator de 2006 pentru pentru baz* 2010 2015 Obiectivul 1. Reducerea srciei extreme i a foamei · Ponderea populaiei sub pragul absolut al srciei 30,2 (2006) 30,2 25 20 7 Ministerul Sntii aplic o nou metodologie recomandat de Organizaia Mondial a Sntii, prin care o natere vie este definit ca natere dup 22 sptmâni complete de sarcin i cu o greutate a copilului de peste 500 grame. Anterior, o natere era considerat vie dup a treizecia sptmân complet de sarcin i cu o greutate a copilului de peste 1000 grame. 9 Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învmântul general obligatoriu · Rata înrolrii în învmântul general obligatoriu 94,1 90,5 95 98 (brut, %) · Rata de alfabetizare a populaiei cu vârsta 99,5 (2006) 99,5 99,5 99,5 cuprins între 15-24 ani (%) Obiectivul 3. Promovarea egalitii de gen i abilitarea femeilor 18 Reprezentarea femeilor în funcii de primar 18 (2007) --- 25 (2007) Reprezentarea femeilor ca membri ai 22 22 (2005) --- 30 Parlamentului (2005) Obiectivul 4. Rata mortalitii copiilor în vârst de pân la 5 ani (la 1000 nscui vii) Rata moralitii copiilor în vârst de pân la 5 ani 20,7 (2006) 20,7 18,6 15,3 (la 1000) Obiectivul 5. Mortalitatea matern (la 100.000 nscui vii) Rata mortalitii materne (la 100.000 nateri vii) 28 16 15,5 13,3 Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei i altor boli Incidena HIV/SIDA (la 100.000 populaie) 10 (2006) 10 9,6 8 Mortalitatea asociat cu tuberculoza (la 100.000 16 18,6 15 10 populaie) Obiectivul 7. Asigurarea durabilitii mediului Acces la surse sigure de ap (% din populaie) 38,5 59 65 Acces la canalizare îmbuntit (% din 41,7 45,0 51,3 71,8 populaie) Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare Rata omajului în rândul tineretului (%) 18,1 17,1 9 5 Surs: Republica Moldova: Calitatea creterii economice i impactul acesteia asupra dezvoltrii resurselor umane, Programul Naiunilor pentru Dezvoltare 2006 i Strategia Naional de Dezvoltare pentru 2008-2011, Republica Moldova 2008. * Anul de baz pentru stabilirea intelor este acelai ca i pentru raportul ODM iniial (2002), cu excepia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificat. 22. Programul Naional de profilaxie i control al infeciei HIV/SIDA i infeciilor cu transmitere sexual pe anii 2006-2010. Politicile de stopare a rspândirii HIV/SIDA au fost formulate în cadrul Programului naional pentru prevenia i controlul HIV/SIDA i a infeciilor transmisibile pe cale sexual pentru anii 2006-2011, care a fost aprobat de ctre Guvern în 2005. Programul naional include un spectru larg de msuri pentru prevenirea rspândirii infeciei, cu o atenie deosebit acordat copiilor i tineretului, supravegherea efectiv a situaiei epidemiologice, dezvoltarea sistemelor de testare i îngrijire medical i sanitar pentru persoanele cu HIV/SIDA. Pân în prezent, aciunile Republicii Moldova de combatere a HIV/SIDA au fost exemplare în comparaie cu cele ale altor ri din regiunea EAC. Banca Mondial a elaborat recent un instrument de msurare a reaciei rii la epidemie, bazat pe indicatorii i sursele de informaie existente. Un studiu de jalonare ce a utilizat acest instrument ­ Indicele compozit de reacie la HIV/SIDA ­ a indicat c Moldova are cele mai înalte scoruri dintre cele 14 state EAC. Politicile Moldovei sunt deosebit de eficiente în ceea ce ine de tratament i programele naionale i mai puin 10 eficiente în sfera preveniei. 8 F. Consolidarea guvernrii i combaterea corupiei 23. Calitatea guvernrii în Moldova rmâne în continuare o provocare considerabil pentru creterea economic i reducerea srciei. Un mediu extern nefavorabil, caracterizat printr-un conflict îngheat, ocuri externe recurente i un echilibru geopolitic bivectorial fragil între UE i Rusia, exacerbeaz aceast provocare. Tabloul ce rezult din activitatea analitic i diagnostic extensiv, întreprins de Banc i ali donatori, relev obstacole considerabile în guvernare i perspective limitate pentru soluii rapide. În continuare sunt descrise principalele aspecte exhaustive legate de guvernare în Moldova; obstacolele specifice sectoriale i relevana acestora pentru dezvoltare sunt abordate pe tot cuprinsul prezentului document SPT. În Anexa 2 este prezentat o analiz detaliat a guvernrii i combaterii corupiei din Moldova, inclusiv sistemul fiduciar i cele ale rii, precum i strategia de fortificare a guvernrii i combatere a corupiei (FGCC). 24. Succesul Moldovei în remedierea corupiei a fost inconstant. Comparat cu un eantion de ri din fosta Uniune Sovietic (FUS), Moldova este cotat mai bine sau la acelai nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanei (vezi Anexa 2, Figura 1). Totui, Moldova se evideniaz la capitolul pli "neoficiale" în curile civile, învmântul public i sntatea public. O treime din populaie consider c, pe parcursul aflrii la putere a prezentului guvern, corupia s-a majorat. Acelai studiu a constatat c 70% din populaie consider corupia ca fiind un fenomen larg rspândit; 78% au opinat c situaia cu corupia în Moldova s-a înrutit recent, iar 64% au afirmat c corupia era "ceva normal i inevitabil". În percepia cetenilor cele mai corupte instituii sunt poliia, vama, instituiile judiciare, instituiile de persecutare i ministerele; cel mai puin corupte sunt Biroul Naional de Statistic, primriile, militarii i consiliile locale. 25. Structura instituional duce lips de un echilibru instituional suficient. Potrivit constituiei, Moldova reprezint o democraie parlamentar, în care preedintele este ales de Parlament. Echilibrul instituional între executiv i legislativ este subdezvoltat, iar sistemul judiciar rmâne în continuare slab. În linii mai generale, ca i multe alte foste republici sovietice, Moldova se confrunt cu motenirea unei birocraii vaste, care se bucur de puteri discreionare considerabile. Aceasta sufoc antreprenoriatul i încetinete cererea pentru reforme economice, care ar fi rezultat dintr-un sector privat vibrant. Migraia în mas în afara rii a tinerilor i persoanelor cu studii a contribuit i mai mult la reducerea cererii pentru reforme. 26. Obstacolele în faa competiiei împiedic dezvoltarea sectorului privat. Analiza prevederilor de guvernare în anumite sectoare relev vicii instituionale i interese invazive particulare, care distorsioneaz mediul de luare a deciziilor în aspect de politici i care împiedic potenialul de cretere al Moldovei. Calitatea relativ precar a infrastructurii fizice, plata mare de mituire (3,5% din valoarea contractului), procedurile împovrtoare de liceniere, cerinele excesiv de exigente de autorizare i proliferarea plilor pentru servicii achitate autoritilor publice i organizaiilor comerciale, toate contribuie la un mediu de 8 Indicele compus de reacie la HIV/SIDA: Jalonarea performanei rilor din Europa de Est i Asia Central în reacia lor la HIV/SIDA. Banca Mondial, iunie 2008. 11 afaceri care rmâne printre cele mai provoctoare din regiune. De exemplu, la indicatorul Realizarea afacerilor legate de permisele de construcie, Moldova se claseaz pe poziia 158 din 176 de economii analizate, iar numrul procedurilor necesare este dublu fa de media din rile OCDE. 27. Guvernul a realizat msuri de modernizare a cadrului de politici în domeniul combaterii corupiei. De la momentul în care Moldova iniiase reforma anticorupie în anul 2000, guvernul a lansat un spectru larg de iniiative legislative i reforme instituionale: legiferarea Planului de aciune i a unei noi Legi privind combaterea corupiei (2004-2005); adoptarea Planului de aciuni UE-Moldova i a unui cadru de combatere a corupiei sincronizat cu Strategia de Cretere Economic i Reducere a Srciei (SCERS); promulgarea Strategiei i Legii cu privire la combaterea splrii banilor (2007), Legii i Planului de aciuni privind combaterea traficului (2007); ratificarea Conveniei Europene pentru combaterea traficului de fiine umane din anul 2008, precum i adoptarea noii Legi cu privire la paz (2007). De asemenea, Moldova a optat pentru crearea unei agenii specializate ­ Centrul pentru combaterea crimelor economice i corupiei ­ care, totui, este perceput ca fiind politizat i axându-se preponderent pe crime i acte de corupie minore. 28. Guvernul recunoate guvernarea i combaterea corupiei ca fiind o provocare considerabil i a realizat un progres încurajator în unele domenii. Acesta include modernizarea instituiilor de guvernare din sectorul public, responsabile pentru finanele publice, gestiunea macroeconomic, precum i a instituiei supreme de audit (Curtea de Conturi), care trebuie s ajute la împiedicarea i prevenirea oportunitilor pentru corupie. Noua lege privind achiziiile, legiferat în anul 2007, de asemenea se axeaz pe remanierea unor probleme de corupie din achiziiile publice. Mai mult ca atât, a doua etap a reformei exhaustive a reglementrilor (ghilotina 2) vizeaz raionalizarea i integrarea sistemului, precum i crearea, printre altele, a unui sistem unic i transparent de liceniere. 29. În pofida acestor realizri, rmân în continuare provocri considerabile în guvernare, aa cum angajamentul guvernului a oscilat. Între anii 2004 i 2007, eforturile de implementare ale guvernului au încetinit. Acest fapt îi gsete reflectarea în deteriorarea clasamentului rii, potrivit indicelui de corupie al Transparency International (TI), plasând Moldova pe locul 109 în anul 2008 (o coborâre de pe poziia 79 din anul 2006). Reforma administrrii publice, iniiat în anul 2006, în mare parte s-a stopat. Strategia Naional de Dezvoltare (SND) semnalizeaz reînnoirea angajamentului Guvernului de combatere a corupiei i identific cu exactitate în calitate de prioriti independena judiciar, consolidarea sistemului judiciar, limitarea puterilor extensive ale Procuraturii Generale, precum i combaterea preventiv a corupiei. 30. Aspiraiile Europene ale Moldovei necesit acordarea ateniei depline aspectelor de guvernare i dezvoltare instituional i un angajament durabil pentru ameliorarea acestora pe termen lung. Strategia FGCC, ce acompaniaz acest SPT, la care se face referin mai detaliat în Anexa 2, subliniaz angajamentul continuu pentru reformele gestiunii finanelor publice i ale sectorului public, latura de ofert a unei guvernri adecvate, dar recunoate c progresul s-ar putea s fie în continuare gradual. De aceea, în scopul aprofundrii impactului interveniilor laturii de ofert, Strategia FGCC stipuleaz, de asemenea, un program de activiti analitice i de pledoarie în sprijinul 12 cererii pentru guvernare adecvat. Astfel, aceasta continu analiza principalilor promotori ai economiei politice din Moldova. Aceasta accentueaz, în particular, importana valorificrii remitenelor în investiii productive, diminuând exodul de cadre calificate i ameliorând competitivitatea prin îmbuntirea oportunitilor de dezvoltare a mediului de afaceri rural i agrar i prin rolul de rspundere public, pentru îmbuntirea prestrii serviciilor publice. De asemenea, Strategia FGCC include intervenii de fortificare a capacitii de planificare a sectorului public, planificare a bugetului i gestiune în baz de performan, ca temelie pentru integrarea asistenei crescânde a donatorilor în buget. Aceasta va fortifica simul de proprietate asupra procesului al rii i calitatea de lider vizavi de agenda de guvernare adecvat i în cele din urm va canaliza resursele donatorilor cu o eficacitate de dezvoltare considerabil mai mare. II. PRIORITILE I PROVOCRILE DE DEZVOLTARE ALE RII 31. Pe msura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri medii, ara are nevoie de o strategie pentru cretere durabil, recunoscând c este improbabil ca fluxurile de remitene, care au impulsionat creterea economic determinat de consum din ultimii câiva ani, s continue s creasc vertiginos. Dei migraiunea i remitenele probabil vor rmâne în continuare principalii promotori ai creterii i dezvoltrii pe perioada SPT i în viitorul apropiat, Moldova urmeaz s creeze condiii pentru utilizarea cât mai eficient posibil a acestor remitene, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare i ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite majorarea economiilor i investiiilor private. Acest fapt va impune necesitatea abordrii a trei provocri corelate: (i) intensificarea competitivitii economiei pentru susinerea creterii economice durabile, (ii) promovarea dezvoltrii resurselor umane i îmbuntirea serviciilor publice, i (iii) consolidarea gestionrii sectorului privat pentru o utilizare mai eficient a resurselor publice. A. Programul de dezvoltare al rii 32. Strategia Naional de Dezvoltare este principalul document de planificare strategic pe termen mediu, ce definete obiectivele de dezvoltare i care va ghida procesul bugetar în perioada anilor 2008-2011. SND, succesorul SCERS, a fost adoptat de ctre Parlamentul Republicii Moldova în decembrie 2007. Aceasta a fost discutat împreun cu Nota consultativ comun (JSAN ­ abr. eng.) de ctre consiliile directoare ale AID i FMI în martie 2008. În cadrul SND, Guvernul va urmri s-i prioritizeze politicile i s-i stabileasc un mecanism clar de finanare din surse interne i externe. Ca i în cazul SCERS, SND a fost elaborat prin consultri generale cu prile interesate i societatea civil i a beneficiat de un proces participativ organizat sub supravegherea unui Consiliu de Participare compus din reprezentanii tuturor grupurilor de pri interesate. 33. SND reflect obiectivele rii de reducere a srciei dintr-o perspectiv de dezvoltare multilateral. În conformitate cu SCERS i Planul de Aciuni Republica Moldova-UE, SND se axeaz pe cinci prioriti inter-sectoriale de termen mediu (stabilitatea macroeconomic i capacitile îmbuntite în administraia public fiind condiii premergtoare necesare pentru realizarea prioritilor respective): 13 · Consolidarea democraiei pe baza principiilor supremaiei legii i respectrii drepturilor omului. Acest pilon se concentreaz asupra sporirii încrederii în instituiile guvernului responsabile pentru luarea deciziilor. Scopul urmrit este de a perfeciona procesul participativ în luarea deciziilor, a moderniza i spori eficiena ramurii judiciare i a poliiei, a desfura reforme adiionale pentru prevenirea i combaterea corupiei, i a îmbunti gestionarea hotarelor rii. · Aplanarea conflictului transnistrean i reintegrarea rii. Reintegrarea rii a fost mereu o prioritate înalt a guvernului. Acest pilon urmrete s soluioneze dimensiunile atât politice cât i economice ale problemei prin promovarea dezvoltrii unor legturi de societate civil mai puternice, demilitarizare i crearea condiiilor pentru cooperarea ulterioar dintre cele dou maluri ale râului Nistru prin eliminarea barierelor comerciale. · Ameliorarea competitivitii economiei naionale. Abordând o serie de probleme multilaterale, acest pilon se axeaz pe politicile menite s îmbunteasc climatul de afaceri întru promovarea unei activiti investiionale sporite, inovare tehnologic i modernizare; promovarea extinderii sectorului IMM; sporirea productivitii muncii; îmbuntirea gestionrii activelor statului; promovarea incluziunii în reelele internaionale; soluionarea problemei deteriorrii infrastructurii fizice; i reducerea vulnerabilitii energetice. · Dezvoltarea resurselor umane, sporirea angajrii în câmpul muncii i promovarea incluziunii sociale. Politicile acestui pilon au drept scop sporirea calitii i accesului la serviciile educaionale, la fel i a eficienei cheltuielilor publice pentru educaie; sporirea calitii serviciilor medicale prin optimizarea ulterioar a infrastructurii i extinderea domeniului de acoperire al asigurrilor medicale; promovarea eficienei pieei muncii; înmulirea oportunitilor de angajare a tineretului în câmpul muncii; sporirea eficienei i a direcionrii asistenei sociale; i consolidarea stabilitii financiare a sistemului de pensii. · Dezvoltarea regional. În timp ce majoritatea populaiei srace din Moldova locuiete în spaiul rural, acest pilon al SND îi propune ca scop promovarea dezvoltrii orelelor mici drept "poli de cretere"; îmbuntirea performanei în sectorul agricol; sporirea investiiilor în infrastructura rural; i perfecionarea cadrului de politici în domeniul mediului i utilizrii resurselor naturale. 34. SND se bazeaz pe cadrul instituional de monitorizare i evaluare elaborat în cadrul SCERS. Acesta elaboreaz un cadru de rezultate cuprinztor prin includerea unui ir de inte i indicatori fundamentali. Mai concret, SND reflect Obiectivele de dezvoltare ale mileniului specifice rii, scopurile urmând a fi realizate în cadrul perioadei de implementare a SND. Dup cum se menioneaz în Nota consultativ comun, numrul mare de indicatori prezentai în SND vor spori probabil capacitatea guvernului de a colecta i analiza informaia i accentueaz necesitatea prioritizrii ulterioare a acestor indicatori de monitorizare. 35. Pentru implementarea SND, Guvernul Republicii Moldova va trebui s continue consolidarea capacitii ministerelor de resort de a elabora i implementa planuri de aciuni i de a le integra în cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Nota consultativ comun (JSAN) recomand dezvoltarea unei capaciti solide de gestiune în sectorul public; continuarea eforturilor de reducere a barierelor administrative i de reglementare, odat ce Moldova rmâne în urm la o serie de indicatori de competitivitate; 14 accelerarea eforturilor de stopare a deteriorrii infrastructurii fizice; i continuarea reformelor educaionale i ale sntii, întrucât o for de munc competitiv este absolut necesar pentru dezvoltare i realizarea ODM. B Problemele structurale i sectoriale: progrese i provocri Mediul de pia competitiv i cretere economic durabil 36. Producia industrial a Moldovei i exporturile continu s fie dominate de produse tradiionale, cu o valoare adugat mic, iar contul curent este întotdeauna în deficit. În 2007 deficitul contului curent era estimat la 17% din PIB. Intensificarea competitivitii globale a economiei ­ abilitatea economiei de a participa la comerul global i în reelele investiionale ­ este esenial pentru realizarea creterii de lung durat. Normalizarea relaiilor comerciale cu Rusia i introducerea preferinelor comerciale autonome de ctre Uniunea European prezint o oportunitate de a promova o cretere bazat pe exporturi. Aceasta se va realiza prin: (i) sporirea calitii i a cantitii exporturilor Republicii Moldova i promovarea integrrii mai profunde a exportatorilor în lanurile de distribuie globale; (ii) atragerea unui numr mai mare de fluxuri de investiii strine; i (iii) dezvoltarea conexiunilor dintre companiile locale i cele strine care deja activeaz în Moldova. 37. În anii receni Moldova, cu ajutorul donatorilor, a urmrit un program de reform pentru obinerea creterii durabile generate de sectorul privat. Eforturile au fost axate în special asupra climatului favorabil pentru afaceri, printre care: (i) revizuirea sistemului de înregistrare a afacerilor, (ii) raionalizarea regimului de reglementare prin aa-numita ghilotin pentru legislaia în vigoare; (iii) introducerea unei Evaluri a impactului de reglementare (EIR) pentru noua legislaie ce afecteaz operaiunile de afaceri; (iv) modernizarea sistemului naional de metrologie, standardizare, testare i calitate (MSTC), i (v) acordarea stimulentelor fiscale pentru sectorul antreprenorial. 38. În pofida progresului realizat în cadrul programului de reform, poziia Moldovei în clasamentele Doing Business rmâne la un nivel jos comparativ cu vecinii si europeni (103 conform raportului din 2008). Cele mai problematice sunt aspectele legate de permisele pentru construcii, comerul transfrontalier, achitarea impozitelor, angajarea muncitorilor i protecia investitorilor. Sondajele întreprinderilor i interviurile din studii de caz recente indic faptul c antreprenorii moldoveni sunt preocupai în principal de: (i) climatul de reglementare apstor i imprevizibil, (ii) accesul insuficient la finanare pe termen lung, (iii) lipsa de munc calificat, (iv) accesul insuficient la cunotine, (v) infrastructura MSTC inadecvat, i (vi) infrastructura slab de transporturi i logistic. 39. În timp ce sectorul financiar din Moldova a cptat rapid profunzime, acesta pare s fie într-o poziie mai avantajoas s reziste crizei financiare internaionale comparativ cu statele omoloage. Sectorul bancar a înregistrat o cretere rapid a creditelor (52% doar în 2007), schimbri majore în structura de proprietate i micorarea marjelor. Participarea strin în sectorul bancar a crescut, un ir de bnci strine stabilindu- se recent în Moldova. Recentul embargo la vinuri i creterea preurilor la gaze au demonstrat c sistemul financiar moldovenesc este capabil s fac fa ocurilor exogene majore ce afecteaz sectorul antreprenorial. Mai mult ca atât, actualizarea Programului de 15 evaluare a sectorului financiar (PESF), efectuat în 2007, a produs o opinie pozitiv despre capacitatea de reglementare i supraveghere a Bncii Naionale a Moldovei, în baza conformitii substaniale cu majoritatea principiilor de baz agreate la Basel. 40. Cu toate acestea, reieind din recentele turbulene financiare globale i regionale, o oarecare pruden în perspectiva de altfel pozitiv a sectorului financiar din Moldova este justificat. Dei pe termen mic sectorul bancar este relativ stabil graie condiiilor existente de pruden sporit i integrarea slab cu pieele globale, acesta este destul de vulnerabil pe termen mediu ca rezultat al unei recesiuni severe la principalii parteneri comerciali ai Moldovei i ar putea afecta negativ fluxul de remitene, condiionând o reducere a bazei de rezerve a bncilor. În acelai timp, reducerea cererii pentru exportul moldovenesc i o slbire posibil a monedei naionale ar putea determina majorarea împrumuturilor bancare neperformante. 41. O provocare major pentru autoriti este sporirea nivelului de intermediere financiar i, în acelai timp, inerea sub control a potenialelor riscuri sistemice. Sistemul financiar din Moldova este mic comparativ cu cele din majoritatea altor economii în tranziie. Totalul activelor sectorului bancar însuma 60% din PIB la finele anului 2007, în timp ce creditarea reprezenta doar 39% (în 2004 aceste cifre se ridicau pân la 42% i respectiv 23%). Costul creditelor este relativ înalt, iar accesul la creditarea pe termen lung a sectorului corporativ este foarte limitat. Dezvoltarea sectorului financiar non-bancar ar putea ridica nivelul relativ sczut de economii i ar putea alimenta creterea pieei de capital intern. Pentru a reduce riscurile, Moldova trebuie s finalizeze cadrul legislativ i reglementator pentru instituiile financiare nebancare, supravegheate de recent înfiinata Comisie Naional a Pieei Financiare (CNPF), s consolideze capacitatea CNPF de a licenia i supraveghea, i s îmbunteasc protecia consumatorului i cunotinele (alfabetizarea) financiare. 42. Raportarea financiar corporativ efectuat la timp, transparent i sigur este un factor esenial pentru consolidarea încrederii în sectorul bancar, sporirea accesului la creditare i canalizarea favorabil a remitenelor. Banca a efectuat o evaluare în cadrul Raportului privind respectarea standardelor i codurilor (RRSC) în Moldova în 2004. De atunci, ara a întreprins pai substaniali prin adoptarea în 2007 a legii contabilitii i a legii auditului în baza prevederilor Directivelor i Regulamentelor UE relevante i a celor mai bune practici internaionale. În prezent, Ministerul Finanelor, cu susinerea Bncii i a Centrului pentru Raportare Financiar Corporativ de la Vena, este în proces de implementare a Strategiei rii i a Planului de Aciuni pentru intensificarea raportrii financiare i auditului în Republica Moldova. 43. Economia rii este dependent de transportul rutier i dezvoltarea acestei infrastructuri fizice este un factor esenial pentru ameliorarea competitivitii. Reeaua de drumuri din Moldova, cu un total de circa 16.800 km, a fost grav neglijat în ultimii 15 ani, foarte puine resurse fiind investite în întreinere i reabilitare. Spre exemplu, în 2006, pentru întreinerea i reabilitarea drumurilor a fost cheltuit de facto o sum egal cu 0,6% din PIB, pe când erau necesare circa 3,6%. O dinamic similar exist i în cadrul companiei feroviare din Moldova (CFM ­ Calea Ferat din Moldova). Veniturile de la traficul de marf au fost utilizate pentru finanarea operrii i întreinerii întregii reele de ci ferate i pentru subvenionarea operaiunilor de transport al pasagerilor. Sunt necesare 16 eforturi continue pentru restructurarea CFM, dar lipsa finanrii constituie un obstacol, inând cont de faptul c separarea gestiunii infrastructurii i a serviciilor de transport va necesita din start investiii în înfiinarea unor companii separate si autonome. 44. Economia Moldovei rmâne vulnerabil fa de ocurile preurilor la resursele energetice din exterior. Acest fapt se datoreaz dependenei rii de importul de gaze naturale, care acoper circa dou treimi din necesitile energetice ale rii. În pofida unui nivel de consum al energiei pe cap de locuitor relativ sczut, Moldova are o intensitate energetic înalt, folosind de dou ori mai mult energie la unitate de PIB (la rata PPC) decât România i de trei ori mai mult decât media pe UE. În timp ce reformele instituionale importante de la sfâritul anilor '90 au ajutat la restructurarea sectorului, ameliorarea climatului de reglementare i atragerea investitorilor privai (trei din cinci companii de distribuie a energiei au fost privatizate în 2000), reformele în sector sunt departe de a fi consolidate. Creterea recent a preurilor la energie a contribuit la acumularea de noi datorii, în mare parte pentru înclzirea municipal în Chiinu, unde tarifele actuale pentru agentul termic acoper circa 70% din costuri. Preul gazului natural importat continu s creasc i se preconizeaz s ating nivelul de paritate european pân în 2011. 9 În pofida acestei majorri a preurilor, gazele naturale vor rmâne în continuare cel mai competitiv carburant pentru termificare i generarea electricitii, reieind din infrastructura energetic existent. 45. Sarcina de a reduce vulnerabilitatea energetic trebuie s includ ameliorarea eficienei, reducerea pierderilor energetice i dezvoltarea surselor de energie alternative. Guvernul trebuie s rspund cu o politic care s se axeze pe: (i) consolidarea reformei sectorului energetic, inclusiv prin adoptarea unei noi legi a energiei i prin armonizarea suplimentar a cadrului legislativ i reglementator cu directivele i cele mai bune practici europene; (ii) meninerea disciplinei financiare pe durata ajustrii tarifelor la energie la nivelul recuperrii depline a costurilor; (iii) aprobarea i asigurarea implementrii adecvate a planului de aciuni pentru eficien energetic, inclusiv a msurilor de facilitare a investiiilor în eficien energetic i surse de energie alternative (renovabile); i (iv) consolidarea capacitii instituionale a guvernului pentru elaborarea politicilor i planificarea de contingen în sectorul energetic, în special din punct de vedere al protejrii celor mai vulnerabile grupuri sociale. 46. O abordare strategic i integrat a sectorului telecomunicaiilor ar putea promova reducerea costului serviciilor, spori competitivitatea internaional a Moldovei i îmbunti guvernarea. Dei sectorul telecomunicaiilor se dezvolt rapid, Moldova o duce mult mai ru decât majoritatea statelor vecine la capitolul preuri i disponibilitatea serviciilor. Pentru remedierea acestei situaii sunt necesare un cadru de reglementare mai adecvat i creterea competiiei, implicând cooperarea dintre Agenia Naional pentru Reglementare în Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei (ANRCETI) i Agenia Naional pentru Protecia Competiiei. Schimbrile din cadrul reglementator includ o nou lege cu privire la comunicaiile electronice în 2008 i aprobarea introducerii telefoniei mobile de generaia a treia. Recent a fost numit un nou 9 Preul actual al gazului importat (253 dolari SUA pentru o mie de metri cubi) constituie circa dou treimi din nivelul de paritate european. 17 director al ANRCETI, iar guvernul decide când i dac s privatizeze Moldtelecom. Aceasta necesit o abordare prudent în cadrul strategiei de dezvoltare TIC pentru maximizarea efectelor dezvoltrii asupra industriei i economiei i pentru a evita crearea unui monopol privat. Guvernul elaboreaz strategia sa naional TIC, care urmeaz a fi ancorat în jurul a trei piloni: (i) promovarea competiiei i consolidarea mediului de reglementare din sectorul telecomunicaiilor; (ii) dezvoltarea industriei locale de tehnologii de informare (TI) drept catalizator al inovaiilor, antreprenoriatului, angajrii tinerilor în câmpul muncii i diversificarea economic; precum i (iii) aplicarea pe larg a aplicaiilor TI în cadrul Guvernului în scopul îmbuntirii guvernrii în sectorul public, receptivitii clientelei i eficienei. 47. Strategia care va crete competitivitatea Moldovei trebuie s acorde atenie competitivitii sectorului agrar i a sectorului de prelucrare aferent. Sectorul este caracterizat de subdezvoltare, piei imperfecte i incertitudini politice, ceea ce înseamn c agricultura a continuat s înregistreze sub-performan fa de sectorul industrial i cel al serviciilor, atât în termeni absolui cât i în termeni relativi. Mai mult ca atât, supra- angajarea din sector duce la o productivitate a muncii sczut i venituri corespunztor de mici. În acest context, nivelurile înalte de srcie i oportunitile limitate pentru afacerile non-agricole alimenteaz migraia ­ exodul continuu de resurse umane preioase din Moldova. Dei producia agricol tinde s scad ca cot din PIB pe msur ce economiile cresc, sectorul ar trebui s continue s creasc în termeni absolui. 48. Interveniile guvernului pentru protecia consumatorilor urbani creeaz probleme prin reducerea profitului i necesitatea subveniilor. Reforma teritorial început la mijlocul anilor 1990 rmâne incomplet, gospodriile agricole corporative masive ocupând înc aproximativ 60% din terenurile arabile. Subveniile nu doar susin gospodriile agricole corporative în mod disproporional, dar i sunt direcionate mai mult spre resurse sau producie decât spre servicii de sporire a creterii. Mai mult ca atât, un mediu extrem de reglementat i nivelul mic de investiii publice în cercetrile i formarea agricol au contribuit la un numr mic de investiii private în sector. Presiunea artificial creat de aceste intervenii împiedic investiiile în produsele agricole mai valoroase (cum ar fi horticultura cu o perioad de gestaie de mai muli ani), ceea ce ar contribui la creterea veniturilor i la dezvoltarea unei economii agricole competitive. În plus, sistemul genereaz un risc considerabil de pierderi i corupie. 49. Activitile de reform curente, cum ar fi armonizarea programului de securitate alimentar al Republici Moldova cu cele ale Uniunii Europene, dezvoltarea sistemului informaional de pia i întreprinderea msurilor de a reforma sistemul de subvenii agricole avanseaz într-un ritm lent. Inflaia global a preurilor la produse alimentare, creterea valorii pmântului i sporirea stimulentelor pentru consolidarea micilor gospodrii i utilizarea mai eficient a pmântului de ctre gospodriile corporative mari, toate promoveaz mai mult înelegere i dorin de a investi în cunotine i în tehnologii îmbuntite. Dezvoltarea resurselor umane i servicii publice îmbuntite 50. Provocarea imediat în sectorul asistenei sociale este de a finaliza cu succes programul de reform în curs de desfurare ­ ameliorând direcionarea i accesul la 18 serviciile sociale i sporind impactul general asupra srciei. Programul de beneficii sociale în Moldova este regresiv, dar situaia se amelioreaz. În 2001 chintila inferioar a primit doar 5,7% din suma beneficiilor, a doua chintil a primit doar 7,8% din beneficii, iar a treia i a patra chintile au beneficiat de 44,6% i respectiv 28,8%. În 2004 prima i a doua chintile primeau 8,1% i 15,1% 10. În iunie 2008 Parlamentul a aprobat o lege a asistenei sociale pentru a promova o schem de asisten îmbuntit i mai bine direcionat, stipulând asigurarea unui venit lunar garantat minim familiilor vulnerabile. În octombrie 2008 legea a intrat în vigoare pentru familiile cu cel puin un membru cu dizabiliti. Noul sistem, programat s devin funcional în întregime în luna iulie 2009, va viza cele mai srace 10 procente din moldoveni. O baz de date a beneficiarilor de asisten social consolidat este în faza de design i ar trebui s sporeasc capacitatea guvernului de a evalua impactul i efectivitatea asistenei sociale în timp. 51. Beneficiile de pensii în Moldova înc nu sunt bazate viabil pe contribuiile pltite de facto. Legea general cu privire la pensii (1999) pentru sistemul de pensii solidar a realizat obiectivele pe termen scurt de a plti pensiile la timp, în numerar (i nu în natur) i fr necesitatea de transferuri bugetare. Totui, guvernul înc nu a eliminat cu succes privilegiile la pensii. Prin urmare, este necesar rezolvarea mai multor probleme de baz, cum ar fi conexiunile slabe dintre contribuiile efectuate i pensii, numrul redus de contribuabili ce susin un numr crescând de pensionari, în timp ce populaia continu s îmbtrâneasc, precum i capacitatea administrativ redus a programului. Tendinele recente în raport cu migraia accentueaz provocrile respective. 52. Se desfoar reforme i în sectorul educaional, dar sunt necesare îmbuntiri ulterioare i mai semnificative în eficientizarea cheltuielilor. Cheltuielile publice pentru învmânt alctuiau 6,0% din PIB în 2001 i au crescut pân la 8,2% în 2006, constituind cel mai mare set de cheltuieli în bugetul public naional (20% în 2006). Cheltuielile sporite au generat msuri pozitive pentru sporirea calitii i accesului, în special aprovizionarea cu manuale i produse alimentare a copiilor din familiile srace, la fel i elaborarea noilor curricula. Totui, în pofida creterii resurselor atât în termeni absolui, cât i în termeni pe cap de locuitor (populaia copiilor de vârst colar micorându-se), reforme fundamentale rmân a fi realizate. Un domeniu al reformei, promitor pentru viitorul Moldovei, în contextul unei economii tot mai globale bazate pe cunotine, este integrarea TIC în învmânt, atât sub form de obiect de studiu, cât i ca instrument pentru prestarea educaiei în toate domeniile i la toate nivelurile. Acest fapt are o relevan deosebit în învmântul superior, unde legtura robust cu sectorul privat, în spe industria TI, va genera oportuniti mai bune de angajare în câmpul muncii pentru tinerele talente, cu potenial de redresare a efluxului de cadre calificate. 53. Sectorul educaional continu s sufere de pe urma persistenei problemelor legate de calitatea serviciilor, accesul universal i reglementri instituionale ce nu faciliteaz cea mai eficient utilizare a resurselor publice. Datele CBGC din 2006 denot c cheltuielile unei gospodrii casnice pentru învmânt variaz considerabil în funcie de zona de reedin i nivelul bunstrii: în medie, familiile urbane cheltuiesc de 10 Republica Moldova: Îmbuntirea eficienei cheltuielilor publice pentru cretere economic i reducerea srciei. O analiz a cheltuielilor publice pentru Republica Moldova. Raport al Bncii Mondiale nr. 37933- MD. 19 2,7 ori mai mult decât cele srace sau de 30 de ori mai mult decât familiile extrem de srace. 11 Datele CBGC indic de asemenea c, o gospodrie condus de o persoan cu studii universitare, se confrunt cu riscul srciei de 5 ori mai puin decât una condus de o persoan cu studii primare sau secundare incomplete ­ fapt ce semnaleaz importana scderii ratei de abandon i a eliminrii barierelor la serviciile educaionale de calitate. Ministerul Educaiei i Tineretului, cu susinerea Bncii Mondiale, a finalizat o Strategie de optimizare a reelei de coli i a expus opiuni pentru formula de finanare, ambele urmând a fi implementate în regim pilot dup alegeri, în cadrul eforturilor continue de sporire a calitii, accesului i eficienei. 54. Indicatorii de sntate s-au îmbuntit, dar rmân sub nivelul mediilor UE. Durata medie de speran a vieii la natere în Moldova a fost de 68,8 ani în anul 2007, cu 12 ani mai mic decât media rilor europene i cu 6 ani mai mic decât cea a noilor membri UE-10. Sperana de via la natere a femeilor din Moldova este cea mai mic din întreaga regiune european, constituind 72,6 ani în anul 2007. A fost înfptuit un progres remarcabil: de exemplu, mortalitatea copiilor i cea matern a sczut (vezi Progresele obinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului). Cu toate acestea, bolile cornice precum cele cardiovasculare genereaz o cot de dou ori mai mare a mortalitii evitabile în populaia cu vârst apt de munc fa de UE-10. Reapariia tuberculozei i apariia HIV/SIDA în anii 1990 expune populaia unor riscuri serioase. Îns, exerciiul recent de jalonare al EAC cu scopul clasificrii performanei rilor în combaterea HIV arat c Moldova conduce regiunea în mai multe domenii. 55. Reformele sectorului sntii în Moldova, dei substaniale, înc nu sunt complete. Acestea includ introducerea asigurrilor medicale obligatorii (care acoper actualmente 76% din populaie) pentru a rezolva problema cheltuielilor directe din fonduri proprii, dar baza contribuabililor rmâne a fi redus la lucrtorii din sectorul public. Aproape jumtate din populaia cu vârsta cuprins între 25 i 44 ani nu are asigurare medical. Cheltuielile sectorului public pentru asistena medical au crescut de la 4,2% din PIB în 2004 pân la 4,8% în 2006, ceea ce este mult fa de alte ri cu un nivel de dezvoltare similar. Suplimentar, resursele alocate din buget i contractele fondurilor de asigurri medicale cu instituiile medicale sunt legate de resurse i nu de performan. Ca rezultat, numrul stimulentelor pentru îmbuntirea eficienei este redus. Co-plile oficiale pentru serviciile medicale au sczut ca parte a cheltuielilor private, îns co-plile neoficiale rmân a fi substaniale. 56. Serviciile de aprovizionare cu ap i canalizare în Moldova sunt în mare parte deficiente. Doar puin mai mult de jumtate din comunitile rurale beneficiaz de sisteme centralizate de aprovizionare cu ap i doar aproximativ 40% din comunitile rurale dispun de o infrastructur de canalizare care, în multe cazuri, a încetat s funcioneze. Circa 80% din locuitorii urbani sunt conectai la reele de alimentare cu ap i 63% la canalizare. Puine dintre staiile de epurare a apelor reziduale corespund standardelor, iar multe sunt abandonate din cauza costurilor operaionale i lipsei întreinerii. Circa 10% din probele apei aprovizionate în urban i 16% din cea aprovizionat în rural sunt contaminate cu E. 11 Raport cu privire la srcie i impactul politicilor 2006. Republica Moldova, Ministerul Economiei i Comerului. Noiembrie 2007. Moldova: Actualizare asupra srciei. Raport al Bncii Mondiale nr. 35618, iunie 2006. 20 coli. Calitatea bacteriologic a apei în comunitile rurale este probabil i mai joas. Deoarece Moldova este în continuare o ar predominant rural, este imperativ pregtirea i implementarea unui proiect de aprovizionare cu ap i canalizare de proporii largi în spaiul rural, în care s se accentueze replicabilitatea i durabilitatea. 57. Degradarea mediului înconjurtor i schimbrile climatice prezint provocri importante pentru viitor. În ultimele dou decenii, Moldova a fost afectat de un numr mai mare de secete, cea mai grav fiind în 2007. Impactul inundaiilor extreme recente (iulie 2008) asupra produciei agricole i a bunstrii sociale înc nu este determinat. Alte preocupri de mediu includ degradarea solurilor, poluarea apelor de suprafa de pe urma scurgerilor i chimicalelor agricole, lipsa gestiunii durabile a deeurilor (atât solide cât i lichide) i creterea polurii apelor teritoriale de pe urma gestiunii ineficiente a gunoiului de grajd în comunitile rurale. În baza prediciilor ce in de schimbrile climatice pentru Europa de Sud-est, Moldova s-ar putea confrunta cu probleme acute în disponibilitatea resurselor acvatice, în special pentru irigaie. Este important concentrarea continu a Moldovei i a partenerilor de dezvoltare asupra reducerii emisiilor i sechestrrii carbonului prin susinerea proiectelor cu finanare carbon i a investiiilor bio-carbon ­ în special pentru a putea beneficia de pe urma pieei globale de carbon i pentru a conserva solurile i a extinde zonele împdurite ale rii. 58. Moldova este stat cosemnatar la Declaraia de la St. Petersburg privind aplicarea în practic a i guvernarea în legea forestier (AGLF) i i-a asumat angajamentul s combat defriarea ilicit i corupia, precum i ameliorarea guvernrii, în sectorul forestier. Totui, un studiu elaborat în anul 2005 asupra guvernrii i defririi ilicite în sectorul forestier, a identificat sectorul forestier drept unul din sectoarele, în care corupia este ceva obinuit în Moldova i s-a conchis c pân la 42 la sut din pdurea extras s-ar putea s provin din surse ilicite / nedeclarate / incerte. Drept urmare a declaraiei de la St. Petersburg, în prezent Banca ofer asisten Moldovei în îmbuntirea AGLF sale prin intermediul elaborrii i implementrii unui Plan naional de aciuni. Un program de asisten, preconizat pentru trei ani, este în proces de implementare în parteneriat cu Fondul Mondial pentru Natur (FMN) i UICN, finanat de un grant din partea CE. 59. Migraia i remitenele au avut o contribuie considerabil la reducerea srciei, dar cauzeaz provocri sociale în familiile rurale i în rândul tinerilor 12. Biroul Naional de Statistic (BNS) estimeaz c peste 300.000 de moldoveni, sau 21% din fora de munc, erau peste hotare în a doilea sfert al anului 2006. Vârsta medie a migranilor este de 35 ani. Majoritatea sunt brbai din comuniti rurale, unde exist puine oportuniti de munc; îns, tendinele se schimb spre o migraie bazat pe oportuniti, ce atrage femei i brbai cu calificri i studii superioare din regiunile rurale. O tendin recent important este creterea numrului migranilor ce obin reedin permanent în rile de destinaie. În consecin, migraia permanent a familiilor a sporit, ca i riscul exodului de intelect. 60. Tineretul din Moldova pleac în volume masive din cauza lipsei locurilor de 12 Recesiunea, redresarea i srcia în Moldova, Raport nr. 28024-MD, noiembrie 2004 21 munc adecvate i a oportunitilor de dezvoltare, în particular în zonele rurale. Tinerii cu vârsta cuprins între 15 i 34 ani reprezint circa o treime din populaia Moldovei, dar acetia se confrunt cu obstacole majore în gsirea locurilor de munc. Conform Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, tineretul este de 3,5 ori mai predispus omajului decât adulii. În mod similar, rata de omaj a tineretului (numrul de oameni fr serviciu, înafara cutrii unui serviciu i înafara unei instituii de învmânt) este una din cele mai înalte din EAC, constituind 30%. În timp ce Moldova abordeaz problemele tineretului într-o manier exhaustiv i inter-sectorial, exist un ir de constrângeri importante pentru realizarea programelor de tineret în ar, inclusiv i capacitatea instituional slab la nivel naional i local, resurse financiare limitate, lipsa echipamentului, direcionarea limitat spre tineretul cel mai vulnerabil, programe slabe de monitorizare i evaluare i lipsa de resurse umane, îndeosebi de specialiti. Lansarea Anului Tineretului în Moldova în 2008 i SND ofer oportuniti substaniale de facilitare a antrenrii i a angajrii tineretului în ar i de motivare a tinerilor migrani s rmân în ar i s contribuie la o cretere bazat pe sectorul privat, în combinare cu o abordare axat pentru tinerii cei mai dezavantajai, în particular în zonele rurale. Moldova ar putea genera noi locuri de munc pentru mii de tineri absolveni, care activeaz în economia tenebr în calitate de programatori, prin promovarea dezvoltrii industriei TI locale, încurajarea crerii incubatoarelor i tehno-parcurilor TI, facilitrii crerii afacerilor în acest domeniul i prin promovarea accesului la credit, inclusiv capital pentru afaceri cu risc sporit i produse de împrumut concepute pentru firmele TI orientate pe export. 61. În medie, femeile sunt remunerate mai puin decât brbaii, ceea ce se datoreaz parial segregrii ocupaionale. Dei indicatorii educaionali sunt mai înali la fete decât la biei, atât la nivel de învmânt secundar cât i teriar, achiziia capitalului uman nu se transpune întotdeauna în rezultate mai bune pe pieele de munc. Femeile din Moldova constituie 47% din fora de munc, dar estimrile Organizaiei Internaionale a Muncii arat c salariile femeilor constituie doar 60% din salariile brbailor. Rata ocuprii forei de munc de asemenea este mai mic pentru femei (43% fa de 53% la brbai în 2006). Pe lâng aceasta, femeile sunt mai predispuse expunerii la traficul cu fiine umane i exploatare peste hotare. Totui, aceast dinamic se redreseaz, iar Raportul Decalajului Gender Global pentru anul 2008 al Forului Economic Mondial poziioneaz Moldova în primele 20 de state. Raportul indic faptul c participarea femeilor în fora de munc este la capacitate de aproximativ 85 la sut din cea a brbailor, egalitatea perceput a salariilor pentru activiti similare este printre cele mai înalt cotate din lume, iar femeile dein aproape dublu numrul de posturi profesionale i tehnice decât brbaii. Managementul i guvernarea în sectorul public 62. Agenda de guvernare a Moldovei în curs de derulare necesit un nou impuls. Elementele critice ale acestei agende includ: reforma programelor de administraie public cu scopul de îmbuntire a capacitii guvernului de a elabora i implementa noi politici, consolidarea profesionalismului în serviciul public, îmbuntirea stimulentelor în serviciul public pentru atragerea i reinerea personalului calificat, eliminarea straturilor i structurilor de guvernare excesive, promovarea rspândirii aplicaiilor de guvernare electronic pentru o prestare mai adecvat de servicii i sporirea eficienei guvernrii. 63. Statul de salarii ca procent din cheltuielile totale ale guvernul în sectorul 22 public din Moldova se situeaz printre cele mai înalte din regiune, inclusiv în câteva economii avansate OCDE. Totui, salariile din sectorul public sunt mici în comparaie cu cele din sectorul privat, iar programul de compensaie este complex i lipsit de transparen. Guvernul a propus o agend de reform ambiioas, menit s modernizeze serviciul public pân la nivel european. În timp ce doar 30% din noii funcionari publici au fost numii în funcii în urma unei selecii competitive pe baz de merite, adoptarea recent a legii serviciului public ar trebui s accelereze aceast tendin. Elaborarea unui sistem echitabil de salarizare în serviciul public, dei întârziat, este totui în desfurare. Suplimentar, crearea unitilor de analiz i coordonare a politicilor a contribuit la consolidarea legturilor dintre prioritile politicilor guvernamentale i procesul bugetar. Continuarea acestui program de reforme este vital pentru Republica Moldova, dat fiind c salariile din sectorul public sunt pronosticate s creasc i s întreac creterea economic într-un termen scurt, creând astfel presiuni fiscale i macroeconomice substaniale i limitând spaiul pentru cheltuielile publice eseniale. 64. Moldova i-a consolidat procesele de alocare a resurselor prin extinderea anvergurii sectoarelor incluse în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM). În timp ce gestiunea resurselor publice s-a îmbuntit, necesitatea integrrii mai bune a proiectelor cu finanare extern, investiiilor centralizate i a altor surse de investiii publice într-un program de investiii publice comun persist. Eforturile de dezvoltare a unei proceduri comune pentru identificare, prioritizare, pregtire i evaluare a proiectelor de investiii publice sunt în demarare, în regim pilot. Aceste eforturi vor contribui la o planificare mai bun a investiiilor publice, astfel facilitând alocarea mai eficient a resurselor în vederea realizrii obiectivelor stabilite în materie de politici. 