Strategia integrată de dezvoltare urbană pentru Polul de Creștere Ploiești 2014-2020 Romania Regional Development Program 2 2 3 Proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional de Asistență Tehnică 2007-2013 Strategia integrată de dezvoltare urbană pentru Polul de Creștere Ploiești 2014-2020 Această strategie integrată de dezvoltare a fost elaborată de o echipă formată din Sorina Racoviceanu, Marius Cristea, Andreea China, Dumitru Sandu, Adina Croitoru, Ciprian Moldovan, Titus Man, Raularian Rusu, Catalina Iamandi, Silviu Ciobanu, Ioana Ciucanu, Marcel Ionescu-Heroiu, Sebastian Burduja, Adina Vințan, Florin Cosma, Ioana Herbel și Ionut Rus. Echipa ar dori să transmită mulțumiri către David Sislen, Elisabetta Capannelli, Elisabeth Huybens, Jean-Francois Marteau, Bernice Van Bronkhorst și Echipei de Portofoliu a Biroului Băncii Mondiale din România pentru sfaturile, sprijinul și îndrumările oferite de-a lungul elaborării acestui raport. Echipa ar dori, de asemenea, să mulțumească echipei coordonate de Coordonatorul de Pol Cozia Georgescu și Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia pentru sprijinul acordat în elaborarea acestei strategii, precum și pentru colaborarea excelentă de-a lungul întregului proiect. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în această strategie nu reflectă în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, ale Uniunii Europene sau ale Guvernului României. Romania Regional Development Program 2 1 Cuprins Introducere 17 ANEXA 1 - Stadiul implementării PID 2007-2015 20 PARTEA I: Profilul Polului de Creștere 45 1. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție 47 1.1. Oameni și spațiu 49 1.2. Economie 105 1.3. Mediu 149 1.4. Conectivitate 169 1.5. Infrastructură și utilități publice 199 Anexa 1.5.1 -Sistemul de apă-canal din Județul Prahova 234 1.6. Locuire și servicii publice 241 Anexa 1.6.1. Furnizorii de formare profesională din Polul de Creștere Ploiești-Prahova 292 Anexa 1.6.2. Starea actuală a infrastructurii școlare preuniversitare în cadrul Polului de Creștere Ploiești-Prahova 294 Anexa 1.6.3. Starea actuală a infrastructurii preșcolare din Ploiești 300 1.7. Cultură și recreere 305 ANEXA 1.7.1. Lista monumentelor istorice (2010) din Polul de Creștere Ploiești 316 ANEXA 1.7.2. Lista evenimentelor culturale organizate în Polul de Creștere Ploiești (2014) 326 2. Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 331 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 333 2.2. Analiza SWOT 365 2.3. Concluzii privind diagnosticul integrat și domenii de intervenție 373 PARTEA II: Strategia integrată a polului de creștere 377 3. Viziune și obiective de dezvoltare 379 4. Portofoliu de proiecte 391 5. Domenii de intervenție 445 6. îmbunătățirea cadrului instituțional de la nivelul Polului de Creștere Ploiești-Prahova în perioada de programare 2014-2020 451 3 Acronime și abrevieri ADI Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI PCPlPh Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Ploiești-Prahova ADR Agenţia de Dezvoltare Regională ANCOM Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii ANL Agenţia Naţională pentru Locuinţe ANAT Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România ANCSI Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare ANT Autoritatea Naţionala pentru Turism APDT PH Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova ARS Asociaţia Română de Salubritate AP Axa Prioritară APL Administrația Publică Locală BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare CATV Cablu - TV CCD Casa Corpului Didactic CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare CESTRIN Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică CJ Consiliul Judeţean CF Cale ferată CNADNR Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România CNI Compania Națională de Investiții DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DJ Drum județean DLRC Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității DMI Domeniul Major de Intervenție DN Drum Național FC Fondul de Coeziune FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FP7 Programul Cadru 7 al Comisiei Europene FSE Fondul Social European GEF Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility) GPS Global Positioning System HG Hotărârea Guvernului IDUL Indicelui Dezvoltării Umane Locale IEE Intelligent Energy Europe - Program al UE IMM Intreprinderi Mici și Mijlocii INS Institutul Național de Statistică MDRAP Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 4 MFE Ministerului Fondurilor Europene MPGT Master Planul General de Transport ONG Organizație non-guvernamentală PC Pol de Creștere PDD Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă PDR Planul de Dezvoltare Regională PIB Produs Intern Brut PID Plan Integrat de Dezvoltare PNADR Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală PNDI Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii PNDL Programul Naţional de Dezvoltare Locală PO Program Operaţional POAPD Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate POC Programul Operațional Competitivitate POCU Programul Operațional Capital Uman POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă POIM Programul Operațional Infrastructură Mare PODCA Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative POR Program Operaţional Regional POS Program Operaţional Sectorial POS CCE POS Cresterea Competitivitatii Economice POS DRU POS Dezvoltarea Resurselor Umane PPP Partenerial Public-Privat PUG Plan Urbanistic General PUZ Plan Urbanistic Zonal RGPL Recensământul General al Populației și Locuințelor SIDU Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană SMID Sistem de Management Integrat al Deșeurilor SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial - Administrative SSDU Structura de Sprijinire a Dezvoltării Urbane SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) TIC Tehnologia de Informare şi Comunicare TEN-F Rețeaua trans-europeană de transport feroviar TEN-T Rețeaua trans-europeană de transport UAT Unitaţi Administrativ-Teritoriale UPG Universitatea de Petrol-Gaze UPB Universitatea Politehnică Bucureşti UE Uniunea Europeană 5 Lista hărților din document Introducere Harta 1. Modelul gravitațional economic pentru România Harta 2. Modelul gravitațional demografic pentru România Harta 3. Noile centre de urbanizare din România (2011) 1.1. Oameni și spaţiu Harta 4. Unități adiministrativ teritoriale și populație componente Polul de Creștere Ploiești Harta 5. Teritoriul administrativ al Polului de Creștere Ploiești, în context județean Harta 6. Utilizarea terenurilor Harta 7. Expansiunea urbană a Polului de Creștere Ploiești Harta 8. Densitatea populației la nivel de sector de recenzare, în municipiul Ploiești, în anul 2011 Harta 9. Cartierele municipiului Ploiești Harta 10. Procentul locuințelor amplasate în clădiri cu mai mult de un etaj, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești Harta 11. Zonificarea teritoriului Harta 12. Localizare Polul de Creștere Ploiești Harta 13. Distribuția populației în Polul de Creștere Harta 14. Structura populației municipiului Ploiești, pe grupe de vârstă și pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești, în anul 2011 Harta 15. Structura populației municipiului Ploiești, pe niveluri de educație și sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 16. Populația activă care lucrează în alte localități decât cele de reședință Harta 17. Numărul de locuințe fără acces la canalizare din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 18. Ponderea șomerilor din totalul populației, la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești în anul 2011 Harta 19. Ponderea persoanelor fără școală, la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești în anul 2011 Harta 20. Zonele dezavantajate și marginalizate din municipiul Ploiești Harta 21. Tipologia dezvoltării umane a localităților din Județul Prahova (2011) Harta 22. Ratele de navetism la Ploiești din localitățile prahovene (număr navetiști la 1000 locuitori) Harta 23. Rate de imigrare din localitățile prahovene în Ploiești după anul 2000 (număr imigranți la 1000 locuitori) Harta 24. Principalale fluxuri de navetă interurbană pentru orașele din Prahova Harta 25. Principalele fluxuri de migrație pe durata vieții din orașele prahovene, după 1999 Harta 26. Retea de localitati - poli de crestere / poli de dezvoltare Harta 27. Zonificarea teritoriului Harta 28. Dinamica demografică și migrația forței de muncă 1.2. Economie Harta 29. Distribuția numărului de firme din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2013 Harta 30. Numărul de firme active la 1.000 de locuitori Harta 31. Numărul de turiști cazați în unitățile de primire din Polul de Creștere Ploiești Harta 32. Obiectivele turistice din municipiul Ploiești Harta 33. Ponderea persoanelor ocupate din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 6 Harta 34. Ponderea pensionarilor din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 35. Ponderea persoanelor casnice din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 36. Distribuţia locurilor de muncă în Polul de Creștere Ploiești Harta 37. Ponderea șomerilor din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în 2011 Harta 38. Rata șomajului în Polul de Creștere Ploiești Harta 39. Structura populaţiei ocupate în Polul de Creștere Ploiești Harta 40. Zone funcţionale în Polul de Creștere Ploiești Harta 41. Competitivitatea la nivelul polilor de creștere din România Harta 42. Structura activităților economice din PC Ploiești Harta 43. Forța de muncă din PC Ploiești 1.3. Mediu Harta 44. Sol deteriorat (zone poluate, brownfields) Harta 45. Sol deteriorat (alunecări de teren, poluări accidentale) Harta 46. Suprafețe împădurite Harta 47. Aglomerarea Ploiești – poluarea fonică ziua Harta 48. Abaterea temperaturii aerului în punctele măsurate pe profilele AA’ și BB’, față de cea înregistrată în centrul orașului (PFC) Harta 49. Poluarea aerului Harta 50. Harta temperaturii suprafețelor în municipiul Ploiești, prelucrată după imaginea satelitară preluată de Landsat 8 în data de 06.08.2014, intervalul orar 10.00-12.00 OVR Figura 51. Variația temperaturii suprafețelor în lungul profilului AA’: 1 - Zona centrală a orașului; 2 - Zone verzi pe Str. Mihai Bravu, la est de intersecția cu Str. Al. Vlahuță și Str. Udriște Năsturel; 3 - Teren agricol la est de Cimitirul Mihai Bravu; 4 - Zona industrială estică Figura 52. Variația temperaturii suprafețelor în lungul profilului BB’: 1 - Spațiu verde la sud de garajul de autobuze de pe Str. Găgeni; 2 - Spațiu construit și intersecție importantă; 3 - Piața Toma Socolescu și esplanada Centrului Civic; 4 - Zona verde de pe Bd. Independenței; 5 - Zona industrială sudică Harta 53. Calitatea mediului și controlul poluării Harta 54. Zone naturale protejate 1.4. Conectivitate Harta 55. Rețeaua rutieră TEN-T centrală și globală din România Harta 56. Prioritizarea investițiilor în reabilitarea și modernizarea drumurilor județene din județul Prahova Harta 57. Porțiunile de drum județean ce necesită reabilitare / modernizare Harta 58. Zona de influență a municipiul Ploiești, la o distanță față de oraș ce poate fi parcursă în 20, 40 și 60 de minute Harta 59. Traficul mediu zilnic pe drumurile naționale din Polul de Creștere Ploiești Harta 60. Propunerile de investiții pentru orizontul 2015-2030, conform MPGT (Varianta de lucru Noiembrie 2014) Harta 61. Numărul de accidente rutiere la nivelul județelor României și densitatea acestora în funcție de numărul de victime, 2010-2015 Harta 62. Distribuția spațială a accidentelor rutiere și a numărului de victime din județul Prahova și din municipiul Ploiești 7 Lista hărților din document (continuare) Harta 63. Black-spot-urile accidentelor rutiere în funcție de numărul de victime din municipiul Ploiești în perioada 2010-2015 Harta 64. Hot-spot-urile accidentelor rutiere în funcție de numărul de vehicule implicate de-a lungul rețelei de străzi din municipiul Ploiești în perioada 2010-2015 Harta 65. Rețeaua TEN-F din România Harta 66. Distanța de parcurs (metri) până în centrul municipiului Ploiești Harta 67. Distanța de parcurs (metri) până la cea mai apropiată platformă industrială majoră în municipiul Ploiești Harta 68. Traseele de transport public județean Harta 69. Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale Harta 70. Accesibilitate regională Harta 71. Mobilitate în Polul de Creștere Harta 72. Conectivitate energetică și informatică 1.5. Infrastructură și utilități publice Harta 73. Suprafața de spații verzi pe locuitor la nivelul Polului de Creștere Harta 74. Parcurile din municipiul Ploiești Harta 75. Operatori iluminat public la nivelul PC Harta 76. Operatorii serviciului de alimentare cu apă și aria de acoperire Harta 77. Gradul de acoperire a populației (%) cu serviciul de alimentare cu apă Harta 78. Gradul de acoperire a populației (%) cu serviciul de canalizare Harta 79. Investiții pentru managementul integrat al deșeurilor din județul Prahova, în orizontul anului 2038 Harta 80. Lista operatorilor din domeniul salubrității și aria de acoperire Harta 81. Investițiile propuse în rețeaua de termoficare din municipiul Ploiești pentru perioada 2015-2020 Harta 82. Utilități publice Harta 83. Spații verzi la nivelul Polului de Creștere Harta 84. Propunere de masterplan privind apa la nivelul Polului de Creștere Harta 85. Propunere de masterplan privind canalizarea la nivelul Polului de Creștere Harta 86. Propunere Investiții în apă prin Programul Operațional Infrastructură Mare și proiecte în derulare prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și prin intermediul Fondului pentru Mediu Harta 87. Propunere Investiții în apă prin Programul Operațional Infrastructură Mare și proiecte în derulare prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și prin intermediul Fondului pentru Mediu Harta 88. Prioritizarea investițiilor în rețeaua de apă la nivelul Polului de Creștere Harta 89. Prioritizarea investițiilor în rețeaua de canalizare la nivelul Polului de Creștere 1.6. Locuire și servicii publice Harta 90. Numărul clădirilor de locuit în funcție de anul construcției, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești Harta 91. Numărul de locuințe neocupate, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești Harta 92. Dinamica fondului de locuinţe 8 Harta 93. Suprafața locuibilă medie (mp) a locuințelor din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare Harta 94. Ponderea locuințelor de tip parter din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 95. Zonarea valorii de vârf a accelerației terenurilor pentru cutremure având IMR = 100 ani Harta 96. Ponderea clădirilor de locuit din municipiul Ploiești construite în perioada comunistă, pe sectoare de recenzare Harta 97. Numărul de locuințe fără apă curentă la nivel de sector de recenzare în municipiul Ploiești Harta 98. Numărul de locuințe fără instalație de canalizare, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești Harta 99. Ponderea locuințelor reabilitate termic la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești în anul 2011 Harta 100. Ponderea elevilor și studenților în totalul populației municipiului Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 101. Numărul copiilor de 7-9 ani care nu sunt elevi, la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești, în anul 2011 Harta 102. UAT-uri de destinație, după numărul de copii și elevi care practică naveta Harta 103. Număr paturi / unitate Harta 104. Unitățile de asistență socială Harta 105. Ponderea persoanelor întreținute de stat și de alte organizații, la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești, în anul 2011 Harta 106. Fondul de locuințe (dinamică, reabilitări, echipări) Harta 107. Infrastructura educațională Harta 108. Spitale și medici la nivelul Polului de Creștere 1.7. Cultură și recreere Harta 109. Distribuția monumentelor în PC Harta 110. Unități culturale și monumente istorice în PC 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare Harta 111. Dezvoltare spațială și zonificarea teritoriului Harta 112. Dinamica demografică Harta 113. Structura economică Harta 114. Structura forței de muncă la nivelul PC Harta 115. Calitatea mediului și controlul poluării Harta 116. Accesibilitate și mobilitate Harta 117. Conectivitate energetică și informatică Harta 118. Utilități publice (apă, canal, salubritate) Harta 119. Spațiul public (suprafețe verzi) Harta 120. Dinamica fondului de locuințe Harta 121. Educație Harta 122. Sănătate și servicii sociale Harta 123. Cultură și recreere 9 Lista figurilor din document Introducere Figura 1. Distribuția Zipf într-o selecție de țări (2010) Figura 2. Distribuția Zipf în România (2010) Figura 3. Distribuția Zipf din România (după date de la Recensământul 2011) 1.1. Oameni și spaţiu Figura 4. Suprafața administrativă a Polului de Creștere Ploiești, după modelul de utilizare a terenurilor, în 2013 Figura 5. Modul de utilizare al terenurilor după destinație, pe localități, în anul 2013 Figura 6. Suprafața intravilană pe localități, în anul 2013 (Ha) Figura 7. Zonificarea suprafeței intravilane a Municipiului Ploiești Figura 8. Populația stabilă a polilor de creștere din România, în 2011 Figura 9. Dinamica populației UAT care alcătuiesc Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2002-2011 Figura 10. Dinamica populației zonelor periurbane din cadrul polilor de creștere din România, în perioada 2002-2011 Figura 11. Piramida vârstelor populației Polului de Creștere Ploiești Figura 12. Structura populației polilor de creștere din România după nivelul studiilor absolvite Figura 13. Dinamica ratei natalității, mortaliății, sporului natural, nupțialității, divorțialității și mortalității infantile, la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 14. Speranța de viață a populației (ani), pe sexe, în perioada 2007-2012 Figura 15. Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL, 2002 și 2011, la nivelul polilor de creștere din România Figura 16. Exemple de interacțiune în teritoriu între sectoarele de recensământ și comunitățile propriu-zise Figura 17. Indicele dezvoltării umane (IDUL) pentru localitățile dezvoltate și sărace din județul Prahova Figura 18. Legătura între dezvoltare locală și conectivitate urbană 1.2. Economie Figura 19. PIB per locuitor, în prețuri curente, în perioada 2000-2011 Figura 20. Dinamica PIB/locuitor în prețuri curente, la nivelul principalelor județe din România, în perioada 2000-2011 Figura 21. Structura cifrei de afaceri totale realizată la nivelul polilor de creștere din România, pe sectoare economice majore, în anul 2013 Figura 22. Număr de firme active la 1.000 de locuitori stabili, la nivelul polilor de creștere din România, în anul 2013 Figura 23. Dinamica operațiunilor care au vizat societățile comerciale, în perioada 2008-2014 Figura 24. Numărul de firme active la 1.000 de locuitori, pe localități, în anul 2013 Figura 25. Structura firmelor active, după sectorul major de activitate, în anul 2013 Figura 26. Numărul de unități de cazare din Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2014 Figura 27. Locurile de cazare din Polul de Creștere Ploiești, după tipul unității de primire a turiștilor Figura 28. Distribuția locurilor de cazare din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2014 Figura 29. Numărul de turiști cazați în unitățile de primire din Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 30. Număr de turiști cazați în polii de creștere din România, în perioada 2007-2013 Figura 31. Structura înnoptărilor din Polul de Creștere Ploiești în funcție de tipul unității de cazare Figura 32. Structura ocupațională a populației Polului de Creștere Ploiești, pe localități Figura 33. Numărul mediu de salariați de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 10 Figura 34. Structura locurilor de muncă din Polul de Creștere Ploiești, după localizarea acestora Figura 35. Structura ocupațională a populației la nivelul polilor de creștere din România Figura 36. Rata șomajului raportată la populația activă, pe localități Figura 37. Rata șomajului la populația activă civilă, în perioada 2007-2014 - județul Prahova Figura 38. Structura ocupării populației, pe principalele sectoare economice și pe localități Figura 39. Structura ocupațională a populației Polului de Creștere Ploiești pe principalele activități ale economiei naționale Figura 40. Structura populației ocupate funcție de sectorul în care activează Figura 41. Dinamica salariului mediu net lunar la nivel național, regional și Judeţean, în perioada 2008-2013 Figura 42. Salariul mediu net lunar de la nivelul județelor cu poli de creștere din România, în anul 2013 Figura 43. Cuantumul și dinamica salariilor medii nete pe principalele activități ale economiei naționale, județul Prahova, 2008-2013 Figura 44. Indicatorul Balassa al Avantajelor Comparative Relevate – Județul Prahova, 2011-2014 Figura 45. Analiza Shift-Share pentru Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2009-2013 Figura 46. Avantajele competitive ale polilor de creștere din România, pe activități ale economiei naționale, pe baza metodei utilității globale, în 2013 Figura 47. Procentul din PIB alocat cheltuielilor de CDI, în perioada 2007-2013 Figura 48. Numărul de articole științifice publicate în anul 2011 Figura 49. Volumul investițiilor străine atrase de județul Prahova, în perioada 2007-2013 1.3. Mediu Figura 50. Variația emisiilor de oxizi de sulf pe ani (2005-2013) și pe grupe de activități pentru anul 2013 Figura 51. Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani (2005-2013) și pe grupe de activități pentru anul 2013 Figura 52. Variația temperaturii suprafețelor în lungul profilului AA’: 1 - Zona centrală a orașului; 2 - Zone verzi pe Str. Mihai Bravu la est de intersecția cu Str. Al. Vlahuță și Str. Udriște Năsturel; 3 - Teren agricol la est de Cimitirul Mihai Bravu; 4 - Zona industrială estică Figura 53. Variația temperaturii suprafețelor în lungul profilului BB’: 1 - Spațiu verde la sud de garajul de autobuze de pe str. Găgeni; 2 - Spațiu construit și intersecție importantă; 3 - Piața Toma Socolescu și Esplanada Centrului Civic; 4 - Zona verde de pe B-dul Independenței; 5 - Zona industrială sudică 1.4. Conectivitate Figura 54. Lungimea rețelei de străzi orășenești din Polul de Creștere Ploiești, pe orașe, în perioada 2007-2013 Figura 55. Ponderea străzilor orașenești modernizate din rețeaua stradală totală, pe orașe, în perioada 2007-2013 Figura 56. Parcul de mijloace de transport în comun din municipiul Ploiești, pe tipuri de vehicule, în perioada 2007-2013 Figura 57. Numărul de pasageri care au utilizat sistemul de transport în comun din municipiul Ploiești, pe tipuri de vehicule, în perioada 2007-2013 Figura 58. Lungimea rețelei simple de distribuție a gazelor naturale din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2013 Figura 59. Volumul de gaze naturale distribuite consumatorilor din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2013 Figura 60. Structura consumului de gaze naturale din Polul de Creștere Ploiești, pe tipuri de consumatori, în perioada 2007-2013 Figura 61. Numărul conexiunilor la telefonie fixă și internet la 1000 de locuitori în principalele orașe din regiunea Sud Muntenia 11 Lista figurilor din document (continuare) 1.5. Infrastructură și utilități publice Figura 62. Suprafața de spații verzi pe locuitor la nivelul polilor de creștere din România, în anul 2013 Figura 63. Consumul de energie electrică al sistemului de iluminat public din municipiul Ploiești, în perioada 2007-2014 Figura 64. Lungimea rețelei simple de distribuție a apei potabile (km), pe localități, în perioada 2007-2013 Figura 65. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor (mii mc.), pe localități, în perioada 2007-2013 Figura 66. Cantitatea de apă potabilă distribuită în Polul de Creștere Ploiești (mii mc), pe tipuri de consumatori, în perioada 2007-2013 Figura 67. Lungimea rețelei simple de canalizare (km) de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2013 Figura 68. Prețul de furnizare și de facturare al gigacaloriei în polii de creștere din România, în ianuarie 2015 Figura 69. Numărul de apartamente branșate la sistemul centralizat de termoficare, la nivelul polilor de creștere din România, în ianuarie 2015 Figura 70. Cantitatea de energie termică (Gcal) produsă la limita CET și vândută în municipiul Ploiești 1.6. Locuire și servicii publice Figura 71. Distribuția fondului locativ, pe localități componente ale Polului de Creștere Ploiești, în anul 2013 Figura 72. Locuințele din Polul de Creștere Ploiești, după statutul lor curent, pe localități Figura 73. Dinamica fondului de locuințe din Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 74. Dinamica construcției de locuințe noi, pe localități, în perioada 2007-2013 Figura 75. Structura fondului locativ din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, funcție de numărul de camere Figura 76. Dinamica suprafeței locuibile medii a locuințelor din Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 77. Suprafață locuibilă medie a locuințelor din Polul de Creștere Ploiești (mp), în anul 2013 Figura 78. Distribuția fondului locativ din Polul de Creștere Ploiești, funcție de numărul de gospodării per locuință Figura 79. Numărul de autorizații de construcție eliberate la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 80. Structura clădirilor de locuit din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, după numărul de etaje Figura 81. Clădirile de locuit din Polul de Creștere Ploiești, după materialul de construcție al pereților exteriori, pe localități Figura 82. Clădirile de locuit din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, după anul construcției Figura 83. Ponderea locuințelor care dispun de alimentare cu apă și de canalizare, pe localități componente ale Polului de Creștere, în anul 2011 Figura 84. Structura fondului locativ din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, funcție de modalitatea de încălzire Figura 85. Gradul de dotare al locuințelor cu dependințe, pe localități, în anul 2011 Figura 86. Locuințele din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, funcție de eficiența lor energetică Figura 87. Locuințele din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, funcție de tipul de tâmplărie al ferestrelor Figura 88. Populația școlară de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013, pe niveluri de instruire Figura 89. Populația școlară de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013, pe localități Figura 90. Rata abandonului școlar pe niveluri de instruire, la nivel județean, regional și județean, în perioada 2010-2012 Figura 91. Numărul de copii și elevi care practică naveta, pe localități componente Figura 92. Numărul de cadre didactice, pe niveluri de instruire, în 2007 și 2013 12 Figura 93. Dinamica infrastructurii educaționale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 94. Speranța de viață a populației, în perioada 2007-2013 Figura 95. Principalele cauze de deces ale populației județului Prahova, în perioada 2007-2013 Figura 96. Evoluția numărului de cadre medicale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, pe tipuri și forme de proprietate, în perioada 2007-2013 Figura 97. Infrastructura și personalul medical de la nivelul polilor de creștere din România 1.7. Cultură și recreere Figura 98. Consumul cultural la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 Figura 99. Indicele de vitalitate culturală de la nivelul polilor de creștere din România 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare Figura 100. Piramida nevoilor cetățenilor Figura 101. Piramida nevoilor sectorului privat 5. Domenii de intervenţie Figura 102. Schema integrării domeniilor de intervenție în viziunea și obiectivele de dezvoltare ale polului de creștere 6. îmbunătăţirea cadrului instituţional Figura 103. Structura propusă a Autorității Urbane Ploiești Figura 104. Procesul de pregătire a SIDU și a Documentului Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020 Figura 105. Procesul de evaluare a SIDU și a Documentului Justificativ Figura 106. Procesul de evaluare, selecție și contractare a proiectelor individuale cuprinse în Documentul Justificativ 13 Lista tabelelor din document 1.1. Oameni și spaţiu Tabel 1. Unitățile administrativ-teritoriale componente ale Polului de Creștere Ploiești Tabel 2. Unitățile administrativ-teritoriale componente ale Polului de Creștere Ploiești Tabel 3. Evoluția zonelor construite în Polul de Creștere Ploiești Tabel 4. Capacitatea de atracție a navetiștilor pentru muncă la nivelul orașelor de peste 200 mii de locuitori Tabel 5. Persoane care și-au stabilit domiciliul în orașe mari, în perioada 2010-2011 Tabel 6. Numărul de navetiști din județul Prahova pe principalele localități de destinație 1.2. Economie Tabel 7. Structura întreprinderilor active, pe clase de mărime, în anul 2013 Tabel 8. Principalii indicatori economici la nivel de activități ale economiei naționale, Polul de Creștere Ploiești, 2013 1.3. Mediu Tabel 9. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Tabel 10. Zone critice afectate de alunecări de teren Tabel 11. Poluări accidentale în anul 2013 – cu afectarea solului 1.4. Conectivitate Tabel 12. Caracteristicile drumurilor județene care asigură accesul în Polul de Creștere Ploiești Tabel 13. Evoluția accidentelor rutiere în municipiul Ploiești (2010-2015) Tabel 14. Comparație între distanța parcursă cu trenul și cu autobuzul între Municipiul Ploiești și principalele orașe din regiune și din Polul de Creștere Tabel 15. Traseele de transport public județean care asigură legătura cu Polul de Creștere Ploiești 1.5. Infrastructură și utilități publice Tabel 16. Evoluția suprafațelor spațiilor verzi în zona Polului de Creștere Ploiești Tabel 17. Lista operatorilor din domeniul iluminatului public care operează la nivelul Polului de Creștere Ploiești Tabel 18. Lista operatorilor din domeniul distribuției apei potabile pe localități Tabel 19. Cantităţile de deşeuri municipale colectate în anul 2013 Tabel 20. Operatorii de salubritate din Polul de Creștere Ploiești, pe localități componente 1.6. Locuire și servicii publice Tabel 21. Țintele Strategiei Europa 2020 – situația de fapt Tabel 22. Numărul de unități de învățământ publice, pe tipuri și localități - Polul de Creștere Ploiești, în anul școlar 2013/2014 Tabel 23. Numărul de unități de învățământ private, pe tipuri și localități - Polul de Creștere Ploiești, în anul școlar 2013/2014 Tabel 24. Numărul de unități de învățământ antepreșcolar din Polul de Creștere Ploiești, în anul școlar 2013/2014 Tabel 25. Profilul, număr de elevi și rata de promovabilitate de la nivelul liceelor din Polul de Creștere Ploiești, în anul școlar 2013/2014 Tabel 26. Oferta educațională a UPG Ploiești, în anul universitar 2013/2014 Tabel 27. Programele sociale și de sprijin pentru elevi coordonate de MECS în anul 2013 Tabel 28. Numărul de beneficiari ai Programului Bani pentru Liceu, pe localități, în anul școlar 2013/2014 14 Tabel 29. Numărul de beneficiari ai Programului Social Euro 200 pe localități în anul școlar 2013/2014 Tabel 30. Infrastructura medicală existentă la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în anul 2013 Tabel 31. Numărul de paturi și profilul unităților spitalicești din Polul de Creștere Ploiești în anul 2014 Tabel 32. Principalii indicatori de activitate ai Spitalului Județean de Urgență Prahova Tabel 33. Unitățile de asistență socială din subordinea DGASPC Prahova, localizate în Polul de Creștere Ploiești 1.7. Cultură și recreere Tabel 34. Numărul de monumente istorice, pe categorii și localități 2.3. Concluzii privind diagnosticul integrat și domenii de intervenție Tabel 35. Impactul proiectelor sectoriale asupra nevoilor cetățenilor Tabel 36. Impactul proiectelor sectoriale asupra nevoilor sectorului privat Tabel 37. Impactul proiectelor sectoriale asupra aspectelor transversale Tabel 38. Impactul proiectelor sectoriale asupra domeniilor sectoriale conexe 3. Viziune și obiective de dezvoltare Tabel 39. Matricea corelării obiectivelor de dezvoltare a PC cu documentele UE Tabel 40. Matricea corelării obiectivelor de dezvoltare a PC cu documentele naționale 4. Portofoliu de proiecte Tabel 41. Lista lungă de proiecte Tabel 42. Municipiul Ploiești (buget operațional: 272 mil. Euro – estimat pentru 2014-2023) Tabel 43. CJ Prahova și alte instituții publice (buget operațional CJ Prahova: 144 mil. euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 44. Comuna Ariceștii Rahtivani (buget operațional: 9,2 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 45. Oraș Băicoi (buget operațional: 14 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 46. Comuna Bărcănești (buget operațional: 5,5 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 47. Comuna Berceni (buget operațional: 3,5 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 48. Comuna Blejoi (buget operațional: 11,1 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 49. Oraș Boldești-Scăieni (buget operațional: 9,6 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 50. Comuna Brazi (buget operațional: 18 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 51. Comuna Bucov (buget operațional: 7,8 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 52. Comuna Dumbrăvești (buget operațional: 2,5 mil. euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 53. Comuna Păulești (buget operațional: 6,7 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 54. Comuna Plopeni (buget operațional: 7,4 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 55. Comuna Târgșoru Vechi (buget operațional: 4,8 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Tabel 56. Comuna Valea Călugărească (buget operațional: 5,6 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) 15 Introducere 17 Introducere 0.1. Necesitatea și obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare în 2012, Banca Mondială a semnat cu MDRAP cinci acorduri privind servicii de consultanță, dintre care unul se referă la Politica Polilor de Creștere și îmbunătățirea acesteia pentru perioada de programare 2014-2020. Acest acord a avut 3 componente: 1) o analiză a politicii polilor de creștere, 2) studii de eficiență energetică pentru toți polii de creștere și 3) o analiză a Planurilor Integrate de Dezvoltare formulate de polii de creștere pentru perioada de programare 2007-2013. în acest context, Agenția de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, prin Coordonatorul Polului de Creștere Ploiești, a solicitat Băncii Mondiale, în baza unui proiect finanțat de FEDR prin Programul Operațional de Asistență Tehnică 2007-2013, să susțină Polul de Creștere în implementarea recomandărilor analizei anterioare, prin: 1) reactualizarea Planului Integrat de Dezvoltare pentru perioada de programare 2014-2020 și 2) propunerea unui cadru instituțional îmbunătățit pentru coordonarea planificării, implementării și monitorizării proiectelor din cadrul acestui plan. Actualul document al Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Ploiești a fost elaborat în perioada 2008-2009 și avizat/ depus la ADR Sud Muntenia în aprilie 2010. Acesta conține un număr de 93 de proiecte, cu o valoare totală de 5,136,143,583.91 RON, din care 762,515,322.81 din fonduri UE, iar restul din bugetul național și contribuția proprie a beneficiarilor1. Stadiul implementării acestor proiecte va fi studiat în continuare, în timp ce, odată cu actualizarea planului, se va analiza și măsura în care proiectele neimplementate vor fi sau nu preluate în noua documentație, în funcție de răspunsul lor la noile condiții de dezvoltare ale polului de creștere. 