65. Republica Moldova a dat dovad de progrese solide i în îmbuntirea altor elemente ce in de programele i procesele gestiunii financiare publice (GFP) la nivel naional. Actualizarea Evalurii cheltuielilor publice i a responsabilitii financiare din 2008 confirm progresul solid în domeniul calitii proceselor i sistemelor GFP în perioada anilor 2006-2008. Cea mai important îmbuntire ce influeneaz scorurile este crearea contului trezorerial unic care a ameliorat scorurile generale în gestionarea numerarului, înregistrarea i raportarea contabilitii. Alte domenii în care scorurile s-au îmbuntit includ statul de salarizare, achiziiile i controalele interne. Lucrri substaniale au fost efectuate în domeniul revizuirii clasificrii bugetare pentru sectorul public i pregtirii pentru implementarea sistemului integrat informaional de gestiune financiar (care urmeaz s fie operaional în 2011). Un program solid de reform se desfoar i pentru îmbuntirea controlului intern i dezvoltarea unui sistem de audit intern, la fel i pentru fortificarea responsabilitii financiare prin transformarea Curii de Conturi într-o instituie modern de audit suprem. III. STRATEGIA DE ASISTEN A GRUPULUI BNCII A. Implementarea precedentei SAT 66. Contextul rii i sistemul de alocare al AID au suferit modificri de la 23 momentul elaborrii Strategiei precedente de asisten pentru Moldova (2005-2008). 13 Aceast strategie a fost prezentat Consiliului Director în condiiile unui mediu de politici dificil, programele PRGF al FMI i SAC III al Bncii Mondiale fiind recent suspendate i mai puin de o treime din mijloacele angajate fiind disbursate. Luând în consideraie îngrijorrile privind angajamentul Moldovei fa de reformele economice, SAT a direcionat sprijinul AID preponderent spre intervenii locale în domeniile cu cea mai mare concentraie a srciei. Portofoliul AID pentru ar a urmat un scenariu de baz, incluzând doar operaiuni investiionale, i specifica o serie de jaloane pentru reforme, care ar declana un scenariu optimist de creditare bazat pe politici. 67. La momentul elaborrii Raportului de progres SAT (2006), Moldova realizase pe deplin sau în mare parte majoritatea jaloanelor de reforme stabilite ca declanatori pentru scenariul optimist. Totui, SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele care au inclus scenarii de creditare explicite i acest proces a fost înlocuit de alocarea resurselor AID14 ­ specificând c alocrile pentru ar sunt determinate anual prin sistemul AID de alocare bazat pe performan (ABP). Acest nou sistem a acordat finanare în baza categoriei de performan a rii, determinat prin Evaluarea politicilor i instituiilor rii (EPIT), clasificrii performanei portofoliului i a factorului de guvernare. Moldova a beneficiat de sprijin financiar sporit în baza formulei ABP, îns acesta era sub nivelul asistenei preconizate în scenariul optimist de creditare. 68. În pofida schimbrilor menionate, SAT precedent a fost implementat relativ uniform i fr modificri majore ale obiectivelor iniiale. SAT s-a axat pe trei piloni: (i) promovarea unui mediu de pia competitiv, a stabilitii i creterii economice orientate spre cei sraci; (ii) minimizarea riscurilor sociale i de mediu, crearea capitalului uman i promovarea incluziunii sociale; i (iii) combaterea corupiei i ameliorarea guvernrii în sectorul public. Raportul de progres SAT a menionat necesitatea realinierii întregului program pentru a confirma c creditarea investiional suplinete noul program de credite pentru susinerea reducerii srciei (CSRS), c finanarea atât de necesar este oferit pentru infrastructur (drumuri) i c operaiunile planificate se încadreaz în alocaiile AID determinate de ABP. Gestiunea i performana portofoliului 69. Întregul portofoliu, inclusiv fondurile fiduciare, a fost dominat de proiecte în sectoarele infrastructurii, agriculturii i mediului, precum i în domeniul reformei administraiei publice. În decembrie 2008 operaiunile creditare includeau un program CSRS i 10 operaiuni investiionale (plus 3 proiecte FGM), totalul angajamentelor constituind 159,3 milioane dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63%) rmân a fi disbursate. Portofoliul AID în curs de desfurare este unul amplu, acoperind practic fiecare sector, îns cu o concentraie mai mare a operaiunilor în infrastructur i în dezvoltarea resurselor umane i cea rural. Banca Mondial administreaz de asemenea un portofoliu substanial de fonduri fiduciare în sum de 76,5 milioane dolari SUA, compus din 23 activiti ­ cel mai mare din regiunea EAC ­ care ofer cofinanare pentru 6 operaiuni AID (39%), finanare pentru 6 operaiuni individuale GEF/carbon (33%) i ofer 13 Strategia de asisten pentru Republica Moldova, raport nr. 28556-MD, 12 noiembrie 2004. 24 alte forme de sprijin direct (28%), precum grantul EPT-IAR de 8,8 milioane dolari SUA pentru învmântul primar i fondul fiduciar multi-donator de 6,15 milioane dolari SUA pentru reforma administraiei publice. Resursele din fondurile fiduciare susin dezvoltarea durabil (46%), dezvoltarea resurselor umane (26%), reforma sectorului public (22%) i competitivitatea (6%). 70. Activitile analitice i consultative au complementat operaiunile creditare. Activitile necreditare au inclus actualizarea Evalurii sectorului financiar realizat împreun cu FMI, Memorandumul economic pe ar în curs de desfurare, Analiza cheltuielilor publice, actualizarea Evalurii cheltuielilor publice i a responsabilitii financiare, Nota privind dezvoltarea sectorului privat, asisten tehnic pentru reforma sistemului de pensii, lucru analitic în sectorul telecomunicaiilor, Evaluarea gestiunii datoriilor i Evaluarea guvernrii în ar. 71. Toate operaiunile AID i GEF în curs de implementare se desfoar în mod satisfctor, la fel i fondurile fiduciare. Performana proiectelor este satisfctoare în ceea ce privete progresul implementrii, proporia disbursrilor atât pentru portofoliul AID, cât i pentru cel al fondurilor fiduciare, depind constant 20% anual, fiind complementat de noii parametri de finanare a rii aprobai la 1 februarie 2005. Reieind din semnificaia pentru programul general, în septembrie 2008 a fost efectuat o analiz special a portofoliului fondului fiduciar, oferind urmtoarea perspicacitate asupra factorilor favorabili unei implementri adecvate i, astfel, pentru creterea probabilitii realizrii rezultatelor: (i) apartenen i guvernare robuste, de asemenea în linii generale corelate cu capacitatea adecvat de gestionare, sunt cruciale pentru o implementare continu; (ii) capacitatea de adaptare la provocri i ajustarea planului de proiect pe parcursul implementrii reduc considerabil riscul eecului; (iii) sprijin proactiv oferit de Banc, în spe de colaboratorii locali din teren, fapt ce se reflect într-o implementare mai efectiv; (iv) combinarea resurselor bugetului administrativ al Bncii cu resursele fondului fiduciar ar putea permite un sprijin mai frecvent i, ca atare, mai detaliat, implementrii din partea Bncii atunci, când o activitate este ancorat unui "program" mai vast; (v) angajamentul incert din partea Bncii sau a clientului poate fi extrem de prejudicios; dar (vi) beneficiile clare pentru beneficiari, în combinaie cu o capacitate robust de implementare, ar putea compensa simul precar de proprietate asupra procesului al Guvernului. 72. Pe parcursul perioadei SAT precedente, CFI a continuat s dezvolte întreprinderile private i s ofere asisten în atragerea investitorilor strini strategici. CFI a fost selectiv în investiiile sale din Moldova, în special în sectorul bancar, unde transparena i guvernarea corporativ continu s prezinte dificulti. CFI a oferit peste 15 milioane dolari SUA din propriile mijloace pentru trei proiecte în perioada anilor 2005-2008. Aceasta a inclus sprijin pentru sectorul bancar sub form de finanare pe termen lung i linii de creditare pentru finanarea comerului bncii locale MobiasBanca, creia CFI i-a oferit finanarea atât de necesar pe termen lung, care nu ar fi fost disponibil în caz contrar din sursele pieei. Aceasta a ajutat banca s extind creditarea oferit întreprinderilor mici i mijlocii i s stimuleze de asemenea importurile i exporturile prin sporirea accesului la finanarea comerului pentru antreprenori. 73. CFI a intensificat recent eforturile sale de susinere a sectorului privat. 25 Guvernul a solicitat asistena CFI în agribusiness în vederea revitalizrii sectorului vinicol al rii, ce ofer locuri de munc pentru aproximativ 10% din populaie. CFI a oferit finanare pe termen lung i servicii consultative vinriei Bostavan Wineries Limited i lucreaz cu un partener privat pentru a ajuta în procesul recuperrii companiei de pe urma restriciilor impuse de Rusia asupra produciei vinicole timp de 20 de luni i în procesul dezvoltrii acesteia într-un lider productor regional. Serviciile consultative ale CFI includ asistena oferit la cei 700 de productori de struguri ai companiei s-i îmbunteasc durabilitatea. Participarea CFI în proiectul respectiv poate stimula ali investitori i creditori s investeasc în aceast industrie i în ar. Suplimentar, CFI a sprijinit dou fonduri de capital private regionale, care ar putea investi în întreprinderile mici i mijlocii din Moldova. Rezultatele obinute 74. Pe parcursul perioadei anilor 2005-2008, Moldova a realizat sau a depit multe dintre rezultatele de dezvoltare stabilite ca inte în cadrul precedentei SAT. Creterea economic a depit în medie estimrile i nivelurile datoriei de stat s-au micorat cu mult sub limitele ce ar semnala probleme în domeniul datoriei. Odat cu stabilitatea sporit a cadrului macroeconomic, Moldova a lucrat tot mai mult spre crearea unui mediu de pia competitiv prin simplificarea i reducerea costurilor de liceniere i înregistrare a afacerilor, îmbuntirea serviciilor vamale, sporirea eficienei sectorului bancar i ameliorarea eficienei i calitii aprovizionrii cu energie în zonele pilot. În domeniul social, un numr mai mare de moldoveni au fost acoperii cu servicii medicale de baz i ratele mortalitii materne i infantile au fost reduse sub intele stabilite. Populaia din cinci comuniti au obinut acces la sisteme centralizate de aprovizionare cu ap i canalizare. În final dar nu i în ultim rând, Moldova a lansat cu asistena AID un program ambiios de reform a sectorului public, ce a inclus elaborarea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu pentru racordarea cheltuielilor publice la prioritile de dezvoltare. 75. Dei performana AID în cadrul precedentei SAT au fost satisfctoare, unele eforturi înc nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Se preconizeaz c activitile din portofoliu în curs de desfurare vor continua procesul de reform a sistemului de pensii, vor ameliora direcionarea asistenei sociale, finaliza transformarea mediului favorabil pentru afaceri i sistemul MSTC, spori accesul la educaie i calitatea acesteia ­ în special pentru populaia din spaiul rural ­ i continua s fortifice capacitatea în sectorul public. Raportul de finalizare SAT a explorat modul în care rezultatele de dezvoltare individuale ale rii au fost obinute pe parcursul perioadei precedentei SAT i a identificat factorii care au contribuit la sau au limitat progresele anticipate. Raportul din Anexa 3 descrie în detalii rezultatele obinute i identific leciile ce trebuie însuite cu scop informativ pentru SPT (vezi Caseta 2). 76. Portofoliul fondului fiduciar a contribuit la obinerea rezultatelor. Aceasta s-a realizat prin suplinirea resurselor AID în domeniile principale de program, precum reforma finanelor publice, sau iniierea programelor în domenii care nu sunt acoperite de AID, precum eforturile de conservare i protejare a mediului în zonele rurale (vezi Tabelul 5). Exist o sinergie i complementaritate în cadrul i între portofoliile AID i al fondului fiduciar, unde 48 la sut din suma total a granturilor fiind corelat unei activiti fie a AID, fie a fondului fiduciar. Evaluarea fondului fiduciar a elucidat importana acestor 26 sinergii pentru sporirea probabilitii realizrii impactului atunci, când activitile sunt strâns ancorate într-un program cu activiti multiple. Acest fapt contribuie, de asemenea, la profituri mai mari pentru client i la resurse de implementare pentru Banc, care vor fi alocate ca sprijin pentru implementare. Ce a funcionat bine i ce a funcionat mai puin bine 77. Prioritile stabilite în SAT precedent au fost racordate la obiectivele de dezvoltare pe termen lung ale Moldovei identificate în SCERS. Un accent esenial al strategiei Bncii a fost susinerea unui cadru macroeconomic stabil ­ prin asisten oferit Moldovei în gestionarea i reealonarea datoriei i printr-o serie de activiti analitice i consultative (AAC) cu scopul de a înelege mai bine i a promova factorii necesari pentru stabilitate economic i cretere economic durabil, orientat spre cei sraci. Reducerea cu succes a datoriei de stat a îmbuntit perspectivele pentru succesul asistenei din partea donatorilor, astfel sporind probabilitatea ca donatorii s ofere sprijin adiional pentru dezvoltare. Capacitatea Guvernului de a menine un cadru financiar prudent a încurajat veniturile fiscale, creând spaiu fiscal pentru majorarea cheltuielilor publice fr creterea dimensiunii relative a guvernului. Pe scurt, asistena AID a sprijinit eficient ara în stabilizarea economiei, continuând s inverseze tendina unui deceniu de declin economic i srcie în cretere i ajutând la instituirea unui context economic în care eforturile de dezvoltare ar putea fi iniiate cu perspective mai bune pentru succes. Tabelul 5. Rezultate de portofoliu selectate în cadrul celor trei piloni SPT Pilonul I: Mediu de pia Pilonul II: Minimizarea Pilonul III: Combaterea corupiei i competitiv, stabilitate i riscurilor sociale i de mediu, ameliorarea guvernrii în sectorul cretere economic orientat crearea capitalului uman i public spre cei sraci promovarea incluziunii sociale Evaluarea impactului de reglementare apte întreprinderi agro-industriale cu A fost elaborat noul proiect al legii cu privire la (EIR) obligatorie pentru toat legislaia centrale de tratare a apelor reziduale; 450 achiziii, publicat în aprilie 2007 i aprobat în nou; reducerea costurilor de platforme individuale pentru stocarea octombrie 2007; elaborarea iniial a unei legislaii conformare cu reglementrile de ctre gunoiului de grajd au fost finanate; 130 secundare; un program amplu de diseminare întreprinderi pân la 16%; trecerea de la fermieri au construit platforme pentru schimbarea paradigmei legate de achiziiile standarde obligatorii la voluntare individuale pentru stocarea gunoiului de publice; tendine descresctoare în utilizarea începând cu 01/01/2007 (PHRD ­ grajd din propriile resurse (GEF3 FSP ­ contractrii dintr-o singur surs i a contractrii Proiectul ameliorarea competitivitii) Proiectul controlul polurii în directe i creterea numrului concursurilor Volumul creditrii pentru sectorul agricultur) deschise pentru achiziiile publice; materialele de agriculturii i cel rural în portofoliile 934,2 tone de condensatoare cu BPC au instruire au fost diseminate i sunt utilizate pe intermediarilor financiari a crescut de la fost distruse; 1272 tone de pesticide larg; circa 5000 angajai au fost instruii; website- 2,1 miliarde de lei moldoveneti la învechite contaminate i cu coninut de ul ageniei a fost elaborat i utilizat pentru 30/06/2006 pân la 2,7 miliarde lei POP au fost distruse; proiectul legislaiei mediatizarea oportunitilor de achiziii publice, moldoveneti la 31/03/2008; numrul privind gestiunea POP a fost pregtit i distribuia documentelor, anunarea rezultatelor i beneficiarilor serviciilor consultative urmeaz a fi aprobat la Guvern (GEF diseminarea general a informaiei; sistemul rural a crescut pân la 350.000 anual; FSP ­ Proiectul managementul durabil automatizat de colectare a datelor statistice a fost 245 afaceri au fost create i înregistrate al stocurilor de POP; Remedierea elaborat i este în prezent utilizat (IDF ­ din 2006 (Grant Sida pentru sprijinul locurilor contaminate cu pesticide POP dezvoltarea infrastructurii achiziiilor publice) Proiectului investiii i servicii rurale 2) i curirea echipamentului contaminat Analiza funcional a guvernului central a fost Activitile AT au ajutat Guvernul s cu BPC din echipamentul electric) efectuat i recomandrile de restructurare au fost defineasc i s elaboreze programul su 14.500 hectare de terenuri agricole implementate; coordonarea la nivel central a de reforme în domeniul agriculturii, degradate au fost restabilite (Conservarea politicilor a fost instituit; procesul de planificare energeticii i pensiilor ­ domenii de solurilor FBC) strategic coordonat la nivel central a demarat; reform eseniale sprijinite de CSRS 2 proiectul legii cu privire la serviciul public aprobat 33 grdinie au fost renovate; 15 centre în prima lectur; direcia politici de personal a fost (PHRD ­ Creditul pentru susinerea comunitare au fost create drept reducerii srciei 2) creat în aparatul Guvernului (FFMD AT ­ Sprijin alternative pentru grdinie; un centru pentru reforma administraiei publice) pilot pentru copii cu dizabiliti a fost creat în Streni (Fondul catalitic EPT- IAR) 27 Caseta 2. Leciile însuite din Raportul de finalizare SAT · Gestiunea efectiv, eficient i transparent a sectorului public este tot mai important pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare. Sprijinul axat joac un rol crucial în fortificarea instituiilor rii, îmbuntirea capacitii ministerului i favorizarea elaborrii i implementrii unor politici i strategii pe termen mai lung. · Îmbuntirea nivelului de apartenen guvernului vis-ŕ-vis de eforturile de dezvoltare reprezint o prioritate: totalitatea sprijinului bugetar, împrumuturilor pentru investiii i a serviciilor consultative ar putea fi strategice în a ajuta Guvernul s-i fortifice rolul su de dirijare. · AID aloc doar o cot mic a resurselor sale disponibile de la donatorii internaionali pentru dezvoltarea Moldovei, iar acestea ar putea fi direcionate strategic pentru valorificarea suportului de la ali donatori pentru un impact de dezvoltare optimal. · Serviciile analitice i consultative ar putea duce la o înelegere mai bun a corelaiei dintre creterea economic i reducerea srciei, în special pentru sectorul rural. · Perfecionarea continu a orientrii pe rezultate al programului de ar ofer îndrumare pentru identificarea, urmrirea i realizarea rezultatelor la nivel de proiect i program. 78. Mobilizarea resurselor din partea altor donatori sau susinerea eforturilor existente ale donatorilor au servit drept strategii eficiente pentru sporirea impactului asistenei relativ limitate a AID. AID a început s colaboreze tot mai mult cu ali donatori în contextul necesitilor rii, preluând în unele cazuri rolul de lider în eforturile de dezvoltare i oferind câteodat sprijin altor iniiative. Relaia constructiv i evolutiv dintre AID i Guvern i rolul de lider în mobilizarea donatorilor au fost exemplificate de adunarea Grupului Consultativ la Bruxelles (2006). La acea adunare, co-gzduit de Banca Mondial i CE, donatorii i-au confirmat angajamentul fa de programul de reforme din ar i au identificat finanare extern suplimentar drept rspuns la ocurile economice recente. 79. Sprijinul amplu i asistena tehnic pentru iniiativele Guvernului au produs rezultatele scontate unde a existat o combinaie de responsabilitate forte i capacitate suficient în ministerele-parteneri. Personalul Bncii a dezvoltat relaii de lucru strânse cu partenerii de la Guvern i asistena AID s-a dovedit a fi un sprijin efectiv la elaborarea i implementarea iniiativelor Guvernului. Activitile din sectorul sntii i, mai recent, în sectorul transporturilor ilustreaz exemple în cadrul crora Moldova a lucrat cu AID i ali parteneri de dezvoltare la elaborarea strategiilor sectoriale, ce includ planuri de cheltuieli i investiii pe zece ani înainte. În alte cazuri, precum reformele cadrului de politici în agricultur sau direcionarea îmbuntit a asistenei sociale, strategiile rii erau insuficient dezvoltate sau contradictorii recomandrilor oferite de Banc în domeniile cheie. În aa cazuri, se adopta o abordare mai bine direcionat pentru demonstrarea viabilitii i rezultatelor pozitive ca urmare a strategiilor de reform recomandate, în tandem cu servicii analitice i consultative orientate în vederea consolidrii capacitii partenerilor. 80. Eforturile de reducere a srciei i îmbuntire a direcionrii asistenei sociale au înregistrat rezultate modeste pân în prezent, în special pentru cei sraci din spaiul rural. Recuperarea economic a rii a fost însoit de reducerea srciei, îns 28 aceast tendin a stopat în 2004, cu un numr puin mai mare de persoane pauperizate în zonele rurale. Activitile din SAT precedent nu au vizat eficient distorsiunile în materie de politici i imperfeciunile pieei ce afectau negativ sectorul gospodriilor agricole sau nu au direcionat efectiv asistena social pentru a minimiza beneficiile ce reveneau grupurilor cu venituri medii sau mari. 81. Dat fiind c investiiile publice interne au rmas la un nivel foarte redus, s-a oferit mai mult sprijin pentru infrastructura public decât s-a preconizat în SAT precedent. În special, deteriorarea continu a drumurilor s-a soldat cu implicaii negative asupra creterii economice. Strategia transporturilor din SCERS s-a axat pe reabilitarea drumurilor drept factor esenial în facilitarea transportului i comerului internaional i Banca a recunoscut necesitatea adugrii Proiectului de sprijin al programului în sectorul drumurilor dup Raportul de progres SAT. 82. Eforturi continue sunt necesare pentru aprofundarea colaborrii în cadrul Grupului Bncii Mondiale. Corporaia Financiar Internaional (CFI) a rmas activ în Moldova, cu un portofoliu de circa 30 milioane dolari SUA, sprijinind sectoarele de energie electric, telecomunicaii, agribusiness, întreprinderi mici i mijlocii i bncile locale. Dezvoltând în continuare eforturile AID din sectoarele sntii i infrastructurii, CFI va colabora i complementa activitatea AID cu iniiativele de parteneriat public-privat. Agenia pentru Garantarea Investiiilor Multilaterale (AGIM) a fost, de asemenea, activ în Moldova, acoperind o parte din privatizarea la scar larg a sectorului electroenergetic ce a fost sprijinit de CFI. AGIM a sprijinit recent o investiie de start a unei instituii financiare austriece în subsidiarul su din sectorul de concesiune. În iunie 2008 cheltuielile creditoare brute ale AGIM în Moldova au constituit circa 69 milioane de dolari SUA. AGIM rmâne deschis pentru noi oportuniti în vederea susinerii investiiilor strine directe în Moldova prin acordarea garaniilor contra riscurilor politice i îi va coordona participarea sa cu AID. 83. Accentul pe rezultate al programului de ar a fost întrit în cadrul precedentei SAT pentru a identifica, monitoriza i realiza mai bine rezultatele la nivel de proiecte i programe. Evalurile SCERS i ale Planului de Aciuni Republica Moldova ­ UE finalizate în 2006 i tranziia la sistemul ABP pentru asistena AID au informat i promovat o ajustare continu a rezultatelor în colaborare cu ali donatori. În acest context, echipa de ar a elaborat o gril a rezultatelor (vezi Anexa 4) care urmeaz s serveasc drept instrument utilizat cu regularitate i actualizat pentru a înelege mai bine legturile între resursele, aciunile i rezultatele activitilor susinute de AID i fondurile fiduciare. Aceast gril a oferit o evaluare util a progresului obinut în raport cu rezultatele individuale ale rii pe parcursul precedentei SAT, a msurat calitatea orientrii rezultatelor în fiecare activitate ca parte a portofoliului total, inclusiv în cele finanate din fonduri fiduciare, a evaluat contribuia Bncii în obinerea rezultatelor la nivel de ar i a dirijat deciziile strategice pentru sporirea impactului. O versiune actualizat a grilei va fi utilizat cu regularitate pentru monitorizarea progresului în cadrul acestei SPT i evaluarea accentului pe rezultate în cadrul produselor AAC pe viitor. Perspectivele clienilor 84. Prile interesate sunt de prerea c îmbuntirea guvernrii i amplificarea 29 creterii economice sunt eseniale pentru reducerea srciei în Moldova. Studiul clienilor din AF08 a analizat modul în care diverse pri interesate din ar percep valoarea general a Bncii Mondiale în Moldova (vezi Caseta 3). Majoritatea celor intervievai au fost de prerea c Banca prioritiza domeniile de aciune adecvate i 58% au indicat c Banca ar trebui s fie mai implicat. Îngrijorrile principale printre respondeni se refereau la capacitatea Bncii de lupt cu corupia în propriile sale programe i succesul eforturilor Bncii de a ajuta ara în reducerea corupiei i sporirea transparenei în cadrul guvernului. Caseta 3. Constatrile Studiului clienilor 2008 · Guvernarea i creterea economic sunt percepute în ar ca probleme eseniale. · Accentul Bncii asupra creterii economice este dorit de majoritate. · Creterea sectorului privat i a investiiilor strine directe sunt menionate în tot studiul ca fiind domenii eseniale ce necesit atenie. · Banca are o bun baz de relaii în Moldova pe fundalul creia s desfoare un program de succes. · Cea mai mare îngrijorare este capacitatea Bncii de a proteja contra corupiei în propriile sale proiecte. B. Programul de parteneriat cu ara propus de Grupul Bncii Mondiale 85. Aceast SPT bazat pe rezultate îi propune s ajute la crearea bazei pentru o cretere economic participativ i durabil în Moldova. Strategia Bncii va gsi un echilibru între obiectivele de selectivitate i flexibilitate, angrenându-se în domeniile în care Banca poate contribui cel mai bine la rezultatele de ar scontate, concomitent ajustându-le la schimbrile economice i politice pe termen scurt. Rezultatele scontate ale acestei SPT sunt elucidate în cei trei piloni: (i) ameliorarea competitivitii economice în sprijinul unei creteri economice durabile; (ii) minimizarea riscurilor sociale i ambientale, dezvoltarea capitalului uman i promovarea incluziunii sociale; precum i (iii) îmbuntirea guvernrii în sectorul public. 86. Aceast strategie este direct aliniat la Strategia Naional de Dezvoltare a Moldovei. Banca va lucra în strâns colaborare cu Guvernul i ali parteneri de dezvoltare întru susinerea celor doi piloni ai SND: (i) ameliorarea competitivitii economice; i (ii) dezvoltarea resurselor umane, sporirea ocuprii i promovarea incluziunii sociale. Procesul consultativ utilizat la elaborarea strategiei a identificat subsetul rezultatelor de ar dorite, în cadrul crora Banca poate contribui cel mai bine la realizarea obiectivelor strategice reflectate în SND (vezi Figura 2). 87. Alegerea pilonilor pentru aceast SPT a fost ghidat de propria strategie de dezvoltare a Guvernului, perspectivele clienilor, leciile însuite din SAT precedent i înelegerea de ctre Banc a provocrilor întâmpinate de Moldova în procesul dezvoltrii. Ea a inut cont de punctele forte ale precedentei SAT, care la rândul ei era conform obiectivelor de dezvoltare ale Guvernului, dup cum erau articulate în SCERS. Ea promoveaz colaborarea inter-sectorial pentru maximizarea impactului aciunilor i 30 mobilizeaz resursele altor donatori. Dup cum se explic mai jos, primul pilon întrunete un set divers de activiti analitice i operaionale pentru sporirea competitivitii rii, stimularea i aprofundarea reformelor sprijinite de precedenta SAT i asisten oferit Guvernului în accelerarea creterii economice. Al doilea pilon întrunete, pe de alt parte, un meniu de aciuni pentru a ajuta Moldova s utilizeze pe deplin resursele sale umane. Acesta include eforturi de creare a capacitii, promovarea dezvoltrii aptitudinilor i acordarea adecvat a proteciei sociale. Al treilea pilon ofer sprijin inter-sectorial pentru toate scopurile strategice ale SPT prin promovarea unei guvernri mai bune i a instituiilor publice moderne i eficiente. Figura 2. Sumarul lanului de rezultate pentru Moldova Obiectivul Ameliorarea competitivitii i global al Strategiei de crearea bazei pentru creterea part. cu ara economic participativ în Moldova Pilonul I: Mediu de Pilonul II: Minimizarea Pilonul III: Rezultatele de pia competitiv, riscurilor sociale i de Îmbuntirea dezvoltare ale stabilitate i mediu, crearea capitalului guvernrii în rii cretere în favoarea uman i promovarea sectorul public sracilor incluziunii sociale · Concuren ameliorat în · Incluziune mai vast i · Serviciu public sectorul antreprenorial din protecie social profesionist Moldova îmbuntit Rezultatele · Capacitatea sporit a specifice · Gestiunea îmbuntit a · Calitate sporit i acces sectorului public de a rii la care reelei drumurilor la învmânt elabora i implementa contribuie politici publice SPT · Eficien energetic · Acces i calitate îmbuntit i diversificarea îmbuntit a serviciilor · Transparen i sporit a surselor energetice în sntate, responsabilitate sporit aprovizionare cu ap i în gestiunea finanelor · Competitivitate în agricultur canalizare i degradarea publice redus a mediului Principii operaionale 88. Aceast SPT reflect tranziia de la SAT precedent printr-un proces în doi timpi. Prima etap implic extinderea interveniilor i programelor care funcioneaz bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 i AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rmai ai perioadei SPT interveniile vor fi definite în termini mai specifici. Aceast abordare ofer Bncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca rspuns la chestiunile ce vor aprea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Interveniile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dac va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea i efectivitatea programului de ar. 89. Programul propus de Grupul Bncii Mondiale întru susinerea Moldovei va fortifica acele domenii în care Banca dispune de un avantaj comparativ pentru obinerea impactului optim. Strategia Naional de Dezvoltare a Moldovei include 31 integrarea european drept obiectiv centralo i ara colaboreaz tot mai mult cu instituiile europene i beneficiaz de asisten de la mai muli donatori. În acest context, Banca trebuie s fie strategic în angajamentele sale, nu doar în ceea ce ine de direcionarea resurselor AID i a fondurilor fiduciare asociate, ci i modul în care s mobilizeze cel mai bine parteneriatele sale interne. De exemplu, CFI poate avea un rol esenial în asigurarea faptului c programul Bncii vizeaz adecvat necesitile sectorului privat în cadrul de resurse stipulat în SPT. 90. Eficacitatea acestui angajament va depinde de coordonarea puternic i armonizarea cu alte aciuni de dezvoltare. În unele cazuri, expertiza Bncii sau prezena bine-stabilit într-un domeniu va determina rolul su de lider într-o aciune de dezvoltare cu participarea mai multor donatori. Prezena partenerilor poate spori considerabil beneficiile de pe urma investiiilor Bncii. Totui, în alte cazuri, asistena AID sau alte resurse ale Bncii ar putea s nu adauge suficient valoare iniiativelor susinute deja de ali donatori. Mai presus de toate, coordonarea strâns între donatori este necesar pentru a minimiza povara administrativ i costul tranzaciilor pentru Moldova. Date fiind resursele i bugetul administrativ limitate ale AID, alegerile Bncii în ceea ce privete angajamentul su vor fi ghidate de: (i) responsabilitatea clientului, (ii) consecvena cu prioritile Bncii, (iii) dorina donatorilor de a oferi un buget administrativ atunci când Bncii i se solicit s preia rolul de lider, i (iv) posibilitile de adugare la finanarea AID pentru a spori material eficacitatea mijloacelor AID. 91. Flexibilitatea va fi crucial în abordarea Bncii pentru a permite adaptarea la contextul economic i politic schimbtor. Dat fiind c venitul pe cap de locuitor în Moldova a depit recent pragul AID, ara intr într-o perioad de tranziie ­ micându-se spre creditare posibil din partea BIRD. Programul de ar al Bncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunztor, folosind în continuare toat asistena AID disponibil, dar probabil investind cu timpul mai puin în proiecte i mai mult în activiti analitice i consultative (AAC), dup cum ar fi cazul unei ri cu venituri medii. Reieind din cheltuielile suplimentare pentru administrarea fondurilor fiduciare, Banca va fi, de asemenea, mai strategic în valorificarea acestora pentru a se asigura c acestea sunt direct complementare activitilor AAC i AID. ara se confrunt de asemenea cu un careva grad de incertitudine politic, anticipându-se un nou guvern în 2009, i colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbri. Situaia schimbtoare în raport cu Transnistria ar putea deschide de asemenea posibiliti de angajare în acea regiune prin programe sub conducerea guvernului rii. 14 În final dar nu i în ultim rând, domenii noi de aciune, precum schimbrile climatice, ar putea cpta importan pe parcursul acestei perioade SPT i necesit ca programul rii s fie adaptat pentru a profita de instrumentele existente i noi, inclusiv Fondurile de Finanare Carbon i Fondurile de Investiii Climatice nou-create. 92. Toate activitile i resursele livrate ca parte a programului Bncii vor adera la cadrul de rezultate, cu indicatori clari pentru monitorizarea implementrii i rezultatelor de ar, astfel sporind impactul. Aceast SPT bazat pe rezultate încurajeaz ca asistena AID i oricare alte resurse ale Bncii, inclusiv fondurile fiduciare, s fie 14 Recent a fost aprobat un grant din partea Fondului Japonez pentru Dezvoltare Social (FJDS) pentru finanare suplimentar în cadrul Fondului de investiii sociale 2 pentru Transnistria. Aceasta este unica activitate care implic Transnistria preconizat la moment în aceast SPT. 32 utilizate doar pentru activiti ce sunt realiste ca domeniu de aciune i care se preconizeaz a avea influen direct asupra rezultatelor SPT. Dat fiind tensiunea dintre flexibilitate i rezultate, Banca va avea un cadru de rezultate adaptabil ce va putea fi ajustat în timp. Msurile de implementare 93. SPT prevede un program de creditare din dou-trei operaiuni pe an ­ cel puin una din care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaia specific pentru ar fiind determinat anual prin sistemul AID de alocri bazate pe performan. Suplimentar, Banca va examina finanare suplimentar pentru operaiunile existente în cadrul portofoliului actual i sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. În general, operaiunile investiionale i fondurile fiduciare aferente vor întri antecedena Bncii i avantajul comparativ fa de ali parteneri i se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizat alt finanare. Componentele programului de creditare vor fi selectate strategic i perfecionate întru realizarea rezultatelor stabilite pentru cele trei prioriti SPT: competitivitatea, dezvoltarea resurselor umane i buna guvernare. 94. Se anticipeaz ca Moldova s valorifice din plin cadrul de împrumuturi AID- 15. Totui, s-ar putea s existe circumstane, în care întreg pachetul AID s nu fie posibil de valorificat din cauza: i) unui mediu de guvernare politic i/sau economic care nu este favorabil creditrii; i/sau ii) unei perioade prelungite de tranziie politic, rezultând în capacitatea insuficient a guvernului s valorifice eficient resursele AID. 95. Parteneriatele în cadrul Grupului Bncii Mondiale vor fi mobilizate strategic pentru a realiza mai bine rezultatele de dezvoltare ale rii. CFI i AGIM vor continua prezena lor în Moldova i vor rmâne deschise oportunitilor posibile pentru susinerea prioritilor de dezvoltare a competitivitii i sectorului privat. Grupul Bncii Mondiale are domenii posibile de colaborare în sectorul sntii i în sectorul infrastructurii, cu condiia c privatizarea se va extinde graie eforturilor depuse de AID. 96. Moldova este o prioritate strategic pentru CFI i în cadrul perioadei SPT actuale CFI va amplifica activitile sale investiionale i serviciile consultative în ar. Scopul principal al CFI este susinerea dezvoltrii sectorului privat, axându-se în special pe sectorul financiar, agribusiness, modernizarea serviciilor medicale i a infrastructurii. CFI va avea o strâns colaborare cu AID în aceste domenii. Discuiile cu Guvernul sunt deja în curs de derulare privind beneficiile unui parteneriat public-privat (PPP) pentru modernizarea infrastructurii, iar în sectorul sntii CFI va colabora cu AID în cadrul unui proiect comun de evaluare a modului în care rolul sectorului privat poate fi amplificat. Aceast evaluare va fi urmat de cel puin un PPP ce va fi structurat de Ministrul Sntii cu sprijinul CFI. În sectorul real, CFI va rmâne oportunist i va sprijini companiile din regiune, care caut s se extind i s investeasc în Moldova. De exemplu, în sectorul telecomunicaiilor i TIC, dac guvernul va decide s privatizeze Moldtelecom, CFI este pregtit s examineze posibilitatea oferirii serviciilor consultative i a investiiilor întru sprijinirea acestui proces, cât i a unei industrii TI locale în formare, în eventualitatea unei oportuniti. CFI va continua s susin fondurile regionale de capital privat, care pot oferi nu doar finanarea necesar de capital, ci i sprijin managerial i strategic pentru ameliorarea competitivitii companiilor din Moldova. 33 97. Prioritatea CFI în Moldova este de a oferi investiii direcionate spre fortificarea sectorului financiar, extinzând capacitatea de creditare i îmbuntind guvernarea. Sistemul financiar al Moldovei este foarte mult subdezvoltat i sufer de lipsa transparenei i practici precare de guvernare corporativ. CFI va acorda linii de credit i servicii consultative bncilor majore pentru creditarea IMM care sunt insuficient deservite de sectorul financiar. Acest sprijin este esenial pentru dezvoltarea durabil a sectorului privat în Moldova i va contribui la o concuren sporit în sectorul financiar i va genera un efect demonstrativ pentru ali investitori. Suplimentar, CFI va promova linii de credit pentru eficien energetic i dezvoltarea instituiilor financiare nebancare. 98. În cazurile fezabile CFI va încerca s investeasc direct în companiile ce opereaz în agribusiness. CFI va lucra de asemenea cu instituiile financiare care ofer împrumuturi în sector pentru a le acorda finanare pe termen lung i servicii consultative de creare a capacitii. De exemplu, în continuarea sprijinului su acordat Bostavan Wineries Limited, CFI lanseaz deja un proiect de servicii consultative, finanate dintr-un fond fiduciar italian, pentru a determina modul în care 700 de furnizori de struguri îi pot spori veniturile fie printr-o producere mai eficient sau prin diversificare. 99. AGIM va continua s promoveze investiii strine directe în Moldova prin acordarea garaniilor contra riscurilor politice. AGIM va sprijini investiiile instituiilor financiare regionale orientate spre consolidarea sectorului financiar. În spe, AGIM va continua s sprijine investiiile care promoveaz dezvoltarea instituiilor financiare nebancare. AGIM va examina, de asemenea, oportunitile din sectorul infrastructurii. AGIM va coordona cu AID implicarea sa în acest domeniu . Suplimentar, AGIM este gata s sprijine proiecte în agribusiness, confecii i servicii. AGIM este deschis susinerii investiiilor ce promoveaz dezvoltarea IMM în Moldova prin Programul su de investiii mici. 100. Pe parcursul perioadei de implementare a SPT vor avea loc discuii cu autoritile, la fel i în cadrul Bncii, asupra unui plan pe termen mediu de tranziie a Moldovei spre statut de ar BIRD. O evaluare iniial a creditelor va fi efectuat de ctre Departamentul Credite al BIRD în AF09. În paralel, Banca va lucra cu autoritile pentru fortificarea gestiunii datoriilor. Eligibilitatea pentru împrumuturile BIRD va depinde de antecedena solid i credibil a performanei economice i evaluarea creditelor se va baza pe analiza a opt componente de bonitate: risc politic, datoria extern i lichiditatea, politica fiscal i povara datoriei publice, riscurile asociate balanei de pli, structura economic i perspectivele creterii economice, politica monetar i a ratei de schimb, riscurile asociate sectorului financiar, datoria sectorului corporativ i vulnerabilitile. 101. Activitile analitice i consultative vor continua s reprezinte un element de baz al programului, Banca orientându-se spre finanarea sporit a AAC fa de operaiunile investiionale. Banca va continua în calitate de surs extern-lider de analize economice i sociale i va utiliza aceste analize pentru a discuta alegerile în materie de politici cu autoritile. Activitile analitice se vor axa pe reformele structurale necesare i pe aspectele cele mai importante în reducerea riscurilor pentru populaie, care sunt generate de tranziie i ocurile externe. De exemplu, Memorandumul economic pe ar (AF09) va spori volumul existent de cunotine privind competitivitatea, constrângerile pentru sursele posibile ale viitoarei creteri economice i opiunile de politici pentru a asigura c viitoarea 34 cretere economic va fi durabil, ampl i va putea utiliza pe deplin resursele umane i financiare ale Moldovei. Ca parte a tranziiei mai generale spre un program de creditare mixt sau BIRD, Banca se va orienta spre o finanare mai mare a AAC fa de operaiunile investiionale, cu accent pe domeniile unde se atest decalaje reale de cunotine, precum schimbrile climatice, securitatea alimentar, guvernarea local, srcia rural. 102. Programul CSRS (i creditarea ulterioar în baz de politici) va rmâne instrumentul principal de creditare bazat pe politici (CBP) pentru susinerea implementrii SND. Agenda inter-sectorial CSRS va fi racordat explicit la sprijinul bugetar UE, cea de-a doua serie de 3 ani începând în AF10. Complementaritatea eforturilor dintre sprijinul programatic în cadrul CSRS/CBP va fi esenial pentru utilizarea eficient a resurselor Bncii. Se vor constata sinergii între creditarea bazat pe politici, proiectele investiionale i fondurile fiduciare cu scopul susinerii reformelor instituionale i crerii capacitii necesare pentru ameliorarea competitivitii i guvernrii ­ ajutând guvernul în realizarea viziunii sale a economiei bazate pe sectorul privat. Aceste proiecte investiionale sprijin activiti în mediul de afaceri i în agricultur i spaiul rural. Banca sprijin de asemenea mai multe proiecte menite s amelioreze eficiena utilizrii resurselor în sectorul public, inclusiv gestiunea mai eficient i transparent a finanelor publice, precum i eforturi mai ample de reform a administraiei publice. Operaiunile Bncii s-au axat de asemenea pe îmbuntirea utilizrii resurselor în sectoare specifice, inclusiv energetic, alimentare cu ap i canalizare i infrastructura drumurilor. În sectoarele sociale sprijinul Bncii este oferit în contextul programelor de dezvoltare uman în sntate, educaie i protecie social, la fel i sprijin oferit guvernului pentru amplificarea eforturilor de direcionare îmbuntit a programelor de asisten social. 103. Banca va efectua de asemenea progrese în direcia abordrilor programatice i a modalitilor de sprijin bugetar în sectoare selectate, reducând numrul operaiunilor active pân la finele AF12. Aceast micare trebuie s mearg în paralel cu progresul demonstrat i msurat al Guvernului în îmbuntirea sistemelor de ar i planificarea responsabil a investiiilor sectoriale (de exemplu, infrastructur, sntate i educaie), precum i cu mecanisme întrite de dezvluire a informaiei publicului i o eficien sporit a serviciilor guvernamentale (de exemplu, soluii electronice, inclusiv guvernarea electronic i achiziiile electronice). Banca va evalua modul în care aceste eforturi pot fi sprijinite cela mai bine pe parcursul perioadei SPT. În scopul sprijinirii tranziiei la sistemele rii, Evaluarea sistemelor rii ­ o abordare programatic a evalurii sistemelor guvernului ­ va include REAT, ERFT, ECPRF i alte instrumente diagnostice, la necesitate. 104. Proiectele non-AID administrate de Banca Mondial, finanate din fonduri fiduciare i alte granturi, vor fi integrate strategic în programul de parteneriat cu ara al Grupului Bncii. În cazul în care circa jumtate (48 la sut) din fondurile fiduciare suplinesc direct operaiunile existente ale Bncii, sprijinul sub form de granturi va rmâne în continuare crucial pentru realizarea rezultatelor scontate în cadrul tuturor celor trei piloni ai prezentei SPT. Banca va fi mai strategic în utilizarea resurselor non-AID pentru a asigura c acestea: (i) contribuie la obiectivele i rezultatele SPT; i (ii) nu implic presiuni suplimentare asupra bugetului administrativ. O analiz a portofoliului fondurilor fiduciare va fi lansat în AF09 cu scopul instituirii unui cadru ce va întri legtura între fondurile fiduciare, prioritile strategice i rezultatele SPT i care va oferi baza pentru exercitarea 35 selectivitii. 105. Activitatea Bncii în domeniul guvernrii i anti-corupiei va fi consecvent cu strategia corporativ recent aprobat a Bncii. 15 La fel ca i în alte domenii importante de reforme, responsabilitatea i conducerea rii sunt eseniale, împreun cu rolurile coordonate ale altor donatori. Aceasta este unica modalitate prin care programul Bncii poate produce o diferen decisiv în perioada strategiei propuse i poate ameliora poziia Moldovei în raport cu anumite msuri comparative ale guvernrii. Angajamentul propus va include un rol de pledoarie pentru reformele guvernrii i msuri de lupt cu corupia, va încerca s dezvolte domeniile în care guvernul i Banca au scopuri comune i va asigura aplicarea supravegherii fiduciare adecvate în cadrul transferurilor de resurse propuse din partea Bncii, pe durata pregtirii, implementrii, precum i în cadrul evalurilor de portofoliu, efectuate cu regularitate. 106. Suplimentar, Banca va accentua necesitatea bunei guvernri pentru favorizarea unui mediu de afaceri competitiv. Accentul va include: (i) continuarea asistenei în implementarea reformei cadrului de concuren i reglementare i reducerea deciziilor birocratice discreionare; (ii) consolidarea intermedierii/infrastructurii financiare în sectorul bancar i creterea transparenei în raportarea financiar corporativ, cu asistena oferit de Centrul de Raportare Financiar Corporativ de la Vena; (iii) soluionarea deficienelor în domeniul competitivitii prin dezvoltarea continu a potenialului de export al agriculturii; i (iv) angajarea sectorului privat în fortificarea cererii pentru buna guvernare. Anexa 2 prezint programul de sprijin propus pentru activitile FGCC. Activitile propuse sunt pe deplin integrate în obiectivele acestei SPT i vor ajuta la obinerea unei profunzimi i a durabilitii obiectivelor SPT prin consolidarea laturii de cerere a unei guvernri adecvate (LCGA). Programul de sprijin propus 107. Programul propus de creditare i AAC are o legtur sistemic cu portofoliul Bncii în curs de derulare pentru a sprijini agenda de dezvoltare a rii, dup cum este reflectat în SND. Tabelul 6 prezint activitile planificate pentru AF09 i AF10. Ca parte a abordrii în doi timpi, expus în prezenta strategie, creditarea marcat în cursiv reprezint operaiunile cu performan bun, unde resurse suplimentare pot fi absorbite pentru realizarea obiectivelor SPT. Programul AAC susinut de SPT conine studii diagnostice eseniale i activiti sectoriale i economice (ASE) pentru fortificarea capacitii de guvernare adecvat, preponderent de partea ofertei, dar i de partea cererii, cum ar fi, de exemplu, promovarea sporirii transparenei i responsabilitii instituiilor publice i private. Programul cu durata de doi ani respect principiile de selectivitate expuse în alineatul 90, deoarece reflect explicit solicitrile din partea Guvernului Moldovei (apartenena la client) i se bazeaz pe operaiunile existente i încununate cu succes ale AID (avantaj comparativ). Deciziile de programare dup AF10 vor fi ghidate de principii operaionale i prioritile ce pot aprea în urmtorii doi ani (de exemplu, drumuri, competitivitatea în agricultur, securitatea alimentar, comerul, de-instituionalizarea, eficiena energetic, reforma sectorului public). 15 Vezi Consolidarea angajamentului Grupului Bncii Mondiale în guvernare i anti-corupie, martie 2007. 36 108. Aceast propunere de program este elaborat pentru realizarea progresului în cadrul celor trei piloni ai SPT prin axarea pe zece obiective strategice. Matricea rezultatelor (vezi Anexa 5) prezint fiecare din aceste obiective pentru a evidenia modul în care portofoliul în derulare i noul program de suport ce urmeaz vor contribui la obiectivele i rezultatele finale generale ale SPT vis-ŕ-vis de ameliorarea competitivitii economice, dezvoltarea resurselor umane i îmbuntirea gestiunii în sectorul public. Tabelul 6: Creditarea i activitile necreditare planificate ale Grupului Bncii Mondiale AF09 AF10 Ameliorarea AAC/AT AAC/AT competitivitii Memorandum economic pe ar: Studiu al Not privind politicile în sectorul energetic economice în creterii economice în Moldova Securitatea alimentar sprijinul unei Autoritile publice locale i serviciile Monitorizarea sectorului financiar creteri comunitare Grantul pentru reforma sectorului financiar economice Asisten în domeniul telecomunicaiilor (FF olandez) durabile Actualizare asupra srciei Planificarea investiiilor în sectorul INF Analiza cheltuielilor publice (ACP) Schimbrile climatice Strategia de minimizare a riscurilor naturale în AT pentru raportarea financiar corporativ spaiul rural (FJDS) Dialog DSP/DSF Creditare/Investiii Grantul pentru reforma sectorului financiar Reducerea i adaptarea la riscurile (FF olandez) naturale/regional AT pentru raportare financiar corporativ FS pentru Proiectul ameliorarea competitivitii Creditare/Investiii FS pentru RISP2 Finanare suplimentar (FS) pentru Proiectul CSRS4 (plus FF olandez i DFID) energetic 2 CSRS3 (plus fondurile fiduciare olandez i DFID) CFI Împrumuturi i investiii în capital propriu i servicii consultative în sectorul financiar Servicii consultative i investiii pentru promovarea PPP Linii de credit pentru eficien energetic oferite bncilor locale Finanare direct pentru companiile din agribusiness, linii de credit pentru bncile locale care ofer împrumuturi sectorului agribusiness i zonelor rurale Dezvoltarea AAC/AT AAC/AT resurselor Analiza cheltuielilor publice Securitatea alimentar umane i Autoritile publice locale i serviciile servicii publice comunitare Creditare/Investiii îmbuntite Actualizare asupra srciei FS pentru Sntate i Asisten Social Not privind politicile în domeniul pensiilor CSRS4 (plus FF olandez i DRUID) Reforma guvernrii i a sectorului sntii Creditare/Investiii FS pentru FISM2, plus FJDS pentru Transnistria Sntate ­ FJDS pentru hepatit 37 CSRS3 (plus FF olandez i DFID) CFI Servicii consultative i investiii pentru promovarea parteneriatelor public-private în sntate Managementul AAC/AT AAC/AT i guvernarea în Analiza cheltuielilor publice Planificarea investiiilor în sectorul INF sectorul public Evaluarea sistemelor rii * Creditare/Investiii CSRS4 (plus FF olandez i DFID) Creditare/Investiii CSRS3 (plus FF olandez i DFID) *Note: Evaluarea sistemelor arii reflect o abordare programatic a evalurii sistemelor guvernului. Aceasta va cuprinde REAT, ERFT, ECPRF i altele, dup necesitate 109. În cadrul primului pilon, eforturile în desfurare de îmbuntire a competitivitii sectorului antreprenorial din Moldova vor fi augmentate cu un accent sporit din partea AID i CFI pe sectorul de prelucrare agricol. Va fi oferit finanare suplimentar pentru Proiectul de ameliorare a competitivitii (PAC) i pentru Proiectul de sprijin al investiiilor rurale 2 (RISP-2), încununat cu succes, în vederea extinderii domeniului de aciune i a varietii de instrumente disponibile, bazate pe principii de pia. Aceast finanare suplimentar pentru proiect va facilita creterea sectorului real orientat spre exporturi, cu o valoarea adugat pentru Moldova, printr-o combinaie de: (i) schema granturilor de coparticipare (în baza implementrii de succes în regim pilot în cadrul PAC) pentru a ajuta întreprinderile s-i actualizeze aptitudinile pe piaa muncii, practicile de management i introducerea noilor produse; (ii) linii de credit prin bnci comerciale calificate pentru susinerea investiiilor pe termen lung i a necesitilor de capital de lucru ale exportatorilor; precum i (iii) acordarea serviciilor de testare în laborator, recunoscute pe plan internaional, pentru productorii locali, în special în domeniul securitii alimentare. Împrumuturile preconizate vor fi strategice pentru sporirea exportului de bunuri al Moldovei i pentru atragerea investiiilor strine i vor fi informate prin activiti analitice complementare. 110. Dezvoltarea infrastructurii fizice principale în Moldova este o parte indispensabil a ameliorrii competitivitii, care va continua în cadrul prezentei SPT. În scopul micorrii taxei pentru folosirea drumurilor, va fi oferit finanare suplimentar în cadrul Programului de suport în sectorul drumurilor, iar colaborarea Bncii cu Moldova i ali donatori va continua în elaborarea unei Strategii în sectorul transporturilor. Asistena pentru micorarea pierderilor de curent electric i reducerea intensitii energetice a Moldovei va include extinderea finanrii pentru proiectul energetic 2 încununat cu succes, de rând cu ASDI. Mai mult ca atât, va fi implementat un set complementar de activiti analitice, consultative i împrumut pentru promovarea eficienei energetice i a produciei de energie regenerabil, inclusiv o potenial linie de credit pentru eficientizarea energetic de la CFI. Pe tot cuprinsul portofoliului su, Banca va continua s sprijine msurile de eficientizare energetic, de exemplu, Fondul de Investiii Sociale, proiectul de sntate i asisten social etc. 111. Asistena din cadrul pilonului doi cuprinde un program coordonat i inter- sectorial pentru dezvoltarea capitalului uman, promovarea incluziunii sociale i 38 minimizarea riscurilor sociale i ambientale. Finanarea suplimentar se va baza pe succesele înregistrate de proiectul Fondul de Investiii Sociale din Moldova 2 (FISM-2) i Proiectul de sntate i asisten social în derulare, inclusiv PPP cu implicarea CFI în sectorul sntii. Leciile însuite în cadrul precedentei SAT i cizelarea continu a axrii rezultatelor portofoliului vor îndruma implementarea noilor activiti i selectarea interveniilor poteniale care vor contribui la rezultatele de ar scontate -- în spe, reducerea srciei, sporirea accesului la programe educaionale de calitate i îmbuntirea indicatorilor de sntate. Dat fiind importana acordrii oportunitilor pentru ca tineretul s rmân în Moldova i s contribuie la creterea economiei, echipa de ar va continua s identifice modaliti de raionalizare a agendei în programul de lucru curent i cel viitor. Agenda privind schimbrile climaterice va fi încadrat în SPT începând cu AF09 printr-o evaluare de inventariere i identificarea viitoarelor puncte de pornire ale programului pentru ar, de exemplu prin intermediul finanrii carbon ulterioare, fondurilor de investiii climaterice etc. Sprijinul continuu pentru îmbuntirea alimentrii cu ap i salubrizare i realizarea ODM în acest domeniu va continua s reprezinte o prioritate în cadrul prezentei SPT. Coordonarea activ a donatorilor din acest domeniu va fi crucial. 112. Pilonul trei al programului sugerat va oferi Moldovei sprijin multilateral în fortificarea guvernrii sectorului su public. Combinaia de intervenii susinut de multipli donatori, va ajuta Moldova la compartimentele îmbuntirea calitii serviciilor de reglementare, elaborarea i implementarea politicilor publice robuste i fortificarea proceselor de alocare a resurselor. Suplimentar, programul SPT va lansa un efort intens de generare a contientizrii i o implicare mai activ a cetenilor în cererea pentru guvernare adecvat. 113. Drept sprijin pentru rezultatele SPT, programul AAC va sta la temelia programului de creditare. AAC se va axa pe oferirea cunotinelor i contribuiilor oportune în cadrul politicilor guvernamentale, precum i informarea discuiilor despre dezvoltare din ar, de exemplu în domeniul pensiilor, telecomunicaiilor, energeticii, guvernrii determinate de cerere, comerului, mediului (schimbrile climatice, domeniul forestier). Suplimentar, aceast SPT reflect abordarea programatic a planificrii AAC, care va include o evaluare general a sistemelor Guvernului pentru identificarea oportunitilor sporirii valorificrii sistemelor rii în anumite sectoare i proiecte. Aceast component va fi crucial pentru sprijinirea eforturilor continue ale Moldovei de cretere statistic a competenelor. Programul AAC va fi coordonat activ cu Guvernul i ali parteneri de dezvoltare. C. Parteneriate 114. Parteneriatul dintre AID i FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost unul puternic în ultimii ani. Banca i FMI au realizat lucrri comune i au continuat s efectueze misiuni comune cel puin de dou ori pe an pentru a analiza politicile macroeconomice ale rii. Dialogul în materie de politici dintre FMI i Guvern este realizat în contextul programului PRGF în curs de derulare, vizând perioada anilor 2006-2008. CSRS a fost pregtit în conjunctur cu PRGF în vederea asigurrii consecvenei reformelor de politici macroeconomice i structurale sprijinite de ambele programe. FMI a preluat rolul de conducere asupra problemelor macroeconomice, în timp ce AID a preluat rolul de conducere asupra problemelor structurale i sociale. În mai multe domenii unde mandatele 39 celor dou instituii se suprapun, aa ca finanele publice, activitatea este bine coordonat pentru a asigura recomandri consecvente în adresa autoritilor. Existena unui program FMI, care va expira anul viitor, a fost o contribuie important pentru determinarea caracterului adecvat al cadrului de politici macroeconomice. 115. Banca a fost activ în procesul de ameliorarea a coordonrii în rândul donatorilor. Moldova a lucrat împreun cu ali donatori pentru a armoniza eforturile de dezvoltare i a realizat progrese considerabile începând cu anul 2006 (vezi Caseta 4). Alinierea dintre Strategia de Cretere Economic i Reducere a Srciei i Planul de Aciuni Republica Moldova-Uniunea European i disponibilitatea partenerilor externi ­ SUA, UE, ONU, Suedia, DFID, Elveia i Olanda ­ de a-i conforma asistena cu SCERS (în prezent SND) a facilitat coordonarea în practic. Banca a lucrat în strâns colaborare cu ali donatori în cadrul activitilor analitice i al operaiunilor individuale de creditare. 116. Procesul de armonizare a fost realizat prin Cadrul de Parteneriat pentru Dezvoltare elaborat în vederea implementrii Declaraiei de la Paris privind eficientizarea asistenei. Cadrul "Coordonarea i armonizarea activitilor Guvernului i ale donatorilor pentru eficientizarea asistenei în Republica Moldova" a fost semnat la Chiinu de ctre Guvern, AID, Olanda, Regatul Unit, Suedia, ONU, FMI i UE la 29 mai 2006. Acest Cadru de Parteneriat angajeaz prile în analize comune, armonizarea indicatorilor i aciuni preliminare i sincronizarea cu ciclurile bugetare ale rii cu scopul reducerii costurilor de tranzacii ale asistenei oferite rii. El conine de asemenea indicatori de performan pentru guvern i partenerii externi în vederea evalurii progreselor în eficacitatea sporit a asistenei. Caseta 4. Reperele armonizrii i coordonrii în rândul donatorilor · Moldova a devenit semnatar al Declaraiei de la Paris privind armonizarea asistenei în anul 2005 · Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare între Guvern i donatorii majori a fost semnat în mai 2006 · Întrunirea Grupului Consultativ de la Bruxelles, gzduit de CE i Banca Mondial în decembrie 2006, a generat angajamente în valoare de 1,2 miliarde dolari SUA · Strategia Naional de Dezvoltare este în concordan deplin cu Planul de Aciuni PEV · Donatorii i Guvernul elaboreaz noi mecanisme de coordonare, inclusiv o echip de lucru compus din donatori în vederea articulrii unui rspuns comun la SND. 117. Moldova beneficiaz de asisten pentru dezvoltare de la un numr tot mai mare de donatori multilaterali i bilaterali. Accentul acestor eforturi ale donatorilor variaz dup cum urmeaz, în dependen de expertiza acestora i selectivitate: · Noua strategie a Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare pe 2007-11 se axeaz pe: (i) guvernare i participare; (ii) acces la serviciile sociale; i (iii) dezvoltarea regional i local. · Strategia de asisten pentru ar a UE pentru anii 2007-11 accentueaz: (i) dezvoltarea democratic i buna guvernare; (ii) reforma cadrului de reglementare i crearea capacitii administrative; i (iii) reducerea srciei i creterea economic. Planul de 40 Aciuni Republica Moldova-UE a fost aprobat în februarie 2005. Ultimul Raport de progres asupra Planului de Aciuni a fost emis în februarie 2008. · Strategia de asisten pentru ar a BERD (aprobat de Consiliul BERD în septembrie 2007) se axeaz pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin pentru instituiile financiare i infrastructura public. · Prioritile principale ale USAID includ ameliorarea climatului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea unor comuniti puternice i a instituiilor democratice responsabile, ajutor în controlarea celor mai acute pericole legate de sntatea public. · Buna guvernare este un domeniu major pentru Sida, DFID i Olanda. Sida sprijin de asemenea eficiena energetic i investiiile rurale, în timp ce DFID pune accent pe gestiunea finanelor publice, reforma administraiei publice i asisten social. Olanda a aprobat recent un grant pentru îmbuntirea cadrului de reglementare i supraveghere a instituiilor financiare nebancare. · În decembrie 2006 Moldova a primit 24,7 milioane dolari SUA de la Corporaia Provocrile Mileniului (CPM) din SUA pentru implementarea unui plan de lupt cu corupia cu durata de doi ani, care includea cinci componente: o Consolidarea capacitii sistemului judiciar în prevenirea i combaterea corupiei; o Fortificarea capacitii de monitorizare a societii civile i mass-media; o Prevenirea i eliminarea corupiei în sistemul asistenei medicale; o Eliminarea corupiei în administraia vamal i fiscal i în cadrul organelor de poliie; i o Reformarea i îmbuntirea capacitii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i a Corupiei. Guvernul a prezentat CPM la începutul anului 2008 propunerea sa compact, care includea irigaia i drumurile. · rile din Europa Central, inclusiv România, Polonia, Republica Ceh, Letonia i Lituania, ofer de asemenea asisten, preponderent în domeniul crerii capacitii i bunei guvernri. 118. Guvernul i partenerii si de dezvoltare i-au exprimat recent interesul într-o abordare comun de a ajuta Moldova în perioada iminent, utilizând noua Strategie Naional de Dezvoltare drept cadru general în acest proces. În vederea susinerii acestei abordri comune, partenerii de dezvoltare au lansat un exerciiu de diviziune a muncii i inventariere (vezi Anexa 6). Raionamentul de la baza acestui exerciiu este de: (i) a oferi un rezumat util, de nivel înalt al sprijinului acordat sub form de asisten oficial pentru dezvoltare în cadrul SND, i (ii) a inventaria i alinia proiectele/programele cu rezultatele Strategiei Naionale de Dezvoltare pentru a asigura mai bine coordonarea, a evita dedublarea i, în final, a eficientiza asistena de dezvoltare. Se anticipeaz c analizele implementrii i monitorizarea progreselor în realizarea obiectivelor SND se vor efectua cu regularitate, prezentând oportuniti pentru cutarea de sprijin suplimentar sau cizelarea strategiilor de implementare, la necesitate, în scopul realizrii rezultatelor scontate. 41 IV. GESTIUNEA I MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE AR A. Monitorizarea i evaluarea bazate pe rezultate 119. Succesul strategiei Bncii în Moldova va fi msurat prin obinerea rezultatelor SPT racordate la prioritile selectate, ce sunt reflectate în Strategia Naional de Dezvoltare a Moldovei pe anii 2008-2011. Cadrul de rezultate identific rezultatele la obinerea crora se anticipeaz s contribuie SPT i ofer indicatori msurabili pentru evaluarea realizrii fiecrui rezultat. Indicatorii progresului la mijloc de termen identific aciunile i reformele principale în materie de politici necesare pentru obinerea rezultatelor SPT. Indicatorii de baz SPT identificai în cadrul de rezultate sunt prezentai sumar în Figura 3. 120. Cadrul de rezultate va ghida Banca în monitorizarea evoluiei i modificarea strategiei, în dependen de necesiti, pentru a rmâne un partener de dezvoltare relevant i eficient. Aceast matrice (vezi Anexa 5) face legtura între creditarea, investiiile i activitile necreditare ale Grupului Bncii i rezultate, repere specifice i valori int pentru a evalua dac implementarea i rezultatele se realizeaz conform planului. Acest cadru de rezultate reflect accentul pe rezultate al portofoliului rii, descris anterior, i a beneficiat de la: (i) rigoarea sporit a cadrelor de rezultate pentru proiectele mai recente, (ii) capacitatea sporit a sistemelor de ar, fiind sprijinite de Banc i Institutul Bncii Mondiale (IBM), pentru monitorizare i evaluare, i (iii) elaborarea unei fie de evaluare pentru a sprijini managementul în monitorizarea performanei portofoliului vizavi de rezultatele rii, a calitii orientrii rezultatelor în fiecare activitate ­ inclusiv cele finanate din fonduri fiduciare ­ i contribuia Bncii în management pentru rezultate la nivel de ar. Aceast realizare prezint un pas evolutiv considerabil de la matricea rezultatelor prezentat în precedenta SAT. Matricea rezultatelor vizate de SPT se bazeaz intens pe activitile din portofoliul existent i finanarea suplimentar preconizat pentru AF09 i AF10. La mijloc de termen vor fi efectuate remanieri pentru a încorpora noile activiti preconizate în anii ulteriori ai SPT, recunoscând c în majoritatea cazurilor implementarea nu se va derula destul de active, pentru a contribui la rezultatele de dezvoltare pe termen lung în viitorul apropiat al acestei strategii. 42 Figura 3. Indicatorii de monitorizare i evaluare de baz, AF09-AF12 · Venitul real pe cap de locuitor al cele mai srace chintile crete cel puin la fel de repede ca venitul mediu · Incidena srciei este redus de la 30,2% în 2006 pân la 25% în 2010 i 20% în 2015. · Rata brut a înscrierilor în învmântul general secundar a Rezultate de Ameliorarea competitivitii i crearea crescut de la 90,5% în 2006 pân la 95% în 2010 i 98% în ar la nivel bazei pentru creterea economic 2015. înalt participativ în Moldova · Mortalitatea copiilor în vârsta de pân la 5 ani este redus de la 20,7 în 2006 pân la 18,6 în 2010 i 15,3 în 2015. · Accesul la surse de ap sigure a crescut de la 38,5% a populaiei în 2006 pân la 59% în 2010 i 65% în 2015. Rezultatele la Mediu de pia Minimizarea riscurilor sociale care competitiv, stabilitate i de mediu, crearea capitalului Îmbuntirea contribuie i cretere în favoarea uman i promovarea guvernrii în sectorul SPT sracilor incluziunii sociale public · Exportul de bunuri a crescut · Procentul micorat de oameni sub pragul srciei · Profesionalismul ca procent din PIB · Accesul i calitatea mai bune a programelor îmbuntit al · ISD crescute precolare funcionarilor publici · Majorarea lungimii drumurilor · Calitatea îmbuntit i accesul echitabil la · Calitatea îmbuntit a reparate învmântul general serviciilor de · Cota redus a pierderilor de · Reducerea ratei mortalitii materne reglementare energie electric ca proporie · Reducerea incidenei HIV/SIDA · Politici publice viabile din consumul total de energie · Reducerea mortalitii TBC asociate · Disciplina fiscal i · Competitivitatea ameliorat a sectorului de fermierit rural · Acoperirea i calitatea mai bune a serviciilor de alocarea resurselor alimentare cu ap i canalizare îmbuntite 121. Planurile pentru monitorizare i evaluare în cadrul acestei SPT vor face uz de oportunitile pentru o armonizare mai bun. În contextul dat, indicatorii SND au fost incorporai într-un cadru de rezultate i Banca se va baza pe sistemele de date ale rii i pe sistemele unificate de raportare, unde va fi posibil. De asemenea, Banca va monitoriza cota angajamentelor AID în aranjamentele comune de finanare i cota operaiunilor AID în curs de desfurare prin utilizarea misiunilor de supraveghere comune între donatori. 122. Banca va monitoriza activ evoluia implementrii SPT împreun cu Guvernul i partenerii principali prin intermediul analizelor anuale SND/SPT. Fia de rezultate va fi un instrument utilizat în acest proces i Banca va folosi tot mai mult indicatorii de rezultate SND i sistemele rii pentru msurarea rezultatelor. B. Gestiunea riscurilor 123. Riscurile acestei SPT includ: (i) riscuri fiduciare; (ii) capacitatea de implementare la nivel central i descentralizat; (iii) ocuri externe; i (iv) riscuri ale economiei politice. 124. Riscurile fiduciare în proiectele finanate de Banca Mondial în Moldova sunt substaniale i depesc media EAC. Leciile însuite din strategiile de asisten precedente au subliniat c sunt necesare precauia i analiza corespunztoare în utilizarea sistemelor de ar pentru implementarea noilor proiecte. Totui, riscul rezidual nu interzice utilizarea sporit a sistemelor rii pentru proiecte i sectoare selectate în msur maximal posibil. Reducerea riscurilor fiduciare prin îmbuntirea controalelor fiduciare la nivel de 43 sector i proiect i ajutorarea Moldovei în îmbuntirea transparenei i consolidarea capacitii sistemelor de achiziii publice i gestiune financiar public, precum i identificarea prevederilor optime pentru implementarea proiectelor, care valorific, unde e posibil, sistemele rii, vor constitui principalele prioriti de gestiune a portofoliului fiduciar în cadrul ciclului iminent SPT. Programul CSRS, precum i activitatea Bncii i a donatorilor în domeniile respective, ofer deja asisten Guvernului în aceste aciuni. 125. Guvernul dispune de capacitate instituional limitat, fapt ce ar putea întârzia implementarea agendei sale de reforme ambiioase. Majoritatea ministerelor de resort înc se confrunt cu o capacitate limitat pentru selecia i evaluarea sistematic a proiectelor, la fel pentru implementare i evaluare, i aceasta poate conduce la alocarea sub-optim a resurselor bugetare. Pentru a diminua aceste riscuri, toate domeniile de reform beneficiaz de AT oferit de Banc i donatori, programe de creare a capacitii sau operaiuni investiionale. În domeniile în care angajamentul donatorilor este limitat, riscul implementrii va rmâne probabil înalt. 126. Integrarea sporit în economia global, sub aspect de comer i fluxuri ale muncii (adic remitene), genereaz o vulnerabilitate sporit a Moldovei fa de evoluiile pieei externe. De exemplu, turbulena recent a pieelor financiare se poate solda cu efecte adverse asupra Moldovei printr-o încetinire a creterii economice în cadrul partenerilor si comerciali principali i în rile de destinaie majore pentru migranii din Moldova. Acestea pot avea implicaii considerabile la nivel de gospodrii casnice, în funcie de dependena relativ a gospodriei de remitene i sectoarele de angajare. Suplimentar, influxul de capital strin se poate reduce din cauza reducerii globale în volumul de creditare. Aceasta, la rândul su, poate reduce intensitatea activitii economice i crearea locurilor de munc. Mai mult ca atât, preul gazelor naturale importate în Moldova va crete pân la niveluri europene în urmtorii trei ani. Preuri mai mari la energia electric importat din Ucraina sunt de asemenea iminente. Preurile mai mari la resursele energetice pot avea implicaii substaniale asupra srciei, povara majorrii afectându-i disproporional pe cei sraci i gospodriile cu surse alternative de combustibili. Preurile în cretere la produse alimentare, provenind din surse interne sau internaionale, ar putea avea un impact disproporional asupra gospodriilor srace în cazul în care vor depi creterea veniturilor. 127. Banca, FMI i ali donatori au demonstrat flexibilitate în suma finanrii disponibile pentru rspuns, în caz de necesitate, la ocurile externe. Un grant în sum de 7 milioane dolari SUA, aprobat în august 2008 în cadrul Mecanismului global cu aplicare rapid pentru criza alimentar, va ajuta la reducerea impactului cauzat de creterea preurilor la produse alimentare în 2008/9. În cadrul programului CSRS Banca promoveaz reforme cu scopul îmbuntirii eficienei sectoarelor energetic i agricol, precum i a sistemului de asisten social al Guvernului. Dup cum s-a constatat la adunarea Grupului Consultativ, Moldova va fi beneficiarul unui volum considerabil de finanare din partea donatorilor în urmtorii ani. 128. Un ir de reforme ­ în serviciul public, învmânt i agricultur ­ ar putea prezenta dificulti din punct de vedere politic, odat ce se apropie alegerile de la începutul anului viitor. În cadrul SCERS i SND, Moldova a articulat un program de reforme ambiioase. Pe parcursul ultimilor ani Guvernul a avut o anteceden solid de 44 implementare a reformelor, dei unele aciuni se derulau mai repede decât altele. Consultrile extensive ce au stat la baza SND demonstreaz c un grad sporit de consens politic s-a instituit în acest program de reforme. Împreun cu reafirmarea aspiraiilor de integrarea european ale Moldovei, aceasta ofer un semnal încurajator, c agenda reflectat în SND va fi urmat. Alegerile iminente se pot solda cu un impact asupra consensului politic ce s-a dezvoltat la baza programului de reforme al Guvernului. Totui, legtura strâns dintre agenda de reforme susinut de Banc i asistena substanial din partea donatorilor (DFID, Sida, Olanda i UE) planificat pentru Moldova continu a fi un factor temperare. 45 ANEXA 1: MOLDOVA I ODM 16 Anul de baz pentru stabilirea intelor pe termen mediu i lung va fi acelai ca i pentru raportul ODM iniial (2002), cu excepia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificat pentru unii indicatori. [Este important de reflectat rezultatele reale fa de acestea] Obiectivul 1. Reducerea srciei extreme i a foamei · Reducerea ratei populaiei cu un consum sub 4,3 dolari pe zi/persoan (la PPC) de la 34,5% în 2006, pân la 29% în 2010 i pân la 23% în 2015. · Micorarea ponderii populaiei sub pragul absolut al srciei de la 30,2% în 2006, pân la 25% în 2010 i pân la 20% în 2015. · Micorarea ponderii populaiei sub pragul srciei extreme de la 4,5% în 2006, pân la 4% în 2010 i pân la 3,5% în 2015. Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învmântul general obligatoriu · Asigurarea posibilitilor pentru toi copiii de a frecventa învmântul general obligatoriu. Majorarea ratei brute de înmatriculare în învmântul general obligatoriu de la 94,1 % în 2002, pân la 95 % în 2010 i pân la 98 % în 2015. · Meninerea ratei de alfabetizare la persoanele de 15-24 ani la nivel de 99,5%. · Majorarea ratei de înrolare în programele precolare pentru copii de 3-6 ani de la 41,3% în 2002 pân la 75% în 2010 i 78% în 2015, iar pentru copii de 6-7 ani de la 66,5% în 2002 pân la 95% în 2010 i 98% în 2015, precum i reducerea cu mai puin de 5% a discrepanelor dintre regiunile rurale i urbane, dintre grupele dezavantajate i cele cu venituri medii. Obiectivul 3. Promovarea egalitii de gen i abilitarea femeilor · Sporirea reprezentrii femeilor în funcii decizionale. Sporirea reprezentrii femeilor în funcii decizionale de la 26,5% în consiliile locale în 2007 pân la 40% în 2015, de la 13,2% în consiliile raionale în 2007 pân la 25% în 2015, de la 18% femei-primari în 2007 pân la 25% în 2015, i de la 22% femei-membri ai Parlamentului în 2005 pân la 30% în 2015. · Reducerea inegalitii de gen în angajarea la munc. Reducerea inegalitii de gen pe piaa muncii prin micorarea discrepanei între salariile femeilor i brbailor cu cel puin 10% pân în 2015 (salariul mediu al femeilor reprezentând 68,1% din salariul brbailor în 2006). 16 Vezi: "Strategia Naional de Dezvoltare a Moldovei, ianuarie 2008. 46 Obiectivul 4. Reducerea mortalitii copiilor · Reducerea ratei mortalitii infantile de la 18,5 (la 1.000 nscui vii) în 2006 pân la 16,3 în 2010 i pân la 13,2 în 2015. · Reducerea ratei mortalitii copiilor în vârst de pân la 5 ani de la 20,7 (la 1.000 nscui vii) în 2006 pân la 18,6 în 2010, i pân la 15,3 în 2015. · Meninerea ponderii copiilor în vârst de pân la 2 ani vaccinai împotriva rujeolei ctre anii 2010 i 2015 la nivel de cel puin 96%. Obiectivul 5. Îmbuntirea sntii materne · Micorarea mortalitii materne de la 28 (la 100.000 nscui vii) în 2002 pân la 15,5 în 2010 i pân la 13,3 în 2015. · Meninerea numrului naterilor asistate de personal medical calificat, pe parcursul anului 2010 i 2015 la nivel de 99%. Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei i a altor boli · Stabilizarea rspândirii infeciei HIV/SIDA ctre anul 2015. Reducerea incidenei HIV/SIDA la100 mii populaie pân la 9,6 ctre anul 2010 i 8 ctre anul 2015. · Reducerea incidenei HIV/SIDA la 100 mii populaie în vârst între 15-24 ani pân la 11,2 ctre anul 2010 i 11 ctre anul 2015. · Stoparea ctre anul 2015 a rspândirii i începerea procesului de reducere a tuberculozei. Reducerea mortalitii asociate cu tuberculoza de la 16 (la 100.000 locuitori) în 2002 pân la 15 în 2010 i pân la 10 în 2015. Obiectivul 7. Asigurarea durabilitii mediului · Integrarea principiilor dezvoltrii durabile în politicile i programele rii i reducerea degradrii resurselor naturale. Creterea gradului de împdurire de la 10,3 % în 2002 pân la 12.1% în 2010 i pân la 13,2% în 2015%. · Creterea proporiei ariilor protejate pentru conservarea diversitii biologice de la 1,96% în 2002, la 4,65% în 2010 i pân la 4,65% în 2015. · Majorarea ponderii populaiei cu acces la surse sigure de ap de la 38,5% în 2002 pân la 59% în 2010 i pân la 65% în 2015. · Reducerea în jumtate a numrului de persoane fr acces la canalizare îmbuntit. Majorarea ponderii populaiei cu acces la canalizare îmbuntit de la 31,3% în 2002 pân la 50,3% în 2010 i 65% în 2015. Majorarea ponderii populaiei cu acces la salubrizare de la 41,7% în 2002 pân la 51,3% în 2010 i pân la 71,8% în 2015. Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare · Dezvoltarea în continuare a unui sistem comercial i financiar transparent, baza pe reguli, previzibil i non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor i atragerea investiiilor. 47 · Soluionarea problemei închiderii terestre a Republicii Moldova, prin modernizarea infrastructurii de transport i vamale. · Restructurarea i abordarea complex a problemei datoriei externe. · Elaborarea i implementarea strategiilor pentru tineret. · Asigurarea accesului populaiei la medicamentele eseniale. · Edificarea societii informaionale. 48 ANEXA 2: STRATEGIA DE AR PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNRII I COMBATEREA CORUPIEI ÎN MOLDOVA Sumar executiv Reieind din mediul instituional i direcia de dezvoltare curent din Moldova, guvernarea rmâne o provocare considerabil pentru cretere i reducerea srciei în Moldova. Guvernarea slab, sectorul privat necompetitiv i societatea civil fragmentat, toate creeaz un ciclu dinamic, în care o proporie mare a populaiei active migreaz în strintate în loc s devin agenii crerii bunstrii la sine acas. Guvernul recunoate guvernarea i combaterea corupiei ca fiind o provocare definitorie; totui, angajamentul autoritilor nu a fost consecvent, iar realizrile la acest capitol au fost variabile. Recent eforturile guvernului în combaterea corupiei par s se fi accelerat, dar rezultatele urmeaz a fi observate. Obiectivul STFGCC în Moldova. Obiectivul pe termen mai lung al strategiei STFGCC a Bncii const în oferirea de asisten Moldovei la dezvoltarea unei guvernri durabile în baza legii, care s sprijine opiunea pro-UE prin eliminarea anumitor decalaje majore existente între calitatea instituiilor din Moldova i cea a instituiilor din statele membre. Pe termen mediu, programul de guvernare SPT va fi orientat spre oferirea de asisten Guvernului în realizarea predictibilitii macroeconomice, durabilitii i a unei tranziii treptate ­ de la economia bazat pe fluxurile de remitene ­ spre competitivitate durabil, un mediu de afaceri sntos i investiii în dezvoltarea uman. Principiile, de care se conduc eforturile de guvernare ale SPT, constau în identificarea noilor puncte de pornire pentru prestarea unei guvernri adecvate, suplinirea acesteia cu intervenii selecte i promitoare ce in de latura de cerere, precum i pentru valorificarea eficient a resurselor limitate prin selectivitate i parteneriate. Abordare, concesiuni i selectivitate. Leciile însuite din agenda nefinalizat a reformelor i rezultatele SAT 2004, care au elucidat, în primul rând, latura de ofert a guvernrii, au condiionat o nou abordare din partea Bncii. Elementele acestei abordri sunt precum urmeaz: (i) Sincronizarea STFGCC din Moldova cu obiectivele Strategiei Naionale de Dezvoltare (SND) i adoptarea, la general, a unei abordri care subliniaz calitile de lider ale rii prin eforturi de consolidare a sistemelor rii, inclusiv cele pentru achiziii publice; (ii) Ulterior, abordarea problemei guvernrii în Moldova, atât în calitate de unul din pilonii SPT, cât i ca platform complex, care este la temelia celorlali doi piloni ai SPT ­ competitivitatea i dezvoltarea uman; (iii) Continuarea angrenrii cu guvernul în latura de ofert a unei guvernri adecvate prin intermediul seriilor de CSRS, agendei nefinalizate a reformelor guvernrii publice (MFP, RAP i RSP), prin accelerarea implementrii serviciilor electronice pentru afaceri i persoanele fizice, cât i prin msuri de creare a unui mediu competitiv de afaceri, recunoscând, îns, faptul c, progresul realizat în aceste direcii ar putea fi gradual i în continuare; (iv) Transpunerea eforturilor i resurselor incrementale în msuri de fortificare a laturii de cerere a guvernrii adecvate (LCGA) la nivel de ar, sector i proiect. 49 (v) Sprijinirea rolului principal al donatorilor în eforturile de combatere a corupiei acolo, unde acetia au programe active i avantaj comparativ; continuarea prestrii bunurilor publice pentru monitorizarea i analiza interstatal a guvernrii. Punctele de pornire i programul sugerate. La nivel de ar, agenda de reforme ce deruleaz în sectorul public, implementat prin intermediul împrumuturilor pentru politici CSRS, granturilor pentru reforma GSP i asistenei tehnice, va rmâne punctul principal de pornire pentru promovarea reformei sistemelor de guvernare central i pentru reducerea oportunitilor i stimulentelor pentru corupie. Implementarea soluiilor de guvernare electronic în gestiunea financiar, achiziii i prestarea serviciilor, de asemenea, va îmbunti guvernarea i va reduce oportunitile pentru corupie. Continuând progresul remarcabil realizat în reformele managementului finanelor publice, Banca îi va extinde eforturile sale asupra agendei sistemelor rii, cu accent pe achiziiile publice, auditul intern i extern, la fel ca i pe creterea competenelor autoritilor centrale i ale ministerelor de ramur în gestiunea bugetului corelat performanei. Aceasta va servi drept fundament pentru o tranziie treptat spre un sprijin bugetar mai mare, dup cum solicitat de autoriti. Punctele specifice de pornire pentru strategia SPT la nivel de ar i de sector ar putea fi precum urmeaz: (a) Ameliorarea planificrii sectoriale a investiiilor în infrastructur, sntate i învmânt; (b) Reforma sistemului de salarizare în serviciul public pentru a oferi stimulente suplimentare; (c) Fortificarea mecanismelor de dezvluire a informaiei publice pentru a îmbunti cile de comunicare a sugestiilor i recomandrilor; (d) Dezvoltarea în continuare a potenialului de export în sectorul agricol i promovarea securitii produselor alimentare fr a distorsiona stimulentele de producie în scopul ameliorri rezultatelor rurale i reducerii stimulentelor pentru migraia în afar; (e) Creterea transparenei în raportarea financiar corporativ, astfel atrgând fluxuri investiionale mai mari din afar; (f) Fortificarea sectorului bancar i a intermedierii financiare a fluxurilor de remitene, pentru a le face disponibile pentru investiii; (g) Sporirea eficienei serviciilor guvernamentale prin aplicarea soluiilor de guvernare electronic (de exemplu, guvern electronic; achiziii electronice); (h) Abordarea laturii de cerere a guvernri adecvate (LCGA) prin implicarea actorilor vulnerabili cu potenial ascendent (ptura medie) i interes pe termen mai lung în guvernare adecvat ­ de exemplu, asociaiile din sectorul privat i civil, prin creterea competenelor pentru aciuni colective i pledoarie. Riscurile i atenuarea acestora. Portofoliul de investiii va continua s se confrunte cu riscuri fiduciare; totui, Banca trebuie s continue s promoveze utilizarea sistemelor rii pentru anumite sectoare i proiecte acolo, unde riscurile reziduale nu sunt prohibitive dup atenuare. Principalele msuri de atenuare pentru fortificarea controalelor fiduciare la nivel de portofoliu i proiect vor include: (i) investirea într-o înelegere mai profund a devizelor de cheltuieli (DC) i gestiunea entitilor corporative de stat, planificarea strategic a investiiilor i prevederea în buget a alocaiilor de capital pentru a dezvolta dialogul în 50 aspect de politici în aceste domenii; (ii) creterea în continuare a competenelor pentru perfecionarea sistemului de achiziii publice, (iii) depistarea unui model optimal de tranziie de la UIP; precum i (iv) fortificarea propunerii de proiect prin adugarea controalelor pe parcursul ciclului de proiect i o supraveghere public mai ampl. În baza celor elucidate, Banca va examina posibilitatea pregtirii, pe parcursul acestui SPT, pentru implementarea primului împrumut investiional, care va fi implementat utilizând doar sistemele rii. Rezultatele i monitorizarea acestora. Monitorizarea rezultatelor STFGCC din Moldova va cuantifica succesul prin monitorizarea indicatorilor acionabili i armonizarea rezultatelor finale la matricea rezultatelor de dezvoltare i a politicilor SPT intercorelate descendente. Progresul realizat în implementare va fi monitorizat prin intermediul rapoartelor existente i adaptate STFGCC ale rii i al rapoartelor de portofoliu privind FGCC ale ECCU2, iar Comisia ECCU2 FGCC va oferi consultan privind aciunile de remediere. *** Anexa prezentat în continuare elucideaz detalii despre strategia de ar a Moldovei privind fortificarea guvernrii i combaterea corupiei. Strategia definete obiectivele i abordarea STFGCC rezultant din experiena de pân acum a Bncii, precum i principalele provocri identificate i promotorii reformei pe termen mediu; ulterior, strategia prezint rezumatul selectivitii / concesiunilor sectoriale i tematice, bazându-se pe consultrile realizate cu echipa de ar a Bncii, Guvernul i donatorii; în cele din urm, inând cont de magnitudinea riscurilor fiduciare i atenuarea acestora, strategia elucideaz prioritile STFGCC pentru anii 2009-2012 i ofer recomandri privind un program "adecvat" i un cadru pentru raportarea rezultatelor. Guvernarea, creterea economic i reducerea srciei 1. Recenta cretere economic impuntoare a Moldovei a fost condiionat de creterea consumului domestic, migraiune i fluxul de remitene, dar exist dubii serioase vizavi de durabilitatea acestui model pe termen mediu. Moldova a înregistrat realizri impresionante la capitolul cretere economic i reducerea srciei ­ o cretere economic medie de 7,0 la sut anual, începând cu anul 2001 i realizri remarcabile în indicatorii tranziiei. Este probabil o reducere considerabil a fluxurilor de remitene ca urmare a crizei economice globale, în timp ce investiiile directe strine i alte fluxuri interne de capital sufer, forând o reducere a cererii domestice i probabil o cretere mai lent în viitorul apropiat. 2. Guvernarea rmâne în continuare o provocare considerabil pentru creterea economic i reducerea srciei în Moldova. Tabloul în ansamblu ce rezult din studiile diagnostice i analitice ample efectuate de Banc i ali donatori 17 relev obstacole de 17 Aceast evaluare a guvernrii se bazeaz pe rezultatele scanrii vulnerabilitii la corupie (CVS, 2008); Studiului asupra cheltuielilor publice i responsabilitii financiare (CPRF, 2008); Analizei cheltuielilor publice (ACP, 2006); Raportului de ar asupra evalurii achiziiilor (RTEA, 2006); Programului de evaluare a sistemului financiar (PESF, 2007); Evalurii de ar instituionale i a politicilor (ETIP, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri i performanei întreprinderilor (SMAPI, 2005); Studiului vieilor în tranziie (LiTS, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri (2007); i ale altor studii i evaluri efectuate de donatori, de exemplu, Raportul GRECO (grupul de state contra corupiei) al Consiliului Europei (2006) i Studiul asupra combaterii corupiei MOLICO (combaterea corupiei i 51 guvernare i premize limitate pentru soluii prompte. Aceste limitri sunt complexe i se datoreaz nu doar factorilor structurali externi, dar i valorilor prevalente i motenirilor instituionale. Progresul este încetinit datorit echilibrului instituional precoce i care creeaz premize pentru concentrri mari ale puterii de stat, ce favorizeaz capturarea de ctre interesele particulare. Sectorul privat este slab, iar societatea civil este fragmentat 18. Mai mult ca atât, perspectivele de aderare la UE ale Moldovei sunt îndeprtate 19 i ca urmare lipsete o motivaie puternic pentru reforme instituionale i fortificarea guvernrii. În pofida acestor constrângeri, Moldova a rmas în continuare devotat angajamentului su fa de reformele de pia i procesul electoral competitiv; majoritatea moldovenilor prefer o form democratic de guvernare. 3. Corupia omniprezent contribuie la cultura rspândit pe larg a cinismului i a senzaiei c publicul este lipsit de drepturile sale de ceteni. Comparat cu un eantion de ri din fosta Uniune Sovietic (FUS), Moldova este cotat mai bine sau la acelai nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanei (Fig.1). Totui, Moldova se Fig.1 Rezultatele de dezvoltare i guvernare Control of Corruption evideniaz la capitolul pli "neoficiale" în 10.0 curile civile, învmântul public i 9.0 8.0 7.0 sntatea public. O-treime din populaie Quality of Policies 6.0 Child Mortality Rate under 5 5.0 consider c în cadrul prezentului guvern 4.0 3.0 corupia s-a majorat 20. Acelai studiu a 2.0 1.0 0.0 constatat c 70 la sut din populaie consider corupia un fenomen rspândit pe Access to improved water Average FDI Inflows larg; 78 la sut au opinat c situaia cu source corupia în Moldova s-a înrutit recent, iar 64 la sut au afirmat c corupia era "ceva Average GDP Growth normal i inevitabil." Cetenii intervievai ECA Moldova consider c cele mai corupte instituii sunt poliia, vama, instituiile judiciare, More corruption today than in instituiile de persecutare i ministerele; cel 1989 mai puin corupte sunt Biroul Naional de 125.0 Getting ahead in life using Statistic, primriile, militarii i consiliile nepotism and criminal or Prefere Democratic Governance 21 locale. corrupt practices 55.0 4. Guvernul recunoate guvernarea i - 15.0 Unofficial payments in the civil combaterea corupiei ca fiind provocri courts Trust in People serioase; totui, în timp ce angajamentul arta bine pe hârtie, implementarea a fost inconstant, iar realizrile ­ variabile. În Unofficial payment in public education Unofficial payment in the public health anul 2000 Moldova a iniiat reforma ECA Moldova anticorupie; cu asisten din partea donatorilor majori guvernul a demarat Sursa: autorii; datele IGG, ETIP, SVT, ODM modernizarea capacitii legale i splrii banilor, 2007); evaluarea de baz din partea USAID/Corporaia Provocrile Mileniului (CPM, 2007); analiza instituional efectuat de proiectul de asisten tehnic comunitii statelor independente (UE TACIS, 2007). 18 Peste 30 de partide politice i circa 7.000 de ONG activeaz preponderent în Chiinu. 19 Una din precondiiile înaintate de UE pentru a dezbate includerea Moldovei în calitate de membru este soluionarea tuturor revendicrilor frontaliere i teritoriale adiacente aferente conflictului transnistrean. 20 Studiul anticorupie MOLICO 2007, Chiinu, Consiliul Europei. 21 About 80 percent of Moldovans believe that almost all civil servants are corrupt; many citizens typically solve problems with the authorities by bribing civil servant with money (73 percent), gifts (65 percent), or favors (60 percent). Since 2005, corruption among parliamentarians and ministers has grown; 52 instituionale pentru reducerea corupiei i splrii banilor, precum i implementarea noilor instrumente legislative i politici. Instituional vorbind, Moldova a optat pentru crearea unei agenii specializate robuste ­ Centrul pentru combaterea crimelor economice i corupiei (CCCEC) ­ responsabil pentru analiza, prevenirea, cercetarea i persecutarea corupiei. 22 Totui, este vehiculat pe larg percepia c unele anchete CCCEC sunt motivate politic i se axeaz pe corupia minor i nu pe cea de proporii. Mai mult ca atât, CCCEC a apelat la împuternicirile sale preponderent pentru a combate corupia în sectorul privat i nu în instituiile publice, dup cum a fost intenia iniial. Reformele legislative au fost cluzite de progresul msurat de Strategia naional pentru prevenirea i combaterea corupiei din anul 2005 i de Planul de aciuni aferent, la fel ca i de Planul de aciuni cu UE. Totui, dup cum reflectat în clasamentul internaional, progresul a fost modest. Indicele de corupie al Transparency International (TI) s-a ameliorat minimal, de la 2,8 în anul 2007 la 2,9 în anul 2008, plasând Moldova în clasament pe poziia 100 de pe 111, din 180 de ri. Potrivit constatrilor ETIP a Bncii Mondiale, Moldova rmâne în urma comparatorilor si din EAC la capitolele transparen i responsabilitate i este cotat la egal cu Bosnia-Heregovina, Muntenegru, Serbia, Rusia i Ucraina. 23 5. Recent, eforturile anticorupie ale guvernului par s se fi accelerat, dei mult- ateptatele rezultate mai urmeaz înc a fi observate. Strategia naional de dezvoltare (SND) indic un angajament reînnoit din partea guvernului pentru combaterea corupiei. SND identific prioritile, cum ar fi independena judiciar, consolidarea în continuare a sistemului judiciar, limitarea împuternicirilor vaste ale procuraturii generale i accentuarea eforturilor preventive anticorupie. În pofida unor neajunsuri, cel puin pe hârtie, regulile de rspundere a funcionarilor publici ofer baza pentru implementarea robust a reformelor. De exemplu, sistemul de imuniti limitate ca i durat este superior celor din unele ri, dei acoperirea cu imuniti este excesiv de vast i scutete nu doar membrii de parlament i preedintele, dar i o lung list de procurori, judectori i funcionari publici. 6. A fost realizat un progres în reforma achiziiilor publice în vederea alinierii la acquis-ul European. Potrivit datelor statistice ale Ageniei Achiziiilor, în ultimii ani, proporia contractrii dintr-o singur surs a diminuat de la 16 la sut (din valoarea total) în anul 2004 pân la 7,2 la sut ctre în anul 2006. În octombrie 2007 a intrat în vigoare noua lege cu privire la achiziii. Din structura central de achiziii a Ministerului Economiei a fost creat o agenie de achiziii publice, care raporteaz Prim Ministrului. 7. Moldova este parte la regimurile internaionale de combatere a activitilor transfrontaliere ilicite, combaterea splrii banilor i contracararea finanrii terorismului (AML-CFT) i anti-trafic. În iulie 2007 guvernul a adoptat legea privind prevenirea i combaterea splrii banilor i finanrii terorismului 24, iar CCCEC a fost desemnat responsabil pentru coordonarea i implementarea legii. În perioada anilor 2007- 2009, Comisia naional pentru combaterea traficului a adoptat un nou plan de aciuni pentru combaterea traficului de droguri. Mai mult ca atât, Moldova a ratificat Convenia European privind lupta împotriva traficului de fiine umane din anul 2008, iar în 2007 a adoptat noua lege privind paza. În cele din urm, în anul 2008 Parlamentul a adoptat o lege privind asistena juridic internaional în aspecte penale. 22 www.CCCEC.md 23 Indicatorul ETIP evalueaz msura în care un funcionar executiv poate fi tras la rspundere de electorat i de legislativ i instituiile judiciare pentru utilizare de fonduri i rezultatele aciunilor sale, la fel ca i msura în care angajaii publici din executiv sunt impui s raporteze cu privire la utilizarea surselor financiare, deciziile administrative i rezultatele obinute. 24 Legea nr.190-IX, din iulie 2007, intrat în vigoare din septembrie 2007. 