0.1.1. Stadiul implementării PID 2007-2013 Repartiția proiectelor pe domenii de intervenție/obiective sectoriale și surse de finanțare, precum și stadiul actual al implementării proiectelor (martie 2015) sunt detaliate în Anexa 1 și se prezintă după cum urmează: Proiecte nedepuse/ în rezervă, Proiecte în implementare Proiecte finalizate în evaluare, sau respinse Număr și valoare Număr și valoare Număr și valoare Sursă co-finanțare Beneficiar Sursă co-finanțare Beneficiar Sursă co-finanțare Beneficiar Obiectiv sectorial A1 - Sprijinirea investiţiilor în tehnologii nepoluante, în industria prelucrătoare de vârf, în soluţii tehnologice de eficienţă energetică şi energii alternative şi a infrastructurii adiacente 2 (43,210,490.82 RON) 6 (57,160,379.42 RON) 2 (11,934,079 RON) POR/AP1 Jud. Prahova - Dalkia POS CCE/ AP4/ C. Valea Călug. POS CCE /AP4 C. Dumbrăvești Fond Mediu Jud. Prahova Fond Mediu Jud. Prahova Fond Mediu Jud. Prahova Fond Mediu C. Valea Călug. Fond Mediu Boldești-Scăeni Fond Mediu Băicoi 1 Raport lunar privind situația implementării proiectelor prioritare aferente PID pentru Polul de creştere PLOIEȘTI (Decizie CMC nr. 28/07.12.2012) 18 Proiecte nedepuse/ în rezervă, Proiecte în implementare Proiecte finalizate în evaluare, sau respinse Număr și valoare Număr și valoare Număr și valoare Sursă co-finanțare Beneficiar Sursă co-finanțare Beneficiar Sursă co-finanțare Beneficiar Obiectiv sectorial A2 - Implicarea activă a sectorului de cercetare-dezvoltare în realizarea de noi produse şi tehnologii 1 (56,296,069 RON) 2 (30,838,900 RON) - POS CCE/AP1/ UPG, UPB, POSCCE/AP2 UPG Ploiești Judeţul Prahova, POSCCE/AP2 UPG Ploiești Municipiul Ploiești, ADI PCPlPh, intreprinderi private Obiectiv sectorial A3 - Sprijinirea dezvoltării activităţilor economice în arealul Polului de Creştere 2 (3,200,400,000 RON) - - - Grup Alianso WPD - Development Ro Obiectiv sectorial B1 - Conectarea cu reţeaua de drumuri europene şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne de acces la zonele economice, parcuri/platforme industriale şi alte zone funcţionale, precum şi dezvoltarea transportului urban eficient şi nepoluant în zona polului de creştere 6 (944,414,250.04 RON) 3 (108,954,273.41 RON) 9 (246,542,797.51 RON) POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP1/ Jud. Prahova - M. Ploiești POR/AP1/ M. Ploiești POR AP2 Jud. Prahova POR/AP1 M. Ploiești POR/AP1/ Jud. Prahova - Jud. Prahova POR/AP1 ADI PC POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP1/ Băicoi POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP1/ M. Ploiești PNDR C. Târgșoru V. Fond Mediu C. Dumbrăvesti PNDR C. Dumbrăvești Obiectiv sectorial B2 - Protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei prin furnizarea unor servicii publice de calitate 3 (824,844,067.6 RON) - 2 (21,226,038 RON) POS Mediu /AP2 Jud. Prahova Program Termoficare M. Ploiești POS Mediu/ AP1 Hidro prahova Fondul pentru C. Valea Calug. BIRD+GEF Jud. Prahova mediu Obiectiv sectorial B3 - Valorificarea patrimoniului natural şi tradiţional, cultural şi istoric, amenajarea zonelor turistice şi de agrement, sprijinirea acţiunilor de protecţie a mediului şi dezvoltare a spaţiilor verzi; dezvoltarea patrimoniului istoric și cultural al zonei 5 (211,644,631.09 RON) 9 (15,660,849.51 RON) 8 (24,845,693.31 RON) POR/AP1/ M. Ploiești POR/ AP5/ Jud. Prahova POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP1/ M. Ploiești POR/ AP5/ C. Valea POR/AP1/ Jud. Prahova POR/AP1/ Jud. Prahova Călugărească POR/AP5/ Brazi, Ariceștii POR/AP1/ M. Ploiești POR/AP5/ C. Dumbrăvești Rahtivani, SA POR/AP5/ Mănăstire POS Mediu /AP4 Muzeul jud. POR/AP5/ F. C. Stere – Bucov (Târgșoru V.) (Plopeni) Fond Mediu Boldești-Scăeni - M. Ploiești PNDI Jud. Prahova Fond Mediu Băicoi POR/AP5/ Parohie – Berceni Fond Mediu C. Valea Călug. Fond Mediu C. Dumbrăvești Fond Mediu Plopeni PN-CNI Plopeni 19 Proiecte nedepuse/ în rezervă, Proiecte în implementare Proiecte finalizate în evaluare, sau respinse Număr și valoare Număr și valoare Număr și valoare Sursă co-finanțare Beneficiar Sursă co-finanțare Beneficiar Sursă co-finanțare Beneficiar Obiectiv sectorial C1 - Creşterea calităţii infrastructurii sociale prin investiţii în favoarea grupurilor dezavantajate şi susţinerea reintegrării acestora în societate 3 (14,156,537.77 RON) 2 (16,542,911.19 RON) 1 (3,645,048.27) POR/AP1 Băicoi POR/AP1 Jud. Prahova POR /AP3 Concordia POR/AP1 Jud. Prahova POR/AP1 M. Ploiești (Ariceștii Rahtivani) POR/ AP3/ M. Ploiești Obiectiv sectorial C2 - Dezvoltarea resurselor umane prin creșterea infrastructurii educaționale și de formare profesională 1 (6,000,000 RON) 11 (93,784,088.11 RON) 4 (28,440,987.48 RON) POS DRU/AP1 UPG Ploiești POS DRU /AP5.1 Asociaţia PDD POR/AP3 Plopeni POS DRU/AP1 UPG Ploiești POR/AP3 Plopeni POS DRU/AP1 UPG Ploiești POR/AP3 Băicoi POS DRU/AP3 UPG Ploiești POS CCE/AP3 C. Dumbrăvești POS DRU/AP2 UPG Ploiești POS DRU/ UPG Ploiești POS DRU/AP1 UPG Ploiești POS DRU/AP1 UPG Ploiești POS DRU/ AP1 UPG Ploiești POS DRU/ AP3 UNIPET POS DRU Băicoi Obiectiv sectorial C3 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate prin asigurarea unui act medical profesionist, într-un spațiu modern și echipat 1 (7,564,000 RON) 1 (2,119,346 RON) - POS CCE/ AP3/ Spital Ploiești - POS CCE/ AP3/ Spital Ploiești Băicoi Obiectiv sectorial C4 - Creşterea capacităţii operaţionale a administraţiei prin managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative - 5 (8,624,803.74 RON) 4 (13,274,038.74 RON) PODCA/ AP1 ADI PC PO DCA/ AP1 Jud. Prahova POS CCE/ AP3 Jud. Prahova POS CCE/AP3 DGASPC Prahova Programul IEE M. Ploiești POS CCE/AP3 Jud. Prahova INTERREG IV C/ Jud. Prahova POS CCE/AP3 Băicoi Programul FP7 M. Ploiești Total: 24 Total: 39 Total:30 Din analiza categoriilor de proiecte co-finanțate din diverse programe operaționale, rezultă o serie de aspecte importante pentru următoarea perioadă de programare. Privind fiecare domeniu de intervenție/obiectiv sectorial, situația se prezintă astfel: Obiectiv sectorial A1: Domeniul tehnologiilor nepoluante, eficiență energetică și energii alternative Au fost finalizate 5 proiecte de utilizare a energiei solare în vederea producerii apei calde la diverse unități sanitare / sociale din Ploiești, Băicoi, Boldești-Scăeni și comuna Valea Călugărească. Proiectele au fost co-finanțate din Fondul pentru mediu – Programul Casa Verde. Alte două proiecte similare sunt în rezervă. în plus, se află în implementare Centrul de afaceri multifuncțional Lumina Verde (POR/AP1) și un proiect de valorificare a resurselor regenerabile de energie în comuna Dumbrăvești, co-finanțat din POS CCE/AP4. 20 Obiectiv sectorial A2: Cercetare pentru noi produse și tehnologii Un proiect în parteneriat privind folosirea inovativă a realității virtuale în scopul furnizării de servicii pentru infrastructurile critice se află în implementare pe POS CCE/AP1, în timp ce alte 2 proiecte ale UPG Ploiești co-finanțate de POS CCE/ AP2 sunt finalizate. Obiectiv sectorial A3: Sprijinirea dezvoltării activităților economice Au fost înființate cele 2 parcuri industriale – Ploiești West Park și WDP Development Ro, finanțate din investiții private. Obiectiv sectorial B1: Infrastructura de transport Majoritatea proiectelor co-finanțate din cadrul POR/AP1 se află în proces de implementare. Acestea se referă în primul rând la infrastructura de transport în municipiul Ploiești și includ: • Reabilitarea traseului tramvaiului 102 – etapa I (bucla Nord – intersecția Republicii) și etapa II (intersecția Republicii – bucla Vest). • Reabilitarea traseului tramvaiului 101 – etapa I și II. • Realizarea pasajului rutier în continuarea DJ 102, peste DN 1B. • Fluidizarea traficului către zona industrială Ploiești și platforma industrială Brazi. Lucrările de infrastructură finalizate se referă la proiectele Consiliului Județean privind: • Realizarea legăturii rutiere între DN 1 și DN 1B, prin drumul de centură DJ236 în zona de nord a municipiului (POR/ AP1). • Reabilitare DJ 101G Tătărani (DJ 101D) – Brazi – Brazii De Jos, etc. (POR/AP2). • Modernizarea şi reabilitarea DJ 101D, inclusiv a pasajului superior peste CF Ploieşti Triaj – Ghighiu la km 4+300, în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii dinspre/înspre DN 1 (buget CJ). Nu au fost implementate proiectele aflate în rezervă pentru POR/AP1, care includ: • Realizarea pasajului rutier peste CF Gara de Sud. • Realizarea terminalului multimodal din zona Spitalului Județean (POR/AP1). • Extinderea transportului public din municipiul Ploieşti pe tronsoanele: municipiul Ploieşti - comuna Blejoi - comuna Păuleşti (zona de agrement, pădurea Păuleşti), municipiul Ploieşti - comuna Bucov (parc de agrement Constantin Stere), municipiul Ploieşti – comuna Bărcăneşti. • Creşterea accesibilităţii către oraşul Băicoi prin realizarea pasajului denivelat peste DN 1 la intersecţia cu DJ 215. • Creşterea accesibilităţii în partea de est a municipiului Ploieşti către Coridorul Pan-european TEN-IX prin realizarea pasajului rutier peste CF, în partea de S-E a municipiului Ploieşti. • Prelungirea legăturii rutiere şi de transport public între Gara de Sud şi Gara de Vest (strada Libertăţii), inclusiv lucrările de reabilitare a domeniului public al pieţelor gărilor. Se află, de asemenea, în evaluare sau în pregătire pentru etapa următoare de programare, proiectele de modernizare a drumurilor de exploatare agricole din comuna Târgșoru Vechi și îmbunătățirea rețelei de drumuri, precum și promovarea zonelor turistice din comuna Dumbrăvești. Obiectiv sectorial B2: Utilități publice Pe POS Mediu, se află în implementare sistemul de management integrat al deșeurilor, precum și un proiect de reabilitare și modernizare a sistemelor de apă și canalizare în județ, realizat de SC Hidro Prahova. Se află, de asemenea, în implementare, controlul integrat al poluării cu nutrienți în Târgșoru Vechi, co-finanțat de BIRD, GEF și CJ Prahova. Obiectiv sectorial B3: Patrimoniu cultural și recreere Pe POR/AP1 se află în implementare 4 proiecte: • Realizarea parcului municipal Ploiești Vest. • înființarea Centrului de excelență în afaceri pentru tineri întreprinzători. 21 • Restaurarea și consolidarea Muzeului Ceasului din Ploiești. • Modernizarea și extinderea funcțională a Hipodromului Ploiești. Două proiecte sunt în rezervă: • Reabilitarea zonei cultural-istorice Dumbrăvești. • Reabilitarea terenurilor poluate din Ploiești – centura de est. Pe POR/AP5 au fost finalizate: • Punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu existente pe traseul itinerant Drumul Fructelor. • Incursiune în istorie pe Drumul Vinului din județul Prahova (Valea Călugărească). • Drumul Sării (comuna Dumbrăvești). Se află în implementare proiectul de restaurare și punere în valoare a ansamblului monahal al Mânăstirii Turnu (Târgșoru Vechi), în timp ce alte 3 proiecte nu au fost depuse: • Punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu existente pe traseul itinerant Drumul voievozilor. • Punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu existente în parcul Constantin Stere (Bucov). • Consolidarea și restaurarea Bisericii Sf. Nicolae și Sf. Eustație Plachida și a Turnului Clopotniță, sat Corlătești, comuna Berceni. Au mai fost finalizate proiecte co-finanțate din alte fonduri: • Planul de management pentru Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni (POS Mediu/AP4). • Amenajarea parcului Câineni în Ploiești (buget local). • Amenajarea parcului din Băicoi (Fondul pentru mediu). • Amenajarea peisagistică a parcului Valea Călugărească (Fondul pentru mediu). • Modernizarea parcurilor în orașul Plopeni (Fondul pentru mediu). • Reabilitarea casei de cultură din Plopeni (Programul Național CNI). Obiectiv sectorial C1: Infrastructura socială POR/AP1 a co-finanțat proiecte de reabilitare a centrelor de asistență / servicii comunitare în Ploiești, Băicoi, Ariceștii Rahtivani. Două proiecte sunt finalizate și două se află în implementare. Un al cincilea se află, de asemenea, în implementare în Ploiești, co-finanțat din POR/AP3, în timp ce un altul, în Ariceștii Rahtivani, a fost respins. Obiectiv sectorial C2: Educație Majoritatea proiectelor din acest domeniu au fost co-finanțate prin POS DRU și implementate de Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (UPG) ca unic beneficiar, sau în parteneriat cu alte organizații (9 proiecte finalizate și unul în implementare). Alte două proiecte de formare profesională au fost finalizate, având ca beneficiari Asociația Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă și orașul Băicoi. Proiectele de reabilitare a infrastructurii școlare inițiate de Plopeni, Băicoi și comuna Dumbrăvești se află în rezervă. Obiectiv sectorial C3: Sănătate Două proiecte au fost realizate în acest domeniu și prin POS CCE/AP3, ambele vizând sisteme informatice medicale (e-sănătate) la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență și Spitalul de Pediatrie din Ploiești dar și la spitalul Băicoi. Obiectiv sectorial C4: Capacitatea autorității publice locale (APL) Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Ploiești-Prahova a finalizat un proiect PO DCA/AP1 de întărire a capacității sale operaționale, iar Consiliul Județean (CJ) Prahova un proiect POS CCE/AP3 privind implementarea 22 sistemului integrat de urbanism pentru relația cu cetățenii. Un alt proiect PO DCA al CJ este în rezervă și 3 proiecte POS CCE/AP3 au fost respinse. Tot în acest domeniu au mai fost finalizate 3 proiecte finanțate din alte surse – programul IEE, INTERREG IVC și FP7. 0.1.2. Obiective, principii și metodologie Planul Integrat de Dezvoltare are ca obiectiv coordonarea pachetelor de programe și proiecte cu problematica teritorială existentă și cu tendințele de dezvoltare ale polului de creștere în context regional și național. În mod specific, obiectivul include: (1). Coordonarea cu strategiile sectoriale elaborate, (2). Crearea unui instrument metodologic şi tehnic, pe baza căruia să se poată stabili, în parteneriat cu consiliile locale, Consiliul Județean Prahova, Agenția de Dezvoltare Sud-Muntenia și cu sectorul privat, priorităţile de dezvoltare durabilă ale polului de creștere, în scopul: (i). Dezvoltării consecvente a avantajelor competitive câștigate până în prezent prin implementarea proiectelor finanțate prin fondurile U.E.; (ii) Reținerii pe teritoriul zonei a cât mai mult din valoarea adăugată obţinută prin investiţiile de capital şi servicii finanțate din diverse fonduri publice și private în perioada 2014-2020; (iii) Reducerii disparităţilor teritoriale din punctul de vedere al echipării teritoriului și al acesului la serviciile publice de interes general. Planul, prin conținutul său, îşi propune să ofere un sens direcţiei de dezvoltare a zonei polului de creștere pe baza atributelor teritoriale existente și prin investițiile ce se vor realiza pe parcursul implementării acestei dezvoltări. Obiectivul specific îl reprezintă identificarea măsurilor ce vor contribui la întărirea coeziunii teritoriale și la dezvoltarea caracterului urban al zonei. Principalele direcții de implementare a acestui obiectiv urmăresc dezvoltarea echilibrată și integrată prin: • Mărirea capacității de transport și a gradului de mobilitate în legătură cu rețeaua europeană de transport TEN-T și, implicit, cu rețeaua de localități; • Reducerea disparităților teritoriale în ceea ce privește accesul cetățenilor la infrastructura de servicii, utilități și cunoaștere; • Managementul responsabil al resurselor naturale și protejarea mediului natural și construit al zonei; • Identificarea și dezvoltarea de noi tipuri de relații urban-rural pentru creșterea funcționalității zonei. Formularea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) se bazează pe următoarele principii: 1. Legalitate și Coordonare: Respectarea competențelor atribuite prin actele normative europene și naționale care privesc programarea 2014-2020, fără restrângerea de drepturi în exercitarea responsabilităților ce au ca efect creșterea competitivității teritoriale a zonei. 2. Autonomie și Subsidiaritate: Asigurarea autonomiei locale, reprezentativității, identității, interesului și diversității comunităților locale din zonă, folosind instrumente și tehnici de implicare a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor pe parcursul formulării și implementării planului. 3. Continuitate și Cooperare: Cooperarea pe orizontală și pe verticală între nivelurile administrației publice pentru: (1). Promovarea unei economii competitive, ecologice și durabile, cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă, bazată pe utilizarea rațională a resurselor naturale; (2). Reducerea disparităților teritoriale existente între unitățile administrativ-teritoriale din zonă. Procesul formulării SIDU s-a derulat conform metodologiei planificării strategice, subordonate celor mai importante activități de: informare, consultare, dezbatere și acceptare/aprobare. Principalele faze ale procesului corespund metodologiei de elaborare a Planurilor Integrate de Dezvoltare în perioada 2007-2013 și au cuprins: 1. Analiza sectoarelor dezvoltării în momentul de față și ca urmare a implementării proiectelor aferente perioadei de programare 2007-2013; 2. Analiza integrată a rezultatelor obținute prin diagosticarea situației existente și a tendințelor dezvoltării (analiza SWOT); 23 3. Formularea cadrului dezvoltării viitoare (viziune, obiective strategice și obiective specifice/sectoriale); 4. Asigurarea formelor de implementare a strategiei în perioada 2014-2020, prin programe și proiecte; 5. Structurarea cadrului instituțional pentru implementarea și monitorizarea strategiei. Un rol important l-a ocupat analiza documentelor (date, strategii, planuri de acţiune, programe, rapoarte şi studii de specialitate) furnizate de Consiliul Județean Prahova și de consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale (UAT) din polul de creștere. De asemenea, s-au cules informații prin anchetele pe teren, realizate prin interviuri cu factori de decizie la nivel local, despre aspectele privind prioritățile de dezvoltare și de investiții pe termen scurt și mediu. Rezultatele diverselor faze au fost dezbătute în vederea introducerii unor puncte de vedere ale comunităților locale, ridicând astfel gradul de acceptabilitate a propunerilor. 0.1.3. Coordonarea cu strategiile europene, naţionale și regionale Elaborarea SIDU a Polului de Creștere Ploiești se realizează în coordonare cu o serie de documente programatice elaborate la nivel european, național și regional, după cum urmează: La nivel european • Strategia EUROPA 2020, cu cele trei priorități de dezvoltare: (1) creştere inteligentă, care să dezvolte o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie; (2) creştere durabilă, care să promoveze o economie mai verde, mai competitivă şi care să gestioneze resursele într-un mod mai eficient; (3) creştere favorabilă incluziunii care să stimuleze o economie cu un potenţial înalt de angajare, care să asigure coeziunea teritorială şi socială; • Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, având ca priorități de dezvoltare teritorială: (1) Promovarea dezvoltării teritoriale policentrice şi echilibrate; (2) încurajarea dezvoltării integrate în cadrul orașelor, regiunilor rurale și specifice; (3) Integrarea teritorială în cadrul regiunilor funcționale transfrontaliere și transnaționale; (4) Asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza unor economii locale puternice; (5) îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru oameni, comunități și întreprinderi, (6) Gestionarea și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale regiunilor. La nivel național • Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2035 (2014) – rapoartele privind rețeaua de localități după rang și importanță, formarea și dezvoltarea sistemelor de localități, caracteristicile localităților urbane și rurale; • Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR); • Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC); • Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (PO IM); • Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (PO CU); • Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (PO CA); • Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (PO APD); • Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNADR); • Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Subprogramul Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor. La nivel regional • Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014-2020, ADR Sud Muntenia (2014), precum și studiile sectoriale realizate la nivel regional de ADR Sud Muntenia în perioada 2012-2013. La nivel județean • Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județului (PATJ) Prahova: Volumul I: situația existentă, probleme și priorități; Volumul II: propuneri, program de măsuri, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului URBANPROIECT, Bucureşti (2002); • Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014-2020, CJ Prahova (2015). 24 în plus, o serie de documente elaborate de UE, Guvernul României, MDRAP, Instrumente Structurale 2007-2013, împreună cu Banca Mondială, oferă recomandări pentru revizuirea și actualizarea planurilor de dezvoltare integrată a polilor de creștere: • Consolidarea capacității de planificare spațială – Precondiție pentru dezvoltarea urbană sustenabilă; • Orașe competitive; • Evaluarea strategică a SIDU-urilor; • Polii de Creștere: faza următoare; • Identificarea unor modele de selecție pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 etc. 0.1.4. Structura documentului Volumul de față prezintă profilul Polului de Creștere Ploiești, structurat pe următoarele capitole de analiză a situației existente și a tendințelor de dezvoltare: 1. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție 1.1. Oameni și spațiu 1.5. Utilități publice • Definirea zonei, rețeaua de localități, structura • Alimentare cu apă și canalizare asociativă • Managementul deșeurilor • Profilul spațial și funcțional • Spații publice și iluminat public • Localizare, caracteristici naturale, scurt istoric 1.6. Locuire și servicii publice • Demografie și migrație • Fondul de locuințe 1.2. Economie • Educație • Sectoare economice și sectorul IMM • Sănătate • Industria de turism – produse și infrastructură • Infrastructură socială • Piața de muncă și resursa umană 1.7. Cultură și recreere • Cercetare și dezvoltare (CDI) • Zone protejate și monumente istorice 1.3. Mediu • Evenimente și activități culturale • Calitatea mediului și controlul poluării (aer, apă, sol) • Sport și recreere • Zone naturale protejate 1.4. Conectivitate • Accesibilitate și mobilitate • Rețeaua de transport și nodurile intermodale existente / TEN-T în polul de creștere • Energie • Tehnologia de Informare şi Comunicare (TIC) 25 2. Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 2.2. Analiza SWOT 2.3. Concluzii privind diagnosticul integrat și domenii de intervenție 0.2 Contextul național și regional 0.2.1. Inerții naționale și ajustarea așteptărilor Așa cum se știe din literatura de specialitate, soarta unui oraș nu depinde numai de autorități publice și de sectorul privat. Există unele inerții ce țin de istorie și geografie, care pot afecta substanțial dezvoltarea unui oraș. De exemplu, municipiul București are o poziție privilegiată în România deoarece în 1989 avea o populație de peste 5 ori mai mare decât a următorului oraș clasat după numărul de locuitori. Ca atare, s-a bucurat din start de o mai mare atenție din partea investitorilor și a oamenilor, atrăgând în ultimii ani o mare parte a sectorului privat și a personalului calificat din țară. Figura 1. Distribuția Zipf într-o selecție de țări (2010) Momentan, chiar dacă Bucureștiul are numai 10% din SUA 7 populația țării, acesta generează 25% din produsul intern brut (PIB). Într-un mod similar, orașe precum Timișoara sau Cluj-Napoca s-au bucurat de proximitatea lor față 6.5 de piețele bogate din Vest și au cunoscut o dinamică Populaţie economică mai pregnantă decât orașe cu o populație similară dar aflate la o distanță mai mare față de 6 granița de Vest – de exemplu Iași sau Craiova. De altfel, în țările care s-au dezvoltat organic, sistemul 5.5 urban este distribuit într-un mod echilibrat. Mai exact, există o relație strânsă între rangul unui oraș și poziția sa în ierarhia națională. De obicei, există un singur oraș 5 de prim rang (cum este București), a cărui poziție în ierarhia națională nu se schimbă, indiferent de cât de 4.5 eficiente sau nu sunt autoritățile locale. Acest oraș de 0 0.5 1 1.5 2 2.5 prim rang este urmat de 1-2 orașe de rang secund, cu Rang o populație undeva la jumătate din populația orașului de rang 1. Aceste orașe de rang secund sunt la rândul FRANţA 6.5 lor urmate de 2-3 orașe de rang terț, cu o populație undeva la o treime din populația orașului de prim rang ș.a.m.d. Figura 1 indică această distribuție echilibrată a 6 sistemului urban în patru țări care s-au dezvoltat organic Populaţie – Germania, Statele Unite, Italia și Franța. 5.5 În România, din cauza planificării centralizate din timpul comunismului, sistemul urban nu este echilibrat. Așa cum se vede din Figura 2, în România lipsesc practic orașele 5 de rang 2, Bucureștiul fiind urmat de la distanță de un grup de 7 orașe cu o populație de 5 ori mai mică decât 4.5 a capitalei. Graficul de mai sus a fost construit însă cu date disponibile 4 în baza de date TEMPO Online a Institutului Național 0 0.5 1 1.5 2 2.5 de Statistică. Aceste date se bazează pe estimări și Rang 26 GERMANIA ITALIA 6.5 6.5 6.3 6.3 6.1 6.1 5.9 5.9 Populaţie Populaţie 5.7 5.7 5.5 5.5 5.3 5.3 5.1 5.1 4.9 4.9 4.7 4.7 4.5 4.