53 8. Reieind din capacitatea i resursele limitate ale societii civile din Moldova, impactul su asupra impunerii unei rspunderi pe prestaiile guvernului sau interesele private este destul de slab. Dei societatea civil din Moldova este implicat activ i multilateral în acoperirea nevoilor sociale identificate i reprezentând de asemenea un spectru larg de valori civice (de la guvernare adecvat, stabilitate social, protecia consumatorilor, aspecte gender i minoriti, srcie i protecia social, standarde ambientale, precum i alte interese publice), aproape jumtate din ONG-uri activeaz în sectorul social. Majoritatea ONG-lor din Moldova se confrunt cu probleme financiare. În pofida rolului recunoscut al ONG-lor în ameliorarea eficacitii i receptivitii guvernrii în multe ri, doar 28 la sut 25 din publicul din Moldova se exprim favorabil despre ONG- uri. Proiectele finanate de donatori rmân principala surs de finanare a ONG-urilor. Capacitatea ONG-lor de a monitoriza reformele specializate sau complexe este perceput ca fiind foarte sczut de asemenea i pe motiv de existena lacunelor în competene i deprinderi în organizarea campaniilor de pledoarie i angrenarea eficient a Guvernului. Efortul Bncii Mondiale în materie de guvernare i reform instituional pân în prezent 9. SAT 2004 a plasat un accent deosebit pe guvernare i anticorupie i a abordat guvernarea din sectorul public drept unul din cei trei piloni aliniai la obiectivele de program ale SCERS a guvernului. Un portofoliu impresionant de împrumuturi i servicii analitice 26 s-a axat pe implementarea a dou obiective de guvernare i reform instituional ale SAT: fortificarea capacitii sectorului public de a elabora i implementa politici publice; îmbuntirea transparenei i rspunderii pentru MFP i îmbuntirea percepiilor publice despre guvernare. Principalele intervenii de împrumuturi i asisten tehnic au vizat reforma MFP, reforma serviciului public, reforma curilor i angrenarea societii civile în deciziile legate de creterea economic i reducerea srciei. 10. La general, implementare a fost satisfctoare. Totui, majoritatea rezultatelor se refer la produse i s-a remarcat un impact limitat asupra nivelului perceput al corupiei. Mai mult ca atât, dei progresul realizat în reforma MFP i achiziiile publice a fost constant, rezultatele pozitive ale reformei administrrii publice i reformei serviciului public nu s-au materializat, pe msur, pe parcursul SAT 2005-2008. Una din cele mai importante realizri a fost lansarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), rezultând în posibilitatea crerii unui singur cont în trezorerie pentru toate tranzaciile bugetare. 27 Sistemele informaionale pentru managementul financiar (SIMF), elaborate cu AT din proiectul MFP, au contribuit la creterea calitii pregtirii bugetului i gestiunii cheltuielilor. A fost elaborat un sistem de control financiar intern i audit ce corespunde exigenelor UE. A fost creat o unitate central pentru politici pentru a îmbunti deciziile în materie de politici i a le orienta spre reducerea srciei. Curtea de conturi (CC) se transform într-o instituie de stat de audit (ISA) capabil, ce corespunde standardelor internaionale 28. 25 Studiul PPI, aprilie 2008 http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=31 26 Portofoliul de împrumuturi a inclus: grantul FDI pentru reforma curilor (AF06); creditul pentru susinerea reducerii srciei (AF07; AF08); fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administrrii publice (AF07); managementul finanelor publice (AF07); Portofoliul altul decât împrumuturile a executat zece produse diagnostice i de asisten tehnic: not asupra guvernrii ascendente (AF05); AT în guvernarea serviciilor publice (AF06, AF07); not asupra guvernului local i serviciilor comunitare (AF07); analiza finanelor publice (AF07); AT-FDI în achiziii publice (FY07); AT pentru Curtea de conturi (AF07); evoluia reformei administraiei publice centrale (progresul); analiza de ar a rspunderii financiare (2006); FSAP (2007); scanarea vulnerabilitii la corupie (AF08); 27 Cu excepia fondurilor medical i social, care dein în continuare conturi separate cu Banca Naional a Moldovei. 28 Modernizarea CC este asistat de instituia naional de audit a Suediei, este finanat din fondul fiduciar multi-donator (FFMD), executat de Banca Mondial. 54 11. O proporie considerabil a eforturilor în guvernare din SAT 2005 a fost sprijinit de fondurile fiduciare ale donatorilor. În timp ce acest fapt i-a permis Bncii s amplifice resursele sale limitate, aceasta a condiionat o careva fragmentare a eforturilor i o utilizare suboptimal a sinergiilor cu alte pri ale portofoliului. Actuala strategie prezint activitile FGCC sub form de pilon exhaustiv ca recunoatere a anvergurii i necesitii examinrii unor atare sinergii în continuare. Riscurile fiduciare în portofoliul Bncii i atenuarea acestora 12. Riscul fiduciar în proiectele finanate de Banc în Moldova este substanial i peste mediile din EAC. La finele anului fiscal 2008 al Bncii, portofoliul din Moldova a inclus 14 operaiuni (inclusiv, FGM), majoritatea proiectelor în derulare fiind calificate ca fiind satisfctoare pentru progresul realizat la capitolul obiectiv de dezvoltare i implementare. Echipa care a analizat prevederile de implementare i care a evaluat vulnerabilitatea la corupie în anul 2008 a conchis c vulnerabilitatea la corupie în proiectele finanate de Banc în Moldova este substanial.. Sistemul de monitorizare a managementului financiar (MF) al Bncii recunoate Moldova drept ar cu "risc sporit", cu riscuri fiduciare considerabile (11 la sut) în proiectele de investiii active (Fig.2) comparativ cu media din regiunea EAC (6 la sut). 13. Achiziiile reprezint un aspect deosebit de vulnerabil al portofoliului Bncii pentru Moldova. Personalul fiduciar al proiectului este presat de ageniile de implementare s influeneze Fig.2. Nivelul riscurilor MF în Moldova rezultatele de licitaie ale evalurii i procesele de FM Risk Band - All ECA, Moldova desemnare a contractelor. În pofida augmentrii examinrii High Risk minuioase din partea Bncii i intensitii analizelor Substantial Moderate 100% anterioare, msurile de atenuare par s exercite un efect Low Risk limitat pe motiv de urmtoarele patru cauze principale: 80% valorificarea insuficient de ctre ageniile de 60% implementare a instrumentelor de gestiune a portofoliului i 40% a proiectului; prevederi inadecvate pentru controalele 20% interne i auditul extern; rotaia mare a cadrelor în rândul 0% ECA Moldova consultanilor fiduciari; precum i dezvluirea inadecvat a RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008 informaiei. FM ISR Ratings - All ECA, Moldova U 14. Urmeaz a fi încurajai paii pentru perfecionarea MU sistemelor rii i sporirea valorificrii acestora în cadrul 100% HS S operaiunilor finanate de Banc. Reieind din realizrile 80% MS Moldovei i riscurile sistemice sporite, o atare abordare 60% urmeaz a fi aplicat de la caz la caz i doar dac riscurile 40% reziduale dup atenuare sunt considerate ca fiind 20% acceptabile. Totui, actuala strategie consider c, prin 0% ECA Moldova orientarea în aceast direcie, agenda guvernrii ar putea RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008 rezulta în caliti de lider suplimentare pentru ar i în cele din urm s contribuie la o eficacitate mai mare în dezvoltare. Atenuarea riscurilor fiduciare prin ameliorarea controalelor fiduciare i oferirea asistenei Moldovei în consolidarea capacitii sistemului de achiziii al guvernului, la fel ca i în identificarea unui model optimal de implementare UIP, vor constitui una din prioritile fiduciare principale pentru urmtorul ciclu SPT. 15. Identificarea modelului potrivit de implementare se confrunt cu concesiuni considerabile între riscurile pentru proiect i transferul de cunotine i competene. 55 Majoritatea proiectelor de investiie sunt implementate de uniti tradiionale de implementare a proiectelor (UIP); au fost depuse eforturi recente pentru o integrare mai bun a implementrii proiectelor cu agenii responsabili pentru executarea general a proiectelor. Exist trei modele distincte (Caseta 1) aplicabile implementrii împrumuturilor de investiie din Moldova. Totui, experiena denot faptul c niciunul din aceste modele nu poate asigura protecia deplin a proiectului contra manipulrii rezultatelor licitaiilor sau desemnrii contractelor. De aceea, ca parte a prevederilor de tranziie spre integrarea UIP, este necesar a efectua o evaluare a gradului de pregtire pentru a determina i remedia criteriile, lacunele i planul de tranziie în direcia valorificrii mai mari a sistemelor rii. 16. Între timp va fi necesar a depune eforturi suplimentare pentru a perfeciona controalele fiduciare la nivel de ar. Analiza minuioas la nivel de ar urmeaz s includ gestiunea întreprinderilor aflate în proprietatea statului, planificarea Caseta 1. Modele de UIP în portofoliul din strategic a investiiilor i stabilirea Moldova bugetului pentru alocaii capitale. Tot (i) "Segregarea" complet prevede consultanii fiduciari mai mult, Banca a valorificat elemente s nu fie integrai în instituia implementatoare; acest ale sistemelor rii i instituiile model opune cea mai mare rezisten presiunilor nedorite existente, astfel reducând cheltuielile din partea beneficiarilor i a ageniilor de implementare, dar determin cel mai mic grad de proprietate asupra de tranzacie din proiectele de investiie procesului din partea prii împrumutate; ale Bncii. Realizarea acestui fapt va (ii) "Agentul legal" este versiunea extrem a necesita o modernizare în continuare a "segregrii", în care toate împuternicirile i autorizrile controalelor fiduciare publice i sunt preluate de UIP, care este creat ca entitate legal doar pentru implementarea proiectelor. Neajunsul const avansri în planificarea i executarea în dependena total de integritatea personalului UIP i investiiilor publice. Creterea lipsa complet de transfer al cunotinelor i valorificrii acestor elemente competenelor ageniei guvernamentale. (inclusiv, utilizarea Trezoreriei, (iii) "Funcia fiduciar contractat din afar" Curii de Conturi pentru audit i reprezint un model hibrid, în care beneficiarii sunt responsabili de implementare i nominalizeaz personal regulile naionale pentru achiziii) va în funcie de coordonatori de proiect, iar neajunsul este rezulta în substituirea treptat a similar modelului de agent legal descris mai sus. condiiilor Bncii, cu utilizarea (iv) "Sisteme de ar absolut integrate" reprezint deplin a sistemelor rii i, dei modelul în care implementarea responsabilitii de acest fapt nu va fi fezabil pe durata management este a ministerelor, iar beneficiarii valorific fluxul de fonduri prin intermediul sistemului trezorerial. prezentei SPT, se anticipeaz Cel mai evident neajuns este riscul existent în achiziii realizarea pailor în direcia datorit capacitii slabe a guvernului. pregtirii pentru aceasta. Strategia FGCC a Bncii pentru Moldova pentru anii 2009-2012 17. Îmbuntirea guvernrii în Moldova are un loc central pentru dezvoltare. Totui, exist un mare decalaj între nivelul curent al calitii guvernrii i aspiraiile rii de aderare la UE. Agenda nefinalizat a reformei GSP impune abordare de extindere din partea Bncii. Dei Guvernul manifest dorin i angajament pentru realizarea unei guvernri perfecionate i a agendei anticorupie, eforturile sale sunt limitate de dinamica politic intern a rii. De aceea, eforturile anterioare ale Bncii s-au axat în principal pe latura de ofert a instituiilor de guvernare i s-au axat pe Guvern ca pe principala parte cointeresat i client. Ultimele rezultate SAT indic realizarea unui angajament redus cu sectorul civil i actorii cointeresai din sectorul privat pentru a genera cerere pentru transparen i rspundere mare în prestarea serviciilor publice de ctre guvern. 18. Obiectivul strategic pe termen mai lung al strategiei Bncii privind guvernarea va fi oferirea de asisten Moldovei în dezvoltarea unei guvernri în baza legii, care s sprijine opiunea pro-UE i va reduce din handicapul care desparte calitatea 56 instituional din Moldova de cea din statele membre ale UE. Strategia CGAC a Bncii va continua s sublinieze latura de ofert a interveniilor, dar le va suplini cu o atenie sporit fa de cererea de guvernare adecvat. Mai mult ca atât, eforturile pentru perfecionarea instituiilor din Moldova vor fi lrgite pentru a include planificarea sectorial a investiiilor, raportarea financiar corporativ, aprofundarea sectorului financiar i altele, ca recunoatere a rolului pe care guvernarea adecvat îl joac nu doar în prestarea serviciilor publice, dar i în investiii i ameliorarea competitivitii economice. 19. Rspunsul strategic sugerat al Bncii va aborda provocarea de guvernare din Moldova în calitate de pilon i în cadrul unui context multilateral pentru a sprijini obiectivele celor doi piloni SPT, alineate la SND a Guvernului ­ competitivitate i dezvoltare uman. Abordarea adoptat de Banc se va baza pe trei imbolduri principale, reieind din resursele limitate ale Bncii, domeniile de eficacitate ale Bncii i probabilitatea obinerii rezultatelor: Continuarea angrenrii strategice a guvernului în latura de ofert a guvernrii prin implementarea seriei de CSRS i a agendei nefinalizate a reformei guvernrii publice (MFP, RAP i CSR) i printr-un mediu de afaceri competitiv la nivel de ar; Susinerea rolului donatorilor în efortul anticorupie acolo, unde donatorii au programe active i au fost mai eficieni i au un avantaj comparativ; prestarea bunurilor publice pentru analiza i monitorizarea guvernrii la nivel de ar prin instrumentele Mediul de afaceri (MA), Studiul asupra mediului de afaceri i performanei întreprinderilor (SMAPI) i indicatorul global al guvernrii (IGG), sau prin diagnosticul cofinanrii (de exemplu, SIGMA), care ar putea deschide noi oportuniti pentru antrenarea donatorilor în promovarea agendei anticorupie; Intensificarea efortului incremental i majorarea resurselor în domeniile, în care eforturile Bncii vor oferi rezultatele pe termen mediu, adic diagnosticul guvernrii sectoriale, latura de cerere a guvernrii, consolidarea sistemelor rii i achiziii publice. (i) La nivel de ar: asigurarea durabilitii reformei sistemelor centrale 20. Activitile în derulare ale reformei sectorului public, vizate prin intermediul împrumuturilor pentru politici CSRS i asistenei tehnice a sistemului generalizat de preferine (SGP), vor rmâne principalele intervenii de împrumut pentru stimularea reformei sistemelor de guvernare central. Programul CSRS, asigurând dialogul i declanatorii intersectoriali, va oferi pârghiile pentru promovarea perfecionrii proceselor de management al investiiilor publice, în timp ce proiectele în desfurare ale Bncii pentru reforma administrrii publice centrale, stabilind un serviciu public în baz de merite i asigurând gestiunea eficient a finanelor publice i diminuarea poverii birocratice, vor crete competenele pentru a reduce oportunitile i stimulentele pentru corupie. 21. Banca va depune eforturi în vederea pregtirii terenului pentru augmentarea sprijinului bugetar, prin consolidarea capacitii de planificare strategic, determinare a bugetului i monitorizare a performanei, la fel ca i de creare a stimulentelor potrivite, care reiese din gestiunea îmbuntit a sectorului public. Realizarea acestui fapt va necesita o modernizare în continuare a controalelor fiduciare publice i progres în planificarea i executarea investiiilor publice. Aceasta va fi implementat prin fortificarea capacitii guvernului central de gestiune a implementrii CSR i RAP, promovarea reformei MFP (care va asigura utilizarea adecvat a planificrii i monitorizrii achiziiilor), sprijinind dezvoltarea continu a achiziiilor publice, inclusiv achiziiile electronice, i actualizarea competenelor CC i reforma sistemului de salarizare în serviciul public. Fortificarea 57 capacitii de gestiune a sectorului public i asigurarea elementelor principale ale unui sistem perfecionat în ar (de exemplu, finalizarea reformei finanrii publice i structura pentru prognoze pe termen mediu, alinierea cheltuielilor la prioriti, precum i fortificarea capacitilor pentru achiziii publice) va crea premise pentru tranziia la sprijinul bugetar i abordri la nivel de sector pe termen mediu i lung. ii) La nivel de sector: riscuri i oportuniti pentru sprijinul bugetar 22. Diagnosticul evalurii guvernrii sugereaz urmtoarele domenii de dezvoltare pentru creterea eficacitii guvernrii la nivel de sector ca rspuns la provocrile identificate în guvernarea sectorial: Ameliorarea planificrii investiiilor sectoriale în infrastructur, sntate i educaie pentru asigurarea unei eficaciti mai mare i alinierea strategic a cheltuielilor publice; Reforma sistemului de salarizare în serviciul public întru crearea stimulentelor pentru ameliorarea gestiunii sectorului public; Fortificarea mecanismelor de dezvluire a informaiei publice întru creterea rspunderii; Consolidarea infrastructurii / intermedierii financiare pentru fluxurile de remitene i creterea transparenei în raportarea financiar corporativ întru promovarea investiiilor; Dezvoltarea potenialului de export pentru sectorul agrar i promovarea securitii produselor alimentare fr distorsionarea stimulentelor de producie întru crearea oportunitilor de venituri în zonele rurale i prevenirea exodului forei de munc; Creterea eficienei serviciilor guvernamentale prin aplicarea guvernului electronic; soluiilor de achiziii electronice); 23. Tabelul 1 ce urmeaz prezint rezumatul interveniilor AAC legate de programul de guvernare, preconizate în cadrul SPT. Programul reflect un diagnostic detaliat al guvernrii i o serie de consultri cu partenerii implicai, donatorii i autoritile i este axat pe aprofundarea înelegerii legturilor dintre diversele provocri sectoriale din guvernare i rezultatele generale de dezvoltare. Acesta este elaborat pentru îmbuntirea eficacitii asistenei eseniale a Bncii, finanat de AID, inclusiv prin accent pe msurile de sporire a cererii pentru guvernare adecvat. Programul consolidat este prezentat în Tabelul 1 ce urmeaz. Tabelul 1. Programul sugerat FGCC al Bncii Unitatea Sursa de Sector / subiect AAC Sarcini responsabil Comentariu finanare Management macroeconomic; cretere economic; ocuri, CEM ­ cretere i competitivitate ECSPE În derulare AID predictibilitate Monitorizarea AT ameliorarea competitivitii ECSPF În derulare AID Guvernarea sectorului privat Raportarea finanrii corporative ECSPF/PS În derulare AID/FF Capacitatea de planificare a investiiilor din Infrastructur ECSSD Nou AID/FF sector INF Not asupra guvernrii locale, servicii ECSPF În derulare AID Guvernare local comunitare Sntate, învmânt i Guvernare i reforma sntii ECSHD În derulare AID protecia social Gestiunea sectorului public, RAP centrale (monitorizare) ECSPE În derulare AID 58 rspundere i combaterea Evalurile sistemelor rii ECSPS/PE Nou FF corupiei (iii) La nivel de proiect: planurile de aciune ale proiectului 24. La nivel de proiect, strategia se va axa pe integrarea în continuare a msurilor anticorupie în proiectele i programele sectoriale i pe fortificarea planului proiectului. În baza volumului în cretere a practicilor bune ale Bncii, strategia vizeaz implementarea acestui obiectiv în trei moduri: Un plan chibzuit al proiectului i o supraveghere chibzuit a portofoliului fiduciar pe parcursul ciclului de proiect; Proces de analiz i abordare de tip portofoliu; Rspundere i supraveghere social, îmbuntirea supravegherii publice; Procesul didactic al personalului i formare pentru cadrele operaionale i echipele de coordonare. Donatori, parteneriate i comunicare 25. Chiar i în condiiile creterii recente a economiei i majorrii fluxurilor sau remitenelor, proporia de asisten oferit de donatori în Moldova a rmas considerabil comparativ cu cheltuielile statului; criza financiar global i recesiunea ar putea în continuare s accentueze aceast dependen. Asistena donatorilor ar fi vital pentru continuarea dezvoltrii instituionale a rii i reforma guvernrii în aspect de combaterea corupiei (facei referin la Tabelul 2). În luna mai 2006, Guvernul i donatorii principali au semnat un Cadru de parteneriat pentru dezvoltare pentru a implementa Declaraia de la Paris cu privire la sporirea eficienei asistenei i armonizare din 2005. Astfel, Guvernul s-a angajat s creasc competenele în conducerea efortului de armonizare prin perfecionarea sistemelor rii i crearea premiselor pentru tranziia la sprijinul bugetar. 26. Donatorii majori din Moldova includ UE 29, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) 30, precum i o serie de donatori bilaterali. Printre acetia din urm, cei mai remarcabili contribuitori sunt USAID 31/CPM 32, Suedia (ASDI), PNUD33, Regatul Unit (DFID) i Olanda. rile din Europa de Est, inclusiv România, Polonia, Republica Ceh, Letonia i Lituania ofer de asemenea asisten, preponderent pentru creterea competenelor 29 Strategia de asisten a rii UE 2007-11 stipuleaz (i) dezvoltare democratic i ameliorarea guvernrii; (ii) reforma reglementrii i creterea competenelor administrative; plus (iii) reducerea srciei i creterea economic. În februarie 2005 a fost aprobat un Plan de aciuni UE/Moldova pentru trei ani; cel mai recent raport asupra progresului realizat dateaz din decembrie 2006. 30 Strategia de asisten a rii BERD 2007 se axeaz pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin instituiilor financiare i infrastructurii publice. 31 Principalele prioriti ale USAID includ ameliorarea mediului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea comunitilor robuste i a instituiilor democratice ce poart rspundere, precum i asisten în controlul majoritii riscurilor periculoase din sntatea public. 32 În decembrie 2006 Moldova a beneficiat de un grant în valoare de 24,7 milioane de dolari SUA din partea Corporaiei Provocrile Mileniului (CPM) pentru a implementa un plan anticorupie de doi ani, compus din cinci componente: (i) consolidarea capacitii sistemului judiciar în prevenirea i combaterea corupiei; (ii) fortificarea competenelor de monitorizare ale societii civile i mass-mediei; (iii) prevenirea i împiedicarea corupiei în sistemul sntii; (iv) împiedicarea corupiei în rândul administraiei vamale, fiscale i în rândul organelor de poliie; plus (v) reforma Centrului de combatere a crimelor economice i corupiei (CCCEC). 33 Strategia PNUD 2007-2011 se axeaz pe (i) guvernare i participare; (ii) acces la serviciile sociale; precum i (iii) dezvoltare regional i local. 59 i ameliorarea guvernrii. 27. Banca va trata coordonarea donatorilor i parteneriatele în scopul obinerii rezultatelor de guvernare drept un alt instrument de prestare. Banca urmeaz s: (i) continue s fie donatorul principal, care s stimuleze principalele pri cointeresate i s mobilizeze resursele donatorilor întru abordarea prioritilor naionale; (ii) s preia conducerea în anumite domenii ale guvernrii acolo, unde deja a stabilit programe i a iniiat dialogul. În domeniile în care ali donatori i parteneri au demonstrat un avantaj dovedit sau în care implementeaz programe de anvergur considerabil, Banca va ceda rolul de donator conductor, oferindu-se, dup necesitate, pentru rolul de convocare i rmânând în continuare un prestator de suport analitic. În continuare sunt prezentate domeniile, în care Banca poate ar putea miza pe rolul coordonator al altor donatori: reforme judiciare (USAID/CPM; PNUD; CE); serviciul vamal, serviciul de paz, poliie; aplicare legii (CE; USAID/CPM); controlul frontalier, serviciul vamal, combaterea corupiei i anti- trafic (CE, USAID); dezvoltare regional i împuternicirea societii civile i a comunitilor locale (DFID; PNUD; CE, USAID). 28. Pe parcursul perioadei de implementare a prezentei SPT, Banca îi va extinde anvergura asupra unei audiene mai ample de entiti din sectoarele public i privat, guvernul sub-naional, sistemul judiciar i societatea civil, pentru a oferi asisten în campaniile anticorupie sau pentru a sprijini iniiativele civice în grup pentru îmbuntirea dezvluirii publice a informaiei i transparen întru reducerea oportunitilor pentru practici corupte i fraud. De asemenea, Banca va trebui s adopte o abordare mai strategic vizavi de comunicare, integrând, la cerere, cartografierea economiei politice i analiza poziiilor principalelor pri cointeresate pentru crearea coaliiilor pe toat durata ciclului de proiect. Mai mult ca atât, Banca va îmbunti transparena tranzaciilor sale prin punerea la dispoziia publicului mai mult informaie despre activitile sale de proiect. Monitorizarea i raportarea rezultatelor FGCC 29. Rezultate i monitorizare. Monitorizarea rezultatelor STFGCC Moldova va cuantifica succesul prin înregistrarea indicatorilor acionabili, integrai în întregime în rezultatele finale ale matricei de rezultate SPT. Progresul realizat în implementare va fi cuantificat prin intermediul rapoartelor portofoliului de ar STFGCC, existente i adaptate, informând despre aciunile de remediere analizate i recomandate de Comisia FGCC a ECCU2. 60 Tabelul 2. Asistena oferit de ctre donatori Moldovei pentru reformele instituionale i ale guvernrii USAID/CPM Eurasia Fon. Germania Republica Mondial Consiliul Europei Olanda Elveia Suedia BERD PNUD Banca DFID Ceh BEI CE Reforma sectorului public, guvernare i decentralizare AP i reforma guvernrii Autoriti locale Administrarea impozitelor Societatea civil Drepturile omului Management i planificare economic Stabilitate macroeconomic Statistic Asisten tehnic i recomandri Supremaia legii Sistemul judiciar Drepturile asupra proprietii Securitate i poliie Dezvoltarea sectorului privat Guvernarea corporativ Climatul investiional ÎMM Reforma reglementrilor Infrastructura Energie Transport APS Gestiunea municipiului Sectorul social Sntate Învmânt Protecie social Alte sectoare i domenii specifice (listai care anume) Combaterea corupiei Alegeri libere i corecte / democraie Mediu ambiant Dezvoltare regional Prevenirea i remedierea conflictelor Mass-media Surs: Compilaia autorilor 61 ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTEN PENTRU MOLDOVA ara: Moldova Data SAT: 14 decembrie 2004 Data Raportului de progres: 25 septembrie 2006 Perioada cuprins de Raportul de finalizare SAT: AF05-AF08 Elaborat de: Dawn Roberts Data raportului: 15 decembrie 2008 I. INTRODUCERE 1. Acest raport examineaz implementarea i eficacitatea Strategiei de asisten pentru ar (SAT), dup cum este definit în documentul SAT din AF05 i ajustat în Raportul de progres SAT din AF07. Pentru a identifica leciile relevante în elaborarea i implementarea noii Strategii de parteneriat cu ara (SPT) bazate pe rezultate, aceast evaluare a inut cont de: Alinierea obiectivelor SAT la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei i rezultatele de dezvoltare anticipate (Seciunea II) Progresele Moldovei în realizarea obiectivelor sale de dezvoltare (Seciunea II) Obinerea rezultatelor SAT i contribuia lor la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei (Seciunea III) Performana Bncii în perioada SAT (Seciune IV) Suplimentar discuiilor cu echipa de ar i alte pri interesate, aceast evaluare se bazeaz pe documente de referin, precum sunt documentele de evaluare a proiectelor, rapoarte de implementare i rezultate (IR), rapoarte de supraveghere (memorii de activitate i rapoarte de oficiu ale Bncii), rapoarte de activiti economice i sectoriale (AES), rapoarte de finalizare a implementrii (RFI) i rapoarte de evaluare i gradaii ale Grupului Independent de Evaluare (GIE) al Bncii i ale Grupului pentru Asigurarea Calitii (GAC). II. OBIECTIVELE STRATEGICE PE TERMEN LUNG ALE MOLDOVEI 2. SAT ce este evaluat în prezentul raport a fost elaborat întru sprijinul Strategiei de cretere economic i reducere a srciei (SCERS), stabilind sprijinul creditar i necreditar al Bncii pentru Moldova în perioada AF05-AF08. SCERS, adoptat în mai 2004, a fost prima strategie de reducere a srciei elaborat de Guvernul Republicii Moldova (GRM) în consultare cu prile interesate i societatea civil. Acest document coninea o evaluare diagnostic a srciei în Moldova i o viziune pentru reducerea durabil i exhaustiv a srciei în perioada anilor 2004-2006. În 2006, SCERS a fost extins pân în 2007. Privire în ansamblu asupra SCERS 3. SCERS a identificat trei piloni pentru soluionarea obstacolelor principale ale rii în dezvoltarea sa pe termen lung: creterea economic durabil, dezvoltarea resurselor umane i protecia social. Utilizând acest cadru, strategia rii a reflectat viziunea pe termen lung de dezvoltare a Moldovei, stabilind prioritile în soluionarea obstacolelor curente pentru 62 creterea economic durabil i reducerea srciei i a identificat obiectivele pe termen mediu ce trebuie realizate în perioada anilor 2004-2006. Aceste obiective au constituit accentul principal al SCERS i au servit drept fore motrice pentru indicatorii i aciunile prescrise: Creterea economic durabil i participativ Reducerea srciei i a inegalitilor i participarea sporit a celor sraci în dezvoltarea economic Dezvoltarea resurselor umane 4. Prioritile pe termen mediu i lung ale Moldovei, identificate în SCERS, au fost explicit relaionate la Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM). ODM au fost adaptate la "realitatea Moldovei," indicatorii-int fiind stabilii pentru a defini o evoluie de succes pân în 2006, 2010 i 2015. 34 Astfel, strategia a indicat prioritile ample pentru dezvoltare i a identificat inte specifice în unele domenii principale, prin intermediul crora se va msura succesul. Contextul SAT i alinierea la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei 5. Strategia de asisten a Bncii pentru Moldova a fost prezentat Consiliului director în contextul unui mediu dificil de politici, i alinierea SAT din AF05 la obiectivele strategice reflectate în SCERS este cel mai bine îneleas prin analiza contextului rii. Tranziia Moldovei spre o economie de pia a fost una dificil, cu o vulnerabilitate sporit fa de ocurile externe, un mediu politic intern volatil i implementare mixt a reformelor. Ambele programe ale FMI (PRGF) i ale Bncii Mondiale (Creditul pentru ajustri structurale III) au fost recent suspendate, cu mai puin de o treime din mijloacele angajate în aceste programe fiind disbursate. Suplimentar, politicile i aciunile propuse în SCERS au reflectat o deviere considerabil de la Programul de revitalizare economic a Moldovei din 2001. Aceste circumstane au generat îngrijorri despre angajamentul GRM fa de programul reformelor articulate în SCERS. 6. SAT a descris o abordare precaut i a sprijinit preponderent intervenii la nivel comunitar în domeniile cu cea mai mare concentraie a srciei ­ inclusiv zonele rurale i orelele mici. Prin definiie, aceste intervenii direcionate aveau drept scop soluionarea necesitilor în unul sau mai muli piloni de dezvoltare legai între ei, definii de SAT: Promovarea unui mediu de pia competitiv, a stabilitii i creterii economice în favoarea celor sraci Minimizarea riscurilor sociale i de mediu, crearea capitalului uman i promovarea incluziunii sociale Combaterea corupiei i îmbuntirea guvernrii în sectorul public. Aceti piloni au organizat prioritile diferit de temele principale pentru dezvoltare identificate în SCERS, îns aceast abordare a fost elaborat exact pentru asigurarea realizrii de ctre Moldova a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu. 34 Pentru discuii suplimentare privind legturile dintre strategia de dezvoltare a Moldovei i ODM, vezi SCERS (Seciunea 5.3). 63 7. Fiecare dintre pilonii SAT a fost elaborat strategic pentru promovarea obiectivelor expuse în SCERS. Primul pilon SAT a sprijinit aciunile GRM în eliminarea obstacolelor de obinere a creterii economice prin acordarea unei prioriti înalte îmbuntirii mediului de afaceri i climatului investiional. Cel de-al doilea pilon a promovat dezvoltarea resurselor umane i a identificat intervenii selectate pentru ajutorarea rii în atingerea ODM, inclusiv aciuni de ameliorare a calitii i accesului la servicii sociale în educaie, sntate, protecie social i infrastructur comunitar. Al treilea pilon SAT a sprijinit obiectivul SCERS de ,,creare a unui sistem modern i eficient de administrare public, care va consolida procesele democratice i economia bazat pe principiile de pia." Necesitatea pentru buna guvernare a fost probabil rezumat cel mai bine în Memorandumul economic al rii (MET), care a fost finalizat în urmtorul an: "Buna guvernare este fundamental pentru creterea economic. Un stat eficient trebuie s asigure un climat investiional atractiv i stabil i s aloce resursele limitate într-un mod eficient i echitabil. Nereuita livrrii serviciilor într-o manier eficient i transparent sporete riscul corupiei i reduce credibilitatea politicilor publice în ochii cetenilor i investitorilor." Evoluia Moldovei în atingerea obiectivelor de dezvoltare 8. Contextul rii s-a schimbat considerabil pe parcursul perioadei SAT i noua Strategie de parteneriat cu ara (SPT) va fi elaborat în circumstane cu mult diferite de cele în care a fost elaborat SAT. La începutul anului AF05, portofoliul Bncii în ar a urmat un scenariu de baz, ce includea doar operaiuni investiionale. Totui, SAT mai includea i o serie de jaloane-cheie de reform, ce constituiau baza pentru evaluarea reformelor în domeniile vitale. Aceste jaloane ofereau declanatori pentru un scenariu optimist pentru a permite posibilitatea relurii creditrii în baz de politici. La momentul elaborrii Raportului de progres SAT, GRM a realizat pe deplin sau substanial majoritatea jaloanelor de reform preconizate de declanatorii scenariului optimist ­ permiându-i programului CSRS s fie implementat începând cu AF07. 35 9. Raportul anual de evaluare (RAE) elaborat de GRM (2006), raportul de progres SAT, documentele de program CSRS i rapoartele de finalizare a implementrii proiectelor prezint probe ale unor progrese remarcabile în realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung ale Moldovei. Moldova a sporit stabilitatea cadrului su macroeconomic ­ cu o cretere general solid, srcie diminuat i reducere substanial a datoriei. GRM a ameliorat de asemenea gestiunea finanelor publice, a lansat un program de reforme considerabile în administraia public i a intensificat parteneriatele sale cu donatorii internaionali pentru majorarea volumului asistenei. 10. Totui, evoluia a fost mixt pentru un set esenial de indicatori legai de ODM. În timp ce RAE a identificat peste 150 de indicatori prin care se monitoriza evoluia SCERS, Nota consultativ comun pentru SCERS a subliniat indicatori selectai legai de ODM, pe care obiectivele pe termen mediu ale strategiei îi propuneau s-i ating. Aceti indicatori sunt prezentai în Tabelul 1. Moldova a obinut o cretere economic solid, depind inta pentru 35 SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele ce coninea scenarii de creditare explicite. Procesul de alocare a AID14 specific determinarea anual a alocaiilor rii printr-un sistem ed alocri bazate pe performan (ABP), care a înlocuit scenariile indicative de creditare în SAT. Implicaiile tranziiei de la scenariile de creditare SAT pentru Moldova sunt analizate în seciunea despre performana Bncii (Seciunea IV). 64 creterea PIB pân în 2006, când ocurile externe au încetinit ritmurile economiei (analizate mai mult în seciunea urmtoare despre rezultatele SAT). De asemenea, în timp ce srcia a fost redus la general, o tendin îngrijortoare a aprut dup anul 2003, srcia majorându-se în spaiul rural între anii 2004 i 2005. Evoluia în sectorul sntii a inclus reducerea ratei mortalitii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani i a celei materne, care au depit intele stabilite. Dei incidena HIV/SIDA rmâne de asupra nivelului-int pentru 2006, creterea numrului de cazuri noi diagnosticate reflect îmbuntiri în detectare, tot mai multe teste identificând infecii anterior nediagnosticate. Reforma educaional a avansat mai încet decât s-a planificat (analizat mai mult în seciunea urmtoare despre rezultatele SAT). Tabelul 1. Indicatorii principali ai progresului SCERS Obiective pe termen Indicator(i) inta 2004 2005 2006 mediu I. Cretere economic Cel puin 5% Rata creterii PIB, % 7,4 7,5 4,8 durabil i participativ anual II. reducerea srciei i Proporia populaiei cu un venit a inegalitilor i pe cap de locuitor sub pragul Reducere pân participarea sporit a 26,5 29,1 30,2a absolut al srciei (echivalentul la 28% în 2006 celor sraci în MDL per adult lunar), % dezvoltarea economic Rata net a înscrierilor în Cretere pân învmântul general secundar, la 88,9% în 88,5 86,8 86,1 % 2006 Reducerea mortalitii copiilor în Reducere pân 15,3 15,7 14,0 vârst de pân la 5 ani la 15,0 în 2006 Rata mortalitii materne (la Reducere pân III. Dezvoltarea 23,5 18,6 16,0 100.000 nateri vii) la 23,0 în 2006 resurselor umane Incidena HIV/SIDA (la 100.000 Reducere pân 6,20 8,53 10,0b populaie) la 4,0 în 2006 Reducere pân Rata mortalitii asociat cu la 12,0 în 2010 tuberculoza (la 100.000 16,8 18,9 18,6 (nu exist int populaie) pentru 2006) Surs: Raportul anual de evaluare privind implementarea SCERS (2006) a Datele pentru 2006 nu sunt comparabile cu cele din anii precedeni datorit schimbrilor în metodologia Cercetrii bugetelor gospodriilor casnice. Datele pentru 2006 reprezint indicatori de baz pentru analiza srciei în urmtorii ani. b Creterea incidenei HIV/SIDA se datoreaz cel puin parial activitilor de testare sporite i îmbuntirilor în detectare. 11. În general, o analiz a indicatorilor SCERS i alte probe ale progreselor au identificat unele probleme-cheie ce prezint dificulti rmase pentru noua SPT: Vulnerabilitatea fa de ocurile externe: Exporturile Moldovei rmân concentrate în câteva mrfuri i sunt susceptibile riscurilor de mediu (seceta din 2007) i embargourilor (interdiciile Rusiei din 2006 asupra produciei vinicole). ara de asemenea import practic toate resursele energetice i este vulnerabil la fluctuaiile preurilor internaionale. Aceti factori au afectat creterea economic. Srcia în spaiul rural: Gospodriile casnice din spaiul rural sunt tot mai srace din cauza 65 lipsei accesului la servicii publice, seceta recent i distorsiunile pieei ce au redus preurile de realizare i au afectat astfel veniturile fermierilor. Necesitatea pentru investiii strine i interne sporite: GRM are o anteceden mixt de reforme economice i structurale. Un mediu de afaceri îmbuntit i competitivitatea sporit sunt necesare pentru meninerea creterii economice. Emigrarea de proporii: Printre lucrtorii migrani moldoveni plecai la munc în strintate sunt muli tineri i specialiti calificai. Astfel, un climat investiional favorabil este necesar pentru crearea condiiilor de atragere a acestor persoane în ar i pentru reducerea fluxurilor posibile de emigrani pe viitor. III. REZULTATELE SAT 12. Performana în cadrul SAT din AF05 a fost satisfctoare. Echipa de ar a lucrat în vederea fortificrii accentului pe rezultate în perioada SAT i un produs esenial al acestui efort a fost Fia de rezultate pentru Moldova 36. Dei acest instrument este înc în proces de perfecionare, el ofer o evaluare rezumativ util a performanei asistenei AID în cadrul SAT. Rezultatele pe care Banca preconizeaz s le influeneze i scorurile corespunztoare pentru rezultate sunt prezentate în Tabelul 2. Tabelul 2. Fia de rezultate SAT pentru Moldova, AF08 Rezultat la nivel de ar Rezultate pe care Banca le poate influena ­ SAT Progres Scor AF05-08 I. Mediu de pia competitiv, stabilitate i cretere pro-sraci Meninerea unui cadru macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii Potrivit planului 4 Reducerea VPN a datoriei de stat Deservirea redus a datoriilor Potrivit planului 4 Inflaia inut sub 10 la sut Guvernul îi onoreaz obligaiile sale bugetare Potrivit planului 4 Crearea unui sistem de pensii financiar i Fr privilegii la pensii/redistribuirea privilegiilor la Mixt 3 social viabil pensii/100% contribuabili cu conturi individuale Costuri reduse de desfurare a afacerilor Timpul de vmuire redus/costuri de liceniere Mixt 3 reduse/inspeciile reduse Sistarea deteriorrii infrastructurii de transport Implementarea unui sistem de pli pentru utilizarea În derulare 2 drumurilor Ameliorarea eficienei energetice i reducerea Creterea disponibilitii i reducerea consumului Potrivit planului 4 vulnerabilitii energetice specific de agent termic în comunitile pilot i edificiile publice Agricultura: consolidarea drepturilor de Acces îmbuntit la credite i servicii de outreach Mixt 3 proprietate i ameliorarea accesului la finane, pentru productorii agricoli/cooperative de producere cunotine i tehnologie în zonele rurale voluntare/strategia de reducere a riscurilor naturale implementat II. Minimizarea riscurilor sociale i de mediu Direcionarea mai bun a asistenei sociale Creterea proporiei de asisten social vizând În derulare 2 persoanele srace 36 Fia de rezultate a fost elaborat ca instrument actualizabil pentru îmbuntirea accentului pe rezultate la nivel de proiecte i programe. Scorurile pentru rezultate sunt bazate pe o auto-evaluare de ctre conducere i de echipele de proiect. 66 Calitate i acces mai bune în învmânt Majorarea ratei nete a înrolrii (RNÎ) în învmântul În derulare 2 primar în zonele rurale/reducerea decalajului între performana studenilor din zonele rurale i cele urbane Îmbuntirea eficienei alocrilor de surse în Reducerea mortalitii infantile, a mortalitii pân la 5 Potrivit planului 4 sectorul sntii i indicatori îmbuntii ani i a mortalitii materne/reducerea incidenei i mortalitii TBC/majorarea proporiei de populaie acoperit cu intervenii de sntate eseniale Ameliorarea accesului la i a calitii 16 ore de aprovizionare cu ap în regiunile pilot/rata Potrivit planului 4 serviciilor de aprovizionare cu ap i colectrilor este îmbuntit/ cheltuielile de operare i salubrizare i reducerea degradrii mediului întreinere (OÎ) acoperite/îmbuntirea calitii ambiant i a noxelor ambientale apei/stocurile de POP reduse/împdurire sporit III. Combaterea corupiei i îmbuntirea guvernrii în sectorul public Creterea competenelor sectorului public în Selectarea competitiv, în baz de merite, a În derulare 2 elaborarea i implementarea politicilor publice funcionarilor publici/instituirea unui sistem naional de formare în serviciul public/îmbuntirea planificrii la nivel local a bugetului de stat Diminuarea percepiei publice a corupiei în Reducerea proporiei achiziiilor dintr-o singur Potrivit planului 4 guvern prin îmbuntirea transparenei i surs/elaborarea bugetelor anuale în baza CCTM rspunderii în gestiunea fondurilor publice SCOR MEDIU ­ 3,2 * Sistemul de gradare: 1=deteriorare; 2=stare stabil; 3=careva îmbuntiri; i 4=îmbuntiri substaniale. 13. Alineatele de mai jos ofer o explicaie narativ a realizrilor SAT în cadrul fiecrui pilon, contribuia lor la obiectivele de dezvoltare pe termen lung i paii planificai pentru soluionarea deficienelor. Diverse exemple ilustreaz modul în care combinaia de creditare i servicii consultative a permis Bncii s lucreze eficient cu partenerii-clieni i ali donatori cu scopul consolidrii sistemelor rii i obinerii rezultatelor. Alte exemple subliniaz domenii în care rezultatele înc nu au fost realizate, deseori din multiple motive. GRM nu acioneaz întotdeauna într-o singur voce, i astfel o iniiativ poate fi condus de un minister sau o oficialitate i apoi tergiversat de alta. Capacitatea sistemelor rii sau a ministerelor de resort este înc limitat în unele cazuri pentru implementarea proiectelor. Implicaiile generate de rotaia conductorilor de echipe i de procesele birocratice în cadrul Bncii trebuie revizuite pentru a evita careva afectri în dialogul dintre Banc i GRM. În final, crearea unei noi strategii sau a unei noi legi ­ accentul principal al programului CSRS ­ este un pas potenial critic pentru schimbri durabile, îns astfel de realizri deseori nu s-au soldat cu rezultate pe parcursul perioadei SAT. În loc de a explora rezultatele fiecrei activiti din aceast SAT, seciunea respectiv se axeaz pe fiecare rezultat principal de ar i exploreaz msura în care asistena AID a produs rezultate legate de aceste obiective. O list a rezultatelor SAT este prezentat într-o anex, împreun cu activitile creditare i serviciile consultative planificate i cele implementate. Pilonul I: Mediu de pia competitiv, stabilitate i cretere economic în favoarea celor sraci 14. Pe parcursul pregtirii acestei SAT, consultrile cu comunitatea de afaceri, Studiul de diagnosticare a comerului i Evaluarea climatului investiional au indicat c costurile mari de desfurare a afacerilor au constrâns dezvoltarea sectorului privat i crearea locurilor de munc. Primul pilon SAT a determinat o abordare vast, intersectorial pentru îmbuntirea infrastructurii investiionale i a activitii economice, simplificarea controalelor birocratice i a procedurilor de liceniere, raionalizarea procesului de aplicare, îmbuntirea guvernrii corporative i susinerea dezvoltrii economiei rurale, unde locuiete majoritatea celor sraci. Combinaia de intervenii rezultat, sprijinit de AID pentru promovarea rezultatelor la nivel de ar legate de acest pilon, este prezentat în Tabelul 3. 67 Rezultat I.1: Cadru macroeconomic stabil 15. Cadrul macroeconomic actual este satisfctor. GRM a meninut o poziie fiscal prudent pe parcursul perioadei SAT, cu excedente fiscale în 2003-2006 i o int de deficit bugetar de 0,5% în 2008. Sprijinul AID a jucat un rol important prin acordarea serviciilor consultative i asisten în elaborarea unei strategii credibile de gestiune a arieratelor aferente datoriei de stat (acordul din mai 2006 cu creditorii Clubului de la Paris). Abilitatea reealonrii datoriei a atenuat dificultile pe termen scurt de lichiditate i a oferit acces la resurse pentru soluionarea problemelor de dezvoltare. 16. Moldova a înregistrat o cretere economic puternic în perioada anilor 2001-2005, cu o medie a creterii PIB real de 7,1%. Totui, începând cu 2006, preurile la gaze naturale s-au dublat i au atins cote i mai mari, importurile de vinuri moldoveneti au fost interzise de Rusia i sectorul agricol din Moldova a fost afectat de o secet puternic. Creterea PIB real a încetinit în 2006, reprezentând 4,8%, i, odat cu impactul produs de secet, creterea a încetinit i mai mult în 2007, constituind 3,0%. Luând în consideraie gravitatea acestor ocuri, economia s-a dovedit a face fa situaiei i se anticipeaz o recuperare brusc a economiei în 2008-2009. 