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 Rang Rang Sursa: Banca Mondială. 2013. Orașe Competitive - Remodelarea economiei geografice a României [analiză pregătită pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice] Figura 2. Distribuția Zipf în România (2010) proiecții pornind de la ultimul recensământ din 2002. Analiza ultimelor date de la recensământul București din 2011, devenite disponibile în 2013, indică o ajustare a sistemului urban din România. Practic, așa cum devine evident în graficul de mai jos, Cluj- Napoca și Timișoara, beneficiind de proximitatea lor față de granița de Vest a României, se Populaţie a profilează momentan ca orașele de rang 2 la nivel Con apoc ra iova nța ișoa național. Competiția pentru rangul 3 este dusă de Iași -N sta Cra Tim Cluj Iași, Constanța și Craiova. Ploieștiul se profilează în distribuția Zipf ca un oraș de rang 4. Aceasta nu înseamnă că își va păstra această poziție și nu va reuși să depășească orașe y = -0,9784 x + 6,2817 precum Craiova sau Iași. Ce este relevant pentru R2 = 0.9825 această discuție însă este înțelegerea faptului Rang că în orice țară care se dezvoltă organic (după mecanismele economiei de piață) există unele inerții ce nu pot fi surmontate nici cu cele mai Figura 3. Distribuția Zipf din România (după date de la bune politici publice. Mai exact, există slabe șanse Recensământul 2011) ca Ploieștiul să devină principalul pol economic din România. Așa cum vom discuta însă în cele ce urmează, Ploieștiul poate profita de proximitatea București sa față de București pentru a-și asigura o creștere economică sustenabilă în următorii ani. Populaţie Bineînțeles, orașele nu sunt numai victime ale sorții, fără capacitatea de a-și croi propriul destin. a poc nța ra Există numeroase exemple de orașe, atât la nivel iova Iași ișoa -Na sta Cra național cât și la nivel intenațional, ce au reușit să Cluj Tim Con își croiască un destin mai mare decât cel prevăzut y = -0,9632 x + 6,1838 de distribuția Zipf. În mare parte, această analiză R2 = 0.9868 are în vedere ce pot face autoritățile locale / Rang regionale din Ploiești pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a Polului de Creștere Ploiești. Sursa: Banca Mondială. 2013. Orașe Competitive - Remodelarea economiei geografice a României [analiză pregătită pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice] 27 Poziția geografică a Ploieștiului, evoluția sa istorică, populația și baza economică existente, vor juca un rol important asupra dezvoltării viitoare a orașului și trebuie recunoscute și înțelese ca atare. În cele ce urmează vom discuta importanța proximității Ploieștiului față de București și Brașov. 0.2.2. Integrarea regională Bucureștiul este cel mai important pol economic al României. Acest lucru este bine știut. Ceea ce este mai puțin știut este faptul că dezvoltarea economică a Bucureștiului a încurajat dezvoltarea rapidă a localităților aflate în proximitatea capitalei. Ploieștiul însuși a profitat de această proximitate și e important să o facă și pe viitor. Pentru a cartografia aceste sinergii regionale, Banca Mondială a elaborat în raportul Orașe Competitive un model gravitațional economic (vedeți hărțile alăturate). Modelele gravitaționale pornesc de la principiul din fizică potrivit căruia atracția dintre două corpuri este cu atât mai mare cu cât distanța dintre ele este mai mică și masa lor este mai mare. Pentru a elabora modelul gravitațional economic, am calculat distanțele pe șosea dintre orașele din România și am folosit veniturile firmelor la nivel de oraș pe post de masă economică. Harta 1. Modelul gravitațional economic pentru România Prima hartă reprezintă acest model gravitațional economic. După cum se vede din această hartă, zona de influență a Bucureștiului, care se extinde până la Ploiești și Pitești, este cea mai dezvoltată zonă din România. De altfel, firmele ce functionează în zona de access de o oră în jurul Bucureștiului generează mai mult de 50% din veniturile de la nivel național2. Acest lucru are o importanță primordială pentru modul în care vor fi gândite politicile publice și de investiții la nivelul Polului de Creștere Ploiești. Practic, o strategie de dezvoltare economică nu poate să ignore poziția strategică a Ploieștiului în interiorul celei mai dinamice zone economice din România. Cu cât această zonă va fi mai bine Harta 2. Modelul gravitațional demografic pentru România interconectată, cu atât vor fi beneficile economice mai mari. Pe de o parte, o conectivitate mai bună va presupune investiții în infrastructura mare de-a lungul coridorului București-Ploiești-Brașov – mai exact finalizarea tronsonului Autostrăzii A3 de la București la Brașov și operarea unui tren rapid pe acest tronson. Pe de altă parte, o conexiune mai bună între Ploiești și Târgoviște și Pitești ar putea ajuta coagularea acestei zone economice. Interesant este că zona București- Ploiești-Târgoviște-Pitești nu este numai zona cea mai dezvoltată din țară, ci și cea mai densă zonă din punctul de vedere al demografiei. După cum se vede în modelul gravitațional demografic de Sursa: Banca Mondială. 2013. Orașe Competitive - Remodelarea geografiei economice a României la Harta 2 (unde populația este luată ca [analiză pregătită pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice] 2 Banca Mondială. 2013. Polii de creștere: faza următoare 28 masa demografică), aceasta este zona din România cu cea mai mare densitate a populației. Practic, în zona de acces de o oră în jurul Bucureștiului trăiesc aproximativ 4 milioane oameni – adică 20% din populația României sau mai mult decât dublul populației Bucureștiului. Aceasta este și una dintre zonele cu potențialul de urbanizare cel mai ridicat – lucru ce va fi discutat în mai mare detaliu în secțiunea următoare. 0.2.3. Ploiești: pol de urbanizare Așa cum a fost discutat în raportul Orașe Competitive, dezvoltarea economică merge mână în mână cu urbanizarea și nu există țară dezvoltată care să nu fie și puternic urbanizată. Momentan, România este una dintre cele mai slab urbanizate țări din UE și una dintre cele mai slab dezvoltate. Greul dezvoltării economice este dus de câteva orașe dinamice, iar pentru ca acestea să funcționeze ca motoare economice trebuie să își mărească masa economică și demografică – adică să își continue procesul de urbanizare. Ploieștiul este unul din cele mai importante motoare economice din România și dezvoltarea sa continuă presupune continuarea procesului de urbanizare a regiunii din care face parte. Practic, un număr cât mai mare de oameni din zona Polului de Creștere Ploiești ar trebui să aibă acces facil la oportunitățile pe care le oferă polul; pe de altă parte, firmele din pol ar trebui să aibe acces cât mai facil la forța de muncă calificată din regiune. Analiza făcută de Banca Mondială în raportul Orașe Competitive arată faptul că Ploieștiul este parte a unei zone cu un foarte mare potențial de urbanizare (vedeți imaginea alăturată). Mai exact, Municipiul Ploiești este înconjurat de o serie de comune cu o densitate mare a populației și cu o dinamică de dezvoltare rapidă. Acest lucru înseamnă că politica de dezvoltare a Ploieștiului trebuie în mod imperativ să fie gândită la nivel metropolitan și nu numai la nivel de unitate administrativ-teritorială. Printre altele, o gândire la nivel metropolitan presupune o gândire integrată a sistemului de Harta 3. Noile centre de urbanizare din România (2011) transport public, o gândire integrată a sistemelor de Comune cu mai mult de 150 locuitori pe km2 Localităţi cu mai mult de 40 000 locuitori apă și canalizare, o gândire integrată a politicilor de dezvoltare economică și o gândire integrată a politicilor de planificare urbană. Pașcani Iași Piatra Botoșani Ploiești Neamţ Târgoviște Roman București Suceava Vaslui Bacău Sursa: Banca Mondială. 2013. Orașe Competitive - Remodelarea geografiei economice a României [analiză pregătită pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice] 29 Anexa 1 Stadiul implementării PID 2007-2015 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Obiectiv sectorial A1 - Sprijinirea investiţiilor în tehnologii nepoluante, în industria prelucrătoare de vârf, în soluţii tehnologice de eficienţă energetică şi energii alternative şi a infrastructurii adiacente în Centrul de afaceri POR/AP1/DMI 1.1/ implementare 1 multifuncţional Judeţul Prahova Poli creștere 40,450,278.35 31.07.2015 Lumina Verde 11,987,653.68 RON (cf. AA nr.2) Realizare capacitate Realizare capacitate de producere de producere energie electrică energie electrică (şi termică) pentru (şi termică) pentru consumul propriu, consumul propriu, POS CCE /AP4/ în prin valorificarea Comuna 2 prin valorificarea Dumbrăveşti DMI2/Op.4.2 2,760,212.47 implementare resurselor regenerabile resurselor 1,867,760.88 RON august 2015 de energie în localităţile regenerabile de Dumbrăveşti, Boldești- energie în comuna Scăeni, Plopeni, Valea Dumbrăveşti Călugărească Realizare capacitate nouă de producere în rezervă energie electrică (declarat prin valorificare Comuna Valea POS CCE/ AP4/ 3 resurselor energetice Călugărească DMI2/Op.4.4 9,047,459.00 eligibil, sub punctajul de regenerabile solare finanţare) în comuna Valea Călugărească Dalkia Termo finalizat sept. 4 Turbină cu Gaz (TAG) Prahova și Dalkia Surse proprii 53,000,000.00 2010 Romania Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi de protecţie pentru copii Fondul pentru mediu/ şi persoane adulte cu finalizat 5 handicap din cadrul Judeţul Prahova Programul 1,973,271.00 10.04.2011 Casa Verde Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Prahova Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde Fondul pentru mediu/ la unităţi sanitare finalizat 6 de interes judeţean, Judeţul Prahova Programul 218,138.80 15.08.2011 Casa Verde aflate în domeniul public al judeţului Prahova 30 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Completarea sistemului clasic de încălzire cu gaze cu Fondul pentru mediu/ finalizat sistem care utilizează Comuna Valea 7 energie solară, Călugărească Programul 599,702.30 decembrie Casa Verde 2010 în comuna Valea Călugărească, judeţul Prahova Utilizarea energiei solare în vederea Fondul pentru mediu/ finalizat producerii apei calde la Oraş 8 Unitatea de Asistenţă Boldeşti-Scăeni Programul 247,672.32 septembrie Casa Verde 2011 Medico-Socială Boldeşti Scăeni Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unități sanitare locale Fondul pentru mediu/ 9 Spitalul Orășenesc Oraş Băicoi Programul 1,121,595.00 finalizat Băicoi, Sediul central, Casa Verde Spitalul Orășenesc, sediu Anexa str. Unirii nr. 8 Utilizarea energiei geo-termale și energiei solare în vederea Fondul pentru mediu/ în evaluare la 10 producerii apei calde la Judeţul Prahova Programul 2,886,620.00 AFM din 19 Spitalul Județean de Casa Verde ianuarie 2011 Urgență Ploiești (secția Nord) Total obiectiv sectorial A1: 103,257,490.24 31 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Obiectiv sectorial A2 - Implicarea activă a sectorului de cercetare dezvoltare în realizarea de noi produse şi tehnologii POS CCE/AP1/DMI 1.3/OP. 1.3.1 Poli 56,296,069.28 de competitivitate 41,289,066.52 RON Centru de cercetare- dezvoltare pentru realitatea virtuală aplicată infrastructurilor 34,363,785.87 critice Proiect Investiţii nr. 12P019001, SMIS 50433 Realizarea unei platforme tehnologice inovative bazată pe aplicaţii de realitate virtuala pentru siguranţa şi protecţia 5,202,391.92 personalului din infrastructurile critice Asociere: Proiect CDI 1 nr. UPG, UPB, Pol de competitivitate 12P019002, SMIS Judeţul pentru creșterea 50433 Prahova, productivităţii Realizarea unei Municipiul economice prin platforme inovative Ploiești, în folosirea inovativă 11 a realităţii virtuale, de monitorizare ADI PCPlPh, implementare pentru obiective intreprinderi 12/10/2015 în scopul furnizării izolate din private de servicii pentru 4,459,724.39 infrastructurile critice Deponent: infrastructurile critice- din România SC INSOFT CREVIS Proiect CDI2 nr. Development & 12P019003, SMIS Consulting SRL 50421 Platformă de bio-monitorizare a parametrilor vitali în operarea infrastructurilor 5,287,987.89 critice Proiect CDI3 12P019004, SMIS 50239 Platformă tehnologică inovativă de realitate augmentată pentru inspecții, mentenanță 5,280,341.56 și