17. Dei performana economic a rii a fost pozitiv în cadrul acestei SAT, raportul în cauz accentueaz factorii ce ar putea încetini creterea i reducerea srciei i ar putea împiedica sau afecta competitivitatea pe plan internaional. Astfel, trebuie de remarcat c orice analiz a cadrului macroeconomic curent trebuie s includ o evaluare a altor rezultate scontate pentru Pilonul I. Tabelul 3. Asistena Bncii în cadrul Pilonului I Creditarea în Creditare/granturi, real derulare la AES/AT, real (AID i IDF) începutul SAT Dezvoltarea Supliment pentru cadastru Macro monitorizare (continuu) sectorului (AF05) Dialogul cu privire la politicile de pensii împreun cu CE i privat Grant GEF Energie renovabil FMI (continuu) (încheiat) din deeuri agricole (biomas) Studiul anual Doing Business (continuu) Cadastru I (AF05) Dialogul privind dezvoltarea sectorului privat i financiar (AF98) Ameliorarea competitivitii (continuu) Gestiunea (AF06) Evaluarea climatului investiional (AF04) proteciei Conservarea energiei i sociale Raportul de contabilitate i audit privind respectarea reducerea emisiilor (Fondul (AF99) standardelor i codurilor (AF04) Carbon pentru dezvoltare Investiii i comunitar ­ CDCF) (AF06) Studiu al comerului (FY04) servicii rurale Sisteme de înclzire cu Memorandum economic al rii: Oportuniti pentru (AF02) biomas în comunitile rurale cretere economic accelerat (AF05) Facilitarea din Moldova ­ CDCF (AF06) Not privind impactul preurilor la gaz (AF06) comerului i Investiii i servicii rurale -2 Note privind politicile în agricultur pentru domeniul transportului (AF06) funciar, piee i cheltuieli publice (AF06) în Europa de Servicii de sntate i asisten AT continu pentru Programul de evaluare a sectorului Sud-est social (AF07) financiar (AF06) (AF03) Sprijin pentru programul din Actualizare a profilului srciei i AT pentru sprijinul SRS Energetic-2 sectorul drumurilor (AF07) (AF06) (AF04) Creditul pentru susinerea Analiza cheltuielilor publice (AF07) 68 reducerii srciei (AF07) i Not privind autoritile publice locale i serviciile CSRS-2 (AF08) comunale: O oportunitate pentru reform (AF07) Not privind gestiunea hazardelor naturale (AF07) Not privind gestiunea riscurilor naturale (AF07) Strategia Bncii pentru sectorul transporturilor (AF08) Analiza srciei i impactului social (AF08) Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraiei publice (AF07) Rezultat I.2: VPN redus a datoriei de stat 18. Perspectivele datoriei pentru Moldova sunt favorabile, cu un risc redus de apariie a problemelor. Datoria de stat extern (DS), cu excepia datoriei întreprinderilor din proprietatea statului, a fost redus substanial în cadrul acestei SAT, de la 53% din PIB în 2003 pân la o cifr estimat de 20% la finele anului 2007. Acest nivel al datoriei de stat plaseaz Moldova cu mult mai jos de pragul de 40% (valoare prezent net din PIB) ce ar semnala probleme cu datoria pentru ri cu scorul general al Moldovei la Evaluarea instituiilor i politicilor rii (EPIT). 19. Reducerea rapid a datoriei de stat a fost sprijinit de politica fiscal prudent, creterea economic solid i operaiunile favorabile de reealonare a datoriei reflectate anterior în Rezultatul I.1. Suplimentar, GRM a meninut politici ce nu au permis situaiei în domeniul datoriilor s se deterioreze, în pofida ocurilor externe grave. Angajamentele Grupului Consultativ i ale Corporaiei Provocrile Mileniului au demonstrat perspective mai bune pentru asistena donatorilor care, la rândul lor, au crescut sustenabilitatea datoriilor. Pe scurt, progresele în reducerea datoriei de stat a oferit posibilitatea creditrii adiionale pentru infrastructur i alte proiecte prioritare de dezvoltare. 20. În timp ce reducerea datoriei de stat realizat în cadrul SAT este remarcabil, succesul trebuie examinat în contextul unor riscuri continue. În special, oricare întrerupere a influxurilor de remitene ar putea afecta sustenabilitatea datoriilor, dat fiind dependena economiei de lucrtorii de peste hotare. Aceast dinamic subliniaz importana ameliorrii climatului investiional pentru sporirea surselor interne ale creterii. Rezultat I.3: Inflaia redus pân la numere dintr-o singur cifr 21. Inflaia înalt rmâne o îngrijorare în Moldova i eforturi reînnoite sunt necesare pentru reducerea inflaiei sub 10%. Dei inta pentru controlul inflaiei nu a fost realizat în perioada SAT, asistena AID a sprijinit eficient GRM în meninerea poziiei la capitolul obligaiilor bugetare. Creterea considerabil a preurilor la energie de la mijlocul anului 2005 i impactul secetei asupra preurilor interne la produse alimentare au împiedicat eforturile Bncii Naionale Moldovei în reducerea inflaiei. IPC (mediu anual) a crescut cu 12% în 2007, cu mult peste inta de 10% stabilit în aceast SAT. În contextul actual, reducerea inflaiei va necesita politici monetare constrânse i o cretere mai rapid a productivitii interne. Rezultat I.4: Sistem de pensii financiar i social viabil 22. S-au înregistrat progrese substaniale în reformarea sistemului de pensionare, dar mai rmâne înc mult de lucru. Prin susinerea acordat de ctre Proiectul de gestionare al proteciei sociale i dialogul privind politica pensionar, legea privind pensiile (1999) pentru 69 reformarea sistemului de pensii solidar i-a atins obiectivul pe termen scurt de efectuare a plilor pensiilor la timp, în bani (i nu în natur) i fr a recurge la transferuri bugetare. Sistemul i-a mrit Caseta 1. Un sistem modernizat de transparena ­ s-au introdus standarde facilitare a comerului vamal internaionale de contabilitate i s-au efectuat Proiect: Moldova, Facilitarea comerului audituri financiare periodice (1999, 2002, 2003, i transportului în Europa de Sud-est 2004, 2005 i 2006). Casa Naional de Asigurri Cu patru ani în urm, ateptarea de patru Sociale a înregistrat progrese la crearea i ore în vam era ceva obinuit pentru introducerea datelor privind contribuiile oameni ca Vasile Danu, managerul unei companii de export din Moldova. Îns individuale într-o baz de date care ar permite aceasta s-a schimbat. "Eu nu mai trebuie calcularea pensiilor în baza contribuiilor s atept la infinit pentru a înregistra marfa, individuale. deoarece procedurile de vmuire se înfptuiesc în mai puin de dou ore," 23. În pofida acestor progrese, pensiile înc spune Danu. "Când brokerii vamali îi încep lucrul, tiu c toate procedurile de nu se calculeaz în baza contribuiilor reale înregistrare vor fi efectuate într-o manier pltite. În unele cazuri, legile sau politicile din profesionist i eficient." Îmbuntiri Moldova au creat obstacole pentru reformarea cu majore ale serviciilor vamale în Moldova s- succes a sistemului de pensionare. De exemplu, au produs dup introducerea sistemului patronii poart responsabilitatea pentru plata automatizat pentru date vamale ASYCUDA World la 15 birouri vamale din Moldova, cu contribuiilor în numele angajailor si, dar legea asisten din partea Bncii Mondiale. recent privind amnistia datoriilor la contribuii a creat motivri pentru patroni de a evita aceste pli. Guvernul nu a eliminat înc cu succes privilegiile la pensii, dar Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului a elaborat o strategie de unificare pentru toate categoriile de contribuabili/pensionari. 24. Personalul Bncii a identificat pericolele existente pentru durabilitatea sistemului de pensionare i au evaluat riscul eecului rezultatelor de dezvoltare obinute în cadrul Proiectului de gestionare al proteciei sociale (închis la 31 martie 2007) ca fiind substanial. Elementele cheie ce au contribuit la o asemenea evaluare reprezint legea privind amnistia contribuiilor sociale, durabilitate financiar pe termen lung a sistemului pensionar i capacitatea limitat a ministerului în analiza, monitorizarea i evaluarea politicilor. O cauz major ce afecteaz capacitatea ministerului este fluxul mare de cadre din cauza salariilor mici (vezi Rezultatul III.1). 25. Crearea unui sistem de pensii viabil din punct de vedere social i financiar este extrem de important pentru creterea economic durabil i reducerea srciei, dup cum este menionat în seciunea privind asigurrile sociale din SCERS. Echipa de ar a Bncii prevede c CSRS3 va acorda o asisten crucial pentru consolidarea rezultatelor obinute pân acum. În special, susinerea bugetar se va axa pe crearea conturilor individuale pentru 100% din toi contribuabilii a pensii; unificarea sistemului de pensii pentru toate categoriile de pensionari (ne- agricol, agricol i privilegiai), astfel realizând progrese în continuare la crearea legturii între beneficii i contribuii. Rezultat I.5: Condiii create pentru investiii interne i strine sporite prin reducerea costurilor de desfurare a afacerilor i îmbuntirea facilitrii comerului 26. Climatul investiional s-a îmbuntit în perioada SAT, îns mai trebuie soluionate riscuri i bariere considerabile. Jaloanele reformei stabilite ca declanatori în scenariul optimist SAT au fost realizate cu succes la momentul elaborrii Raportului de progres SAT (septembrie 2006). Moldova a simplificat înregistrarea afacerilor i procedurile de liceniere i a redus 70 numrul de licene i documente necesare pentru înregistrarea afacerilor. Analiza exhaustiv a tuturor actelor normative a fost efectuat (aa-numita Ghilotin I), rezultând în înlturarea unui numr mare de reglementri învechite i/sau redundante. Colaborarea continu dintre echipa rii i GRM prin intermediul Proiectului de ameliorare a competitivitii are drept scop continuarea raionalizrii mediului de afaceri. Legea privind principiile de baz ale reglementrii de stat a activitii de întreprinztor (legea 235) a fost adoptat în iulie 2006 i a inclus o serie de prevederi tranzitorii pentru: (i) efectuarea unei analize exhaustive a legislaiei existente (ghilotina II) i (ii) crearea capacitii pentru aplicarea metodologiei Evalurii impactului reglementrilor (EIR) în legislaia nou. Ghilotina II s-a soldat cu amendamente la peste 100 de legi, pachetul legislativ fiind aprobat de Parlament. Începând cu martie 2008, EIR a devenit obligatorie pentru toat legislaia nou ce are tangen cu funcionarea afacerilor. 27. De asemenea, o baz solid pentru raportarea financiar i auditul în sectorul corporativ, în corespundere cu practicile internaionale i legislaia UE, a fost creat în Moldova. Urmare a Raportului privind respectarea standardelor i codurilor (RRSC) pentru contabilitate i audit din AF04 i a activitilor continue în domeniu oferite sau sprijinite de Banc, GRM a adoptat noi legi de contabilitate i audit în 2007, ce au intrat în vigoare în 2008. Modalitatea de implementare în practic a acestei legislaii rmâne a fi o provocare pentru Moldova i, în prezent, GRM lucreaz cu asistena Bncii la elaborarea strategiei rii i a planului de aciuni pentru consolidarea raportrii financiare în sectorul corporativ. 28. Studiul de diagnosticare a comerului, implementat la începutul perioadei SAT, a scos în eviden mai multe probleme în funcionarea Serviciului Vamal al Moldovei (SVM), legate de procedurile ineficiente i costisitoare la frontiere. În cadrul Proiectului de facilitare a comerului i transportului în Europa de Sud-est, SVM i-a îmbuntit performana i a implementat un sistem automatizat pentru datele vamale în vederea accelerrii procesrii. Acest sistem a avut un rol important în promovarea competitivitii exporturilor i a permis companiilor locale s participe în reelele de producere globale (vezi Caseta 1). 29. Progrese considerabile au fost obinute în sectorul financiar al Moldovei pe parcursul perioadei SAT, inclusiv o cretere remarcabil a creditelor (50% numai în 2007) i depozitelor. Marjele reduse ale ratelor pentru împrumuturi i credite i concurena sporit oferit de apariia bncilor strine sugereaz îmbuntirea continu a eficienei sectorului bancar. 30. O misiune a FMI în Moldova (decembrie 2007) a constatat c remitenele sunt tot mai mult direcionate spre investiii decât spre consum. Investiiile strine directe (ISD) sunt în cretere i s-au estimat s ating 11,2% din PIB în 2007 (comparativ cu 7,4% în 2006). Stocul ISD pe cap de locuitor a crescut de la 199 dolari SUA în 2003 pân la 519 dolari SUA în anul 2007, care depete inta SAT de 430 dolari SUA în 2008. 31. Creterea productivitii interne este esenial pentru susinerea creterii economice i reducerea srciei, i o astfel de cretere este posibil doar prin investiii sporite i inovaii de ctre firme i fermieri. Pe parcursul perioadei SAT, formarea capitalului fix intern a crescut de la 18,6% din PIB în 2003 pân la 33,3% în 2007 ­ peste inta SAT de 22% stabilit pentru 2008. 32. În pofida acestor progrese realizate în cadrul SAT, Moldova înc se confrunt cu unul dintre cele mai mari costuri din regiunea de conformitate cu reglementrile i poziia general a rii la capitolul uurinei desfurrii afacerilor s-a redus considerabil în 2007, de la locul 88 pân la 103 (Doing Business 2007). Aceasta semnaleaz ineficienele rmase în mediul de 71 afaceri al Moldovei. 33. Agricultura continu s fie unul dintre cele mai mari sectoare reale ale economiei, îns fermierii din Moldova primesc în general mai puin pentru produsele lor i pltesc mai mult pentru resurse comparativ cu preurile de paritate internaionale. Acest fapt constrânge veniturile fermierilor i reduce câtigurile pentru factori ca terenurile i munca. Pe scurt, distorsiunile în materie de politici i imperfeciunile pieei continu s rezulte în transferuri economice de la sectorul agrar i s afecteze potenialul agriculturii. În timp ce este ceva obinuit pentru producia agricol s se reduc ca proporie din PIB odat cu dezvoltarea economiilor, ea trebuie s creasc în termeni absolui. Aceasta nu se întâmpl în Moldova i Banca nu a direcionat careva activiti sau nu a sprijinit direct competitivitatea sporit sau reducerea hazardelor naturale în sectorul agricol în perioada precedentei SAT. 34. În sumar, aceste detalii selectate demonstreaz felul în care condiiile s-au ameliorat pentru investiiile interne i strine, îns mai subliniaz i domenii ce necesit îmbuntiri continue. Echipa de ar anticipeaz c sprijinul bugetar i activitile investiionale eseniale vor juca un rol important complementar pe viitor. CSRS este un instrument intersectorial ce cuprinde un dialog la nivel înalt i aduce o pondere în reforma cadrului de reglementare. Totui, GRM înc nu poate realiza declanatorii CSRS fr sprijin. Proiectele individuale rmân a fi eseniale pentru crearea capacitii GRM în sporirea sau atingerea rezultatelor specifice în practic. Rezultat I.6: Stoparea deteriorrii infrastructurii transporturilor 35. S-au întreprins aciuni preliminare pentru implementarea strategiei pentru sectorul drumurilor, inclusiv lucrri de reabilitare. În cadrul Strategiei de asisten pentru ar, suportul principal al Bncii pentru infrastructura transporturilor s-a axat pe o mai ampl contientizare a constrângerilor care împiedic competitivitatea prin intermediul unei analize economice a sectorului. Drumurile au continuat s se deterioreze din cauza c investiiile publice în drumuri rmân la un nivel foarte sczut (mai puin de 2% din PIB), cu implicaii negative pentru cretere. Echipa pentru ar a recunoscut aceast omitere din SAT, iar Proiectul de susinere a Programului în sectorul Drumurilor a intrat de curând în vigoare. Acest proiect se ateapt s conduc la reducerea în termen lung a costurilor pentru utilizatorii de drumuri, prin îmbuntirea condiiilor de trafic i calitii reelei de drumuri i prin consolidarea capacitii Administraiei de Stat a Drumurilor de a administra, întreine i reabilita reeaua de drumuri într- o manier eficient i transparent. 36. Echipa Bncii a colaborat activ cu partenerii din cadru Guvernului Republicii Moldova i ali parteneri de dezvoltare la elaborarea Strategiei de infrastructur a transportului terestru, inclusiv a unui Plan de investiii i cheltuieli pe 10 ani care include infrastructura drumurilor, cilor ferate i transportului urban. Urmând solicitarea guvernului, Banca a asistat guvernul la elaborarea unui Program mai amplu în sectorul drumurilor, care ar putea fi finanat de guvern i de cel puin cinci parteneri externi. Contribuia Bncii este reprezentat de Proiectul de susinere a Programului în sectorul Drumurilor care a intrat în vigoare în 2007. Procesul aplicat în sectorul transporturilor a fost considerat un model care ar putea fi ulterior aplicat i în alte operaiuni în infrastructur. Dar, este absolut important coordonarea continu a instituiilor financiare internaionale, cât i capacitatea de absorbie a guvernului. Iar operaiunile curente trebuie neaprat monitorizate foarte minuios, în special cu Comisia European (CE) i Corporaia Provocrile Mileniului. Acestea i-au exprimat interesul în oferirea unor resurse financiare adiionale importante pentru Programul în sectorul drumurilor. 72 Caseta 2. Servii medical mai bune într-un mediu de temperatur mai bun Project: Energetic II Sistemul centralizat de alimentare cu energie termic a euat în majoritatea comunitilor din Moldova în anul 2001. Cel puin 300 de lucrtori medicali ai Spitalului Raional Ialoveni lucrau pe timpul sezonului rece îmbrcai în haine clduroase, mnui i ciorapi de lân. Administraia raionului Ialoveni a beneficiat de un împrumut de 210 mii dolari SUA prin intermediul Proiectului Energetic II finanat de Banc. Proiectul a folosit la construcia unei cazangerii autonome i înlocuirea sistemului intern de înclzire al spitalului, care era ireversibil deteriorat dup îngheare. ,,Am activat în condiii confortabile de lucru de mai bine de doi ani, ceea ce a rezultat în reducerea de dou ori a morbiditii produse de bolile respiratorii între personalul din ocrotirea sntii", spunea Lidia Hanganu, eful Spitalului Raional Ialoveni. ,,Înainte, timp de 4 ani înclzeam spaiile de lucru cu înclzitoare electrice, iar lucrtorii notri se adunau mai muli într-o încpere pentru a economisi energia. Temperatura aerului era de 8°C pe coridoare, majoritatea pacienilor cu anumite probleme de sntate riscând s capete i o rceal". Noul sistem de înclzire economisete importante sume bneti. Capacitatea de eficien a cazanului este de peste 92%, rezultând în emisii reduse de gaze de ser i componente duntoare sntii. Mai mult ca atât, noul cazan a fcut posibil livrarea de ap cald pentru secia de internare i secia de terapie intensiv. De pe urma implementrii componentei termice a proiectului Energetic II au beneficiat circa 170 de obiecte, cu peste 1,2 mln de vizitatori anual, cu o sum total de finanare de 35 de milioane. Majoritatea obiectelor ­ coli, grdinie, spitale raionale, etc. ­ se afl în centrele raionale. Proiectul a finanat de asemenea livrarea de ap cald i abur pentru obiecte de importan naional, precum Spitalul Clinic Republican i Institutul Naional de Oncologie. Rezultat I.7: Îmbuntirea eficienei energetice i reducerea vulnerabilitii energetice 37. S-au obinut îmbuntire a eficienei energetice prin msuri orientate, dar pe durata SAT a sporit urgena necesitii reducerii vulnerabilitii energetice. Activitile proiectului au realizat economii importante prin implementarea tehnologiilor de cu grad sporit de eficien energetic de modernizare a msurrii consumului, susinerii unei funcionri mai fiabile a sistemului de transmisie i reducerii ratei întreruperilor de livrare în liniile i staii de transformare de tensiune înalt. Disponibilitatea cldurii în cldirile selectate a sporit de la 30 la 120 de zile pe an, iar numrul cldirilor conectate de la sistemul de înclzire a depit indicatorii int. Îmbuntirile în infrastructura energetic au produs rezultate palpabile în bunstarea social, ceea ce inevitabil a contribuit la realizarea altor indicatori de calitate în SAT (vezi Caseta 2). 38. Dup cum s-a menionat în Raportul de progres SAT, problema vulnerabilitii energetice devine tot mai important odat cu creterea preurilor mondiale la petrol i majorarea brusc în ianuarie 2007 a preurilor la gazele naturale de la 80 dolari SUA în 2006 la 253 dolari SUA în iulie 2008, cu o majorare pe etape a acestuia, pân când nu vor atinge cotele de pia (adic, UE) ctre anul 2011. Reformele din sectorul energetic au permis ca aceste majorri de preuri s fie adecvat reflectate prin majorarea cu 70% a tarifelor interne în perioada februarie 2006 ­ februarie 2007, astfel reducând considerabil cererea la gaze dat fiind c costurile sunt achitate de consumatorii finali. Cu toate acestea, tarifele la înclzirea municipal centralizat (dominat de întreprinderea de stat Termocom care livreaz energia termic în Chiinu) rmânând sub nivelul de recuperare a costurilor, rezultând în acumularea de datorii fa de productorii de energie. Aceste subvenii încruciate atât pentru cei mai înstrii cât i pentru cei mai bogai sunt inechitabile i submineaz viabilitatea financiar a sectorului. 39. Programul CSRS propune soluionarea problemei vulnerabilitii energetice ­ în special 73 prin accentele pe reducerea intensitii energetice a Moldovei, meninerii sau sporirii disciplinei financiare în sector, continurii politicii de tarifare care permite recuperarea costurilor, cât i abordarea adecvat a implicaiilor srciei i celor sociale. Guvernul Moldovei a realizat un jalon important din cadrul CSRS-2 prin adoptarea Strategiei Energetice (în iulie 2007) care stabilete calea reformelor pentru armonizarea legislativ, de reglementare i tehnic a sectorului energetic al Moldovei cu piaa intern a UE, în special a Tratatului Comunitii Energetice (UCTE). Rezultat I.8: Drepturi de proprietate consolidate i acces mai bun la finanare, cunotine i tehnologii în spaiul rural 40. Un sistem cadastral naional unificat de bunuri imobiliare pentru terenurile urbane i rurale a fost creat, iar creditul i asistena tehnic oferite fermierilor individuali a depit intele SAT. Securitatea drepturilor i titlurilor de proprietate în Moldova a crescut, 75% din proprietatea rural privat fiind complet înregistrat. Venitul mediu în ariile acoperite de Proiectul de investiii i servicii rurale (RISP-1) a crescut cu 23% în perioada de derulare a proiectului i 194 afaceri noi au fost create în localitile rurale în cadrul RISP-2 pe parcursul perioadei anilor 2006-2007. 41. Dei aceste intervenii ale proiectului s-au soldat cu rezultate promitoare, Banca înc nu a elaborat o strategie pentru soluionarea exhaustiv a diverselor obstacole în sectorul agricol. Agricultura avut o performan insuficient fa de creterea economic general i aceast tendin a contribuit la creterea srciei în localitile rurale începând cu 2003 (vezi Rezultatul II.1 în continuare). Serviciile publice i investiiile în sector rmân inadecvate, incluzând msuri de reducere a vulnerabilitii fa de hazardele naturale. În cadrul acestei SAT, AID a concentrat doar resurse limitate în sectorul agricol i în ameliorarea accesului la finanare, cunotine i tehnologii în spaiul rural, îns pe viitor exist oportuniti de mobilizare a acestei finanri în parteneriat cu ali donatori ce ofer finanare substanial (în special Sida i Corporaia Provocrile Mileniului) în vederea atingerii rezultatelor scontate. Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale i de mediu, consolidarea capitalului uman i promovarea incluziunii sociale 42. SAT a susinut activiti îndreptate spre consolidarea capitalului uman, social i fizic, recunoscând faptul c acestea reprezint aspecte critice pentru o cretere durabil i reducerea srciei. Asistena AID s-a axat asupra îmbuntirii direcionrii asistenei sociale, accesului populaiei srace la servicii publice i infrastructur esenial, cum ar fi serviciile comunale publice. Combinaia de activiti de împrumut i asisten tehnic acordat pentru promovarea rezultatelor în cadrul acestui pilon este artat în tabelul 4. Datorit faptului c pilonii SAT i rezultatele scontate sunt adeseori interdependeni, aceste liste uneori se suprapun cu cele din ali piloni. Tabelul 4. Asistena Bncii în cadrul Pilonului II Creditarea în Creditare/granturi, real derulare la începutul AES/AT, real (AID i IDF) SAT Gestiunea proteciei Grant GEF Energie renovabil din deeuri agricole Analiza srciei i sociale (AF99) (biomas) (AF05) impactului social (AF06) Fondul de investiii Conservarea energiei i reducerea emisiilor FCDC Not asupra politicilor în în sntate (AF01) (AF06) educaie (AF06) 74 Controlul SIDA Gripa aviar-Moldova (AF06) Not asupra politicilor în (AF03) Educaie de calitate în localitile rurale ale sntate (AF06) Proiectul pilot de Moldovei (AF06) Actualizare a evalurii alimentare cu ap i Reconciliere prin învmânt general secundar în srciei (AF07) salubrizare (AF03) Transnistria- Grant JSDF (AF06) Analiza cheltuielilor publice Fondul de investiii Gestiunea durabil a stocurilor POP- GEF (AF06) (AF07) sociale-2 (AF04) Not privind autoritile FCP Conservarea solurilor (AF06) Controlul polurii în publice locale i serviciile Servicii în sntate i asisten social (AF07) agricultur GEF comunale (AF07) (AF04) Creditul pentru susinerea reducerii srciei (AF07) AT pentru abilitarea i CSRS-2 (AF08) Conservarea solului juridic a celor mai srace PCF (AF04) Grant Educaie pentru toi, Iniiativ cu aplicare comuniti (AF08) rapid (AF07) Infrastructura de mediu (AF07) Proiectul naional de aprovizionare cu ap (AF08) Rezultat II.1: Rata srciei redus printre populaia rural i grupurile vulnerabile i excluse 43. Asistena social se direcioneaz ctre familiile cu venituri foarte mici. Analiza sistemului de asisten social relev necesitatea unei noi orientri în politica social a statului, pentru a asigura persoanele i familiile care se confrunt cu condiii de trai dificile, pe care nu le pot depi prin propriile mijloace i capaciti. Actualmente majoritatea prestaiilor sociale sunt oferite anumitor categorii de populaie, fr a se lua în consideraie nivelul de trai i necesitatea acestora pentru acordarea asistenei sociale. Conform rezultatelor studiilor efectuate, s-a constatat c principiului categorial, nu asigur direcionarea asistenei sociale spre cele mai nevoiae pturi ale populaiei. În acest sens, Parlamentul a adoptat la data de 13 iunie 2008, Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei i necesitatea de asisten social. 44. Activitile în derulare ale portofoliului (Servicii de sntate i asisten social, Programul CRSR, Analiza srciei i impactul social, etc.) continu pentru a reduce într-un mod eficace ratele srciei. La data de 13 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei i necesitatea de asisten social. Legea a intrat în vigoare, pentru familiile cu cel puin un membru cu grad de invaliditate, la 1 octombrie 2008; pentru familiile cu unul i mai muli copii, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar pentru toate celelalte familii, la 1 iulie 2009. Întru implementarea legii menionate, la 16 octombrie 2008, prin Hotrârea Guvernului nr. 1167 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire i plat al ajutorului social. Totodat, în edina Guvernul Republicii Moldova din 12 noiembrie 2008, a fost aprobat Hotrârea Guvernului ,,Cu privire la aprobarea Structurii Sistemului Informaional Automatizat ,,Asistena Social", care va spori eficiena sistemului de asisten social atât prin oferirea unui instrument de formare continu, cât i prin asigurarea informaional a autoritilor la nivel central i local, precum i a personalului din sistemul de asisten social. Aceste msuri ar trebui s mreasc capacitatea Guvernului s evalueze impactul i eficacitatea asistenei sociale pe parcursul unei perioade de timp pentru a asigura un acces mai bun al populaiei srace i vulnerabile la aceste programe. 75 Rezultat II.2: O calitate mai înalt a educaiei i acces îmbuntit la servicii educaionale în concordan cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) 45. Provocri semnificative continu s existe în privina asigurrii calitii i accesului la educaie în Moldova, dar reforma sistemului educaional progreseaz. Pachetul AID a oferit o combinaie relevant de experiene internaionale i dialog privind politicile din sector, precum i activiti de asisten financiar i împrumuturi pe parcursul perioadei SAT. Nu exist o eviden concludent privind îmbuntirea calitii educaiei sau accesului la servicii educaionale la ziua de azi. Aceast situaie se explic printr-o combinaie de indicatori insuficieni pentru evaluarea performanei Bncii i capacitii limitate a Ministerului Educaiei i Tineretului la capitolul de implementare al proiectelor i gestionarea schimbrilor. Proiectele Bncii au acordat manuale noi i au schimbat curricula (Proiectul educaiei generale) i au renovat colile (Fondul de investiii sociale 1 i 2) în mare msur conform planului, dar indicatorii s-au axat asupra acestor produse (progrese în implementare) în loc s indice dac aceste activiti au produs îmbuntiri în calitate sau acces. Proiectul educaiei de calitate în localitile rurale urmeaz s îmbunteasc accesul la serviciile educaionale i va msura calitatea prin intermediul rezultatelor obinute la bacalaureat de ctre elevii din zonele urbane i rurale. 46. Moldova rmâne în urm în reformarea sistemului educaional, iar sistemul curent este inechitabil i ineficient în alocarea resurselor. Guvernul Moldovei a început cartografierea colilor pentru a primi mai mult informaie în scopul alocrii mai eficiente a resurselor i a pregtit proiectul strategiei de optimizarea a reelei de coli (ambele fiind declanatori în cadrul programului CSRS). Aceti pai, concomitent cu activitile noi i mai vechi (inclusiv i noua iniiativ rapid de educaie pentru toi) i îmbuntiri în indicatorii de monitorizare i evaluare, urmeaz s duc la atingerea acestui rezultat. Rezultat II.3: Alocarea mai eficient în sectorul sntii i indicatori îmbunti în conformitate cu ODM 47. Asistena AID a contribuit eficace la atingerea indicatorilor din sectorul sntii în conformitate cu ODM i au îmbuntit eficienta de alocare în sectorul sntii. Sistemul de asigurare în sntate a fost introdus în 2004 i acoperirea de ctre acest sistem a populaiei a ajuns la 75% din anul 2006. Guvernul Moldovei a pus accentul pe prestarea serviciilor într-un mod cost-eficient în instituiile din medicina primar i respectiv, a cheltuit mai mult pe medicina primar din resursele AID i sursele donatorilor. Mortalitatea copiilor de pân la cinci ani i mortalitatea matern au sczut. Incidena HIV/SIDA continue s creasc, dar rapiditatea creterii este în scdere. Într-o anumit msur, rata infeciei HIV/SIDA a fost mrit artificial din cauza unor proceduri de testare mai bune care depisteaz cazurile ce nu puteau fi diagnosticate anterior. În realitate, proiectul de control al HIV este un exemplu bun al rezultatelor de dezvoltare uman realizate prin asistena AID (vezi Caseta 3). 76 Caseta 3. Prestarea eficient a serviciilor de sntate grupurilor vulnerabile Proiect: Controlul SIDA în Moldova Proiectul de control al SIDA a influenat pozitiv vieile grupurilor de populaie vulnerabil ­ femei i copii în situaie de risc al infeciei HIF, persoanele care triesc cu virusul HIV/SIDA, utilizatori de droguri injectabile (UDI), deinui, lucrtorii sexului comercial i tinerii: Femeile gravide beneficiaz de toate serviciile examinare i preventive pentru HIV. Un numr total de 301 femei gravide au fost identificate ca HIV pozitive de la începutul proiectului, celor 213 femei care au decis s nasc li s-a oferit profilactice ART i gratis formule de lapte pentru a înlocui alptarea. Ca rezultat, transmiterea de la mam la copil a infeciei HIV s-a redus de la 13,3% în 2002 la 0% în 2006. Numrul UDI cuprini de activiti de reducere a efectelor nocive (11.761) prin cele 14 proiecte a depit numrul UDI înregistrai oficial în ar. Toate penitenciarele din ar sunt cuprinse de serviciile de prevenire a HIV/SIDA i bolilor sexual transmisibile (materiale informaionale, distribuia prezervativelor). 75% din penitenciarele unde pot fi introduse servicii de reducere a efectelor nocive sunt cuprinse de programe de schimb de ace i seringi. Prevalena HIV printre UDI a sczut de la 15.96 pe 1000 de utilizatori testai în 2005 la 12.1 pe 1000 de utilizatori testai în 2006 în Moldova. Tratamentul cu terapie antiretroviral foarte activ (TTAFA) a fost pus la dispoziia pacienilor din toat ara, inclusiv i Transnistria i deinuilor penitenciarilor. Numrul total al pacienilor HIV/SIDA care au început tratamentul TTAFA a atins cifra de 549 (inclusiv 19 copii i 530 aduli) cuprinzând atât populaia civil cât i deinuii penitenciarelor. Aceste servicii sunt prestate în comun cu GFATM, guvernul i ONG-urile prezente în ar (Medicii fr Frontiere). Ca rezultat, mortalitatea SIDA a sczut considerabil. Conceptul centrelor de sntate prietenoase tinerilor a fost introdus de ctre UNICEF i OMS cu nite standarde de servicii clar definite i cu finanare durabil din fondurile de asigurare în sntate. Nivelul cunotinelor privind riscul HIV printre tineri a crescut. Produsele i rezultatele proiectului au fost msurate de un sistem cuprinztor de monitorizare i evaluare care a utilizat msurri atât calitative cât i cantitative (studii KAP, supravegherii de santinel, statisticii de servicii, etc.) în conformitate cu cele mai bune practici internaionale. Echipa de proiect a guvernului monitorizeaz rezultatele pentru implementarea proiectului i a asigura un grad de responsabilitate. 48. Reforma pe termen lung a sistemului de sntate. Obiectivele iniiale de a asigura acoperirea echitabil a rii cu servicii de sntate primar urmeaz a fi realizate--mai rmân ineficiene în sectorul spitalicesc, iar numrul posturilor vacante pentru medicii de familie în centrele de sntate în zonele rurale rmâne s fie înalt. Cu atât mai mult, dei Guvernul Moldovei contribuie la asigurarea medical a populaiei ce nu lucreaz, exist un risc considerabil al srciei din cauza costului înalt al bolilor printre populaia rural i auto-angajai. 49. În pofida necesitilor ce continu s rmân, s-a înregistrat un progres considerabil în sectorul de sntate pe parcursul perioadei SAT. Ministerul Sntii a condus procesul de elaborare i aprobare al unei strategii de reforme, demonstrând iniiativ i capacitatea de a determina politici i de a colabora cu donatorii pentru obinerea susinerii lor la implementarea strategiei generale de sntate printr-un program consolidat al donatorilor. Proiectul de Asisten Social i Servicii în Sntate face parte din acest program consolidat i se preconizeaz ca Banca s continue s lucreze eficace cu Ministerul Sntii i donatorii pentru a spori în continuare echitatea i eficiena sectorului de sntate. 77 Rezultat II.4: Acces îmbuntit la servicii de ap calitativ i salubrizare i reducerea degradrii mediului i riscurilor de sntate 50. Suportul Bncii a fost extrem de important în îmbuntirea aprovizionrii cu ap calitativ în zonele alese i în eliminarea poluanilor organici persisteni. Proiectul pilot de aprovizionare cu ap i salubrizare a produs rezultate tangibile în cinci orele din Moldova, astfel atingând sau chiar depind obiectivele din SAT (vezi Caseta 4). Aprovizionarea cu ap îmbuntit s-a produs concomitent cu o colectare sporit de ctre serviciile comunale (în mediu 92%) din zonele pilot, sporind astfel performana lor financiar i asigurând durabilitatea rezultatelor realizate de ctre proiect. 51. Alte activiti de asemenea au contribuit substanial la aprovizionare cu ap i condiii de mediu îmbuntite ­ în special prin colectarea, tratarea i utilizarea deeurilor agricole (atât în calitate de îngrminte cât i ca surse de energie regenerabile). Proiectul de conservare a solului a obinut succese la împdurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate (vezi Caseta 5). Caseta 4. Aprovizionare sigur, suficient i durabil cu ap Proiect: Proiectul pilot de aprovizionare cu ap i salubrizare Cinci orele din Moldova cu o populaie total de aproximativ 250000 de oameni au beneficiat de la îmbuntirea durabilitii i siguranei aprovizionrii cu ap i serviciilor de salubrizare. Sistemele centralizate de aprovizionare cu ap i salubrizare din Moldova au fost grav deteriorate dup aproximativ dou decenii fr cheltuieli pentru meninere. Înainte de începerea proiectului, aproximativ 10% din probele de ap urban erau contaminate cu bacterii coliforme, iar reelele de ap i de tratare a apelor uzate erau într-o condiie deplorabil--era nevoie de schimbat aproape 80% din evile existente. Orele de aprovizionare cu ap erau de la 2 pân la 16 ore pe zi. Costurile de energie electric erau mari i consumau 60% din toate costurile operaionale. Rata de colectare varia de la 40% la 60%, punând serviciile comunale într-o situaie financiar precar. Activitile implementate în cadrul proiectului au contribuit semnificativ la îmbuntirile din zonele-int: 100% din probele de ap la moment arat o lips de ageni patogeni; Serviciul de aprovizionare funcioneaz 24 de ore în patru orele i 19 ore în tefan Vod comparativ cu 2 ore pe parcursul ultimilor 15 ani; Economiile de energie electric datorit înlocuirii echipamentului învechit care consuma mult energie au ajuns la aproximativ 30% - 35%; Lungimea evilor de aprovizionare cu ap i salubrizare reabilitate a depit int iniial de aproximativ 1,5 ori datorit procurrilor eficiente; Rata colectrilor a crescut pân la media de 100% (în timp real la 95%-98%). Reprezentanii media au vizitat oraul Orhei în luna decembrie 2007 în partea central a Moldovei. Primarul din Orhei Dl. Ion Stratulat a raportat c, "la situaia din decembrie 2006, oraul Orhei pentru prima oar s-a bucurat de aprovizionare cu ap potabil timp de 24 de ore. Orice activitate implementat cu ajutorul Bncii Mondiale i al altor instituii financiare produc beneficii importante pentru Moldova i îmbuntesc infrastructura social i bunstarea. Dac la începutul proiectului în anul 2004, oraul era aprovizionat cu ap doar câteva ore pe zi, ctre sfâritul anului 2007, aprovizionarea cu ap se efectueaz fr întreruperi'." Asistena AID se axeaz pe protecia mediului i sntii umane prin administrarea sigur i eliminarea stocurilor de poluani organici persisteni (POP) i BPC. Chiar dac performana acestui proiect a fost satisfctoare pân la moment, reinerile semnificative în sub-componentele ce in de crearea unui sistem modern de gestionare a substanelor chimice pot s pun în pericol 78 atingerea obiectivelor de dezvoltare ale proiectului. Acest fapt solicit atenie sporit acordat gestionrii proiectului i problemelor de asisten tehnic pentru a asigura durabilitatea eforturilor îndreptate spre reducerea degradrii mediului. Caseta 5. Protecia celei mai valoroase resurse a Moldovei ­ solul Proiecte: Fondul FCP/BioCarbon i conservarea solului Terenurile publice i comunitare în Moldova au suferit pe parcursul ultimelor decenii nite declinuri semnificative în productivitate i au devenit tot mai susceptibile la eroziunea solului, alunecri de teren i alte probleme fiziografice, în special datorit lipsei de investiii în recuperarea terenurilor degradate pe termen lung. Activitile de proiect au susinut împdurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate. Proiectul asigur posibilitatea sechestrri de bioxid de carbon ce permite rii s beneficieze de piaa de carbon. Costul total al proiectului este de aproximativ 18 milioane dolari SUA, acoperit de ctre Agenia Forestier de Stat "Moldsilva". Moldsilva va primi o sum de aproximativ 7 milioane dolari în rezultatul vânzrii a 1.9 milioane de tone de CO2. Finanarea de carbon suplimentar s-a dovedit a fi o motivare puternic pentru expansiunea activitilor de împdurire: în 1990-2001 500-600 de hectare au fost împdurite anual, dar din 2002 pân-n 2007, au fost împdurite aproximativ 7000- 8000 de hectare anual. În baza acestei experiene, comunitile locale în cooperare cu Moldsilva au iniiat recent un proiect nou de sechestrare a carbonului "Proiectul comunitar de dezvoltare forestier" care va fi susinut de ctre Fondul BioCarbon al Bncii Mondiale, scopul principal fiind împdurirea a 8000 hectare de terenuri degradate ce ar reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 600,000 tone pe parcursul urmtorilor 10 ani. Proiectul va avea multiple beneficii pentru comunitile locale, inclusiv prevenirea eroziunii solului, restaurarea terenurilor degradate i îmbuntirea productivitii lor, restaurarea habitatului unor specii de flora i faun pe cale de dispariie, producerea lemnului de foc, produselor din lemn pentru a servi necesitile comunitilor rurale i crearea locurilor de munc locale. Proiectul este primul proiect de sechestrare a carbonului din lume finalizat complet în cadrul Mecanismului de Dezvoltare Curat al Protocolului de la Kyoto. Acest proiect a servit drept pilot pentru multe ri din regiune. Pilonul III. Combaterea corupiei i îmbuntirea guvernrii în sectorul public 52. Moldova a motenit instituii slabe. Reglementrile excesive, discreia birocratic i corupia asociat afecteaz competitivitatea economiei, genereaz presiuni asupra salariilor i cauzeaz emigrarea sau activitatea oamenilor în economia tenebr. Activitile din aceast SAT, dup cum sunt reflectate în Tabelul 5, i-au propus drept scop facilitarea gestiunii eficiente i transparente a mijloacelor publice, consolidarea sistemului din serviciul public, reforma sistemului judiciar, abilitarea autoritilor publice locale i sporirea participrii societii civile în luarea deciziilor pentru crearea creterii economice durabile i reducerea srciei. Rezultat III.1: Capacitatea sporit a sectorului public în elaborarea i implementarea politicilor publice 53. Un fundament pentru crearea capacitii în sectorul public a fost creat printr-o strategie de reform a administraiei publice. În cadrul programului CSRS, GRM a elaborat o lege a serviciului public pentru clasificarea i gradarea funciilor în serviciul public i crearea legturii dintre remunerare i dezvoltarea i performana profesional. Unitatea de gestiune a serviciului public pentru implementarea acestei reforme a fost creat în aprilie 2008, iar legea a fost adoptat de Parlament în noiembrie 2008. 79 Tabelul 5. Asistena Bncii în cadrul Pilonului III Creditarea în Creditare/granturi, real derulare la AES/AT, real (AID i IDF) începutul SAT None Reforma instanelor Not privind guvernarea pe vertical în ascenden (AF05) judectoreti - IDF Continuare i actualizare a Evalurii responsabilitii (AF06) financiare a rii (AF05) Creditul pentru Continuare a reformei administraiei publice centrale susinerea reducerii (AF05) srciei (AF07) i AT pentru guvernarea în serviciul public (AF06, AF07) CSRS-2 (AF08) Not privind autoritile publice locale i serviciile Gestiunea finanelor comunale (AF07) publice (AF07) Analiza cheltuielilor publice (AF07) AT pentru achiziiile publice - IDF (AF07) AT pentru Curtea de Conturi (AF07) Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraiei publice (AF07) Rezultat III.2: Percepia redus a publicului referitor la corupia în cadrul Guvernului i transparena i responsabilitatea sporit în gestiunea mijloacelor publice 54. Asistena AID a facilitat i sprijinit îmbuntiri continue ale Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) i a sporit concurena în procesul de achiziii publice. Banca a ajutat Moldova în consolidarea proceselor de alocare a resurselor prin CCTM i expansiunea sectoarelor incluse drept rspuns la SCERS. Un sistem de control financiar i audit intern bazat pe standardele Uniunii Europene a fost elaborat. GRM a creat unitatea de politici la nivel central pentru a institui un consens politic asupra politicilor i pentru a asigura c bugetul este un instrument eficient de lupt cu srcia i promovare a politicilor de dezvoltare. Aceti pai, combinai cu concurena sporit în achiziiile publice, îmbuntesc transparena i responsabilitatea în gestiunea mijloacelor publice. 55. Se preconizeaz ca activitile în curs de desfurare în cadrul acestei SAT s contribuie în continuare la atingerea acestui rezultat. De exemplu, programul CSRS promoveaz îmbuntirea proceselor de gestiune a investiiilor publice, astfel încât proiectele cu finanare extern, investiiile centralizate i alte surse de investiii publice s fie integrate într-un program unic de investiii publice, cu procese clare de prioritizare i implementare (inclusiv studii de fezabilitate economic). Un plan strategic pentru dezvoltarea instituional a Curii de Conturi a fost aprobat i implementarea a demarat. Proiectele Bncii sunt de asemenea axate pe asisten tehnic pentru crearea capacitii în administraia public i pe reforma instanelor judectoreti pentru reducerea corupiei. 56. Msurile internaionale denot c percepia publicului referitoare la corupie în Moldova s-a redus în general pe parcursul perioadei SAT. Indicele de percepie a corupiei al Transparency International s-a îmbuntit de la 2,4 pân la 3,2 din 2003 pân în 2006. Muli indicatori din studiul BEEPS al BERD-BM denot de asemenea îmbuntiri. Totui, mai sunt necesare progrese la capitolul respectiv. În special, datele BEEPS ­ dei constat în mare parte o tendin pozitiv ­ au indicat c proporia companiilor unde mitele au constituit o problem în obinerea contractelor guvernamentale, influenarea coninutului legislaiei noi i procedurile 80 judectoreti s-a majorat din 2002 pân în 2005. De fapt, procentul companiilor intervievate ce au menionat c aspectul judiciar a fost o problem pentru desfurarea afacerilor a crescut brusc din 2002 pân în 2005 i era cu mult peste media altor ri din regiune. Aceste constatri subliniaz necesitatea unor aciuni continue pentru îmbuntirea guvernrii în sectorul public. IV. PERFORMANA BNCII Calitatea produselor i serviciilor 57. Performana AID pe parcursul perioadei SAT a fost satisfctoare. Evalurile Grupului de Evaluare Intern (GEI) i a Grupului pentru Asigurarea Calitii (GAC), precum i a altor mecanisme interne de calitate au artat c calitatea produselor i serviciilor Bncii în Moldova se îmbuntete, neavând proiecte riscante din anul fiscal 2005. Unicul proiect evaluat de ctre GAC privind calitatea la faza incipient a proiectului în anii 2004-2007 (Proiectul energetic 2) a primit o not satisfctoare. 37 Din ase proiecte închise pe parcursul perioadei SAT, cinci proiecte au fost examinate de ctre GEI i notate satisfctor. Mai mult ca atât, rapoartele privind implementarea proiectelor active indic faptul c ele sunt pe cale de a atinge obiectivele sale de dezvoltare. 58. Echipa Bncii Mondiale pentru Moldova a demonstrat o orientare spre rezultate, inclusiv prin meninerea i îmbuntirea calitii produselor i serviciilor, lucrând în continuu la îmbuntirea indicatorilor de monitorizare i evaluare. Dup cum a fost menionat mai devreme, echipa a adoptat recent utilizarea fiei de punctaj a rezultatelor SAT pentru Moldova pentru a evalua mai bine contribuia activitilor din SAT la atingerea obiectivelor scontate pentru ar. Analiza Programului de ar pentru anul 2006 a menionat c calitatea cadrului de rezultate pentru proiectele individuale în general a fost bun, cu indicatori clari, concii, realizabili i care pot fi msurai i sunt în concordan cu obiectivele de dezvoltare ale proiectelor. Mai mult ca atât, Moldova a primit cel mai înalt punctaj privind rezultatele obinute din toate rile Europei i Asiei Centrale (EAC) la evaluarea rapoartelor de implementare pentru anul 2007, efectuat de ctre Grupul de Calitate al EAC. 59. Banca a utilizat activitile analitice i consultative (AAC) într-un mod eficient pentru a complementa proiectele sale investiionale i CSRS. Memorandumul economic al rii, studiul de actualizare a srciei, lucrul consultativ în agricultur i sondajele mediului de afaceri au informat în mod direct coninutul programului CSRS. Analiza cheltuielilor publice (ACP) din 2007 a fost în strâns legtur cu notele privind politica în domeniul sntii i educaiei, ce a permis o analiza mai larg i a asigurat o contribuie adecvat din partea sectoarelor. Dup cum s-a menionat în seciunea privind rezultatele SAT, lucrul analitic a fost integrat în alte domenii de angajament, cum ar fi agricultura, asistena social i accesul îmbuntit la servicii de sntate i educaie. Echipa pentru ar i ali parteneri au contribuit în permanen la identificarea deficienelor analitice i elaborarea strategiilor de soluionare a acestor deficiene. De exemplu, la moment se pune un accent deosebit asupra necesitii de a înelege mai bine catalizatorii creterii economice i modul în care influeneaz reducerea 37 Calitatea msurat de GAC include calitatea la faza incipient, calitatea supravegherii i calitatea evalurilor activitilor economice i sectoriale (AES) (ultimele dou tipuri de evaluri nu au fost efectuate pentru Moldova în perioada SAT). Alte msurri interne includ analiza GEI a proiectelor, rapoarte de implementare, analizele interne a cadrelor de rezultate, acestea fcând parte din Analiza portofoliului de ar pentru anul 2006 i o analiza a rapoartelor de implementare efectuat de ctre Grupul de Calitate din EAC în anul 2007. 81 srciei, în special pentru populaia rural. 60. CSRS a fost elaborat având legturi strategice cu programul investiional i în coordonare strâns cu ali donatori. Proiectele investiionale acord asisten tehnic substanial pentru a permite implementarea reformelor de politici susinute de ctre programul CSRS. Un ir de programe ale donatorilor sunt aliniate obiectivelor CSRS: în cadrul CSRS1 resursele limitate ale AID (10 milioane dolari SUA) au fost completate de aproape 7 milioane de dolari SUA de la ali donatori. CSRS2 va beneficia de asemenea de finanare substanial din partea altor donatori. 61. Planurile de implementare a produselor i serviciilor au fost ajustate pentru a consolida rezultatele în baza experienei de implementare a portofoliului, iniiativelor din partea Guvernului Republicii Moldova i posibilitilor de a complementa resursele oferite de ali donatori. Un proiect în sectorul drumurilor a fost adugat pentru anul fiscal 2007 pentru a acorda mult-necesara finanare în infrastructur. Problemele identificate în RAE denot necesitatea axrii asupra eficacitii limitate a cheltuielilor publice, reducerii neuniforme a srciei i guvernrii în sectorul public. Armonizarea dintre SCERS i Planul de Aciuni Republica Moldova-UE (PARMUE) i suportul tot mai mare acordat de ctre donatori lucrului comun în acest cadru a creat posibiliti pentru coordonare în aa domenii cum ar fi tratamentul i prevenirea HIV-SIDA, pilotarea asistenei sociale i altele. 62. Parteneriatul AID-FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost excelent pe parcursul ultimilor ani. Personalul Bncii i FMI a lucrat în comun i a efectuat vizite comune cel puin de dou ori pe an pentru dialogul privind politica macroeconomic cu Guvernul. Dialogul de politici al FMI cu Guvernul are loc în cadrul Programului pentru cretere economic i reducere a srciei (PRGF), ce cuprinde perioada anilor 2006-2008. Programul CSRS a fost pregtit odat cu PRGF pentru a asigura consecvena reformelor macroeconomice i structurale susinute de ambele programe. FMI este liderul discuiilor privind problemele macroeconomice, iar AID îi asum responsabilitatea pentru problemele structurale i sociale. Într-un ir de domenii, prerogativele acestor dou instituii se suprapun, aa cum este cazul în domeniul finanelor publice, unde lucrul este strâns coordonat pentru a asigura consecvena mesajului de politici adresat autoritilor moldoveneti. Existena unui program FMI este o contribuie important pentru determinarea suficienei cadrului de politic macroeconomic pentru CSRS. 63. Sunt necesare eforturi permanente pentru a intensifica colaborarea în cadrul Grupului Bncii Mondiale. Corporaia Financiar Internaional (CFI) a rmas activ în Moldova, acordând susinere sectoarelor de telecomunicaii, agribusiness, întreprinderile mici i mijlocii, precum i bncilor locale. Continuând eforturile AID din sectoarele sntii i infrastructurii, CFI va colabora cu i va complementa activitatea AID cu privire la iniiativele de parteneriat public-privat. Suplimentar, Agenia pentru Garantarea Investiiilor Multilaterale (AGIM) este activ în Republic Moldova, cuprinzând o parte a procesului de privatizare a sectorului energetic, care a fost susinut de CFI. AGIM este deschis oportunitilor de susinere a investiiilor directe strine în Moldova prin acordarea garaniilor împotriva riscurilor politice i ea va coordona activitatea sa cu AID. Evaluarea portofoliului 64. Calitatea portofoliului s-a îmbuntit treptat pe parcursul perioadei SAT. Dup cum se arat în Tabelul 6, procentul angajamentelor în situaie de risc a fost redus de la 23,5 în 82 2004 pân la 0 în 2005. Rata disbursrilor este una relativ înalt, cu o medie de 22% în pofida vârstei fragede a portofoliului (la moment, vârsta media a unui proiect este de 2,4 ani). Tabelul 6: Indicatori selectai de performan a portofoliului, anii fiscali 2005-2008 Performana Indicatori AF05 AF06 AF07 AF08* Numrul de proiecte 11 15 15 14 Angajamente net (mln. 148,7 181,3 179,9 185,2 dolari SUA) Rata disbursrilor, % 18,6 25,5 27,5 21,8 Proiecte în situaie de risc 9,0 0,0 0,0 0,0 (%) Angajamente în situaie de 23,5 0,0 0,0 0,0 risc (%) Proiecte problematice (%) 0,0 0,0 0,0 0,0 Indicele de proactivitate 100,0 N/A N/A N/A Indicele de realism 0,0 N/A N/A N/A * Aceste cifre reflect situaia la 13 decembrie 2008. 65. Portofoliul este dominat de proiecte în sectoarele pentru dezvoltare uman i infrastructur. La momentul lunii decembrie 2008, operaiunile de creditare ale AID includeau un program CSRS i operaiuni 10 investiionale (cu 3 proiecte GEF suplimentare), pentru o sum total de 159,3 milioane de dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63 la sut) mai urmeaz înc a fi disbursai. Toate proiectele IDA i GEF se afl în proces de implementare i progreseaz bine fr ca nici un proiect s fie în situaie de risc. 66. Împrumuturile investiionale prevzute în SAT pentru AF05 (în cadrul AID13), AF06, AF07 i AF08 au fost aprobate conform planului. Ele au cuprins ase operaiuni investiionale pentru susinerea gestiunii finanelor publice, a competitivitii, educaiei în zonele rurale, serviciilor de investiii rurale, sntate i asisten social, drumuri i finanare suplimentar pentru proiectul cadastral. Au fost aprobate i operaiuni suplimentare, inclusiv în 2006 un proiect de combatere i prevenire a gripei aviare i proiectul naional de alimentare cu ap în anul fiscal 2008. Moldova a utilizat toat alocaia AID pe parcursul perioadei SAT. 67. Totui, volumul împrumuturilor acordate i accentul activitilor creditare i necreditare au fost uneori diferite decât cele planificate iniial în SAT. Diferena între împrumuturile planificate i actuale poate fi explicat prin faptul c Moldova a atins cu succes declanatorii pentru scenariul optimist i de ajustrile programului Bncii în dependen de circumstanele rii. Aceste modificri au fost efectuate pentru a asigura coerena cu programul CSRS, pentru a acorda finanare flexibil ce ar rspunde prioritilor guvernului nou în infrastructur (drumuri) i pentru a se conforma alocaiilor noi bazate pe performan (ABP) în cadrul AID. Lista deplin a activitilor planificate i actuale o putei gsi în anex (vezi tabelele 2 i 3). 68. Tranziia de la o Strategie de asisten a rii bazat pe diverse scenarii de creditare ctre o abordare bazat pe performan a cauzat dificulti atât pentru atingerea unei 83 înelegeri comune cu Guvernul Moldovei, cât i pentru planificarea operaiunilor creditare. Moldova s-a calificat pentru creditarea din scenariul optimist, dar nu a mai avut acces la acest nivel de creditare în cadrul sistemului nou de alocaii bazate pe performan. Îmbuntirile performanei portofoliului i ale punctajelor obinute în cadrul Evalurii politicilor i instituiilor rii (EPIT) în anul fiscal 2006 a dus la o cretere a alocaiei pentru anii fiscali 2007 i 2008, dar volumul de susinere financiar totui era mai jos decât cel prevzut iniial în scenariul optimist. Tranziia pare s fi fost cauza principal a reinerilor în implementarea programului ­ aproape jumate din activiti au întârziat cel puin cu un an fiscal comparativ cu orarul lor iniial. 69. Portofoliul a inclus un numr mare de proiecte comparativ cu volumul alocrii AID i costurile de supraveghere a acestor proiecte au redus resursele disponibile pentru activitile economice i sectoriale i pentru asisten tehnic. Procesul de punctare a rezultatelor a inclus i o analiz a eficienei i eficacitii operaionale i a artat c costul de supraveghere a portofoliului din Moldova este substanial mai mare decât media rilor EAC. De exemplu, supravegherea activitilor în Moldova a reprezentat 52% din totalul serviciilor pe ar în anul fiscal 2007 comparativ cu media de 35% în rile EAC. Pe parcursul perioadei 10% din serviciile rii au reprezentat activiti economice i sectoriale i doar 6% asisten tehnic, comparativ cu media de 20% i respectiv 12% pentru rile EAC. Dialogul în ar i coordonarea asistenei 70. Banca i-a consolidat relaiile cu Guvernul Republicii Moldova pe parcursul perioadei SAT. Guvernul a demonstrat angajamentul su fa de reformele economice prin implementarea schimbrilor solicitate în cadrul scenariului optimist, prin adoptarea Planului de Aciuni Republica Moldova-UE (2005) i prin lucrul asupra dezvoltrii sistemelor de ar. Aceste sisteme, printre altele, au inclus funcia de gestiune a datoriei de stat, sisteme informaionale eseniale pentru executarea bugetului i transformarea Curii de Conturi într-o instituie de control financiar în ar. Dei autoritile nu întotdeauna au împrtit o viziune comun privind metodele de atingere a unor obiective de dezvoltare, personalul Bncii a reuit s realizeze un dialog eficient cu reprezentanii rii în vederea atingerii rezultatelor. 71. Elaborarea Strategiei de parteneriat cu ara (SPT) se va baza pe un proces consultativ. Echipa de ar comunic permanent cu partenerii implicai i îi informeaz în privina activitilor consultative i creditare, precum i solicit comentariile lor. De exemplu, Oficiul Bncii Mondiale din Moldova a organizat un ir de mese rotunde cu reprezentanii mass- media, ai grupurilor analitice i alte pri implicate la tema remitenelor, mediului de afaceri, tineretului i sectorului energetic. Guvernul Moldovei a implementat recent un proces vast consultativ la elaborarea Strategiei Naionale de Dezvoltare i echipa de ar anticipeaz adoptarea unui proces similar pentru Strategia de parteneriat cu ara. 72. Dei împrumuturile AID i serviciile consultative reprezint o rat destul de mic a asistenei oficiale pentru dezvoltare (AOD) anul acesta, Banca joac un rol esenial în coordonarea asistenei. Rolul de lider al Bncii în procesul întrunirii donatorilor a fost exemplificat la adunarea Grupului Consultativ din Bruxelles în luna decembrie a anului 2006. Adunarea a fost organizat în comun de ctre Banca Mondial i Comisia European (CE) i a întrunit reprezentanii rii i ai partenerilor internaionali pentru a confirma angajamentul rii fa de programul de reforme i agenda sa de dezvoltare, precum i pentru a identifica finanarea extern suplimentar ca rspuns la ocurile externe recente. La moment, portofoliul Moldovei include granturi din fonduri fiduciare în sum de 61 milioane dolari SUA. O colaborare destul de 84 strâns a fost realizat în procesul pregtirii CSRS cu CE i cu câiva donatori bilaterali (Marea Britanie, Suedia i Olanda). Seciunea SAT privind rezultatele obinute aduce câteva exemple de lucru în comun asupra unor operaiuni investiionale i lucru analitic efectuat în comun de ctre personalul Bncii i donatori. Eforturile întreprinse spre armonizarea i coordonarea asistenei donatorilor a dus la semnarea Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare (2006) de ctre un ir de donatori, iar personalul Bncii a avut deseori posibilitatea i responsabilitatea de a mobiliza resursele altor donatori pentru a adresa prioritile naionale i a acorda un flux previzibil de asisten. Rolul Bncii în Moldova ar putea deveni unul mai important odat cu creterea asistenei acordate de ctre donatori. V. LECIILE ÎNSUITE 73. Asistena bine-direcionat joac un rol important în consolidarea sistemelor de ar, a capacitii ministerelor în elaborarea i implementarea unor politici i strategii de durat lung. Exemple numeroase au evideniat contribuia operaiunilor Bncii la atingerea rezultatelor scontate pentru dezvoltarea rii ­ accelerarea procedurilor vamale, eficiena sporit a consumului de energie, calitatea i aprovizionarea îmbuntit cu ap, dezvoltarea sistemului de asigurare în sntate i sporirea securitii drepturilor de proprietate în zonele rurale fiind doar unele din exemple. Operaiuni investiionale specifice au acordat asisten valoroas Guvernului Moldovei pentru atingerea jaloanelor din cadrul programului CSRS. 74. Ministerele capabile i dedicate reprezint un factor cheie în atingerea obiectivelor de dezvoltare. Ageniile naionale contribuie eficient la promovarea dezvoltrii atunci când ele dispun de liderii i capacitatea necesar pentru elaborarea i implementarea strategiilor i politicilor necesare. Aceast analiza a evideniat cazurile ­ de exemplu în transport sau sntate ­ unde ageniile naionale au demonstrat angajamentul fa de rezultatele de dezvoltare ale rii. În alte cazuri, ageniile naionale urmeaz înc s dezvolte sistemele de ar necesare. Dup cum au artat experienele reformelor de pensii si educaie, capacitatea redus a ministerelor i lipsa unui angajament clar poate împiedica eforturile de dezvoltare i necesit nite intervenii mult mai bine direcionate. 75. Abordri intersectoriale îmbuntesc eficacitatea interveniilor. Legturile între multiple tematici pot împiedica eforturile de dezvoltare care au un accent prea îngust. Vulnerabilitatea energetic i accesul la servicii de sntate au consecine directe pentru programele de asisten social. Calitatea apei i poluanii organici influeneaz rezultatele în sntate. Capacitatea slab a ministerului ce împiedic reforma pensiilor se datoreaz parial rotaiei mari de cadre, o problem legat direct de reforma administraiei publice. Dup cum este descris mai sus, interveniile bine-direcionate pot avea un rol important în consolidarea sistemelor necesare de ar i facilitarea angajamentului de lung durat al Guvernului, dar aceste operaiuni sunt mai bine planificate la nivel individual atunci când fac parte dintr-o strategie de dezvoltare cuprinztoare. 76. Resursele Bncii pot fi direcionate în mod strategic pentru a complementa resursele donatorilor i pentru a obine un impact de dezvoltare optim. Armonizarea asistenei ­ accentuat în Declaraia de la Paris (2005) i Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare (2006) ­ a fost tema principal în perioada SAT, iar susinerea consolidat a donatorilor a fost una determinant în avansarea obiectivelor de dezvoltare. Resursele altor organizaii au sporit impactul asistenei disponibile a AID ­ în sntate, transport, reforma administraiei publice i 85 programul CSRS reprezentând unele exemple. Banca a dezvoltat o relaie eficient cu reprezentanii Guvernului Moldovei în facilitarea unui dialog constructiv de dezvoltare, direcionarea resurselor în domeniile necesare i i-a asumat rolul de lider, ce este foarte important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale rii. 77. Legturile între creterea economic i reducerea srciei nu sunt suficient de bine înelese în Moldova. Asistena AID a contribuit la crearea unui cadru macroeconomic stabil i o cretere economic puternic, iar economia a fcut fa unor ocuri externe destul de severe. Totui, reducerea srciei s-a dovedit a fi un obiectiv mai complicat, în special pentru populaia din zonele rurale. Lipsa unei corelaii directe între creterea economic durabil i reducerea srciei evideniaz un gol analitic în portofoliul curent al Bncii. 78. O administraie eficace, eficient i transparent a sectorului public devine tot mai important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Portofoliul Bncii în Moldova este dominat la moment de proiecte în sectoarele de infrastructur i dezvoltare uman i accentul strategic în perioada SAT a fost pus pe îmbuntirea mediului investiional pentru a spori productivitatea intern i investiiile strine cu scopul obinerii unei creteri economice durabile. Toate aceste iniiative depind de o administraie sntoas a sectorului public pentru alocarea resurselor, dezvoltarea strategiilor, analiza srciei, gestionarea proiectelor, monitorizare i evaluare. Pilonul trei al SAT, Combaterea corupiei i îmbuntirea guvernrii în sectorul public, devine tot mai important cu adugarea programului CSRS, integrarea unitilor de implementare în cadrul ageniilor de resort i explorarea posibilitilor de adoptare a abordrilor sectoriale integrate. 86 ANEX : TABELELE ANEXATE RAPORTULUI DE FINALIZARE SAT Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT Rezultate Obiective vizate i statutul la Statutul la momentul finalizrii Leciile însuite scontate momentul elaborrii SAT Obiective strategice pe termen mai lung Cadru macroeconomic · VPN redus a datoriei de stat (53 la sut · Gestiune fiscal prudent, cu excedent fiscal în anii 2003-2006. · Progresul realizat în reducerea stabil din PIB în anul 2003) Nivelul deficitului vizat la 0,5 la sut din bugetul anual pentru 2008. datoriei de stat a creat · Datoria de stat s-a redus subit. VPN a datoriei de stat este oportunitate pentru împrumuturi planificat la 20 la sut din PIB în 2007 (sub jumtate din valoarea suplimentare în infrastructur i iniial). alte proiecte prioritare de · Datoria extern total raportat la PIB a diminuat de la valoarea de dezvoltare. Moldova se situeaz 106% din PIB în anul 2001 pân la circa 54,1 la sut în anul 2007. cu mult sub nivelul prag de 40 la · Inflaie sub 10 la sut (media anual a · În perioada anilor 2003-2007, inflaia s-a poziionat în jur de 12 la sut din PIB pentru rile cu un constituit 12 la sut în anul 2003) sut anual. scor total de evaluare · Dezvoltarea competenelor de sprijin a unui sistem de pensii instituional i a politicilor rii · Sistem de pensii financiar i social viabil eficient i durabil prin intermediul (i) implementrii standardelor (EIP) similar cu cel al internaionale de contabilitate pentru un proces bugetar transparent; Moldovei. (ii) dezvoltrii unui sistem de tehnologii informaionale, care ar · Controlul inflaiei va necesita corela pensiile cu contribuiile; precum i prin (iii) crearea în cadrul politici monetare austere i o ministerului a unui departament pentru analize i monitorizare a cretere accelerat a politicilor de protecie social. productivitii domestice. · Achitarea la timp a pensiilor. · Ameliorarea în continuare a · Ameliorarea transparenei sistemului de pensii­ eliminarea sistemului de pensii este crucial contribuiilor în bunuri materiale. pentru creterea economic i · Neintroducerea unor noi categorii privilegiate de pensionari i ridicarea reducerea srciei durabile. vârstei generale de pensionare pe motiv de etate de la 60 pân la 62 de Amendamentele aplicate la ani pentru brbai i de la 55 pân la 57 de ani pentru femei. Legea cu privire la sistemul public de asigurri sociale vor augmenta corelaia între contribuii i plile efectuate tuturor tipurilor de pensionari. Condiii favorabile · Rata durabil a creterii economice situat · Creterea medie a PIB a constituit 5,1 la sut între anii 2005 i 2007. · Experienele bazate pe majorarea pentru creterea în jur de media de 5 la sut pe an în Totui, rata creterii PIB în anul 2007 a constituit circa 3 la sut. preurilor la energie, interdicia investiiilor domestice vederea realizrii obiectivului de · În anul 2007 cota sectorului privat în PIB a constituit 65 la sut. impus asupra vinurilor i seceta i strine dezvoltare al mileniului (ODM) pentru · Creterea formrii capitalului fix domestic de la 18,6 la sut din PIB au demonstrat c economia este srcie ctre anul 2010 în anul 2003 pân la 28,4 la sut în anul 2006 elastic la ocurile externe; · Creterea cotei sectorului privat în PIB de · Sporirea volumului de IDE la cap de locuitor de la 199 dolari SUA în totui, este necesar ameliorarea la 50 la sut ctre anul 2002 pân la peste anul 2003 pân la 423 dolari SUA în prima jumtate a anului 2007. continu a climatului 70 la sut în anul 2008 · În anii receni clasamentul general al Moldovei la capitolul Mediul investiional pentru a promova creterea economic i reducerea 87 · Creterea formrii de capital fix domestic de afaceri facilitant nu s-a ameliorat (poziionându-se pe locul 90 în srciei. de la 13 la sut din PIB în anul 2003 pân anul 2007 i ajungând la borna 92 în anul 2008, aplicând aceeai · În condiia în care investiiile la 25 la sut în anul 2006 metodologie). Moldova este cotat de Ageniile de asigurare a publice au rmas la un nivel · Creterea volumului de investiii directe exporturilor în Europa ca fiind ara cu cel mai ridicat risc al sczut, drumurile au continuat s externe (IDE) ce revin pe cap de locuitor operaiunilor comerciale. se deterioreze, împiedicând de la 240 dolari SUA în anul 2003 pân la · În bugetul pentru anul 2007 Guvernul au sporit alocrile de fonduri creterea economic. Aceasta a 430 dolari SUA în anul 2008 destinate reparrii drumurilor i a intensificat lucrrile de reparaie a reflectat o lacun în SAT iniial, drumurilor. Finanarea total din toate sursele pentru întreinerea, ulterior fiind adugat sprijinul reconstrucia i reparaiile capitale ale drumurilor urmeaz s se pentru repararea drumurilor. ridice pân la suma de 50 milioane de dolari SUA în anul 2007 i pân la 90 milioane de dolari SUA în anul 2009. Îmbuntirea · Pe parcursul implementrii SAT a ieit la · Între februarie 2006 i februarie 2007 tarifele domestice la gaze · Vulnerabilitatea energetic a ieit eficienei energetice i suprafa un nou aspect ­ diminuarea naturale s-a majorat cu 70 la sut ca rspuns la majorarea mai mult în eviden odat cu majorarea diminuarea vulnerabilitii energetice (fapt reflectat de dou ori a preurilor la gaze naturale. preurilor internaionale la iei i vulnerabilitii în Raportul asupra progresului realizat în · Cererea pentru gaz s-a redus considerabil în anul 2007 (cifra majorarea subit a preurilor la energetice SAT) anticipat este de 15 la sut). În condiia continurii creterii gaze naturale. economice, aceasta semnalizeaz o diminuare a intensitii · Tarifele trebuie s fie stabilite la consumului energetic i reducerea vulnerabilitii energetice a niveluri de recuperare a economiei Moldovei. costurilor: subvenii tuturor ­ · Nivelul general de colectare a plilor pentru gaze naturale a rmas atât celor cu venit mare, cât i peste 90 la sut, fapt ce a prevenit acumularea de noi datorii fa de celor sraci ­ nu sunt echitabile Gazprom. i submineaz viabilitatea · Intensitatea consumului energetic, dup cum msurat prin raportul financiar a sectorului. energiei totale consumate la PIB real (lei) a diminuat cu 6 la sut · Reforma în sectorul energetic între anii 2004 i 2006. este important nu doar pentru stabilitate economic i cretere, dar i pentru alte rezultate de dezvoltare (bunstarea social). Agricultur i · Majorarea creterii PIB agrar de la media Nu s-a înregistrat o cretere a PIB în agricultur ­ parial, probabil, · Distorsiunile în aspect de politici dezvoltare rural de 4,5 la sut pe an, înregistrat pe datorit secetei din anul 2007 i imperfeciunile pieelor parcursul anilor 1999-2002, pân la 5,0 la Progresul realizat în liberalizarea exportului agrar: continu s genereze transferuri sut · A fost eliminat condiia de export obligatoriu prin intermediul economice din sectorul agrar bursei de mrfuri, fapt considerat c ar fi inut preurile · Asistena AID nu s-a axat pe productorilor la grâne sub nivelul preurilor internaionale, la fel ca activitile de ameliorare a i administrarea direct a produciei de recolte. competitivitii în sectorul agrar · În prezent au fost majorate preurile productorilor la grâne, care sau pe atenuarea riscurilor anterior erau inute artificial sub nivelul preurilor internaionale; naturale; potenialul pentru atare · Au fost reduse perioadele de testare pentru import a seminelor i activiti urmeaz a fi examinat rsadului pân la 2 ani pentru grâu i pân la 5 ani pentru rsad. în contextul politicilor existente. · În acelai timp, reglementarea funcionrii pieelor agricole rmâne în continuare foarte pronunat: s-a pstrat sistemul de cote pentru produsele lactate i mezeluri, precum i restriciile de import pentru pieele de resurse. · A fost înregistrat un progres mixt în eficientizarea cheltuielilor din 88 sectorul agrar, din moment ce (i) în mare parte a fost eliminat restricia impus asupra dimensiunii / tipului de proprietate pentru accesul la subvenii (cu excepia sectorului de vinificare), în timp ce (ii) bugetul pentru anul 2007 a majorat cheltuielile pentru subvenii agricole recurente ca rspuns la seceta din anul 2007. Reducerea nivelului · Reducerea ratei srciei: nivelul srciei · Nivelul srciei în rândul populaiei rurale a constituit 36 la sut în · Este necesar o asisten srciei în rândul în anul 2002 a constituit 52 la sut din anul 2005 i 34 la sut în anul 2006; nivelul srciei în rândul analitic i consultative (AAC) locuitorilor rurali i în populaia rural i 63 la sut pentru cei populaiei permanente a orelelor mici a constituit 34 la sut în vizat pentru o mai bun rândul grupurilor din orelele mici. anul 2005 i 30 la sut în anul 2006 (datele pentru anul 2006 nu sunt înelegere a relaiile dintre vulnerabile i excluse strict comparabile cu anii precedeni). creterea economic i reducerea · Rata de omaj a diminuat de la 8 la sut în anul 2003 pân la 5,6 la srciei. Care promotori ai sut în anul 2006, inclusiv pentru omajul de lung durat (o creterii vor reduce efectiv scdere de la 48,3 la sut pân la 38,1 la sut), într-o msur mai srcia în rândul populaiei mic micorându-se i în rândul tineretului (de la 18,1 la sut pân rurale? la 17,1 la sut) în acelai interval de timp. Creterea calitii · Acces universal la colarizare obligatorie · Rata net de înrolare în învmântul secundar a constituit 86 la sut · Prezentul SAT include proiectul învmântului i (creterea ratei nete de înrolare în în anul 2006 comparativ cu 88.5 la sut în anul 2004. de remediere a inechitilor în îmbuntirea învmântul primar i gimnazial pân la · Progresul realizat la capitolul creterea calitii colarizrii înc nu a accesul la învmânt, dar cadrul accesului la serviciile 100% ctre anul 2015) fost cuantificat. de rezultate nu msoar înc dac de educaie în · Ameliorarea calitii colarizrii, potrivit · Rata abandonului colar s-a majorat de la 21,8 în anul 2004 pân la accesul la învmântul de calitate conformitate cu ODM cuantificrii performanei studenilor în 23,6 în anul 2006. s-a ameliorat i dac rezultatele evalurile naionale i studiile · A fost realizat un progres modest la capitolul alte dimensiuni decât anticipate nu au fost excesiv de internaionale cele de venit ale srciei ­ persist sau se augmenteaz inechitile ambiioase, reieind din perioada · Reducerea inechitilor la toate nivelurile în accesul la învmânt. de timp necesar pentru de învmânt (rural-urban, sraci-avui) implementarea reformei educaiei. Sporirea eficienei · Reducerea mortalitii infantile la 1000 · A fost micorat rata mortalitii infantile (sub 1 la 1.000) de la 14,4 · Reforma sntii reprezint o alocrii surselor în nscui vii (16.3 în anul 2001) i a în anul 2003 pân la 11,8 în anul 2006. agend pe termen lung, care nu sectorul sntii i mortalitii materne la 100.000 nscui vii · A fost micorat rata mortalitii materne (la 100.000) de la 22 în poate fi realizat în întregime ameliorarea (43,9 la 100.000 în anul 2001 anul 2003 pân la 16 în anul 2006. doar pe perioada SAT. indicatorilor de corespunztor) · Continu s creasc incidena HIV/SIDA, dar cu o rat continuu în · Ministerul Sntii (MS) de sntate în descretere. În trimestrul I al anului 2007, pentru prima oar de la demonstrat iniiativ i conformitate cu ODM · Reducerea incidenei TBC i SIDA (85 i debutul epidemiei incidena s-a micorat comparativ cu trimestrul I competene prin stabilirea 0,2 la 100.000 în anul 2001) al anului 2006. Creterea incidenei infeciei a fost determinat politicilor i elaborarea unei parial de intensificarea testrii i depistrii. strategii generale în sntate. · Mortalitatea asociat SIDA s-a micorat de la 100% în anul 2002 · Îmbuntirea testrii i gestiunii pân la 30 la sut în anul 2005. informaiei au rezultat în sporirea · Rata mortalitii asociate TBC s-a majorat de la 15,9 (la 100.000 depistrii cazurilor de populaie) în anul 2002 pân la 19,7 în anul 2007 HIV/SIDA, astfel încât nu este cert progresul realizat în direcia realizrii acestor indicatori. · Rezultatele naionale în sntate au fost compromise de nivelurile înalte ale infeciei din Transnistria. 89 Îmbuntirea · Sporirea ctre anul 2015 a nivelului de · Proporia persoanelor cu acces durabil la surse îmbuntite de ap a · Guvernul Moldovei (GM) mai accesului la i a acces al populaiei urbane la sport în regiunile deservite de proiectele pilot (5 orae). urmeaz înc s creeze un sistem calitii serviciilor de aprovizionarea centralizat cu ap de la 70 · Aproximativ 80 la sut din toi locuitorii zonelor urbane au fost modern de gestiune a agenilor aprovizionare cu ap i la sut pân la 85 la sut, iar la salubrizare conectai la surse de aprovizionare cu ap i 63 la sut au fost chimici. salubrizare, precum i ­ de la 55 la sut pân la 75 la sut conectai la canalizare. · Activitile pilot au demonstrat reducerea degradrii · 52 la sut din comunitile rurale dein sisteme de aprovizionare posibilitatea creterii ratelor de mediului ambiant i a · Creterea împduririi pân la 13,2 la sut centralizat cu ap i aproximativ 40 la sut au infrastructur de colectare a plilor pentru noxelor ambientale ctre anul 2015 salubrizare. servicii comunale în vederea · Circa 45 la sut din infrastructura existent necesit reparare: rata unui acces durabil la · Reambalarea i depozitarea sigur a defectrii evilor este de aproximativ 30 de ori mai mare decât în aprovizionarea cu ap de calitate, poluanilor organici persisteni (POP) sistemele Europene gestionate adecvat. iar aceste practici trebuie s fie învechii (circa 7.000 tone de pesticide i · Proporia de terenuri împdurite a crescut de la 10,3 la sut în anul extinse i în afara oraelor pilot. 22.000 tone de policlorur de bifenil 2002 pân la 11 la sut în anul 2006. · Asistena oferit de AID a fost (PCB) în anul 2000) · Au fost gestionate / distruse 100% din POP (1.272 tone de pesticide i eficient în ameliorarea · Creterea valorificrii deeurilor biologice 17.300 de condensatoare cu PCB au fost dezasamblate i distruse). aprovizionrii cu i calitii apei în calitate de surse regenerabile de energie · Au fost instalate 11 cazane pentru biomas în localitile de în regiunile vizate i în gestiunea demonstrare, în cadrul proiectului Energie regenerabil din deeuri deeurilor de eptel. agricole, pentru a servi drept catalizator pentru introducerea i promovarea valorificrii deeurilor agricole. Creterea · Selectarea competitiv, în baz de merite, a · În anul 2007, în absena unei noi legi cu privire la serviciul public, · În noiembrie 2008 Parlamentul a competenelor funcionarilor publici (în anul 2004, 30 la sut din noii funcionari publici au fost desemnai în post adoptat Legea cu privire la sectorului public în administrare public politizat, cu premise printr-un proces competitiv, în baz de merite. serviciul public. Au fost elaborarea i incerte pentru carier i salarii joase · A demarat o reform exhaustiv a administrrii publice: a fost întreprinse aciuni pentru implementarea · Creterea competenelor guvernului în creat unitatea pentru analize i planificare central a politicilor. dezvoltarea capacitii de politicilor publice gestiunea reformei administrrii publice · Efortul în derulare de reformare a administrrii publice sprijinit de planificare strategic în cadrul Fondul fiduciar iniiat de mai muli donatori (FFMD) i prelungirea ministerelor prin instituirea solicitat de Guvern în decembrie 2008. Planurilor de dezvoltare · Noua lege cu privire la serviciul public va permite înrolare i instituional. Este necesar un promovare în baz de merite a cadrelor. sprijin continuu i durabil pentru eforturile de cretere a competenelor sectorului public Diminuarea percepiei · Reducerea proporiei achiziiilor dintr-o · Oferirea contractelor în baz de surs unic în 8,9 la sut din cazuri · GM a realizat un progres notabil publice a corupiei în singur surs pân la 20 la sut din (anul 2007) ­ o scdere de la 45 la sut în anul 2003. În prima parte în crearea proceselor bugetare i guvern prin numrul total de contracte i pân la 15 la a anului 2007, nu mai puin de 70,4 la sut din contracte au fost a unui sistem de audit i control îmbuntirea sut din valoarea total a contractelor (cu desemnate prin licitaii deschise ­ în ascensiune de la 19 la sut în financiar inter; totui, datele transparenei i excepia serviciilor comunale). În anul anul 2003. studiului SMAPÎ elucideaz rspunderii în 2004, achiziiile publice erau deschise · A fost ameliorat gestiunea cheltuielilor publice ­ a fost creat i corupia ca fiind în continuare un gestiunea fondurilor pentru abuz i corupie operaionalizat un sistem unic de conturi trezoreriale. motiv de îngrijorare i c publice · Elaborarea bugetelor anuale în baza · S-a îmbuntit indicele de percepie a corupiei al Transparency eforturile de continuare a cadrului de cheltuieli pe termen mediu International ­ de la 2,4 la 3,2 în perioada anilor 2003-2006; ameliorrii guvernrii în sectorul (CCTM), reflectând prioritile GM, studiile asupra mediului de afaceri i performanei întreprinderilor public trebuie s fie o prioritate. precum indicate în strategia de cretere (SMAPÎ) indicând o ameliorare a guvernrii i diminuarea nivelului economic i reducere a srciei (SCERS) corupiei percepute. · Creterea transparenei i rspunderii sistemului bugetar: o 90 acoperire mai exhaustiv cu bugetul de stat, consolidarea treptat a fondurilor extrabugetare în bugetul de stat (în ultimii trei ani s-a înjumtit numrul de fonduri extrabugetare). · A fost stabilit CCTM, îmbuntind anvergura sa, cu fortificarea legturilor cu bugetul i prioritile de politici naionale. Rezultatele SAT Pilonul 1. Mediu de pia competitiv, stabilitate i cretere pro-sraci Meninerea unui cadru · Stabilirea strategiei cu privire la datorii · Adoptarea strategiei cu privire la datorii. · Memorandul economic al rii macroeconomic stabil (inclusiv, fa de Clubul de la Paris) · Oferirea de ctre Banc a finanrii non-inflaioniste. (ME) i alte activiti AAC au · Reducerea VPN a · Remanierea arieratelor ca parte a acordului de reealonare cu oferit o analiz a surselor i a datorii de stat · Micorarea deservirii datoriei de stat (45 la creditorii Clubului de la Paris din luna mai 2006. impedimentelor pentru creterea · Inflaia inut sub sut din veniturile guvernului central în · Deservirea datoriei de stat estimat la 8,1 la sut din veniturile economic i recomandri în 10 la sut anul 2003) guvernului central în anul 2007. aspect de politici în atenia GM · Situaia curent a Guvernului privind · Nu sunt înregistrate arierate externe de stat; totui, rmân în pentru o cretere economic obligaiile sale bugetare continuare sume externe restante datorate pentru energie (321 durabil i atenuarea riscurilor milioane de dolari SUA în anul 2007). sociale i economice. Crearea unui sistem de · Excluderea privilegiilor în pensii · Elaborarea sistemului de tehnologii informaionale pentru înregistrarea · Proiectul de gestiune i protecie pensii financiar i colectrii contribuiilor la pensii, cu crearea conturilor personale. social a realizat un progres social viabil · Reducerea redistribuirii contribuiilor la · Îmbuntirea viabilitii tehnice i financiare a fondului de pensii important în reforma sistemului pensii din sectorul industrial la cel agrar de (redresat din deficit în excedent bugetar în anul 2006). de pensii, dar exist un risc la 85 pân la 60 la sut din total · Creterea competenelor fondului de pensii în gestiunea sistemului considerabil pentru rezultatul de de pensii i calculul pensiilor propriu-zise i sporirea rspunderii dezvoltare. Factorii contribuitori · Deinerea în proporie de 100% de ctre sale (ca rezultat al reorganizrii administrative, perfecionrii la acest risc includ durabilitatea membrii fondului de pensii a conturilor practicilor, programului de cretere a competenelor). financiar pe termen lung a individuale · Introducerea i efectuarea cu regularitate a analizei i evalurii sistemului de pensii, capacitatea politicilor de protecie social. limitat a ministerului de a · Elaborarea unui proiect de strategie a reformei pensiilor pentru a efectua analize i evaluri în unifica reglementrile din sistemul de pensii pentru toate tipurile de aspect de politici, precum i pensionari (neagrari, productori agricoli i categoriile privilegiate). politicile GM care nu sprijin în · Crearea conturilor individuale pentru toi contribuitorii cunoscui la totalitate reforma pensiilor. fondul de pensii; toate datele din perioada ce urmeaz anul 2005 au · Eforturile pentru creterea fost înregistrate în conturi individuale pentru toi contribuitorii competenelor ministerului vor fi cunoscui la fondul de pensii sprijinite de reforma serviciului public: rotaia cadrelor reprezint o provocare major. Crearea condiiilor · Micorarea costului de desfurare a · Reducerea costurilor de liceniere ­ în anul 2007 obinerea unei · Asistena din partea AID a oferit favorabile pentru afacerilor i ameliorarea facilitrii licene dura în medie 20 de zile i costa 286 de dolari SUA un sprijin eficient GM în majorarea investiiilor comerului comparativ cu declanatorul din scenariul cu cost înalt al SAT, egal simplificarea procedurilor de domestice i strine · Micorarea costurilor de liceniere pân cu 550 de dolari SUA; desfurare i înregistrare a la 20 la sut din venitul pe cap de locuitor · Reducerea costului i numrului de inspecii ­ cheltuielile medii afacerilor. · Reducerea numrului de inspecii ce aferente unei inspecii se ridica la 184 de dolari SUA comparativ cu · Studiul de diagnostic al revin unei companii pân la 8 pe an declanatorul din scenariul cu cost înalt al SAT, egal cu 1.000 de comerului a elucidat o serie de 91 dolari SUA. probleme cu Serviciul vamal din · În anul 2007 întreprinderile examinate au fost inspectate în medie Moldova, care au fost remediate de 8,7 ori, comparativ cu 18 inspecii în anul 2004 i jalonul prin intermediul Proiectului de scenariului cu cost înalt al SAT, egal cu 12 inspecii. facilitare a transportului i comerului în Europa de Sud-est Reducerea considerabil a costurilor netarifare pentru comer i (FTCESE). transport dup cum reflectat în: · Ameliorarea productivitii · Micorarea timpului de vmuire la principalul terminal din teritoriul domestice este crucial pentru rii de la Chiinu, graie introducerii sistemului de vmuire în sprijinirea creterii economice i baza riscurilor, de la 500 minute în anul 2002 pân la 124 minute în a reducerii srciei, dar acestea anul 2007 (75 la sut); sunt posibile doar prin efectuarea · Reducerea procentului de inspecii vamale fizice în numrul total de unor investiii mai mari i declaraii de la 90 la sut în anul 2002 pân la 48 la sut în anul inovaii din partea firmelor i 2007 (60 la sut); productorilor agricoli. · Înregistrarea unui succes sesizabil la ameliorarea transparenei i · Distorsiunile în aspect de politici eficienei vamale (Studiu asupra percepiei corupiei efectuat de TI- i imperfeciunile de pia Moldova în rândul firmelor de expediere/intermediere, precum i a continu s determine transferuri companiilor de transport i comer din localitile pilot ale economice din sectorul agrar i FTCESE). obscurarea potenialului agrar, iar asistena oferit de AID nu s- a axat pe activitile menite s amelioreze competitivitatea în sectorul agrar. Sistarea deteriorrii · Implementarea unui sistem de pli pentru · Pân în prezent este raportat un progres limitat, din moment ce · Activitatea economic i de infrastructurii de utilizarea drumurilor activitile de baz în sprijinul acestui obiectiv au demarat târziu în sector (AES) a augmentat transport implementarea SAT ­ proiectul privind drumurile doar a intrat în contientizarea constrângerilor vigoare, iar principalele lucrri de reparare a drumurilor vor demara ce împiedic competitivitatea în în anul 2008. sectorul transportului. · Au fost elaborate strategia pentru infrastructura de transport, inclusiv pentru gestionarea i finanarea întreinerii fondului de drumuri, precum i un plan pe zece ani de investiii prioritare în infrastructura de drumuri i ci ferate (cu sprijinul asistenei tehnice), ulterior fiind consolidate cu sprijinul donatorilor. · Programul creditului pentru susinerea reducerii srciei (CSRS) i proiectul pentru drumuri vor sprijini adoptarea i implementarea unei strategii pentru sectorul de drumuri i ci 92 ferate, inclusiv renovarea infrastructurii i reforma finanrii. Ameliorarea eficienei Creterea disponibilitii i reducerea Ameliorarea eficienei energetice în comunitile pilot i edificiile · Un accent continuu este imperial energetice i reducerea consumului specific de agent termic în publice: pentru soluionarea aspectelor de vulnerabilitii comunitile pilot i edificiile publice vulnerabilitate energetic, energetice · Realizarea economiilor considerabile prin implementarea noilor inclusiv reducerea intensitii tehnologii de eficientizare energetic. consumului energetic, · Sporirea disponibilitii înclzirii în anumite edificii de la 30 pân la ameliorarea disciplinei financiare 120 de zile pe an. din sector, vizarea recuperrii · Numrul de cldiri conectate depete indicatorul de produs: 39 de continue a costului tarifelor obiecte / instituii de uz social i 37 de obiecte / blocuri de locuit energetice i remedierea beneficiaz de msuri de ameliorare a înclzirii. implicaiilor sociale i a srciei. · Adoptarea strategiei cu privire la energie în iulie 2007, vizând · GM a realizat un jalon major armonizarea legal, tehnic i de reglementare a sectorului energetic prin elaborarea unei strategii din Moldova la piaa energetic intern a UE (Creditul pentru energetice, iar programul CSRS susinerea reducerii srciei ­ CSRS-2). urmeaz s se axeze pe aspectele de vulnerabilitate energetic. Fortificarea drepturilor · Ameliorarea accesului la credit în zonele · Ameliorarea accesului productorilor agricoli la finane este · Asistena tehnic i creditele de proprietate i rurale. Sporirea împrumuturilor oferite reflectat în majorarea portofoliului sectorului bancar în sectoarele productorilor agricoli privai au ameliorarea accesului sectoarelor agrar i de prelucrare a AID agrar i rural cu 144 la sut în perioada anilor 2002­2004. depit valorile vizate în SAT; la finane, cunotine i produselor alimentare cu 50 la sut Sporirea împrumuturilor oferite sectoarelor agrar i rural în totui, Banca are nevoie de o tehnologie în zonele · Sporirea împrumuturilor sectoarelor agrar portofoliile rilor intermediatoare financiare, estimate la 25 la sut strategie pentru o abordare mai rurale i de prelucrare a produselor alimentare cu din anul 2006 pân în anul 2008. exhaustiv a neajunsurilor din 50 la sut · Servicii consultative rural, determinate de cerere, prestate 350.000 sectorul agrar. · Prestarea serviciilor comunitare (outreach) de productori agricoli pe an (al doilea proiect de investiii i · Exist oportuniti considerabile pentru 200.000 de productori agricoli servicii rurale (PISR 2)). pentru obinerea finanrii din înregistrai · Crearea unui sistem cadastral unificat pentru bunurile imobiliare partea altor donatori în scopul · Iniierea implementrii strategiei pentru pentru terenurile urbane i rurale. îmbuntirii serviciilor publice ajutorarea productorilor agricoli s · În modul corespunztor a fost înregistrat 85 la sut din proprietatea necesare i a investiiilor din atenueze riscul aferent vremii i pentru rural aflat în mâini private, fortificând securitatea drepturilor de sector. reducerea instabilitii creterii. proprietate i posesiune în Moldova -- comparativ cu 20 la sut (rezultatul anticipat al portofoliului). · Dezvoltarea i funcionalitatea deplin a pieii de bunuri imobiliare. Creterea numrului de tranzacii de la 23,6 mii în anul 1999 pân la 201,6 mii în anul 2006. · În perioada anilor 2006-2007 au fost create 194 de afaceri noi în zonele rurale în cadrul PISR-2. · În perioada anilor 2006-2007 au fost oferite 149 de împrumuturi beneficiarilor rurali. · Venitul mediu al afacerilor din zonele acoperite de PISR-1 s-a majorat cu 23 la sut pe durata proiectului. · Nu a fost elaborat strategia cu privire la atenuarea noxelor. 