service în teren la infrastructuri critice Proiect CDI4 nr. 12P019005, SMIS 50242 32 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Managementul integrat al polului Asociere: Pol de competitivitate CREVIS UPG, UPB, pentru creșterea Proiect SOFT1 Judeţul 852,000.00 productivităţii nr. 12P019006 / Prahova, economice prin 08.05.2013, SMIS Municipiul folosirea inovativă 50244 Ploiești, în 11 a realităţii virtuale, ADI PCPlPh, implementare în scopul furnizării Proiect integrat de intreprinderi 12/10/2015 de servicii pentru informare, publicitate private infrastructurile critice- și diseminare a Deponent: CREVIS Polului CREVIS SC INSOFT 849,837.65 Proiect SOFT2 nr. Development & (continuare) 12P019007, SMIS Consulting SRL 50246 Tehnologie informatică pentru promovarea imaginii și gestionarea informațiilor de la absolvenți și agenții POSCCE/AP2 12 economici în scopul UPG Ploiești DMI 2.4 366,300.00 finalizat adaptării politicii manageriale la cerințele mediului socio-economic Centru regional de determinare a performanțelor și POSCCE/AP2 13 monitorizare a stării UPG Ploiești DMI 2.3 - 30,472,600.00 finalizat tehnice a materialului 22,107,500 RON tubular utilizat în industria petrolieră Total obiectiv sectorial A2: 87,134,969.28 Obiectiv sectorial A3 - Sprijinirea dezvoltării activităţilor economice în arealul polului de creştere Grupul belgian Parcul Industrial Ploieşti Alianso în joint în 14 West Park venture cu Investiţie privată 3,150,000,000.00 implementare PIRITEX Group Parcul industrial W.D.P. SC WPD Development Ro. SRL în 15 (sucursală Warehouse Development Investiţie privată 50,400,000.00 implementare Ro SRL De Paw) Total obiectiv sectorial A3: 3,200,400,000.00 33 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Obiectiv sectorial B1 - Conectarea cu reţeaua de drumuri europene şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne de acces la zonele economice, parcuri/platforme industriale şi alte zone funcţionale, precum şi dezvoltarea transportului urban eficient şi nepoluant în zona polului de creştere Creşterea capacităţii de trafic prin realizarea legăturii rutiere între DN 1 şi POR/AP1/DMI 1.1/ finalizat iunie 16 DN 1B (realizarea Judeţul Prahova Poli creștere 43,912,185.38 2013 Drumului Judeţean 22,365,856 RON de Centură DJ 236), în zona de nord a municipiului Ploieşti Creşterea mobilităţii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 102, cu lucrări vizând cale de rulare, POR/AP1/DMI 1.1/ în staţii adaptate 17 persoanelor cu Poli creștere 47,730,153.43 implementare 29,139,721.40 RON 15.06.2015 dizabilităţi, material Creşterea mobilităţii rulant, elemente transportului public de semnalizarea şi prin reabilitarea automatizare - Etapa traseului tramvaiului I: Bucla Nord - 102, cu lucrări vizând intersecția Republicii Municipiul cale de rulare, staţii Creşterea mobilităţii Ploieşti adaptate persoanelor transportului public cu dizabilităţi, material prin reabilitarea rulant, elemente traseului tramvaiului de semnalizarea şi 102, cu lucrări automatizare vizând cale de rulare, staţii adaptate POR/AP1/DMI 1.1/ în 18 persoanelor cu Poli creștere 70,652,606.99 implementare dizabilităţi, material 40,954,863.48 RON 29.07.2015 rulant, elemente de semnalizarea şi automatizare - Etapa II: intersecția Republicii - Bucla Vest) Asigurarea accesibilităţii în zona industrială Ploieşti Sud, în pregătire Municipiul 19 campus universitar Ploieşti 36,522,990.00 pentru perioada prin realizarea pasajului 2014-2020 rutier peste CF Gara de Sud Creşterea mobilităţii traficului prin realizarea terminalului multimodal, POR/AP1/DMI 1.1/ incluzând şi spaţii de Municipiul 20 parcare pentru moduri Ploieşti Poli creștere 30,324,596.51 în rezervă 23,410,582.41 RON de transport auto şi biciclete (zona Spital Judeţean) 34 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Extinderea transportului public din municipiul Ploieşti pe tronsoanele: municipiul Ploieşti - comuna Blejoi - comuna Păuleşti (zona ADI Polul POR/AP1/DMI 1.1/ 21 de agrement, pădurea de Creştere Poli de creștere 45,101,000.00 în rezervă Păuleşti), municipiul Ploieşti-Prahova Ploieşti - comuna Bucov (parc agrement Constantin Stere), municipiul Ploieşti – comuna Bărcăneşti Creşterea accesibilităţii către partea de nord a Polului de Creştere, în în POR/AP1/DMI 1.1/ special către Spitalul implementare 22 Judeţean Prahova, prin Judeţul Prahova Poli creștere 63,954,630.69 11.11.2015 50,206,880.71 RON realizarea pasajului (cf. AA nr. 2) rutier în continuarea DJ 102 peste DN1B Accesibilitate şi fluidizare trafic către POR/AP1/DMI 1.1/ în Municipiul 23 zona industrială Ploieşti Ploieşti Poli creștere 90,833,498.09 implementare Vest şi platforma 72,222,409.51 RON 11.07.2015 industrială Brazi. Creşterea mobilităţii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 101, cu lucrări vizând în POR/AP1/DMI 1.1/ cale de rulare, implementare 24 staţii adaptate Poli creștere 30,506,241.76 15.08.2015 17,597,276.58 RON persoanelor cu (cf.AA nr. 1) Creşterea mobilităţii dizabilităţi, material transportului public rulant, elemente prin reabilitarea de semnalizarea traseului tramvaiului şi automatizare - 101, cu lucrări vizând Etapa I Municipiul cale de rulare, staţii Creşterea mobilităţii Ploieşti adaptate persoanelor cu dizabilităţi, material transportului rulant, elemente public prin de semnalizarea şi reabilitarea traseului automatizare tramvaiului 101, cu lucrări vizând POR/AP1/DMI 1.1/ în cale de rulare, 25 staţii adaptate Poli creștere 65,145,449.08 implementare 39,630,960.09 RON 29.07.2015 persoanelor cu dizabilităţi, material rulant, elemente de semnalizarea şi automatizare - Etapa II Creşterea accesibilităţii către oraşul Băicoi prin Oraşul Băicoi în POR/AP1/DMI 1.1/ 26 realizarea pasajului parteneriat cu Poli creștere 17,612,000.00 în rezervă denivelat peste DN 1 la Judeţul Prahova intersecţia cu DJ 215 35 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Creşterea accesibilităţii în partea de est a municipiului Ploieşti către Coridorul Pan- Municipiul POR/AP1/DMI 1.1/ 27 european TEN-IX prin Ploieşti Poli creștere 81,710,517.00 în rezervă realizarea pasajului rutier peste CF, în partea de S-E a municipiului Ploieşti Asigurarea mobilităţii traficului prin prelungirea legăturii rutiere şi de transport public între Gara de Sud Municipiul POR/AP1/DMI 1.1/ 28 şi Gara de Vest (strada Ploieşti Poli creștere 19,620,224.00 în rezervă Libertăţii), inclusiv lucrările de reabilitare a domeniului public al pieţelor gărilor. Reabilitare DJ 101G Tătărani (DJ 101D) – Brazi – Brazii De Jos – Tinosu – Şirna Parteneriat POR AP2 – Hăbud – Crivăţu finalizat 29 (Dn 1A) Km 0+000 – Judeţ Prahova – DMI 2.1 - 45,802,088.03 02.06.2011 Judeţ Dâmboviţa 33,229,951.06 RON Km 24+020, Judeţul Prahova, Km 24+020 – Km 30+120, Judeţul Dâmboviţa Creşterea capacităţii de trafic prin modernizarea şi reabilitarea DJ 101D, între km 4+300 (limită municipiul Ploieşti şi cap rampă pasaj) şi km 6+300 30 (sens giratoriu – Judeţul Prahova Buget CJ Prahova 19,240,000.00 finalizat intersecţie DN 1A), inclusiv a pasajului superior peste CF Ploieşti Triaj – Ghighiu la km 4+300, în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii dinspre/ înspre DN1 în pregătire Modernizare drumuri Comuna PNDR 31 de exploatare agricole Târgşoru Vechi Măsura 1.2.5 4,500,000.00 pentru 2014-2020 Prima înfiinţare a reţelei publice de apă uzată şi îmbunătăţirea reţelei publice de drumuri de Comuna 32 interes local pentru Dumbrăveşti Fondul pentru mediu 10,746,470.00 în evaluare satele Dumbrăvești și Găvănel, inclusiv dotări cămin cultural, Comuna Dumbrăvești 36 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Promovarea zonelor turistice Valea Comuna PNDR 33 Teleajenului – Valea Dumbrăveşti măsura 313 405,000.00 în evaluare Slănicului Total obiectiv sectorial B1: 529,951,313.45 Obiectiv sectorial B2 - Protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei prin furnizarea unor servicii publice de calitate Sistem de management în POS Mediu /AP2 34 integrat al deşeurilor în Judeţul Prahova 120,762,325 RON 168,448,433.00 implementare judeţul Prahova 31.12.2015 Reabilitarea şi modernizarea SC HIDRO POS Mediu/ AP1 în 35 sistemelor de apă şi Prahova SA 468,324,120 RON 655,003,301.00 implementare canalizare în judeţul Prahova Reabilitare/ modernizare reţea Program Termoficare Municipiul 36 transport şi distribuţie Ploiești 2006-2015: căldură și 12,500,000.00 în pregătire cartierul Mihai Bravu confort (Ploieşti) Controlul integrat al BIRD+GEF+ în 37 poluării cu nutrienţi în Judeţul Prahova CJ Prahova+Târgșoru 1,392,333.60 implementare Târgşoru Vechi Vechi Modernizare rețea Comuna Valea 38 apă în comuna Valea Călugărească Fondul pentru mediu 8,726,038.00 proiect respins Călugărească Total obiectiv sectorial B2: 837,344,067.60 Obiectiv sectorial B3 - Valorificarea patrimoniului natural şi tradiţional, cultural şi istoric, amenajarea zonelor turistice şi de agrement, sprijinirea acţiunilor de protecţie a mediului şi dezvoltare a spaţiilor verzi; dezvoltarea patrimoniului istoric şi cultural al zonei Realizarea parcului Realizarea parcului municipal Ploieşti municipal Ploieşti în Vest inclusiv a Vest, inclusiv a implementare 39 căilor de acces şi 76,531,262.54 29.12.2015 căilor de acces şi POR/AP1/DMI 1.1/ a reţelei edilitare a reţelei edilitare Municipiul Poli de creștere (cf. AA nr. 3) specifice inclusiv specifice Ploieşti 45,885,100.54 + infiinţarea unui 3,341,955.19 RON în centru de excelenţă în Centrul de excelenţă implementare 40 afaceri pentru tineri în afaceri pentru 12,057,946.20 28 sept. 2015 întreprinzători tineri întreprinzători (cf. AA nr. 1) Restaurarea şi POR/AP1/DMI 1.1/ în consolidarea Muzeului 41 Ceasului Nicolae Judeţul Prahova Poli de creștere 5,535,944.44 implementare 3,369,892.03 RON 27 iulie 2015 Simache, Ploieşti Modernizarea / POR/AP1/DMI 1.1/ în extinderea funcțională Municipiul 42 a Hipodromului din Ploiești Poli de creștere 88,959,388.71 implementare 2,751,249.72 RON 30.10.2015 Ploieşti Reabilitarea zonei POR/AP1/ Poli de 43 cultural-istorice Judeţul Prahova creștere 10,115,000.00 în rezervă Dumbrăveşti 37 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Reabilitarea terenurilor poluate cu produse Municipiul POR/AP1/DMI 1.1/ 44 petroliere din Ploieşti Ploieşti Poli de creștere 5,100,000.00 în rezervă – Centura de est T14 A228 Punerea în valoare a obiectivelor de POR/ AP 5/ finalizat 45 patrimoniu existente Judeţul Prahova DMI 5.3 - 601,035 992,334 mai 2013 pe traseul itinerant RON Drumul Fructelor Incursiune în istorie POR,/AP 5/ Comuna Valea finalizat 46 pe Drumul Vinului din Călugărească DMI 5.3 - 999,817.84 mai 2012 județul Prahova 663,263.83 RON Punerea în valoare Parteneriat a obiectivelor de POR,/AP 5/ Consiliile locale 47 patrimoniu existente Brazi, Ariceștii DMI 5.3 - 1,035,274.93 nedepus pe traseul itinerant 654,217.84 RON Rahtivani, ș.a. Drumul Voievozilor Drumul Sării - Comuna POR,/AP 5/ 48 metamorfoză Dumbrăveşti DMI 5.3 997,115.03 finalizat geologică în istorie Bucov, oază a spiritului şi creaţiei - Punerea în valoare Fundaţia POR,/AP 5/ 49 a obiectivelor de Constantin DMI 5.3 923,301.00 nedepus patrimoniu existente Stere în parcul Constantin Stere Situl Natura 2000 Muzeul Pădurea Plopeni: Plan POS Mediu /AP4/ Judeţean de finalizat 50 de management, Ştiinţele Naturii DMI 5.3 - 489,888.00 august 2012 căi de acţiune şi 320,781.00 RON - Prahova conştientizare Amenajare locuri de joacă şi parcuri în Municipiul 51 municipiul Ploieşti Ploieşti buget local 6,600,001.00 finalizat (parc Căineni) Fondul pentru mediu/ Programul naţional Amenajare parc în de îmbunătăţire a 52 oraşul Băicoi zona Lac Oraş Băicoi calităţii mediului prin 1,084,729.70 finalizat realizarea de spaţii verzi în localităţi Fondul pentru mediu/ Programul naţional Amenajare de îmbunătăţire a Comuna Valea finalizat 53 peisagistică parc Călugărească calităţii mediului prin 1,000,000.00 august 2009 Valea Călugărească realizarea de spații verzi în localități. 