93 Pilonul 2. Minimizarea riscurilor sociale i ambientale, dezvoltarea capitalului uman i promovarea incluziunii sociale Reducerea ratei · Direcionarea asistenei sociale prin · La data de 13 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr. 133- · Progresul limitat realizat în srciei printre asigurarea unui venit lunar minim garantat, XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui redresarea srciei în rândul familiile cu venituri familiilor defavorizate cu venituri foarte venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea grupurilor rurale începând cu anul foarte mici mici ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global 2002 sugereaz necesitatea unei mediu lunar al familiei i necesitatea de asisten social. Legea a intrat înelegeri mai bune a promotorilor în vigoare, pentru familiile cu cel puin un membru cu grad de creterii economice i ai reducerii invaliditate, la 1 octombrie 2008; pentru familiile cu unul i mai muli srciei. copii, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar pentru toate celelalte · Multiple programe de familii, la 1 iulie 2009. asisten social au suferit dispersii · Întru implementarea legii menionate, la 16 octombrie 2008, prin în grupurile cu venit mediu i înalt . Hotrârea Guvernului nr. 1167 a fost aprobat Regulamentul cu privire · Activitile în derulare ale la modul de stabilire i plat al ajutorului social. portofoliului (servicii de sntate · În edina Guvernul Republicii Moldova din 12 noiembrie 2008, a i asisten social, programul fost aprobat Hotrârea Guvernului ,,Cu privire la aprobarea CRSR, analiza impactul social i Structurii Sistemului Informaional Automatizat ,,Asistena srciei etc.) sunt continuate în Social", care va spori eficiena sistemului de asisten social atât scopul creterii competenelor prin oferirea unui instrument de formare continu, cât i prin guvernului i reducerii eficiente asigurarea informaional a autoritilor la nivel central i local, a nivelului srciei precum i a personalului din sistemul de asisten social. Prestarea Majorarea ratei nete a înrolrii (RNÎ) în · Datele i indicatorii de evaluare învmântului de învmântul primar în zonele rurale de la 96 · Elaborarea proiectului strategiei privind optimizarea reelei de a proiectului au fost insuficieni calitate superioar i la sut pân la 98 la sut, în instituiile instituii colare. pentru a evalua creterea ameliorarea accesului gimnaziale ­ de la 92 la sut pân la 95 la sut · Trasarea reformei curriculei, activitilor de formare i debursrii accesului studenilor rurali la la serviciile de i în instituiile liceene ­ de la 28 la sut pân unor granturi colare pentru sporirea echitii. învmântul de calitate; totui, învmânt în la 35 la sut · Derularea lucrrilor de renovare în 33 de grdinie i 15 centre cadrul de rezultate al proiectului conformitate cu ODM comunitare alternative, finalizarea formrii pentru 2.600 de educaie de calitate în zonele Reducerea decalajului între performana manageri i profesori precolari, urmând a fi prestate materiale de rurale din Moldova stabilete studenilor din zonele rurale i cele urbane cu studiu i didactice i echipament la debutul anului 2008, cu iniierea valoarea iniial i va msura 50 la sut unei campanii de comunicare la scar naional. progresul realizat pe viitor la · În prezent nu exist msuri pentru a evalua dac decalajul dintre acest compartiment. studenii rurali i urbani a fost redus. · Exerciiul de cartografiere a instituiilor colare i noua Iniiativ cu acces rapid (IAR) Educaie pentru toi (EPT) urmeaz s contribuie efectiv la realizarea rezultatelor SAT. · Ministerul Educaiei i Tineretului (MET) deine competene de implementare limitate; pentru creterea competenelor sunt necesare eforturi axate, iar iniiativele 94 susinute din buget, solicitând calitatea de lider i competenele MET, ar fi premature. Lipsa unui sim clar de proprietate din partea MET în prezent sugereaz c ateptrile din partea reformei învmântului s-ar putea s fie prea ambiioase. Îmbuntirea · Reducerea mortalitii infantile, a · Diminuarea mortalitii infantile de la 14,4 în anul 2003 pân la · Datele cu privire la rezultatele de eficienei alocrilor de mortalitii copiilor în vârst de pân la 5 11,8 în anul 2006; reducerea mortalitii copiilor în vârst de pân sntate trebuie s fie surse în sectorul ani i a mortalitii materne la 5 ani de la 18 în anul 2003 pân la 14 în anul 2006. Micorarea interpretate cu precauie. sntii i ameliorarea mortalitii materne de la 22 în anul 2003 pân la 16 în anul 2006. Sporirea ratei de infectare (de indicatorilor de · Reducerea incidenei i mortalitii TBC · Majorarea proporiei cheltuielilor destinate asistenei medicale exemplu, în HIV/SIDA) se sntate în primare în cheltuielile totale pentru sectorul sntii i fondul de datoreaz, cel puin parial, conformitate cu ODM · Stabilizarea incidenei HIV i a mortalitii asigurri pentru sntate de la 16 pân la 31 la sut în perioada intensificrii testrii, care a asociate SIDA anilor 2003-2006. depistat cazurile anterior · Introducerea asigurrilor pentru sntate i creterea acoperirii cu nediagnosticate. · Majorarea proporiei de populaie acoperit acestea pân la 75 la sut în anul 2006. · În rândul populaiei rurale i a cu intervenii de sntate eseniale · Adoptarea strategiilor guvernamentale privind TBC i SIDA; 80 la persoanelor angajate pe cont sut din femeile gravide cu infecia HIV au primit tratament; peste propriu exist în continuare un 100% din consumatorii de droguri injectabile (CDI) depistai sunt risc considerabil de srcie acoperii cu programe de reducere a riscurilor. condiionat de costul maladiilor. · Dotarea a 343 de centre de asisten medical primar (AMP) i Trebuie recunoscut faptul c renovarea a 100 centre AMP în cadrul Fondului de investiii în reforma sntii reprezint o sntate (FIS); toate oficiile medicilor de familie funcionale agend pe termen lung. presteaz servicii eseniale de asisten medical primar. · Ministerul Sntii a demonstrat competene de implementare a proiectului, elaborare a politicilor i conducerea procesului de elaborare a unei strategii generale pentru sntate. Prevederea unei susineri bugetare sau ANS în acest context ar fi probabil eficient. · Multipli donatori contribuie sau ofer resurse sectorului sntii, astfel încât asistena oferit de AID trebuie s fie direcionat strategic pentru valorificarea acestor resurse dup posibilitate. Ameliorarea accesului · Media aprovizionrii cu ap în regiunile · Aprovizionarea cu ap în regiunile pilot este 18-24 ore pe zi; · Majorarea ratei colectrii plilor la i a calitii pilot ­ 16 ore pe zi reducerea pierderilor de ap; creterea aproape dubl a consumului pentru serviciile comunale a fost serviciilor de de ap pe cap de locuitor. crucial pentru amplificarea aprovizionare cu ap i · Rata colectrilor depete 80 la sut · Rata colectrilor în regiunile pilot ale proiectului variau între 95 la performanei financiare a 95 salubrizare i sut i 98 la sut. acestora i pentru îmbuntirea reducerea degradrii · Cheltuielile de operare i întreinere (OÎ) · Veniturile operaionale în numerar ca proporie din cheltuielile asigurrii durabilitii mediului ambiant i a acoperite de veniturile operaionale operaionale plus deservirea datoriei au variat între 71 la sut i 85 rezultatelor proiectului. noxelor ambientale la sut din profit în anul 2007 în cele cinci orae pilot comparativ cu · Ali donatori au oferit sprijin în · Îmbuntirea calitii apei pierderile operaionale nete din anul 2003. extinderea eforturilor existente; · 100% din probele de ap, calitatea crora a fost testat aceste resurse ar putea fi · Stocurile de POP învechite reambalate i microbiologic, din regiunile pilot corespund valorilor vizate. direcionate strategic pentru depozitate într-un mod sigur Anterior, 10 la sut din probe erau contaminate cu patogeni E. coli. optimizarea impactului. · Împdurirea a circa 21.000 hectare de terenuri degradate. · În Moldova nu a fost înc creat un · Gestiunea / distrugerea 100% din POP. sistem modern de gestiune a · Proiectul(ele) de conservare a solului va(vor) condiiona o reducere substanelor chimice din cauza a emisiilor de CO2 în valoare de 4,3 milioane tone în urmtorii 10 unor tergiversri de proiect. ani. Aspectele de gestiune a proiectului i AT urmeaz a fi analizate pentru a asigura durabilitatea rezultatelor de dezvoltare. Pilonul 3. Combaterea corupiei i îmbuntirea guvernrii sectorului public Creterea · Selectarea competitiv, în baz de merite, a · Finalizarea analizei funcionale a Guvernului, cu implementarea · Banc necesit o înelegere mai competenelor funcionarilor publici recomandrilor selectate privind reorganizarea entitilor bun cum ar putea asista GM în sectorului public în guvernamentale. dezvoltarea simului de elaborarea i · Crearea unei Uniti centrale de coordonare a politicilor în cadrul proprietate i reformarea implementarea · Instituirea unui sistem naional de formare Aparatului Guvernului, conducerea desemnat în toamna anului 2007. guvernrii sectorului public. politicilor publice în serviciul public · Elaborarea unui nou nomenclator al posturilor din serviciul public i desfurarea unui cadru de categorisire pentru introducerea unui · Îmbuntirea planificrii locale a sistem transparent i uniform de remunerare a funcionarilor publici. bugetului de stat · Inexistena unui sistem naional de formare în serviciul public. · Sprijinirea de ctre FFMD în derulare a unui efort mai amplu de reform a administrrii publice (RAP). Diminuarea percepiei · Reducerea proporiei achiziiilor dintr-o · Fortificarea competiiei în achiziiile publice prin reducerea · Banca a oferit sprijin eficient în publice a corupiei în singur surs pân la 20 la sut din numrului de achiziiilor efectuate dintr-o singur surs de la 51 la îmbuntirea transparenei i guvern prin numrul total de contracte i pân la 15 la sut pân la 45 la sut din valoarea total a contractelor desemnate. rspunderii în gestiunea îmbuntirea sut din valoarea total a contractelor (cu Sporirea licitaiilor deschise de la 28 la sut pân la 40 la sut din fondurilor publice. transparenei i excepia serviciilor comunale). În anul valoarea contractelor desemnate. · Dei SAT a accentuat importana rspunderii în 2004, achiziiile publice erau deschise · Instituionalizarea CCTM drept faz de planificare strategic a ameliorrii accesului persoanelor gestiunea fondurilor pentru abuz i corupie ciclului bugetar regulat prin aplicarea amendamentelor la Legea cu pauperizate la serviciile judiciare, publice privire la sistemul bugetar i procesul bugetar. a fost înregistrat un progres · Elaborarea bugetelor anuale în baza · Pân în prezent CCTM cuprinde toate resursele din bugetul public limitat la acest capitol. Banca CCTM, reflectând prioritile GM, precum naional, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor urmeaz s examineze strategic indicate în SCERS. sociale de stat, bugetul asigurrilor naionale de sntate, proiectele ce sprijin ar fi eficient pentru investiionale finanate de donatori; extinderea acoperirii planurilor îmbuntirea simului de detaliate de cheltuieli pe sectoare pentru CCTM de la 3 sectoare în proprietate al guvernului asupra anul 2005 pân la 6 sectoare în anul 2007). procesului i competenele · Finalizarea proiectului conceptual i funcional al noului sistem acestuia în domeniul în cauz sau 96 informaional integrat de gestiune financiar, la nivel de Guvern. s opteze pentru lsarea acestui · Elaborarea i lansarea implementrii conceptului de dezvoltare a subiect s fie abordat de alii. unui sistem guvernamental de control financiar intern i audit · Ameliorarea continu a intern, în baza standardelor UE. procesului de alocare a bugetului · Aprobarea i lansarea implementrii planului strategic pentru ofer oportunitatea lrgirii dezvoltarea instituional a Curii de conturi (sprijinit financiar din spaiului fiscal pentru investiii FFMD paralel pentru AT Curii de conturi). publice printr-o eficien i · Percepia corupiei a diminuat la punctele de trecere transfrontalier eficacitate sporit. Aceasta va (Studiul asupra percepiei corupiei efectuat de TI-Moldova în implica dezvoltarea în continuare rândul firmelor de expediere / intermediere, precum i în rândul a competenelor în elaborarea companiilor de transport i comer din localitile pilot ale politicilor i asigurarea faptului c proiectului FTCESE). leciile însuite din interveniile pilot sunt încorporate într-un proces mai vast de elaborare a politicilor din sector. Performana Bncii i coordonarea asistenei Calitatea produselor i · Programele FMI (instrumentul pentru · Performana portofoliului este satisfctoare ­ 14 proiecte (3 · Interveniile localizate i vizate s- serviciilor reducerea srciei i cretere economic - Fonduri globale de mediu ­ FGM), totalizând 185,2 milioane de au dovedit eficiente, reieind din IRSCE) i ale Bncii Mondiale (Creditul de dolari SUA. contextul rii la debutul perioadei ajustare structural III) au fost recent · Fonduri fiduciare în proces de implementare în valoare de 69 SAT. În prezent se impune o suspendate, doar puin sub o-treime din milioane de dolari SUA. selectivitate mai mare pentru fondurile obligate fiind debursate · Inexistena problemelor sau proiectelor PP. optimizarea cheltuielilor AID · Înlturarea jalonului ambiental al rii, aa cum EIP a depit (diminuarea costurilor de valoarea 3,5 supraveghere) i pentru · Înlturarea recent de ctre Grupul de asigurare a calitii (GAC) a valorificarea strategic a resurselor jalonului pentru dosarul rii, graie unei performane bune i durabile. donatorilor. Dialogul rii i · Moldova s-a confruntat cu necesitatea · Co-finanare considerabil din partea donatorilor, în particular CE; · Echipa din ar implementeaz un coordonarea asistenei achitrii restanelor la datoria extern i de Corporaia Financiar Internaional (CFI) i-a amplificat proces consultativ cu partenerii aceea a avut acces limitat la resurse pentru implicarea, iar Corporaia Provocrile Mileniului (CPM) a elaborat implicai pentru elaborarea SPT, abordarea nevoilor de dezvoltare un acord pentru anul 2008. similar celui utilizat de GM pentru · A fost creat un mecanism pentru coordonarea asistenei externe, dar crearea Strategiei naionale de acesta rmâne fragmentat ­ Cabinetului primului vice prim ministru dezvoltare. i-a fost încredinat responsabilitatea pentru supravegherea funciilor de coordonare, exercitate în prezent de Ministerul Economiei i Comerului (MEC) i Ministerul Finanelor (MF). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) coordoneaz asistena din partea CE. 97 Tabelul A.2: Moldova ­ Programul de creditare planificat i implementat (AF 2005-2008) Planurile SAT (12 noiembrie 2004) AID Raport de progres (25 septembrie 2006) AID AF Proiect US$ (M) Status a/ US$ (M) 2005 AT în gestiunea finanelor publice 10,0 Real 8,5 Proiecte adiionale, real: Supliment pentru cadastru 3,0 Sub-total 10,0 Sub-total 11,5 2006 Servicii i investiii rurale - 2 15,0 Real 15,0 Educaie de calitate în localitile rurale din Moldova 10,0 Real 10,0 Ameliorarea competitivitii 5,0 Real 9,8 Proiecte adiionale, real: Gripa aviar - Moldova 8,0 Sub-total 30,0 Sub-total 42,8 Sub-total AF2005-2006 40,0 Sub-total AF2005-2006 54,3 Raport de progres (25 septembrie 2006) AID Raport de finalizare (27 noiembrie 2007) AID AF Proiect US$ (M) Status US$ (M) 2007 Asisten medical primar i asisten social 15,0 Real 17,0 CSRS 10,0 Real 10,0 Proiectul de reabilitare a reelei drumurilor b/ 16,0 Real 16,0 Sub-total 41,0 Sub-total 43,0 2008 Reducerea riscurilor naturale în spaiul rural 10,0 Transferat pentru AF 2009 0,0 [Proiecte adiionale, real:] CSRS-2 10,0 Proiectul naional de alimentare cu ap 14,0 RISP2 AF 6,0 Sub-total 10,0 Sub-total 30,0 Sub-total AF2007-2008 51,0 Sub-total AF2007-2008 69,0 TOTAL AF 2005-2008 91,0 TOTAL AF 2005-2008 123,3 a/ Real, abandonat sau transferat pentru alt AF b/ Denumirea proiectului a fost schimbat în Proiectul de susinere a programului în sectorul drumurilor 98 Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate i implementate (AF 2005-2008) Planurile SAT (12 noiembrie 2004) Raport de progres (25 septembrie 2006) FY Produs Status a/ 2005 Studiu al creterii economice (MET) Real Not asupra educaiei Transferat pentru AF 2006 Not asupra agriculturii Transferat pentru AF 2006 AT/dialog DSP/DSF Transferat pentru AF 2007 Note cu privire la politici Real Continuare ERFT Real Continuare REAT Real COMO Macro-monitorizare În desfurare Dezvoltarea autoritilor publice locale/ comunitar Transferat pentru AF 2008 Produse adiionale, real: Not asupra guvernrii pe vertical ascendent 2006 Reconciliere prin educaie Real Achiziii publice (IDF) Actualizare a evalurii srciei Transferat pentru AF07 Actualizare a SRS b/ Real Not asupra gestiunii riscurilor naturale Transferat pentru AF07 Not asupra asistenei sociale Transferat pentru AF07 Continuare AT PESF Real Actualizare ERFT Transferat pentru AF08 Produse adiionale, real: Not asupra sntii Not asupra educaiei Not asupra agriculturii AT/dialog cu privire la protecia social Analiza srciei i impactului social (ASIS) AT pentru guvernarea în serviciul public 99 Planuri/Raport de progres (25 septembrie 2006) Raport de finalizare (27 noiembrie 2007) 2007 Analiza finanelor publice Real COMO Macro-monitorizare În desfurare AT/dialog DSP/DSF Real ROSC Contabilitate i Audit Real Strategia Bncii în sectorul transporturilor Transferat pentru AF08 Achiziii publice (IDF) Produse adiionale, real: Actualizarea evalurii srciei Not asupra asistenei sociale Not asupra gestiunii riscurilor naturale 2008 Actualizare ERFT Actualizare REAT AT pentru abilitarea juridic a celor mai srace Real comuniti [ Produse adiionale, real:] Actualizare PESF AT pentru Strategia Bncii în sectorul transporturilor Dezvoltarea autoritilor publice locale/ comunitar AT/dialog DSP SRS/JSAN ? a/ Real, abandonat sau transferat pentru alt AF. b/ Denumirea a fost schimbat în AT pentru actualizarea profilului srciei i sprijin SRS 100 Anexa 4: fia de rezultate sat i auto-evaluarea programului de ar în Moldova Fia de evaluare a rezultatelor Strategiei de Asisten a rii (SAT) pentru Moldova, AF2008 (1=deteriorare) (2=fr schimbare) (3=ameliorare parial) (4=ameliorare considerabil) Rezultatele de ar Rezultatele pe care Banca anticipeaz s le influeneze ­ SAT AF05-08 Progres Scor I. Mediu competitiv de comer, stabilitate i cretere pro-sraci Meninerea cadrului macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii Potrivit planului 4 Reducerea valorii prezente nete (VPN) a datoriei de stat Reducerea deservirii datoriei de stat Potrivit planului 4 Inflaia inut sub 10 la sut Situaia curent a Guvernului privind obligaiile sale bugetare Potrivit planului 4 Implementarea unui sistem de pensii financiar i social Absena privilegiilor în pensii / redistribuirea privilegiilor de pensii / deinerea Mixt 3 viabil de ctre 100% din contribuitori a conturilor individuale Reducerea timpului de vmuire / reducerea costului de liceniere / reducerea Micorarea costului de administrare a afacerilor Mixt 3 numrului de inspecii Stoparea deteriorrii infrastructurii transporturilor Instituirea unui sistem de colectare a plilor rutiere În derulare 2 Îmbuntirea eficienei energetice i reducerea Creterea disponibilitii i reducerea consumului specific de agent termic în Potrivit planului 4 vulnerabilitii energetice sectoarele pilot Ameliorarea accesului la credite i outreach pentru productorii agricoli / Agricultur: fortificarea drepturilor de proprietate i cooperative voluntare de producie / implementarea strategiei privind riscurile i Mixt 3 creterea accesului la finane, cunotine i tehnologii noxele II. Minimizarea riscurilor sociale i ambientale, dezvoltare capitalului uman i promovarea incluziunii sociale Îmbuntirea axrii asistenei sociale Majorarea proporiei de asisten social axat pe cei sraci În derulare 2 Îmbuntirea calitii educaiei i sporirea accesului la Majorarea ratei nete de înrolare (RNÎ) în sectorul rural / reducerea decalajului În derulare 2 educaie din performan între sectoarele rural i urban Îmbuntirea eficienei alocrilor în sntate i Diminuarea ratelor mortalitii infantile (RMI) i materne (RMM), incidenei i Potrivit planului 4 ameliorarea indicatorilor mortalitii TBC/HIV / creterea procentului de populaie acoperit cu intervenii eseniale de sntate Sporirea accesului la i calitii serviciilor de alimentare Alimentarea cu ap 16 ore în sectoarele pilot / îmbuntirea ratelor de colectare Potrivit planului 4 cu ap (SAA) i reducerea degradrii mediului ambiant i a plilor / acoperirea costurilor de operare i întreinere / ameliorarea calitii a noxelor ambientale apei / reducerea stocurilor de POP învechite / sporirea împduririi III. Combaterea corupiei i ameliorarea guvernrii sectorului public Creterea competenelor sectorului public în elaborarea i Selectarea competitiv, în baz de merite, a funcionarilor publici / introducerea În derulare 2 implementarea politicilor unui sistem de formare profesional în serviciul public / perfecionarea sistemelor de planificare a bugetului pentru guvernele locale Diminuarea percepiei publice a corupiei în guvern prin Reducerea numrului de achiziii dintr-o singur surs / bugetele anuale în baza Potrivit planului 4 îmbuntirea transparenei i rspunderii în gestiunea CCTM fondurilor publice Scorul mediu = 3,2 101 Autoevaluarea programului de ar pentru Moldova Clasificarea progresului realizat în baza Cadrul evalurii rezultatelor SAT (probabilitatea regional realizrii rezultatelor SAT în intervalul de asamblat timp stipulat) 1=improbabil; 2=moderat Rezultate SAT b Bornele indicative ale prioritilor c improbabil; 3=moderat probabil; 4=probabil; N/A=inactiv / abandonat interveniilor h autoevaluare d Directorul Directorul Directorul Scorul mediu de Dovezi ale relevanei Nivel Nivel de sector Disponibilitatea datelor pentru rezultatele SAT g macro mediu de ar 1 de sector 2 sector / Meninerea cadrului macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii Potrivit planului 4 4 tem a Reducerea VPN a datoriei de stat Reducerea deservirii datoriei de stat Potrivit planului 4 4 Inflaia inut sub 10 la sut Situaia curent a Guvernului privind obligaiile sale bugetare Potrivit planului 4 4 justiie Implementarea unui sistem de pensii financiar Absena privilegiilor în pensii / redistribuirea privilegiilor de pensii / Administrare Mixt 3 3 public, lege i i social viabil 100% din contribuitori dein conturi individuale Industrie Micorarea costului de administrare a Reducerea timpului de vmuire; reducerea costului de liceniere; Mixt 3 3 i comer afacerilor diminuarea numrului de inspecii Stoparea deteriorrii infrastructurii Transport Instituirea unui sistem de colectare a plilor rutiere În derulare 2 2 transporturilor Îmbuntirea eficienei energetice i Creterea disponibilitii i reducerea consumului specific de Potrivit planului 4 4 minerit reducerea vulnerabilitii energetice agent termic în sectoarele pilot i cretere pro-sraci Energetic i Agricultur: fortificarea drepturilor de Ameliorarea accesului la credite i outreach pentru productorii Mediu competitiv de comer, stabilitate proprietate i creterea accesului la agricoli / cooperative voluntare de producie / implementarea Mixt 3 3 finane, cunotine i tehnologii strategiei privind riscurile i noxele silvicultur Agricultur, piscicultur, Îmbuntirea axrii asistenei sociale Majorarea proporiei de asisten social axat pe cei sraci În derulare 2 2 Diminuarea RMI i RMM, incidenei i mortalitii TBC/HIV / servicii sociale Îmbuntirea eficienei alocrilor în Sntate i alte creterea procentului de populaie acoperit cu intervenii Potrivit planului 4 4 sntate i ameliorarea indicatorilor incluziunii sociale eseniale de sntate ambientale, dezvoltarea Îmbuntirea calitii educaiei i Majorarea ratei nete de înrolare (RNÎ) în sectorul rural / reducerea Educaie În derulare 2 2 Minimizarea riscurilor sociale i capitalului uman i promovarea sporirea accesului la educaie decalajului din performan între sectoarele rural i urban 102 Alimentarea cu ap 16 ore în sectoarele pilot / îmbuntirea Sporirea accesului la i calitii SAA i ratelor de colectare a plilor / acoperirea costurilor de operare i reducerea degradrii mediului ambiant i Potrivit planului 4 4 întreinere (OÎ) / ameliorarea calitii apei / reducerea stocurilor de alimentare a noxelor ambientale salubrizare, POP învechite / sporirea împduririi protecia produselor Alimentarea cu ap, Selectarea competitiv, în baz de merite, a funcionarilor publici / Creterea competenelor sectorului introducerea unui sistem de formare profesional în serviciul public în elaborarea i implementarea În derulare 2 2 public / perfecionarea sistemelor de planificare a bugetului pentru politicilor guvernele locale Diminuarea percepiei publice a corupiei lege i justiie în guvern prin îmbuntirea Reducerea numrului de achiziii dintr-o singur surs / bugetele sectorului public Potrivit planului 4 4 transparenei i rspunderii în gestiunea anuale în baza CCTM ameliorarea guvernrii Administrare public, Combaterea corupiei i fondurilor publice Media general 3.21 Numrul total de borne prioritare 14 Nr. % Bornele "moderat probabil" sau cotate mai bine 10 71,4% Bornele cotate sub "moderat probabile" 4 28,6% Bornele abandonate / inactive / ce urmeaz a fi determinate 0 0,0% Note: a/ Rezultatele SAT sunt clasificate în categorii standard de nivel mediu ale cadrului regional de rezultate. b/ Rezultatele SAT din Cadrul de rezultate al SAT în baz de rezultate (SATBR) (coloana 3 din Anexa B9 model standard Operaiuni Politici i Servicii de ar (OPS) a SAT). c/ Selectarea bornelor din Anexa B9 la SATBR (coloana 4) care au prioritate suprem i ofer indicii dac activitile deruleaz potrivit planului. Pentru programele vaste ale arii poate fi selectat un set vast de borne, iar pentru programele mici ale rii ­ un set limitat. d/ Media autoevalurilor directorului de ar a directorului de sector a probabilitii / progresului realizat în îndeplinirea indicatorilor de rezultat ai SAT. e/ Datele în dinamic ale indicatorului de rezultat final (pentru suplinirea laturii de autoevaluare). f/ Scorul combinat al clasificrii în baza mediei autoevalurii (d) i a dinamicii indicatorului de rezultat (e) care va fi utilizat / inclus în fia de evaluare a rii / în cadrul unitii vice preediniale (UVP) (formula RAG urmeaz a fi determinat). g/ Clasificarea disponibilitii rezultatelor SAT: 1 nu exist date deloc; 2 date insuficiente pentru cuantificarea progresului în realizarea rezultatelor SAT; 3 unele lacune în valorile iniiale de referin, valorile vizate sau valorile recente, dar suficiente pentru cuantificarea progresului în realizarea rezultatelor SAT; 4 setul deplin de date disponibil. h) Clasificarea relevanei interveniilor: 1 lipsa activitilor / aciunilor sau preconizarea evalurii relevanei continue a interveniei(lor) pentru rezultatul SAT; 2 exist dovezi dar nu au fost utilizate pentru evaluarea relevanei interveniilor pentru rezultatul SAT. 103 Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT Rezultatele SPT Obiectivele / (rezultatele pe care Grupul Instrumentele i rezultatele de Probleme i obstacole Jaloane BM urmeaz s-i influeneze partenerii SAT dezvoltare ale rii pe perioada SPT) Pilonul I. Ameliorarea competitivitii economice în sprijinul creterii economice durabile Obiectivul strategic 1: Ameliorarea competitivitii sectorului întreprinderilor din Moldova Creterea exportului de Structura produciei i Sistem de metrologie, Majorarea numrului de standarde Împrumuturi în derulare bunuri i servicii ca i exportului din Moldova este standardizare, testare a calitii adoptate ce corespund UE de la 200 (în / preconizate: cot a PIB de la 30,5 la dominat de produse cu (MSTC) ce respect obligaiile anul 2007) pân la 500. CSRS i împrumuturi pentru sut în anul 2007 valoare mic. Anvergura asumate fa de Organizaia politici de dezvoltare (ÎPD) pieelor i bunurilor pentru Mondial a Comerului (OMC) Creterea numrului de firme ce obin posibile pe viitor; Proiectul export este slab diversificat. certificate de calitate, recunoscute de ameliorare a Necorespunderea produselor Diminuarea costurilor de internaional, de la 130 (în anul 2007) competitivitii ­ finanare standardelor internaionale de corespundere exigenelor de pân la 300. suplimentar; Proiectul de calitate reprezint o limitare reglementare, suportate de investiii i servicii rurale 2 deosebit pentru accesul la întreprinderi, de la 16 la sut în Reducerea costului obinerii permisului (ASDI) FA; Proiectul de pieele de desfacere. anul 2007 sub 12 la sut (dup de construcie de la 292 de zile (BD09) ameliorare a competitivitii cum msurate prin studiul Costul pân la mai puin de 200 de zile. II ­ PAC-2 FA; Grant din Moldova continu s fie una administrrii afacerilor) fondul fiduciar (FF) pentru din rile din regiune cu cele reforma sectorului financiar mai mari costuri legate de Sporirea proporiei Crearea unui birou al istoriei de credit din Moldova (Olanda) Majorarea (net) a corespunderea exigenelor de întreprinderilor cu acces la surse perfect funcional. investiiilor directe reglementare. oficiale de finanare AAC în derulare / externe (IDE) de la investiional de la 17,71 la sut Direcionarea unei proporii mai mari de preconizate: 130 dolari SUA pe cap Costul intermedierii financiare (în anul 2005) pân la 25 la sut credite spre sectorul privat de la 27.9 la Actualizarea Programului de locuitor în anul este relativ mare, iar accesul la (Studiul SMAPÎ) sut (2006). de evaluare a sectorului 2007 finanarea de lung durat în financiar ­ PESF (FMI); scopuri investiionale rmâne Memorandul economic al a fi în continuare limitat. rii ­ Competitivitate; Competenele de planificare a investiiilor în sector INF; Raportare financiar corporativ; Raport asupra mediului de afaceri; Securitatea produselor alimentare; 104 Telecomunicaii i TI CFI: Împrumuturi i investiii în capital propriu, plus servicii consultative în sectorul financiar, pentru fortificarea bncilor locale, finanare direct în sectoarele reale i fondul regional privat pentru echitate, plus dezvoltarea instituiilor financiare nebancare. Obiectivul strategic 2: Ameliorarea gestiunii reelei de drumuri Majorarea lungimii Pentru atragerea investiiilor i Majorarea proporiei drumurilor Audituri tehnice confirmând c lucrrile Împrumuturi în derulare drumurilor reparate sprijinirea produciei este în condiie satisfctoare sau de reparare a drumurilor corespund / preconizate: necesar o infrastructur fizic bun de la 7 la sut în anul 2006 cerinelor contractuale. CSRS i ÎPD posibile pe adecvat. ­ costurile de transport vor fi viitor; Proiectul de estimate în baza procentului de Fonduri totale disponibile pentru lucrrile susinere a programului din În ultimii 15 ani reeaua drumuri naionale în stare de întreinere a drumurilor publice. sectorul drumurilor ­ drumurilor a ajuns într-o stare satisfctoare, bun i precar. finanare suplimentar avansat i cronic de (BERD, BIE, CE, CPM) decdere din cauza lipsei unei Diminuarea cheltuielilor de Majorarea cotei finanrii alocate întreineri adecvate. operare a vehiculelor pe drumuri, întreinerii drumurilor prin intermediul AAC în derulare / în cadrul Programului din unui proces competitiv de la 0 la sut în preconizate: Reparaia drumurilor va sectorul drumurilor, cu cel puin 2008 pân la 20 la sut ctre 2010 i 30 la Strategia pentru sectorul solicita sprijinul oferit de 8 la sut, potrivit evalurii ex- sut ctre 2011. transportului (BERD, BIE) comunitatea de donatori post. internaionali i utilizarea contractorilor externi pentru executarea lucrrilor, inând cont de competenele precare Majorarea valorii bunurilor ale industriei domestice de rutiere de la 8,4 miliarde de construcie a drumurilor. dolari SUA în anul 2007 Obiectivul strategic 3: Reducerea vulnerabilitii energetice prin ameliorarea eficienei energetice i sporirea diversificrii surselor de energie Diminuarea proporiei Consumul energetic este Reducerea cu 10 la sut a Adoptarea i demararea iniierii de ctre Împrumuturi în derulare 105 de pierderi de energie intensiv datorit utilajului i intensitii energetice, msurat Guvern a unui Program de eficientizare / preconizate: electric ca si cot a tehnologiilor învechite, prin consumul total primar de energetic în sprijinul Strategiei CSRS i ÎPD posibile pe consumului total de totalizând aproximativ de trei energie (TE) ce revine la 1.000 Energetice 2020 a Moldovei (adoptat în viitor; proiectul energetic 2, energie de la 12,7 la ori mai mult decât indicatorii dolari SUA de PIB, la rata anul 2007). inclusiv finanare sut în anul 2007 respectivi raportai în rile paritii puterii de cumprare suplimentar; Eficien dezvoltate. (PPC) Adoptarea unei noi Legi energetice, care energetic; Sisteme publice ar permite Moldovei s corespund de înclzire în baz de Întrebuinarea considerabil în Majorarea cu 10 la sut a cerinelor i s devin membru cu biomas (Fondul carbon economie a surselor energetice produciei din surse regenerabile drepturi depline al Tratatului Comunitii pentru dezvoltare importate, de rând cu de energie (SRE) Energetice. comunitar ­ FCDC); majorarea considerabil a Conservarea energiei i preurilor, restricioneaz Recuperarea costului pentru Elaborarea i adoptarea de ctre Guvern reducerea emisiilor sectorul producerii. tarifele la agentul termic, gazele i Agenia Naional pentru Reglementare (FCDC) naturale i electricitate pentru în Energetic (ANRE) a msurilor de Agenda nefinalizat de toate categoriile de consumatori sprijin a produciei de energie AAC în derulare / reforme i acumularea noilor se apropie de 100%, în timp ce regenerabil, inclusiv tarifele de pli preconizate: datorii (preponderent în rata colectrii numerarului pentru sistemele de energie regenerabil Studiu asupra eficienei sectorul de termificare depete în continuare 95 la sut (SER). energetice; Studiu asupra sectorial în Chiinu) (pentru gaze naturale i subveniilor pentru pericliteaz viabilitatea electricitate) i 90 la sut pentru Dispunerea de ctre Moldelectrica a unui serviciile comunale publice financiar a principalelor piese agentul termic sectorial nou centru de distribuie a energiei (Departamentul Regatului ale sectorului energetic. electrice i introducerea unui control Unit pentru dezvoltare modern de supraveghere i monitorizare internaional ­ DFID); la distan a tuturor substaiilor de Not în aspect de politici transmisie. energetice Semnarea a cel puin unui proiect i CFI: demararea debursrilor cu component de Servicii consultative i eficientizare energetic. investiii pentru promovarea PPC, linii de credit pentru eficientizare energetic oferite bncilor locale Obiectivul strategic 4: Competitivitatea agrar Ameliorarea Lipsa accesului la finane Majorarea numrului de Legiferarea Legii privind promovarea Împrumuturi în derulare competitivitii pentru cultivarea productiv a întreprinderi agricole cu unui mediu facilitant pentru dezvoltarea / preconizate: sectorului agrar rural, culturilor i a investiiilor în certificate ale calitii AEÎ. CSRS i ÎPD posibile pe dup cum reflectat în ameliorarea terenurilor recunoscute internaional de la viitor; Proiectul de 106 sporirea exporturilor i 30 în anul 2007 pân la 80 ctre Sporirea activitii de antreprenoriat în investiii i servicii rurale 2 a valorilor per unitate Lipsa informaiei i finele anului 2011. zonele Proiectului de investiii i servicii (ASDI) FA; Proiectul de ale produsele agricole controlului calitii au redus rurale i ameliorarea ratelor de ameliorare a productivitatea i potenialul O utilizare mai eficient a supravieuire. competitivitii 2 FA de export al gospodriilor informaiei despre piee i a agricole cunotinelor tehnice de-a lungul Implementarea reparcelrii terenurilor, cu AAC în derulare / lanului valoric agrar, participarea a cel puin 30 la sut din preconizate: Privatizarea terenurilor a condiionând (dup cum msurat populaie în 6 comune rurale. Securitatea produselor rezultat în fragmentarea în 6 sate pilot comparativ cu alimentare; Memorandul dreptului de proprietate asupra valorile iniiale i cazurile economic al rii terenurilor agricole, control): proprietile mici ale · Creterea valorii produciei Valoarea în dolari SUA a împrumuturilor CFI: individului fiind repartizate pe i reducerea variabilitii; debursate în cadrul liniilor de credit Finanare direct 3 sau mai multe parcele · Reducerea numrului de vizate ale CFI sectorului rural. companiilor din agro- diferite, amplasate la kilometri firme generatoare de business, linii de credit deprtare unele de altele. pierderi; bncilor locale care ofer · Majorarea productivitii împrumuturi sectorului de totale a factorilor (PTF) în business agrar i zonelor gospodriile agricole rurale intervievate. Pilonul II. Minimizarea riscurilor sociale i de mediu, dezvoltarea capitalului uman i promovarea incluziunii sociale Obiectivul strategic 5: Lrgirea anvergurii incluziunii i ameliorarea proteciei sociale Fragmentarea transferurilor de Majorarea cotei transferurilor Majorarea proporiei de noi pensionari, Împrumuturi în derulare asisten social a limitat sociale fr contribuii, pentru care eligibilitatea pensiei a fost / preconizate: abilitatea acestora de a viza recepionate de gospodriile determinat în afara Legii privind pensiile CSRS i ÎPD posibile pe pturile pauperizate. casnice din chintila (20%) de asigurri sociale, de la 98 la sut (cu viitor; Servicii de sntate inferioar, ca i venituri, de la 40 excepia militarilor i organelor de i asisten social Este necesar creterea la sut în anul 2009 pân la 50 la poliie) pân la 100% Fondul de investiii sociale competenelor Guvernului în sut ctre anul 2011 2; Potenial proiect al implementarea legii recent O vârst a pensionrii mai durabil din deinstituionalizrii aprobate privind sprijinul Majorarea proporiei calcului punct de vedere al actuarilor ­ majorând- social noilor pensii, în baza o cu 6 luni în fiecare an calendaristic (în contribuiilor actuale achitate, de anul 2008 valoarea iniial a vârstei AAC în derulare / Beneficiile de pensii din la 60 la sut pân la 100% constituia 62 ani pentru brbai i 57 ­ preconizate: Moldova nu sunt înc bazate pentru femei) Pilotul migraiunii cu siguran pe contribuiile sezoniere (Organizaia 107 Diminuarea proporiei achitate de facto. Durabilitatea Elaborarea documentului strategiei Internaional pentru persoanelor aflate sub financiar pe termen lung a privind asistena în baz de comunitate Migraie ­ OIM); Analiza nivelul pragului de sistemului de pensii va sau deinstituionalizarea. cheltuielilor publice srcie, egal cu PPC necesita extinderea (ASDI) 4,3 dolari SUA în zi, competenelor limitate ale de la 34,5 la sut în ministerului în domeniul anul 2006 analizelor i monitorizrii politicilor, precum i în evaluarea aspectelor de protecie social. Obiectivul strategic 6: Ameliorarea calitii i accesului la educaie, potrivit ODM Ameliorarea accesului Capacitatea serviciilor Creterea înrolrii în programele Renovarea i dotarea instituiilor Împrumuturi preconizate la programe colare de precolare este redus, în precolare de la 71,1 la sut în precolare în comunele selectate. / în derulare: calitate de la 71,1 la particular în comunitile anul 2008 pân la 75 la sut ctre CSRS i ÎPD posibile pe sut în anul 2008 pân rurale. anul 2011 pentru copiii cu vârsta Sporirea proporiei de cadre didactice viitor; Educaie de calitate la 75 la sut ctre anul cuprins între 3 i 6 ani i de la precolare formate în cadrul EPT-IAR, în sectorul rural; Educaie 2011 pentru copiii cu Urmeaz a fi elaborate i 77,1 la sut în anul 2008 pân la cumulativ cu alte cursuri de formare pentru toi (EPT)-- vârsta cuprins între 3 implementate standardele 85 la sut ctre anul 2011 pentru oferite de MET din alte surse, de la iniiativa cu acces rapid i 6 ani i de la 77,1 la moderne de studiu i copiii cu vârsta 5-6 ani valoarea iniial egal cu 14,7 la sut în (IAR) ­ componenta sut în anul 2008 pân dezvoltare, în conformitate cu anul 2008. precolar (EPT, la 85 la sut ctre anul curricula pentru dezvoltare Ameliorarea calitii educaiei în UNICEF); Fondul de 2011 pentru copiii cu timpurie; resursele umane sectorul rural, dup cum investiii sociale 2 vârsta 5-6 ani urmeaz a fi formate în msurat prin ameliorarea Participarea Moldovei în cel puin un metode moderne de predare; reuitei elevilor (rezultatele program internaional de evaluare. AAC: urmeaz a fi introduse noi testelor naionale de evaluare Analiza cheltuielilor materiale de predare i studiu iniiale a clasei 9 i mediile Pilotarea i extinderea la scar naional a publice (ASDI) examenelor de bacalaureat, formulei revizuite de finanare pentru Înrolarea colar variaz în calculate în funcie de subiect: instituiile colare. funcie de nivelul de venituri. reuita va spori cu cel puin 5 la sut) Majorarea proporiei de coli din Ameliorarea calitii i La alocarea bugetelor raioanele pilot care au devenit autonome acces echitabil la instituiilor colare este Ameliorarea eficienei de la 0 înregistrate în anul 2008. învmânt general de utilizat o formul de finanare cheltuielilor pentru educaie: la 94,1 la sut în anul per capita, dar directorii de · Finanarea în baz de Pilotarea i extinderea la scar naional a 2004 pân la 95 la sut coli nu au flexibilitate în formul, elaborat în anul strategiei de optimizare a instituiilor ctre anul 2011 i pân utilizarea bugetelor sale. 2008, în 2 raioane ctre anul colare. la 98 la sut ctre anul 108 2015 Numrul în descretere a 2010; copiilor de vârst colar a · Majorarea dimensiunii medii rezultat în clase i coli de a claselor de la 22 elevi în dimensiuni mai mici sectorul urban i de la 18 elevi în sectorul rural în anul 2007 pân la 23 elevi în zonele urbane i 19 elevi în zonele rurale ctre anul 2012 Obiectivul strategic 7: Ameliorarea accesului la i calitii serviciilor de sntate, alimentare cu ap i salubrizare, precum i reducerea degradrii mediului ambiant i a noxelor ambientale Reducerea nivelului Indicatorii de sntate rmân Sporirea eficienei în Creterea transparenei finanrii din Împrumuturi în derulare mortalitii materne în continuare sub mediile UE. valorificarea resurselor din sectorul sntii prin publicarea bianual / preconizate: Cota maladiilor cronice, cum sectorul sntii, msurat prin a Conturilor naionale de sntate CSRS i ÎPD posibile pe Reducerea incidenei ar fi bolile cardiovasculare, creterea cu 5 la sut a ratei de viitor; Servicii de sntate HIV/SIDA la 100.000 este dublu în structura externare din spital ce revine Finalizarea i aprobarea de ctre Guvern a i asisten social; Fondul populaie mortalitii evitabile a unui medic în funcie de Planului naional general pentru spitale japonez pentru dezvoltare populaiei în vârst apt de categoria spitalului i regiune; pentru direcionarea investiiilor din social (FJDS) pentru Reducerea mortalitii munc, ca în UE-10. valorile de referin: municipale: infrastructura sntii. hepatitele virale B i C; asociate TBC la 30; specializate: 72; raionale: 72; Proiectul gripa aviar; 100.000 populaie Problemele sectorului sntii generale: 104; psihiatrie: 124 Sporirea autonomiei financiare i Proiectul de susinere a includ: manageriale a medicilor din asistena investiiilor rurale 2; · co-plile neoficiale pentru medical primar cu cel puin 12 la sut Proiectul pilot de serviciile de sntate Creterea calitii asistenei din alocrile contractate direct de alimentare cu ap i · lipsa asigurrilor medicale medicale, dup cum msurat Compania Naional de Asigurri în salubrizare; Programul Îmbuntirea pentru populaia activ prin îmbuntirea conduitei Medicin (CNAM). naional de alimentare cu acoperirii cu i calitii angajat în afara sectorului hipertensiunii arteriale ­ ap i salubrizare; Fondul serviciilor de public creterea numrului de pacieni Numrul de instituii rurale de asisten de investiii sociale 2; alimentare cu ap i cu hipertensiune arterial medical primar modernizate i Infrastructura ambiental · lipsa medicilor i salubrizare -- 57 la confirmat inut sub control / asigurate cu personal calificat (35 centre (Facilitatea global pentru asistentelor medicale cu sut din populaie va supravegheat, cu nivelul vizat al de sntate). mediu ­ FGM); Gestiunea competene adecvate avea acces durabil la tensiunii arteriale egal cu i distrugerea stocurilor de surse adecvate de ap · necesitatea consolidrii 140/80mmHg, de la 11 la sut Reducerea posturilor vacante de medici POP (FGM, Olanda, ctre anul 2010 i 68,5 infrastructurii de sntate din populaia asigurat pân la de familie (MF) în instituiile medicale Canada); Controlul polurii la sut vor beneficia de · capacitate redus pentru 15 la sut. rurale de la 20 la sut pân la 15 la sut agricole (FGM); Proiectele acces ctre anul 2015 supravegherea i ctre anul 2011. de conservare a solului 1 i diagnosticul bolilor 2 (Fondul Carbon); Energie infecioase Ameliorarea accesului la servicii Elaborarea i implementarea unei strategii regenerabil din deeuri 109 Calitatea i sigurana de sntate de calitate ­ 33 la pentru majorarea acoperirii cu asigurri în agricole (GFM); serviciilor de alimentare cu sut din respondeni consider c rândul persoanelor cu vârsta cuprins Termificare public în baz ap i salubrizare din Moldova accesul s-a îmbuntit între 15 i 49 de ani. de biomas (Fondul sunt, la general, precare. comparativ cu anul precedent, Carbon); Conservarea Puine din structurile existente pân la rata curent de 27,8 la Prestarea unui plan de rspuns operaional energiei i reducerea de tratament a apelor reziduale sut i integrat pentru sntatea uman i emisiilor (Fondul Carbon); corespund standardelor, iar veterinar. Silvicultura comunitar multe din acestea sunt Sporirea proteciei contra riscului (Fondul Carbon) abandonate din cauza financiar în sntate: valoarea de Efectuarea campaniei naionale de costurilor imposibile de referin ­52 la sut femei, 50 la informare i contientizare public AAC în derulare / operare i întreinere. sut brbai; majorarea acoperirii preconizate: cu asigurri medicale în rândul Numrul de angajai ai Ap Canal ce Guvernare i sntate Acoperea cu servicii de persoanelor cu vârsta 15-49 ani revin la o mie de gospodrii casnice adecvate; Serviciu alimentare cu ap i pân la 70 la sut pentru femei i conectate la reeaua de alimentare cu ap consultative i investiii salubrizare trebuie s fie 60 la sut pentru brbai. (valorile iniiale urmeaz a fi stabilite pentru promovarea extins într-un mod, care ar pentru fiecare sat în parte). parteneriatelor public- favoriza persoanele privat în sntate (CFI); pauperizate, care de regul Majorarea proporiei de Numrul de probe de ap potabil ce Strategia de atenuare a sunt branai la serviciile populaie cu acces durabil la corespund standardelor bacteriologice ale riscurilor / pericolelor publice în ultimul rând. surse adecvate de ap, în Moldovei prelevate din sistemul de rurale sectoarele urban i rural alimentare cu ap din comunele rurale Lipsa unei strategii de (indicatorul ODM 29: ctre anul participante gestiune a pesticidelor 2010 (AF11) ­ 57 la sut i ctre învechite a sporit anul 2015 (AF16) ­ 68,5 la sut. Implementarea sistemului de gestiune i probabilitatea unor scurgeri de raportare a informaiei despre POP materiale toxice în mediul ambiant. Implementarea sistemului i bazei de date pentru înregistrarea inventarului PCB Moldova deine de cantiti neobinuit de mari de PCB ce necesit lichidare Pilonul III. Ameliorarea managementului în sectorul public Obiectivul strategic 8: Edificarea unui serviciu public profesional Îmbuntirea Nu se practic evaluarea Sistem bazat pe merite i Majorarea proporiei de posturi vacante Împrumuturi în derulare performanei sistematic a performanei îmbuntirea eticii pentru completate prin selectare competitiv, / preconizate: funcionarilor publici funcionarilor publici corelat funcionarii publici, dup cum în baz de merite, de la 50 la sut pân CSRS i ÎPD posibile pe cu dezvoltarea carierei msurat prin indicele evalurii la 80 la sut; viitor; AT în administrarea 110 instituionale i în aspect de public -- Fondul fiduciar politici a rii (EIP) nr.15.c de Diminuarea rotaiei funcionarilor publici administrat de mai muli Sistemul de remunerare este la 3,0 pân la cel puin 3,5 nou angajai timp de cinci ani donatori ­ FFMD (DFID, fragmentat i opac datorit puncte. Realizarea corespunderii ASDI, Olanda) multiplelor adaosuri, nu elementare cerinelor UE pentru Majorarea numrului de funcionari motiveaz o performan evaluarea serviciului public publici calificai ce depun dosarele Ameliorarea calitii consecvent i dezvoltarea pentru posturi vacante în guvern AAC în derulare / serviciilor de profesional, iar remunerarea Implementarea unui sistem de preconizate: reglementare în serviciul public nu este gestiune a performanei în Adoptarea i aplicarea în practic la nivel Evaluarea sistemelor rii; competitiv pe piaa muncii serviciul public; evalurile de autoriti ale administraiei public Analiza cheltuielilor anuale ale performanei se centrale a regulamentului privind publice (DFID, ASDI) Cetenii sunt nemulumii de încadreaz în categoriile de gestiunea performanei în serviciul public ateptrile infinite, serviciul evaluare clientel precar i procedurile Aprobarea i implementarea ctre anul complexe ale serviciilor Îmbuntirea structurii de 2010 a noului act de remunerare în prestate de ageniile remunerare în serviciul public serviciul public (în baza gradrii care regulatoare ale Guvernului prin încorporarea plilor reflect criteriile de clasificare a postului) (eliberarea permiselor, suplimentare în salariul de baz licenelor, certificatelor) i permiterea a nu mai mult de 20 Majorarea salariului mediu în serviciul la sut drept bonus pentru public relativ cu sectorul privat, fiind egal performan; cu cel puin 80 la sut din media corespunztoare de pe piaa muncii Majorarea scorului EIP nr.15.d (caracterul adecvat al Revizuirea cerinelor obligatorii pentru remunerrii i gestiunea fondului obinerea unor servicii de reglementare, de salarii) de la 2,5 pân la cel cu abolirea cerinelor excesive; re- puin 3,0 elaborarea serviciilor de reglementare pentru procesele de afaceri în scopul oferirii unui acces convenient i al reducerii poverii; îmbuntirea performanei funcionarilor publici din ageniile de reglementare, dup cum evaluat prin studiile de satisfacie a clientelei. Obiectivul strategic 9: Creterea competenelor sectorului public în elaborarea i implementarea politicilor publice Elaborarea, aprobarea Adoptarea Strategiei naionale Alinierea noilor politici din Aprobarea i iniierea implementrii bazei i implementarea de de dezvoltare, trecerea sector la SND, planificarea metodologice i legale pentru procesul de În derulare / preconizate: 111 ctre Guvern a unor gestiunii acesteia de la bugetului i evaluarea impactului politici. RAP FFMD; CSRS politici robuste Ministerul Economiei la acestora anterior s fie aprobate (rspundere în aspect de Cabinetul Guvernului (CG); de Guvern. Toate aspectele Îmbuntirea capacitii de coordonare politici) au demarat eforturile iniiale aferente impactului exercitat de central a politicilor de ctre CG prin de cretere a competenelor în politici urmeaz s fie completarea corespunztoare cu cadre i aspect de analize i soluionate la nivel tehnic formare. coordonare a politicilor, dar anterior lurii deciziei în materie lipsesc procedurile, de politici din partea CG i Elaborarea metodologiei de evaluare a metodologia i competenele ministerelor impactului, cu formarea funcionarilor în elaborarea politicilor li publici respectivi. corelarea acestora cu Creterea indicelui EIP nr.15.a obiectivele în aspect de (coordonarea politicilor i Ministerele i ageniile sunt obligate s politici de nivel mai superior receptivitate) de la 3,5 pân la remit (i s publice pe sit-urile sale din cel puin 4,0 Internet) rapoartele anuale asupra rezultatelor, potrivit metodologiei aprobate de Guvern. Obiectivul strategic 10: Ameliorarea transparenei i rspunderii în gestiunea surselor monetare publice Ameliorarea Informaia despre gestiunea Îmbuntirea scorului evalurii Integrarea noii clasificri bugetare cu Împrumuturi în derulare disciplinei fiscale bugetului este fragmentat i cheltuielilor publice i a planul de conturi unificat i alinierea cu / preconizate: generale i a alocrii nu este disponibil imediat rspunderii financiare (CPRF) la standardele clasificrii funciilor CSRS i ÎPD posibile pe resurselor (dup cum factorilor de decizie IP5 privind clasificarea bugetului Guvernului (CFG) i ale statisticii viitor; Managementul dovedit prin (scorul iniial ­ C, scorul scontat financiare a guvernului (SFG 2001). finanelor publice (MFP); monitorizarea i Deciziile financiare publice se ­ A) AT în administrarea evaluarea efectuate de bazeaz excesiv pe controale Crearea unui sistem de audit i control public -- FFMD (DFID, FMI) financiare i gestiune excesiv Îmbuntirea scorului CPRF la financiar intern public în baza modelului ASDI, Olanda); de centralizate i orientate pe IP21 msurând eficacitatea UE Dezvoltarea strategic a comenzi, sisteme auditului intern (scorul iniial ­ Curii de Conturi (DFID, subdezvoltate de audit, C+, scorul scontat ­ cel puin B) Fortificarea capacitii instituionale a Olanda) Curii de conturi s exercite funcia de Îmbuntirea scorului CPRF la audit extern AAC în derulare / Un sistem eficient de achiziii IP26 msurând eficacitatea preconizate: publice depinde de Legea auditului extern (scorul iniial ­ Implementarea tuturor actelor legislative Evaluarea sistemelor rii; achiziiilor publice, care se C+, scorul scontat ­ cel puin B) secundare necesare privind achiziiile, concord cu standardele fortificarea departamentului pentru internaionale, legislaia Creterea proporiei contractelor achiziii publice (Agenia pentru rezerve Analiza cheltuielilor secundar efectiv i un mediu de achiziii desemnate prin materiale, achiziii publice i ajutoare publice (DFID, ASDI); de autorizare eficient i efectiv proces competitiv umanitare ­ ARMAPAU), implementarea sistemului electronic de achiziii i 112 Creterea competitivitii în introducerea amendamentelor achiziiile publice (majorarea în corespunztoare în legislaia primar % din valoarea tuturor (PPL) contractelor desemnate prin proces competitiv) 113 Anexa 6: Sprijinul partenerilor de dezvoltare38 pentru Strategia Naional de Dezvoltare a Moldovei (SND) pe anii 2008-2011 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul CONDIIE OBLIGATORIE I: Asigurarea stabilitii macroeconomice I.a. Asigurarea i meninerea stabilitii Micorarea ratei 13,4% Partener Proiect / Program 2008 2009 2010 2011 inflaiei Finanare preurilor (media anual) DRUDI CSRS ­ Sprijin bugetului general * X X X I.b. Promovarea unor politici flexibile privind Olanda CSRS ­ Sprijin bugetului general X X AID CSRS ­ Sprijin bugetului general X X X X rata de schimb CE Sprijin bugetului ** 30 35 X X FMI PRGF *** X X I.c. Promovarea unor politici fiscale i Reducerea datoriei 77,4% Total externe ca i cot în Activiti analitice bugetare echilibrate PIB FMI I.d. Îmbuntirea managementului AID/CE/ Rspundere financiar i cheltuieli publice X DRUDI (RFCP) finanelor publice (MFP) AID/ Majorarea creterii 5% DRUDI/ Analiza cheltuielilor publice (ACP) X I.e. Reducerea poverii fiscale asupra PIB ASDI economiei i prevenirea extinderii sectorului AID Evaluarea sistemelor rii (ES) X * Reformele în aspect de politici sprijinite de CSRS în anii 2008 i 2009 (adic, sprijin bugetului general) cu public finanare din partea Asociaiei Internaionale pentru Dezvoltare (AID), Departamentului Regatului Unit pentru Dezvoltare Internaional (DRUDI) i Guvernului Olandei includ reforma sectorului public, managementul finanelor publice, agricultur, transport, energetic, asisten social, educaie, reforma pensiilor, reforma regulatoare. Finanarea CSRS este menionat doar o singur dat în aceast matrice în cadrul cerinei I chiar dac finanarea sprijin multe alte prioriti NDS. Activitile analitice sectoriale ce stau la baza CSRS vor fi incluse în cadrul celor cinci piloni. Sumele de surse financiare ale CSRS urmeaz a fi determinate. ** Toate sumele CE din prezentul tabel sunt în Euro. Sprijin bugetului din partea CE pentru Moldova vine sub form de sprijin bugetelor sectoriale i ca asisten macro-financiar (ultimul program în derulare 45 MILIOANE EUR fiind sprijin bugetelor cvasi-sectoriale i este corelat ca fiind condiie 'uoar' în MFP). În anul 2008, sectorul sntii va fi inta sprijinului bugetar, pentru anul 2009 sectorul nu a fost înc stabilit, dar s-ar putea s fie alimentarea cu ap / salubrizare. Sumele pentru sprijinul bugetar se refer la totalitatea programelor de sprijin bugetar obligat i prognozat sectoarelor din anul respectiv, defalcrile variind (detalii vor fi oferite la o etap ulterioar). *** Reformele sprijinite în cadrul Instrumentului pentru reducerea srciei i cretere economic (IRSCE) includ reformele planificrii bugetului / fiscale, climatul investiional, privatizare, tarifele la agentul termic, politici monetare, administrare public, combaterea splrii banilor (CSB), parteneriate privat-public (PPP). CONDIIE OBLIGATORIE II: Creterea competenelor administraiei publice centrale i locale 38 Dei Moldova are muli parteneri de dezvoltare, în scopurile acestui tabel, sintagma "parteneri de dezvoltare" se refer doar la acei parteneri, care ofer asisten oficial de dezvoltare (AOD). 114 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul Administraia public central Reducerea 13.203 Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 numrului de Finanare II.a. Modernizarea administrrii publice în baza funcionari publici la CE * Înrudire 1 2 2 analizei funcionale i reorganizrii instituionale nivel central AID Proiectul MFP X X X II.b. Ameliorarea gestiunii resurselor umane Îmbuntirea 121,5 Olanda " " " X X X raportului salariului ASDI " " " X X X mediu lunar din DRUDI/ administrarea ADI/ public la salariul Olanda/ AT administrarea public ­ Fondul fiduciar mediu nominal lunar AID iniiat de mai muli donatori (FFMD) X X X X în economie PNUD Sprijin în aspect de politici pro-sraci X X X X PNUD Dezvoltarea capacitii instituionale X X X X II.c. Optimizarea procesului de luare a deciziilor PNUD Fortificarea sistemului naional de statistic X X X II.d. Îmbuntirea managementului finanelor Realizrile pozitive DRUDI/ reflectate în Olanda/ publice evaluarea AID Dezvoltare strategic a Curii de conturi X X managementului AID LC pentru contabilitatea din sectorul public X X X financiar i a ASDI Suport pentru dezvoltarea competenelor cheltuielilor publice ADA Ministerului Afacerilor Externe i Integrare X X X Estonia (MFCP) European PNUD Activiti analitice AID/CE/D RUDI Actualizare PEFA X AID/ DRUDI/ ASDI Analiza cheltuielilor publice X X DRUDI CCTM X X UNIFEM ADA Planificarea bugetului în aspect de gen X X * Valoarea minim estimat a defalcrii pentru diverse proiecte Administraia public local Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 II.e. Perfecionarea cadrului instituional pentru Finanare ASDI/ politici locale PNUD Formarea primarilor X II.f. Claritate în delimitarea funciilor între autoritile Micorarea 7.988 CE* AT acordurilor MDA-UE, Taiex etc. 2 3 4 4 numrului de PNUD Dezvoltarea guvernelor locale X X X X publice centrale i locale funcionari publici la PNUD nivel local România Dezvoltare local integrat X X X X II.g. Fortificarea autonomiei locale a autoritilor Soros PNUD publice locale prin sporirea decentralizrii fiscale Dezvoltarea Municipiului Chiinu X X X Soros II.h. Creterea competenelor în planificare, Activiti analitice stabilirea bugetelor, monitorizare i evaluare AID Servicii comunitare i autoriti locale X 115 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul 1. Fortificarea democraiei în baza statului de drept i a respectului principiilor drepturilor omului 1.1. Fortificarea democraiei, respectarea drepturilor Îmbuntirea 60 Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 nivelului de omului încredere în organele de poliie (% care nu au încredere) 1.2. Modernizarea i sporirea eficienei sistemului Majorarea % de cazuri în curi, în judiciar care deponenii dosarelor au avut câtig de cauz 1.3. Prevenirea i combaterea corupiei Îmbuntirea 3,2 indicelui corupiei percepute i 1.4. Gestiunea frontierelor de stat Reducerea 468 numrului de crime implicând trafic de fiine umane 116 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul ASDI Iniiativa de supraveghere civil X X X ASDI Drepturile omului (SHC) X X X AID AT Guvernarea sectorului public X X X X 2. Remedierea conflictului Transnistrean i reintegrarea rii 39 2.1. Democratizare i dezvoltarea societii civile în Majorarea numrului Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 de proiecte Finanare baza valorilor Europene coordonate sprijinind USAID Dezvoltarea democraiei X X comunicarea i OSCE Asisten legal / drepturile omului X societatea civil Asisten legal / drepturile omului 2.2. Demilitarizare i asigurarea securitii USAID /combaterea corupiei X X CE Sprijin societii civile din Transnistria ..5 .5 1 2.3. Reintegrare socio-economic Majorarea numrului Regatul de proiecte Unit (RU) Sprijin mass-mediei X X coordonate sprijinind SUA " " X dezvoltarea socio- USAID Acces la internet X X X economic IOM/ ASDI Închiderea anti-traficului regional X X USAID Reducerea traficului uman X X PNUD Japonez Proiectul securitatea uman RU Educaia / dezvoltarea tinerilor X X SUA " " " X Cehia " " " OSCE " " " Austria " " " X X UNICEF " " " X UNICEF/ ASDI Drepturile copiilor X X Cehia Dezvoltarea societii civile PNUD Dezvoltarea comunitar X X PNUD PNUD Dezvoltarea comunitilor X X CED Renovarea instituiilor sociale X Cehia Dezvoltarea întreprinderilor / afacerilor USAID " " " X X X PNUD/CE ASDI/SUA Atenuarea secetei X USAID Afaceri în sectorul agrar X X OSCE Protecia mediului ambiant X PNUD " " " X X X X UNICEF/ CED Sntatea mamei / copilului X X 39 O matrice distinct, mai detaliat, a activitilor tuturor partenerilor de dezvoltare, inclusiv ONG, a fost compilat de Ambasada Britanic. De aceea, prezentul tabel include doar un sumar al asistenei oficiale de dezvoltare, de rând cu sprijinul oferit de misiunile diplomatice. 117 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul USAID HIV/SIDA + Hepatite X X X UNICEF HIV/SIDA (inclusiv analize) X OMS HIV/SIDA/TBC OMS Sntatea reproducerii X X X X UNICEF/ AID Gripa aviar X X AID Fondul de investiii sociale MDA X X X Activiti analitice RU Analizele scenariilor / dezvoltare strategic X X RU Cost/Beneficiile reintegrrii X X 3. Ameliorarea competitivitii economiei naionale 3.1. Ameliorarea mediului de afaceri Majorarea 222,3 Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 investiiilor directe milioane Finanare externe (IDE) (nete) dolari CE* Comerul i climatul investiional 1 1 2 Creterea exportului 31,3% CE Reforma reglementrii X X X de bunuri ca % din ASDI Creterea competenelor în politici comerciale X X X X PIB AID Proiectul de ameliorare a competitivitii X X X Ameliorarea Japonia " " " clasamentului la Ameliorarea competitivitii i dezvoltarea compartimentul USAID întreprinderilor (ACDÎ) X X X mediul de afaceri USAID Dezvoltarea afacerilor în sectorul agrar X X AID/ Proiectul de sprijin a investiiilor în sectorul rural ASDI 2 X X X CED Finanarea sectorului rural X X IFAD Finanarea sectorului rural X X X X USAID Iniiativa de acces la credite X USAID Iniiativa de ameliorare a creditelor X X USAID Fondul occidental pentru întreprinderi din CSI X X X X Activiti analitice FMI/AID Actualizarea PESF X AID Memoriul economic al rii - competitivitate X X AID Raport asupra mediului de afaceri X X X X AID Raportarea financiar a companiilor X * se refer la dou proiecte TACIS privind promovarea exporturilor i a investiiilor (2 AT milioane EUR, 2 milioane EUR echipament de laborator) 3.2. Promovarea întreprinderilor de talie mic i Creterea numrului 1.271 de angajai, mii medie (ÎMM) Creterea numrului 31,2% de credite oferite de bncile comerciale ca % din PIB 3.3. Ameliorarea eficienei întreprinderilor Majorarea numrului 12 de întreprinderi cu certificate ISO, anual 3.4. Dezvoltarea inovaiilor i cercetrilor Majorarea fondurilor 5,5M 118 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul investite de MDL companii pentru inovare intern în sectorul real al economiei 3.5. Dezvoltarea infrastructurii fizice Creterea lungimii Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 traseului de drumuri Finanare reparate (km) AID Energetic 2 X X Micorarea cotei 12,7 USAID " " X X pierderilor de EC Eficien energetic X X X electricitate ca i Programul de susinere a sectorului cot din consumul AID drumurilor X X X X total de energie, % BERD " " " X X Creterea cotei EIB " " " X X investiiilor în CE* " " " 2 1 sectorul transportului CPM Drumuri? X X ca % din investiii Total publice totale Activiti analitice Majorarea numrului 21,2 AID Studiu asupra eficienei energetice X de utilizatori de AID Not în aspect de politici energetice X internet la 100 AID rezideni BERD EIB Strategia în sectorul transportului X AID Strategia de telecomunicaii X X AID/ Studiu asupra subvenionrii serviciilor DRUDI comunale publice X USAID Studiu asupra tarifelor la agentul termic X AID PER - INF Planificarea investiiilor X · Se refer la granturi de co-finanare CE prin intermediul Bncii Mondiale pentru repararea traseului Orhei-Bli. Sumele ar putea s se majoreze considerabil graie unor posibile proiecte ale noului Instrument pentru infrastructur (instrument de parteneriat i vecintate European) IPVE ENPI al CE. 4. Dezvoltarea resurselor umane, oferirea oportunitilor de angajare în câmpul muncii i promovarea incluziunii sociale 4.1. Ameliorarea calitii i accesului la educaie Creterea ratei nete 87,6% Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 de înrolare în Finanare învmântul primar Învmânt esenial i egalitate în aspect de Reducerea nivelului 22,1% UNICEF în aspect de gen X X X X de abandon precoce AID Educaie de calitate în sectorul rural X X X în rândul tineretului AID/EFA/U Educaie pentru toi - iniiativa cu acces NICEF rapid ­ învmântul precolar X X Majorarea raportului CED Studii vocaionale X X cadre didactice / nedidactice ASDI " " " X LED " " " X CE* Proiecte regionale 1 1 1 1 Total 119 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul Activiti analitice AID Strategia de optimizare a instituiilor colare X * contribuia estimat CE printr-o serie de proiecte de învmânt regionale, cum ar fi Erasmus Mundus, Tempus etc. Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 Finanare UNICEF Dezvoltarea i supravieuirea copiilor X X X X AID Proiectul de sntate i asisten social X X X X 4.2. Fortificarea unei societi sntoase Sntatea mamei / copilului / sntatea CED mintal X X X X UNFPA Sntatea reproducerii X X X X CE/ TACIS Sntate 2 3 1 UNICEF USAID HIV/SIDA i copiii X X PNUD Extinderea rspunsului la HIV/SIDA în Austria serviciile purttoare de uniform X X USAID Comunicare în HIV/SIDA X USAID HIV/SIDA i ONG X AID Proiectul HIV/SIDA X AID Proiectul gripei aviare X X USAID HIV/SIDA + Hepatite X X X Japonia " " CE " " X X X X UNICEF " " X X X X UNFPA Politici în aspect de populaii AID Deinstituionalizare? X X Activiti analitice AID Sntate i guvernare adecvat X X Fia de evaluare a cetenilor ­sntate / AID educaie X AID Actualizare asupra srciei X · Se refer la dou proiecte TACIS pentru aprovizionarea medical a centrelor de sntate (4,5 milioane EUR) i asisten tehnic (1,5 milioane EUR) Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 Finanare PNUD Crearea locurilor de munc X X X X OIM ASDI LC pentru politici în aspect de migraiune X Sprijin serviciului de angajare în sectorul ASDI public X X ASDI UNICEF Mediu protector pentru familii i copii X AID Sntate i asisten social X X X X DRUDI Asisten social X X X 120 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul ASDI Asisten social X X X PNUD Oportuniti mai bune pentru tineret i femei România / generarea de locuri de munc X X UNICEF ASDI CE Protecia copiilor 2 3 1 X UNFPA Protecia social ­ femei X X X X ASDI AID CE FISM 2 ­ servicii de asisten social X X X CED Renovarea instituiilor sociale X ASDI UNIFEM Egalitate în aspect de gen X X Activiti analitice OIM Pilot pentru migraia sezonier X X ASDI AID PER ­ piaa de munc i aspectul de gen X X UNIFEM ADA Planificarea bugetului în aspect de gen X X Analiza cheltuielilor intrrilor valutare din munca moldovenilor de peste hotare ­ AID gospodriile casnice X * se refer la dou proiecte TACIS pentru renovarea i demararea centrelor de zi pentru asisten social (4,5 milioane EUR prin intermediul Bncii Mondiale i FISM) i asisten tehnic (1,5 milioane EUR( Micorarea ratei 27,4 mortalitii materne Micorarea 9,95 incidenei HIV/SIDA la 100.000 populaie Micorarea mortaliti asociate TBC la 18,6 100.000 populaie Reducerea 10,6% omajului în rândul tineretului (15-24 ani) 4.3. Mai multe oportuniti de angajare în câmpul Reducerea 24,9% muncii i creterea competenelor forei de munc numrului de migrani pe motiv de munc ca proporie a populaiei active Majorarea salariului 1.926 121 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul mediu lunar nominal, lei 4.4. Extinderea incluziunii i ameliorarea proteciei Ameliorarea distribuirii asistenei sociale sociale în baz de evaluarea veniturilor Reducerea % de 34,5% persoane aflate sub pragul srciei de $4,3/zi PPC 5. Dezvoltare regional 5.1. Participare echilibrat a tuturor regiunilor în Partener Proiect/Program 2008 2009 2010 2011 dezvoltarea socio-economic a rii 5.2. Accelerarea dezvoltrii orelelor mici în calitate Majorarea sumei 3.042 investiiilor în capital de "noduri de cretere" regionale fix, la cap de locuitor, lei 5.3. Dezvoltarea economiei rurale i ameliorarea Majorarea cotei de 5.2% terenuri irigate din productivitii în agricultur suprafaa total a terenurilor Micorarea 39% proporiei terenurilor erodate în suprafaa total a terenurilor 5.4. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii Majorarea % de 34,8% gospodrii casnice regionale i promovarea PPP alimentate cu ap 5.5. Prevenirea polurii mediului ambiant i Majorarea % de terenuri împdurite promovarea valorificrii eficiente a resurselor Majorarea % zonelor 10,8% naturale protejate pentru asigurarea biodiversitii Îmbuntirea i 926.000 majorarea tone cantitilor gestionate i valorificate de deeuri 122 Indicatorii SND Activitile partenerilor de dezvoltare contribuind la principalele rezultate ale SND Obiectivele SND SND 2008 2009 2010 2011 Principalele rezultate ale iniial 2006 / 7 Valoarea Obiectivul (FC) AID/ FGM Energie regenerabil din deeuri agricole X AID/ FC Termificarea public cu biomas - Rural X X X X AID/ FC Conservarea energiei i reducerea emisiilor X AID/ FC Silvicultur comunitar X X X X Activiti analitice Strategia de atenuare a riscurilor i noxelor AID în zonele rurale X 123 Anexa A1- Principalii indicatori economici i de program ­ amendamentele de la ultima SAT din Moldova Pregtit pentru toate SAT / rapoartele asupra progresului realizat, dar inclus doar în versiunea Consiliului Executiv a rapoartelor asupra progresului La data de 16/12/2008 Prognozele din ultima SAT Real Prognozele SAT curente Economie (AC) 2004a 2005b 2006b 2007b 2006c 2007c 2008a 2009b 2010b 2011b Ratele creterii (%) PIB 7,0 5,0 3,0 3,0 4,8 3,0 6,5 3,5 5,0 5.0 Export 11,2 7,9 6,3 5,2 -25,3 9,1 11,1 3,0 5,0 5.0 Import 9,3 7,5 5,4 4,9 9,4 24,6 14,6 0,0 2,0 2.0 Inflaie (la sut) 10.8 11,4 6,9 5,5 12,7 21,3 12,8 7,8 7,8 7,8 Conturi naionale (% PIB) Balana contului curent -7,2 -6,7 -6,1 -5,7 -11,1 -15,8 -18,9 -19,2 -17,0 -16..2 Investiii brute 19,2 18,8 18,9 18,9 28,4 33,3 33,5 30,1 31,4 32.0 Finane publice (% PIB) Soldul fiscal -0,7 0,0 -0,1 -0,2 0,3 -0,2 -0,5 -1,5 -1,0 -1.0 Finanare extern -1,6 -1,9 -1,2 -1 -0,5 0,2 1,6 3,1 3,0 3.0 Rezerve internaionale (ca luni de import) 1.9 1,8 1,8 1,8 3,0 3,7 3,3 3,2 3,3 3,4 Program (AF al Bncii) AF05a AF06b AF07b AF08b AF07c AF08c AF09d AF10b AF11b AF12b Împrumuturi (milioane dolari SUA) 43 30 a. Anul estimat b. Anul prognozat c. Rezultatul real 124 Repartitia pe varste, anul 2007 Moldova ­ privire general M ale Brbai Female Femei Principalii indicatori ai dezvoltrii 15/10/08 75-79 (Anul 2007) Moldova Europa i Asia Central Venit mic-mediu 60-64 Populaia, mijlocul anului (milioane) 3,6 445 3.437 45-49 Suprafaa (mii km ptrai) 34 23.972 35.510 Sporul populaiei (%) -1,1 0,0 1,0 30-34 Populaia urban (% din total populaie) 41 64 42 15-19 VNB (metoda Atlas, miliarde USD) 4,1 2.694 6.485 Procente 0-4 VNB pe cap de locuitor (metoda Atlas, USD) 1.090 6.051 1.887 15 10 5 0 5 10 15 VNB pe cap de locuitor (PPP, internaionale, USD) 2.930 11.116 4.544 Rata mortalitatii sub 5 ani (la 1.000) percent Creterea PIB (%) 3,0 6,8 9,7 Creterea PIB pe cap de locuitor (%) 4,1 6,7 8,6 60 (cele mai recente estimri, 2000-2007) 50 Rata srciei pe cap de locuitor de 1,25 dolari SUA pe zi (PPP, %) ... 5 ... 40 Rata srciei pe cap de locuitor de 2 dolari SUA pe zi (PPP, %) ... 11 ... 30 Sperana la via la natere (ani) 68 69 69 20 Mortalitatea infantil (la 1.000 nou-nscui vii) 19 23 41 10 Malnutriia la copiii (% copiilor sub 5 ani) 4 ... 25 0 tiina de carte la aduli, brbai (% din persoanele de 15 ani i mai mult) 100 99 93 1990 1995 2000 2006 tiina de carte la aduli, femei (% din persoanele de 15 ani i mai mult) 99 96 85 Rata brut a înrolrii în învmântul primar, biei (% din grupul de vârst) 93 98 112 M oldova Europa i ral Asia Europe & Cent Asia Central Rata brut a înrolrii în învmântul primar, fete (% din grupul de vârst) 92 96 109 Acces la surs îmbuntit de ap (% din populaie) 46 95 88 Acces la faciliti îmbuntite de canalizare (% din populaie) 44 89 54 Cresterea PIB si PIB pe cap locuitor (%) Fluxurile nete de ajutor 1980 1990 2000 2007 a (milioane dolari SUA) 10 AOD i ajutor oficiale nete ... 10 123 221 5 Primii 3 donatori (în 2004): 0 Comisia European ... 0 5 60 -5 -10 Statele Unite ... 9 35 25 -15 Suedia ... 0 2 17 -20 Ajutor (% din VNB) ... 0,4 9,4 6,0 -25 Ajutor pe cap de locuitor (dolari SUA) ... 3 34 60 -30 Tendine economice pe termen lung -35 90 95 00 05 Preuri de consum (variaia anual în %) ... 1,2 31,2 12,3 Deflatorul implicit al PIB (variaia anual în %) ... 11,6 27,3 15,8 PIB GDP PIB pe cap de locuitor GDP per capita Rata de schimb (media anual, local pentru dolar SUA) ... 0,0 12,4 12,1 Indicele codiiilor comerului exterior (2000=100) ... ... ... ... 1980 1990 2000 2007 1980-90 1990-2000 2000-07 (sporul mediu anual, %) Populaia, mijlocul anului 4,0 4,4 3,6 3,8 0,8 -1,8 0,6 125 PIB (milioane dolari SUA) ... 3.593 1.288 4.396 2,7 -9,6 6,5 (% din PIB) Agricultur ... 36,1 29,0 12,0 ... -11,2 -1,8 Industrie* ... 36,7 18,6 17,8 ... -13,6 0,8 Fabricare ... 36,0 16,3 14,2 ... -7,1 4,8 Servicii* ... 27,2 55,0 73,6 ... 0,7 11,5 Cheltuielile de consum finale ale gospodriei casnice ... 57,5 87,6 91,5 ... 9,9 10,1 Cheltuielile de consum finale ale Guvernului ... 15,1 10,3 18,9 ... -12,4 7,0 Formarea capitalului brut ... 24,9 14,7 19,6 ... -15,5 11,9 Exportul de bunuri i servicii ... 48,2 49,6 45,3 ... 1,0 13,0 Importul de bunuri i servicii ... 50,6 76,6 96,1 ... 5,9 15,4 Economii brute ... 58,1 13,1 23,8 ... ... ... * la valoarea adugat brut Indicatorii guvernarii, 2000 si 2007 Not: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru ali ani decât cei indicai. Datele pentru 2007 sunt estimri preliminare. ... indic lipsa unor date disponibile. a. Datele cu privire la ajutare sunt pentru anul 2006. Sursa: Economia dezvoltrii, Grupul Datelor de Dezvoltare (DECDG) Voce acco untability Vo ice and i rspundere P o litical stability Stabilitate politic Balana de pli (milioane dolari SUA) 2000 2007 Total exporturi de mrfuri (fob) 477 1.369 Regulato ry quality Calitatea reglementrii Total importuri de mrfuri (cif) 770 3.676 Bunuri i servicii -331 -2.288 Rule o f law Stat de drept Transferuri efectuate de muncitori i compensarea pentru munc 178 1.491 Controlul corupiei Co ntro l o f co rruptio n (intrri) Contul curent -98 -695 0 25 50 75 100 ca procent din PIB -7,6 -15,8 2007 Clasamentul centilei rii (0-10000) Co untry's percentile rank (0-1 ) Rezerve, inclusiv aur 222 1.334 valoare mai mare ­ clasament mai bun 2000 higher values imply bet t er rat ings Finanele Guvernului central (% din PIB) 2000 2005 Source: Kaufmann-Kraay-M astruzzi, World Bank Venituri 33,9 41,6 Venituri din impozite 25,0 33,6 C o m po s it io n o f t o t a l e xt e rna l de bt , 2 0 0 7 Cheltuieli curente 36,4 41,9 Structura datoriei externe, 2007 Excedent/deficit de mijloace bneti -2,5 -0,1 Cea mai mare rat marginal a impozitului (%) IDA, 292 AID ­ 292 BIRD ­ 141 Persoane fizice ... 18 IBRD, 141 FMI ­ IMF, 160 160 Companii ... 15 Datoria extern i fluxurile de resurse (milioane dolari SUA) Pe termen scurt Short - t erm, 1095 Total datorii restante i debursate 1.693 3.203 ­ 1.095 her mult i- Ot Ali multilaterali ­ 42 lat er al, 42 Total deservirea datoriilor 150 338 Bilat eral, 286 Bilaterali ­ 286 Anularea datoriilor HIPC i MDRI (preconizat; flux) - - Total datorii (% din PIB) 131,4 72,9 Total deservirea datoriilor (intrri nete) 18,1 9,5 Investiiile strine directe (intrri nete) 127 0 Privat e, 1187 Capitalul propriu portofoliu (intrri nete) 117 0 Private ­ 1.187 Dezvoltarea sectorului privat 2000 2008 Milioane dolari SUA US$ millio ns 126 Timpul necesar pentru a începe o afacere (zile) - 15 Costul lansrii afacerii (% din VNB pe cap de locuitor) - 8,9 Indicatorii educatiei (%) Timpul necesar pentru înregistrarea proprietii (zile) - 48 Clasificat ca una din principalele restricii asupra afacerilor (% din 2000 2007 125 managerii intervievai care au fost de acord) 100 Costul finanrii ... 40,4 75 Ratele impozitelor ... 37,2 50 Capitalizarea pieei de valori (% din PIB) 30,4 22,1 25 Raportul capitalului bancar la active (%) 30.6 17.0 0 Tehnologii i infrastructur 2000 2007 2000 2002 2004 2006 Drumuri pavate (% din total) 86,1 86,3 Telefonie fix i mobil (abonai per 100 persoane) 17 78 Primary net enrollment ratio Nivelul înrolrii primare nete Exportul tehnologiilor înalte (% din exporturile fabricate) 3,2 4,7 Raportul fetie / bieei în Rat io of girls t o boys in primary & învmântul primar i secundar Mediul ambiant secondary educat ion Teren agricol (% din suprafaa total a terenurilor) 77 77 Vaccinarea contra rujeolei (% din copiii cu varsta Pduri (din suprafaa total, 2000 i 2005) 9,9 10,7 de 1 an) 100 Zone protejate la nivel naional ... 2,0 Resurse de ap potabil pe cap de locuitor (metri cubici) ... 258 75 Extragerea apei potabile (% din resursele interne) 231.0 ... Emisiile CO2 pe cap de locuitor (tm) 1,6 2,0 50 PIB per unitate de consum de energie 2,1 2,4 (2000 PPP $ per kg de echivalent a petrolului) 25 Consumul de energie pe cap de locuitor (kg de echivalent a petrolului) 692 917 Portofoliul Grupului Bncii Mondiale (milioane dolari SUA) 2000 2007 0 1990 1995 2000 2006 BIRD: Total datorii restante i defalcate 191 141 Europa i Asia Central M oldova Europe & Central Asia Defalcri 6 0 Rambursarea sumei de baz 5 15 Indicatorii TIC (la 100 persoane) Achitarea dobânzii 11 8 AID: 90 Total datorii restante i debursate 103 292 80 70 Defalcri 30 39 60 Total deservirea datoriei 1 3 50 CFI (an fiscal): 40 Total defalcate i datorate 35 28 30 20 din care contul propriu al CFI 19 28 10 Defalcri din contul propriu CFI 1 3 0 Vânzri din portofoliu, pli i rambursri în contul CFI 0 8 2000 2002 2004 2006 AMGI: Abonai reeaua fix + mobil Fixed + mobile subscribers Expunere brut 3 61 Utilizatori internet Internet users Garanii noi 3 0 Not: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru ali ani decât cei indicai. Datele pentru 2007 sunt estimri preliminare. ... indic lipsa unor date disponibile; - indic faptul c observrile nu sunt aplicabile Sursa: Economia dezvoltrii, Grupul Datelor de Dezvoltare (DECDG) 127 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului Cu sarcini selectate ce urmeaz a fi realizate între 1990 i 2015 (estimrile cele mai apropiate de data indicat, +/- 2 ani) Moldova 1990 1995 2000 2007 Obiectivul 1: Reducerea în jumtate a ratei srciei de 1 dolar SUA pe zi i a malnutriiei Rata srciei pe cap de locuitor de 1 UDS pe zi (PPP, % din populaie) ... ... ... ... Rata srciei pe cap de locuitor la pragul naional al srciei (% din populaie) ... ... 62.4 30.2 Cota venitului sau a consumului a celor mai srace chintile (%) 6.9 6.5 7.1 7.8 Prevalena malnutriiei (% din copiii sub 5 ani) ... 3.2 ... 4.3 Obiectivul 2: Asigurarea posibilitii pentru toi copiii de a absolvi coala primar Încadrarea în învmântul primar (net, %) 89 ... 89 86 Rata absolvirii colii primare (% din grupul de vârst relevant) ... 94 98 98 Înrolarea în învmântul secundar (brut, %) 78 ... 82 89 Rata tiinei de carte a tineretului (% din tinerii de vârsta 15-24 ani) 99 99 100 100 Obiectivul 3: Eliminarea diferenelor în aspect de gen în învmânt i abilitarea femeilor Raportul fetelor la biei în învmântul primar i secundar (%) 105 ... 99 102 Femei angajate în sectorul neagricol (% din angajaii neagricoli) 49 50 53 70 Rata mandatelor deinute de femei în Parlament (%) ... 5 9 22 Obiectivul 4: Reducerea cu dou treimi a ratei mortalitii copiilor pân la 5 ani Rata mortalitii copiilor pân la 5 ani (la 1.000) 35 30 26 21 Rata mortalitii infantile (la 1.000 nou-nscui vii) 29 25 22 19 Vaccinarea împotriva rujeolei (proporia copiilor de un an imunizai, %) 92 99 87 96 Obiectivul 5: Reducerea cu trei ptrimi a ratei mortalitii materne Rata mortalitii materne (la 1.000) ... ... 36 16 Prevalena utilizri prezervativului (% din femeile cu vârsta 15-49 ani) ... 74 62 68 Rata naterilor asistate de personal medical calificat (5 din total) ... 99 ... 100 Obiectivul 6: Stoparea ctre anul 2015 a rspândirii i începerea procesului de reducere a HIV/SIDA i altor boli majore Prevalena HIV/SIDA (% din populaia cu vârsta 15-49) ... ... 0.1 0.4 Incidena tuberculozei (per 100 000 persoane) 64 91 138 138 Cazuri de tuberculoz depistate în cadrul Programului DOTS (%) ... ... 40 65 Obiectivul 7: Reducerea în jumtate a numrului de oameni fr acces durabil la serviciile de baz Acces la surs îmbuntit de ap (% din populaie) ... 92 92 46 Acces la faciliti de canalizare îmbuntite (% din populaiei) ... 68 68 44 Pduri (% din suprafaa total) 9.7 ... 9.9 10.7 Zone naionale protejate (% din suprafaa total) ... ... ... 2.0 Emisii CO2 (% din suprafaa total) 5.4 2.6 1.6 2.0 PIB per unitate de energie consumat (PPP constante 2005, USD per kg de echivalent al petrolului) 1.7 1.5 2.1 2.4 Obiectivul 8: Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare Abonai ai telefoniei fixe i mobile (per 100 persoane) 10.5 12.9 14.1 28.5 Utilizatori de internet (per 100 persoane) 0.0 0.0 3.4 49.7 Computere personale (per 100 persoane) 0.0 0.0 1.3 18.5 omajul la tineret (% din fora de munc total cu vârsta de 15-24 ani) ... 0.2 1.5 11.1 Not: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru ali ani decât cei indicai. Datele pentru 2007 sunt estimri preliminare. ... indic lipsa unor date disponibile Sursa: Economia dezvoltrii, Grupul Datelor de Dezvoltare (DECDG) 128 SAT Anexa B2 ­ Indicatori seleci * ai performanei i gestiunii portofoliului Bncii în Moldova La data de 10/6/2008 Indicator 2006 2007 2008 2009 Evaluarea portofoliului Numrul de proiecte în implementare a 15 15 14 13 Perioada medie de implementare (ani) b 2,7 2,1 2,3 2,8 Proporia proiectelor problematice, ca numr absolut a, c 0,0 0,0 0,0 0,0 Proporia proiectelor problematice, ca sum a, c 0,0 0,0 0,0 0,0 Proporia proiectelor expuse riscului, ca numr absolut a, d 0,0 0,0 0,0 0,0 Proporia proiectelor expuse riscului, ca sum a, d 0,0 0,0 0,0 0,0 Rata defalcrilor (%) e 26,6 27,6 21,8 8,4 Gestiunea portofoliului Analiza performanei portofoliului de ar (APP) pe da nu nu nu parcursul anului (da/nu) Sursele financiare pentru supraveghere (total, dolari SUA) 928,8 1335,4 1200,1 536,74 Media pentru supraveghere (dolari SUA / proiect) 66,3 83,5 85,7 48,79 Articol din memorand Începând cu AF80 Ultimii 5 AF Evaluarea proiectului de ctre Departamentul de evaluare 20 8 a operaiunilor (DEO), ca numr absolut Evaluarea proiectului de ctre DEO în funcie de sum 429,0 87,5 (milioane dolari SUA) Proporia (%) de proiecte categorisite de DEO cu N 21,1 0,0 (nesatisfctoare) sau FN (foarte nesatisfctoare) în funcie de numr Proporia (%) de proiecte categorisite de DEO cu N sau FN 18,8 0,0 în funcie de sum a. Dup cum indicat în Raportul anual asupra performanei portofoliului (cu excepia AF curent). b. Vârsta medie a proiectelor din portofoliul de ar al Bncii. c. Proporia de proiecte categorisite cu N sau FN la obiectivele de dezvoltare (OD) i/sau progresul în implementare (PI). d. Dup cum definit în cadrul Programului de îmbuntire a portofoliului. e. Raportul dintre defalcrile efectuate pe parcursul anului i soldul nedefalcat din portofoliul Bncii la începutul anului: doar proiectele investiionale. * Toi indicatorii sunt pentru proiectele active din Portofoliu, cu excepia ratei defalcrilor, care include toate proiectele active plus proiectele care s- au terminat pe parcursul anului fiscal (AF). 129 SAT ­ Anexa B3 ­ Sumarul programului BIRD/AID din Moldova La data de 6/10/2008 Programul de împrumuturi sugerat al BIRD/AID, cazul de baz a Recompense Riscuri de Milioane b Anul fiscal Denumirea proiectului strategice implementare b dolari SUA (R/M/S) (R/M/S) 2009 Proiectul energetic, finanare suplimentar 10,0 R M CSRS 3 10,0 R R Finanare suplimentar FIS2 5,0 R M Rezultat 25,0 Rezultatul general 25,0 a / Acest tabel prezint programul sugerat pentru urmtorii doi ani fiscali b / Pentru fiecare proiect în parte, indicai dac recompensele strategice i riscurile de implementare sunt anticipate s fie moderate (M), ridicate (R) sau sczute (S) Anexa B3 - Moldova: Programul CFI pentru operaiuni investiionale 2006 2007 2008 2009* Obligaii (milioane dolari SUA) Brute 5,00 0,05 10,00 Nete ** 5,00 0,05 10,00 Obligaii nete în funcie de sector (%) Capital propriu 50 Garanii 100 Împrumuturi 100 50 Total 100 100 100 0 Obligaii nete în funcie de instrumentul investiional (%) Capital propriu 50 Garanii 100 Împrumuturi 100 50 Total 100 100 100 0 * la data de 31 martie 2009 ** Doar contul propriu al FCI 130 SAT Anexa B4 ­ rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi ­ Moldova La data de 6/10/2008 Product Finalizare AF Cost (mii dolari SUA) Audien a Obiectiv b Finalizate recent NOT AGRIC 2006 402 G, B, DP GC, DP, SP A.T. P.E.S.F. P.A.V.F. 2006 58 G, B, D GC, SP NOT EDUC 2006 66 G, B, DP GC, DP, SP ACTUALIZ ASUPRA SRCIEI I A.T. SPRIJIN S.R.S. 2006 21 G, B, D, DP GC, DP, SP NOT SNTATE 2006 48 G, B, DP GC, DP, SP A.T. GUVERNARE SERVICIUL PUBLIC 2006 280 G, B, D GC, SP DIALOG PROT SOC 2006 22 G, B GC, SP D.S.P./A.T. A.S.F./DIALOG 2007 271 G, B GC, SP A.C.P. 2007 172 G, B, D, DP GC, DP, SP NOT PRIVIND GESTIUNE RISCURILOR NATURALE 2007 280 G, B, DP GC, SP ACTUALIZARE ASUPRA SRCIEI 2007 129 G, B, D, DP GC, DP, SP ROSC ACCT & AUDIT FLWP TA - MD 2007 126 G, B GC, SP STRATEGIE PENTRU SECT. TRANSPORTURI 2008 382 G, B, D, DP GC, DP, SP LEGAL EMPOWERMENT TA FOR POOR 2008 19 G, B GC, SP D.S.P./A.T. DIALOG 2008 164 G, B KS, SP ACTUALIZ P.E.S.F. MOLDOVA 2008 196 G, B, D GC, SP PRIMA FORTIFIC AA 2008 21 G, B KS, SP PRIMA DEZV PIEEI MONET II 2008 34 G, B KS, SP În derulare SERVICII COMUNALE I GUVERN LOCAL 2009 154 G, B GC, SP NOT ÎN POLITICI DE PENSII 2009 27 G, B GC, SP A.C.P. 2 2009 108 G, B, D, DP GC, DP, SP ASISTEN TELECOM MOLDOVA 2009 110 G, B GC, SP M.E.. ­ STUDIU ASUPRA CRETERII ÎN MOLDOVA 2009 150 G, B, D, DP GC, DP, SP Preconizate D.S.P./A.S.F. DGL: POST P.E.S.F. 2009 50 G, B GC, SP R.A.P.C. 2010 100 G, B GC, SP ACTUALIZARE ASUPRA SRCIEI I A.T. 2010 82 G, B, D, DP GC, DP, SP a. Guvern, donatori, Banc, diseminare public. b. Generare de cunotine, dezbateri publice, soluionarea problemelor. 131 SAT Anexa B5 ­ Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/2008 Ultimul singur an Aceeai regiune / grup venit 1980-85 1990-95 2001-07 POPULAIE Total populaie, mijlocul anului (milioane) 4,2 3,6 445,1 3,437,1 Rata creterii (% cretere anual pentru perioad) 1,0 -3,8 0,7 0,0 1,1 Populaie urban (% din populaie) 44,2 46,3 41,3 63,6 41,7 Nivelul total al fertilitii (nateri ce revin unei femei) 2,8 1,9 1,3 1,6 2,3 SRCIE (% din populaie) Indicele naional pe cap de locuitor ... ... 30,2 ... .. Indicele pe cap de locuitor urban ... ... 42,6 ... .. Indicele pe cap de locuitor rural ... ... 67,2 ... .. VENITURI VNB pe cap de locuitor (dolari SUA) ... 480 1,090 6,052 1,887 Indicele preului de consum (2000=100) ... 37 212 159 144 Indicele preurilor la produse alimentare (2000=100) ... ... 203 ... .. REPARTIIA VENITURILOR/CONSUMULUI Indicele Gini ... 34,3 33,2 ... .. Chintila cea mai mic (% din venituri sau consum) ... 6,9 7,8 ... .. Chintila cea mai mare (% din venituri sau consum) ... 41,4 41,4 ... .. INDICATORI SOCIALI Cheltuieli publice Sntate (% din PIB) .. .. 4,2 4,1 2,0 Educaie (% din VNB) .. .. ... 4,6 4,7 Rata înrolrii nete în instituiile colare primare (% din grupul de vârst) Total .. 89 86 91 90 Brbai .. 89 86 92 91 Femei .. 89 86 90 90 Acces la surse adecvate de ap (% din populaie) Total .. 92 46 95 88 Urban .. 97 97 99 96 Rural .. 88 88 88 83 Rata imunizrilor (% de copii cu vârsta 12-23 luni) Rujeol .. 99 96 97 77 DTP .. 76 98 95 75 Malnutriia copiilor (% sub 5 ani) .. .. 4 .. 25 Sperana la via la natere (ani) Total 66 66 68 69 69 Brbai 63 62 65 64 67 Femei 69 70 72 74 71 Mortalitate Infantil (la1.000 nou-nscui vii) 34 25 19 23 41 Sub 5 ani (la 1.,000) 42 30 21 26 54 132 Adulilor (vârsta 15-59 ani) Brbai (la 1.000 populaie) 289 269 276 299 202 Femei (la 1.000 populaie) 173 146 137 123 128 Matern (la 100.000 de nou-nscui vii) .. .. 16 44 300 Nateri primite de personal medical calificat (%) .. .. 100 95 69 SA Anexa B5. Tabelul a fost generat de sistemul CMU LDB 02/06/09 Not: 0 sau 0,0 reprezint zero sau mai puin decât jumtatea de unitate indicat. Rata net a înrolrii: prezentat în serii de ani între 1997 i 1998 pe motiv de trecere de la ISCED76 la ISCED97. Imunizri: se refer la copiii cu vârstele cuprinse între 12 i 23 luni care au fost vaccinai anterior vârstei de un an sau oricând anterior de studiu. 133 SAT Anexa B6 ­ Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de 15/10/2008 Reale Estimate Prognozate Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Conturi naionale (% din PIB) Produsul intern brut a 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Agricultur 20 20 17 12 11 11 11 11 11 Industrie 20 19 18 18 15 15 15 15 15 Servicii 62 64 68 74 74 74 74 74 74 Consumul final total 104 110 114 113 115 113 112 111 111 Formarea brut de capital fix 21 25 28 33 31 29 27 25 24 Investiii guvernamentale* 2 3 4 3 3 3 3 3 3 Investiii private 19 22 24 31 28 26 24 22 21 Exporturi (BSNF)b 51 51 45 46 43 46 48 49 52 Importuri (BSNF) 82 92 92 98 95 98 97 97 97 Economicii interne brute -5 -10 -14 -13 -15 -13 -12 -11 -11 Economii naionale brute c 22 21 21 24 13 13 13 12 11 Articole din memorandum Produsul intern brut (milioane dolari SUA la preurile curente) 2598 2988 3408 4396 6035 5923 6219 6530 6857 VNB pe cap de locuitor (dolari SUA, metoda Atlas) 720 820 960 1090 1360 1640 1890 2010 2210 Rata real de cretere anual (%, calculat reieind din preurile din anul 1996) Produsul intern brut la preurile de pia 7,4 7,5 4,8 3,0 6,5 3,5 5,0 5,0 5,0 Venitul intern brut 2,6 3,0 3,7 1,7 2,4 5,6 3,5 0,6 0,6 Ratele reale de cretere anual pe cap de locuitor (%, calculat la preurile din anul 1996) Produsul intern brut la preurile de pia 7,7 0,0 6,0 4,1 6,6 4,1 4,1 4,1 5,1 Consumul total 0,6 7,4 12,2 7,0 9,6 6,2 4,4 3,5 3,9 Consumul privat 3,7 7,9 10,8 8,5 10,1 5,8 4,2 3,4 3,8 Balana de pli ­ poziii nete (milioane dolari SUA) Exporturi (BSNF)b 1326 1504 1547 2288 2591 2724 2962 3213 3534 Mrfuri FOB 994 1105 1059 1368 1721 1829 2012 2213 2434 Importuri (BSNF)b 2101 2716 3129 4306 5716 5794 6062 6345 6685 Mrfuri FOB 1748 2296 2644 3676 4880 4954 5202 5462 5735 Balana comercial (BSNF)b -775 -1212 -1582 -2288 -3125 -3070 -3100 -3132 -3150 Transferuri curente nete 372 576 800 1179 1393 1352 1420 1491 1565 Contul curent -46 -226 -380 -695 -1143 -1135 -1057 -1058 -1097 Investiii directe strine private 136 185 212 414 672 599 659 725 797 Împrumuturi pe termen lung (nete) 1 74 26 266 240 250 260 270 280 Oficiale -50 -10 -30 27 10 42 50 50 50 Private 50 84 56 239 230 208 210 220 230 Alt capital (net, inclusiv erori i omisiuni) 112 114 169 404 456 350 350 350 350 Modificri în rezerve d -148 -129 -141 -529 -261 -75 -216 -202 -246 134 Articole din memorandum Balana resurselor (% din PIB) -31.3 -40.5 -46.6 -52.2 -52.3 -52.8 -51.3 -49.7 -48.1 Ratele reale de cretere anual (preurile din anul 96) Exportul de mrfuri (FOB) .. .. -25.3 9.1 11.1 3.0 5.0 5.0 5.0 Primare .. .. -33.6 1.3 35.8 3.0 5.0 5.0 5.0 Fabricare 24.7 -15.6 34.2 45.9 10.3 3.0 5.0 5.0 5.0 Importuri de mrfuri (CIF) 16.1 22.9 9.4 24.6 14.6 0.0 2.0 2.0 2.0 * Datele sistemului conturilor naionale 135 Moldova ­ Principalii indicatori economici (continuare) Reale Estimate Prognozate Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Finane publice (ca % din PIB la preurile de pia)e Venituri curente 35,6 38,6 39,9 41,6 39,7 38,3 38,0 38,0 38,0 Cheltuieli curente 34,8 30,7 32,4 34,6 33,8 34,8 34,7 34 ,6 34,5 Excedentul (+) sau deficitul (-) de cont curent 1,0 7,4 7,4 6,5 5,9 3,5 3,3 3,4 3,5 Cheltuieli capitale -0,2 6,4 7,8 7,6 7,1 6,4 6,5 6,6 6,7 Finanare din extern -2,4 -0,1 -0,5 0,2 1,6 3,1 3,0 3,0 3,0 Indicatorii monetari M2 / PIB 36,6 42,0 43,7 51,3 53,5 55,6 56,8 56,8 56,8 Creterea M2 (%) 37,7 35,0 23,6 39,8 16,5 5,3 18,1 14,4 14,5 Creterea creditelor sectorului privat / 73,5 155,1 103,1 110,8 101,7 101,8 101,3 101,6 101,7 Creterea total a creditelor (%) Indicii de pre (anul 96 =100) Indicele preului de export al mrfurilor .. 82,4 106,3 124,4 159,2 197,4 211,2 216,5 219,8 Indicele preului de import al mrfurilor 263,3 277,6 298,3 328,1 397,0 444,6 458,0 471,7 485,9 Indicele de comer al mrfurilor .. 29,7 35,6 37,9 40,1 44,4 46,1 45,9 45,2 Rata real de schimb valutar (dolari SUA / UML)f 115,8 114,3 114,3 101,7 81,8 90,0 90,0 90,0 90,0 Ratele dobânzilor reale Indicele preurilor de consum, mediu anual (schimbare %) 12,4 11,9 12,7 12,3 12,8 7,8 7,8 7,8 7,8 Deflatorul PIB (schimbare %) 8,0 7,2 13,4 15,8 10,3 8,2 8,2 8,2 8,2 a. PIB la costul factorului b. "BSNF" reprezint "bunuri i servicii nefactoriale." c. Includ transferurile necompensate nete, excluzând granturile oficiale de capital. d. Includ valorificarea resurselor FMI. e. Guvern central consolidat. f. "UML" reprezint "uniti monetare locale." O majorare a raportului dolar SUA la UML denot apreciere. 136 SAT Anexa B7 ­ Principalii indicatori ai expunerii din Moldova De la data 15/10/2008 Actuale Estimate Prognozate Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 a Datoria total neachitat i defalcat (DTN) (milioane dolari SUA) 1946 2053 2417 3203 2830 2501 2187 2075 1986 a Defalcri nete (milioane dolari SUA) -207 -151 370 383 -314 -305 -314 -112 -89 a Deservirea datoriei totale (DDT) (milioane dolari SUA) 295 267 335 338 397 376 371 152 118 Indicatorii datoriei i deservirii datoriei (%) DTN/XBS b 95,9 83,4 87,9 90,0 61,9 44,3 33,9 28,7 24,4 DTN/PIB 74,9 68,7 70,9 72,9 44,6 30,7 22,8 18,9 15,9 DDT/XBS 14,6 10,8 12,2 9,5 8,7 6,7 5,7 2,1 1,4 Concesional / DTN 18,0 17,1 10,0 14,1 17,0 19,9 23,0 24,3 25,1 Indicatorii expunerii ai BIRD (%) Deservirea datoriei (DD) BIRD / DD publice 13,6 22,1 21,9 28,2 28,3 27,3 30,4 31,7 27,1 DD creditorilor prefereniali / publice 51,3 78,3 62,8 69,2 50,4 53,0 60,3 57,7 62,0 c DD (%) DD BIRD / XBS 0,9 0,8 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,3 d DTN BIRD (milioane dolari SUA) 185 161 151 141 121 101 82 64 47 inclusiv valoarea prezent a garaniilor (milioane dolari SUA) Proporia din portofoliul BIRD (%) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 d DTN AID (milioane dolari SUA) 201 209 242 292 305 321 334 343 349 FCI (milioane dolari SUA) Împrumuturi 48 39 32 26 18 16 Capital propriu i cvasi-propriu /c 2 2 2 2 7 7 AMGI Garaniile AMGI (milioane dolari SUA) 62,0 62,0 61,1 61,1 68,6 a. Includ datoria de stat, privat negarantat, valorificarea creditelor FMI i a capitalului net pe termen scurt. b. "XBS" reprezint exporturi de bunuri i servicii, inclusiv intrrile valutare din munca cetenilor moldoveni de peste hotare. c. Creditorii prefereniali sunt definii ca BIRD, AID, bncile de dezvoltare multilaterale regionale, FMI, precum i Banca pentru Reconcilieri Internaionale. d. Includ valoarea prezent a garaniilor. e. Includ tipurile de capital propriu i cvasi-propriu atât a instrumentelor de împrumut, cât i a celor de capital propriu. 137 B8 (CFI) pentru Moldova ­ Portofoliul investiiilor obligate i defalcate neachitate La data de 31/8/2008 (în milioane dolari SUA) Obligat Defalcrile neachitate **Capitalul **Capitalul Capital cvasi- Capital cvasi- Aprovarea AF Compania Împrumuturi propriu propriu *GT/RM Participant Împrumuturi propriu propriu *GT/RM Participant 2008 Bostavan 0 5 0 0 0 0 5 0 0 0 2006 Mobiasbanca 3,5 0 0 0 0 3,5 0 0 0 0 2004 Moldindconbank 0,5 0 0 0 0 0,5 0 0 0 0 2000 Procredit MDA 0 0 0,9 0 0 0 0 0,9 0 0 2001 Uf moldova 8,57 0 0 0 0 8,57 0 0 0 0 2004 Victoriabank 3 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 Vinaria Bostavan 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1999/00/01 Voxtel 0 0 1,62 0 0 0 0 1,62 0 0 Portofoliul Total: 20,57 5 2,52 0 0 15,57 5 2,52 0 0 * Reprezint produse de gestiune a riscurilor i garantului. ** Capitalul cvasi-propriu include tipurile de împrumut i capital propriu. 138 SAT Anexa B8 ­ Portofoliul operaiunilor din Moldova (BIRD/AID i granturi) La data de 6/10/2008 Proiecte închise 25 BIRD/AID * Total defalcate (active) 63,16 Din care au fost rambursate 0,00 Total defalcate (închise) 468,44 Din care au fost rambursate 111,24 Total defalcate (active + închise) 531,60 Din care au fost rambursate 111,24 Total nedefalcate (active) 102,61 Total nedefalcate (închise) 0,00 Total nedefalcate (active + închise) 102,61 Clasificarea de supraveghere Suma iniial în milioane Proiecte active Decalajul dintre defalcrile anticipate i cele reale /a la ultima RSP dolari SUA Obiectiv de Progres în An ID proiectului Denumirea proiectului BIRD AID Grant Anulate Nedefalcate Iniiale Revizuite dezvoltare implementare fiscal P075995 Controlul polurii în agricultur (FGM) FS FS 2004 4,95 0,227004 -0,806329 P099841 Gripa aviar - MD S MS 2006 8 5,728455 5,0618924 2,383583 P089124 Ameliorarea competitivitii MS S 2006 9,8 8,320947 6,701278 P040558 Energetic 2 S S 2004 35 15,14563 11,128641 2,655569 P074139 Infrastructura de mediu (FGM) S S 2007 4,562 3,823415 0,5030811 P095250 Servicii de sntate i asisten social S S 2007 17 15,66954 2,3880946 P107612 Proiectul naional de alimentare cu ap i # # 2008 14 13,93793 salubrizare P090037 Gestiunea i distrugerea POP S S 2006 6,35 1,426875 0,8768749 P082916 AT gestiunea finanelor publice S MS 2005 8,548 8,718486 7,465 6,975 P090340 Educaie de calitate în sectorul rural S S 2006 10 6,854899 0,5029318 P090673 PSIR (ÎPA #2) S S 2006 21 8,038534 -4,81673 P100929 Proiectul de sprijin programului din S S 2007 16 15,68407 8,2726739 sectorul drumurilor P079314 FIS 2 S S 2004 20 4,507217 0,4475274 Rezultatul general 159,348 15,862 108,083 37,724936 12,01415 139 SAT Anexa B10 ­ Rezumatul prioritilor de dezvoltare SAT în Moldova La data de 10/6/2008 Prioritatea Reconcilierea Performana Prioritatea pentru Domeniul Probleme majore b pentru prioritilor rii i rii a Banc c ar c ale Bncii d Reducerea srciei i gestiunea economiei Reducerea srciei moderat Srcia rural, axare mare mare Politici economice moderat Consecven, durabilitate mare mare Sectorul public moderat Eficien, rspundere mare mare Aspecte de gen satisfctoare Prevalena în rândul persoanelor pauperizate moderat moderat Departamentul dezvoltare uman Educaie moderat Îmbuntirea calitii, acces egal mare mare Sntate, nutriie i populaie moderat mortalitate, morbiditate, acces egal mare mare Protecie social moderat Axare pe sprijinul pturilor vulnerabile mare mare Dezvoltare social i ambiental durabil Dezvoltare rural moderat Srcia rural mare mare Mediul ambiant satisfctoare Accesul la ap moderat mare Dialog continuu Dezvoltare social moderat Inechiti regionale mare mare Finane, sectorul privat i infrastructur Sectorul financiar moderat Guvernare, transparen mare mare Sectorul privat satisfctoare Cadrul de reglementare mare mare Energetic i minerit moderat Eficien, viabilitate mare mare Infrastructur moderat Calitate mare mare a. Utilizai categorisirea "excelent," "satisfctoare," "moderat," sau "nesatisfctoare." b. Indicai principalele probleme specifice rii (de exemplu, pentru reducerea srciei - "srcia rural;" pentru educaie - "absolvirea studiilor medii de femei;" pentru mediul ambiant - "poluarea aerului urban"). c. Pentru indicarea prioritii, utilizai categorisirea "joas", "moderate," or "mare." d. În cazul în care prioritile nu se racordeaz, oferii explicaii; de exemplu, s-ar putea ca Banca Multilateral de Dezvoltare (BMD) s fie lider în domeniu, sau este purtat un dialog continuu. 140