865,000 RON Îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea de Oraş 54 spaţii verzi (cartier Boldeşti-Scăeni Fondul pentru mediu 551,210.38 respins Scăeni, str. Târgului; localitatea Seciu) 38 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Fondul pentru mediu/ Îmbunătăţirea Programul național calităţii mediului prin de îmbunătățire a 55 modernizare parcuri în Oraş Plopeni calității mediului prin 496,963.94 finalizat oraşul Plopeni realizarea de spații verzi în localități Construirea unei stații Programul Naţional anulare 56 de epurare la Spitalul Județul Prahova de Dezvoltare a 847,810.00 finanţare Județean Infrastructurii Reabilitare, modernizare, dotare a Program Naţional 57 aşezământului cultural Oraş Plopeni derulat prin CNI 3,000,000.00 finalizat Casa de cultură Consolidarea și restaurarea Bisericii Sf. Nicolae și Sf. Parohia POR/AP.5/ 58 Eustație Plachida și a Corlăţești DMI.5.1 4,212,457.00 în rezervă Turnului Clopotniță, sat Corlătești, comuna Berceni, jud. Prahova Restaurare și punere în valoare a ansamblului monahal al Mânăstirii Turnu: chilii,casa egumenească, ziduri de incintă, ruinele Bisericii Albe, ruinele în Mânăstirea POR/AP.5/ 59 bisericii lui Mircea Turnu DMI.5.1 28,560,089.20 implementare Turcitu, ruinele dec. 2015 termelor romane, alei pietonale, accese carosabile, amenajări exterioare - plantații, sat Târgșoru Vechi, comuna Târgșoru Vechi, Prahova Îmbunătățirea Fondul pentru mediu/ calității mediului prin Programul național realizarea parcului Comuna de îmbunătățire a 60 comunal în satul Dumbrăvești calității mediului prin 2,060,640.00 nedepus Găvănel în suprafață realizarea de spații de 17 ha verzi în localități. Total obiectiv sectorial B3: 229,264,056.53 Obiectiv sectorial C1 - Creşterea calităţii infrastructurii sociale prin investiţii în favoarea grupurilor dezavantajate şi susţinerea reintegrării acestora în societate Reabilitarea / modernizarea / extinderea şi echiparea în POR/AP1/DMI 1.1/ specifică a Centrului implementare 61 de îngrijire şi asistenţă Oraşul Băicoi Poli de creștere 6,718,410.21 31.12.2015 4,265,349.28 RON pentru persoane (cf. AA nr.3) adulte cu handicap, Băicoi (Lilieşti) 39 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) O şansă pentru o nouă rază de soare - reabilitarea în POR/AP1/DMI 1.1/ /modernizarea / implementare 62 extinderea şi echiparea Judeţul Prahova Poli de creștere 3,813,672.52 28 iulie 2015 2,243,889.1 RON specifică a Complexului (cf. AA nr.2) de servicii comunitare Rază de Soare Reabilitarea / modernizarea / extinderea şi echiparea specifică a Centrului de recuperare POR/AP1/DMI 1.1/ finalizat 63 şi reabilitare Judeţul Prahova Poli de creștere 7,858,523.22 decembrie neuropsihică pentru 5,043,399.8 RON 2014 persoane adulte cu handicap, comuna Ariceştii Rahtivani (sat Nedelea) Reabilitarea / modernizarea / extinderea şi echiparea POR/AP1/DMI 1.1/ finalizat Municipiul 64 specifică a Centrului Ploiești Poli de creștere 8,684,387.97 septembrie de primire în regim de 5,549,441.36 RON 2013 urgenţă Cireşarii din Ploieşti Realizarea unui Municipiul cămin de bătrâni prin Ploieşti în în POR/ AP3/ schimbarea destinaţiei parteneriat cu implementare 65 cazărmii din strada Fundaţia pentru DMI 3.2 - 3,624,455.04 iunie 2015 2,189,353.50 RON Cosminelor nr. 11 A, copii (cf. AA) Ploieşti Sfântul Sava Modernizare și reamenajare locuinţe Organizaţia sociale, Ferma POR /AP3/ 66 pentru Copii Ariceştii Umanitara DMI.3.2. 3,645,048.27 respins Concordia Rahtivani judeţul Prahova Total obiectiv sectorial C1: 30,699,448.96 Obiectiv sectorial C2 - Dezvoltarea resurselor umane prin creșterea infrastructurii educaționale și de formare profesională Asociaţia Instrumente strategice Parteneriat POS DRU /AP5.1 finalizat 67 pentru Ocupare în pentru Dezvoltare 16,869,571.63 RON 20,560,888.47 iulie 2013 Industria Turismului Durabilă Reabilitare, consolidare, extindere, POR/AP3/ 68 modernizare pentru Oraş Plopeni DMI 3.4 8,833,681.00 în rezervă Şcoala cu clasele I-VIII Carol I Plopeni Consolidare, modernizare, extindere, reabilitare termică, POR/AP3/ 69 construirea unui corp Oraş Plopeni DMI 3.4 8,744,176.66 în rezervă de clădire nou la Grupul Şcolar Plopeni 40 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Reabilitare, consolidare, extindere, POR/AP3/ 70 modernizare a Şcolii Oraş Băicoi DMI 3.4 6,045,276.78 în rezervă cu clasele I-VIII nr. 2 Băicoi Program postdoctoral UPG Ploiești POS DRU/AP1 pentru cercetare în parteneriat 71 avansată în domeniul cu Politehnica DMI 1.5 - 8,561,851 10,278,333.00 finalizat RON nanomaterialelor București Cercetatori pentru POS DRU/AP1 72 dezvoltarea durabilă a UPG Ploiești DMI 1.5 - 4,272,284 6,051,284.00 finalizat societății românești RON UPG Ploiești în parteneriat Consolidarea capacității cu Regional instituționale a Ministry of POS DRU/AP3 finalizat 73 consorțiilor regionale Education, DMI 3.3 - 2,951,717.95 30.11.2012 pentru educație și Generalitat 2,077,795.1 RON formare profesională de Catalunia, Universitatea din Craiova UPG Ploiești Parteneriat pentru Parteneri: POS DRU/AP2 finalizat formarea profesională 74 continuă în vederea INCDSIM DMI 2.3 - 2,614,500.00 decembrie Timișoara și 2,497,260 RON 2012 calificării/recalificării ARS Formarea profesională Ministerul a cadrelor didactice Educaţiei și din învățământul POS DRU - 75 preuniversitar pentru Cercetării, 14,325,926 RON 18,472,743.00 finalizat UPG Ploiești, noi oportunități de 5 parteneri dezvoltare în carieră Program de perfecționare teoretică și practică pentru UPG Ploiești, formarea și dezvoltarea POS DRU/AP1/ CCD Prahova, 76 competențelor Universitatea DMI 1.3 - 2,115,214 2,198,180.00 finalizat personalului didactic RON Gh. Asachi Iași preuniversitar din domeniul fizicii și disciplinelor tehnice Pregătirea cadrelor didactice din domeniul POS DRU/AP1/ științific și tehnologic 77 printr-un program de UPG Ploiești DMI 1.3 -1,467,554 1,849,912.00 finalizat 2011 RON masterat adecvat societății cunoașterii Formarea personalului universitar și a UPG Ploiești - studenților în utilizarea parteneriat 6 POS DRU/ AP1 instrumentelor 78 informatice universități DMI 1.2 - 20,852,691.30 finalizat 2013 + SC The Red 20,019,242.33 RON moderne în domeniul Point SA managementului universitar 41 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Formarea profesională și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru angajaţii din Organizația domeniul petrolului patronală și gazelor în scopul UNIPET POS DRU/ AP3/ 79 creșterii calităţii Parteneri: DMI3.2 - 5,852,461.00 finalizat 2013 serviciilor prestate, UPG Ploiești, 4,872,568.05 RON competitivităţii SC SIVECO profesionale și Romania SA imbunătăţirii activităţilor și proceselor specifice. Comuna POS CCE/AP3/ 80 E-școala noastră Dumbrăveşti DMI2, Op. 2.3 4,817,853.04 în rezervă Orașul Băcoi în parteneriat cu POS DRU/ Formare profesională SC Faxmedia finalizat 81 pentru piața muncii Consulting DM 5.1 - 2,101,377.39 august 2011 1,803,685.2 RON SRL și AJOFM Prahova Tineri cercetători POS DRU/AP1/ în 82 pentru competitivitate UPG Ploiești DMI 1.5 6,000,000.00 implementare europeană Total obiectiv sectorial C2: 99,784,088.11 Obiectiv sectorial C3 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate prin asigurarea unui act medical profesionist, într-un spațiu modern și echipat Creșterea eficienței serviciilor medicale ale Spitalul de POS CCE/ AP3/ finalizat Spitalului Obstetrică Obstetrică și 83 Ginecologie prin Ginecologie DMI 3.2, Op.3.2.4 - 2,119,346.00 29 noiembrie 1,367,118.4 RON 2011 implementare de Ploiești soluții e-sănătate. Parteneriat Dezvoltarea între Spitalul sistemului informatic Județean de POS CCE/ AP3/ medical prin servicii Urgență Ploiești în 84 de e-sănătate în şi Spitalul DMI2/ Op.4 (local) 7,564,000.00 implementare 4,879,243.6 RON beneficiul locuitorilor de Pediatrie județului Prahova Ploieşti şi Spitalul Băicoi Total obiectiv sectorial C3: 9,683,346.00 Obiectiv sectorial C4 - Creşterea capacităţii operaţionale a administraţiei prin managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative Întărirea capacităţii operaţionale ADI a Asociaţiei PODCA/ AP1 Polul de finalizat mai 85 de Dezvoltare Creştere DMI 1.3 - 926,191.04 2012 Intercomunitară Polul 787,262.38 RON Ploieşti-Prahova de Creştere Ploieşti- Prahova Performanţă şi PO DCA/ AP1 eficacitate în 86 administraţia publică Judeţul Prahova DMI 1.3 - 1,215,927.01 în rezervă 867,765.53 RON prahoveană 42 Sursa de finanțare Stadiu / Titlu proiect (Program Operațional Titlu proiect data reală / Nr. individual din / Nume operațiune Total valoare individual / Proiect Beneficiari estimată a crt cadrul proiectului / DMI din care se proiect (RON) integrat finalizării integrat finanțează implementării sau altele) Sistem integrat de POS CCE/ AP3/ urbanism pentru finalizat 87 gestionarea relaţiei cu Judeţul Prahova DMI2/ Op.1 - 5,234,512.50 04.06.2011 3,518,454.56 RON cetăţenii Servicii electronice Direcţia Generală către cetăţeni şi de Asistenţă POS CCE/AP3/ 88 informatizarea Socială şi DMI2, Op.1 4,314,228.38 respins fluxurilor de lucru ale Protecţia DGASPC Prahova Copilului Prahova Formarea pe tot parcursul vieţii în POS CCE/AP3/ 89 judeţul Prahova prin Judeţul Prahova DMI2, Op.3 5,423,383.35 respins e-Educaţie Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice în oraşul POS CCE/AP3/ 90 Băicoi. Susţinerea Oraşul Băicoi DMI2, Op.3 2,320,500.00 respins implementării de aplicaţii e-Educaţie şi asigurarea conexiunii la broadband AE3 R (Agenţia pentru finalizat Municipiul Programul IEE - 91 Eficienţă Energetică şi Ploieşti 1,050,000 RON 1,917,304.20 septembrie Energii Regenerabile) 2012 Parteneriat: MORE4NRG România (Judeţul Schimburi de bune Prahova); INTERREG IV C/ practici pentru 92 susţinerea politicilor Olanda, Suedia; Energie şi transport 281,400.00 finalizat 2011 Italia, Spania, public durabil privind energia Grecia, Bulgaria, durabilă Franţa Municipiul Ploiești în CATS - City parteneriat cu Programul FP7 - finalizat 93 Alternative Transport Elveția, Israel, 200,552 RON 265,396.00 ianuarie 2014 Systems Italia și LOHR INDUSTRIE- Franța Total obiectiv sectorial C4: 8,624,803.74 Total general SIDU 5,136,143,583.91 43 I Partea 44 Profilul Polului de Creștere 45 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție 47 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1. Oameni și spațiu 49 1.1. Oameni și spațiu 1.1.1. Definirea zonei, rețeaua de localități, structura asociativă Polul de Creştere Ploieşti, localizat în judeţul Prahova, a fost constituit în baza HG 998/2008 pentru desemnarea polilor Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu de creştere şi a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională. Conform POR 2007-2013, acesta se definește ca un teritoriu alcătuit dintr-un mare centru urban (municipiu de rang 0 sau 1, conf. Legii 351/2001) şi zona sa de influenţă (areal de antrenare). Din punctul de vedere al profilului reţelei de localităţi (PATN 2001) polul de creştere Ploieşti are următoarea componență: Localităţi urbane: • municipii de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti, reşedinţă de judeţ – principal centru economico- social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare – administrative, politice, de cercetare-dezvoltare, de învăţământ superior. Acesta constituie şi un important nod de comunicaţii, având şi o importantă concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii, învăţământ, cultură, sport, comerţ, instituții financiar-bancare); • oraşe cu profil dominant industrial-agrar, dotate cu unităţi de deservire teritorială: Băicoi, Boldeşti-Scăeni; • oraşe cu activităţi dominant industriale şi servicii de importanţă locală: Plopeni. Localităţi rurale: • comune cu activităţi predominant industriale: Boldeşti (com. Boldeşti-Grădiştea), Brazii de Sus, Brazii de Jos, Negoieşti, Popeţi (com. Brazi), Bucov, Chiţorani, Pleaşa (com. Bucov); • comune cu activităţi agricole–industriale–terţiare: Ariceştii Rahtivani, Berceni, Blejoi, Dumbrăveşti, Valea Călugărească. Suprafața administrativă a celor 14 unități administrativ-teritoriale componente este de 609,04 km2, dintre care 161,32 km2 în intravilan, iar populația totală de 327.309 locuitori. Din perspectiva populației, această aglomerare urbană este cea mai mare din regiunea Sud Muntenia și a 8-a ca mărime din România, precum și unul dintre polii economici cei mai dinamici ai țării, parte a axei de dezvoltare teritorială Giurgiu-București-Ploiești-Brașov. 1 Profilul Polului de Creștere I 50 Harta 4. Unitățile administrativ-teritoriale și populația din Polul de Creștere Ploiești 51 Tabel 1. Unitățile administrativ-teritoriale componente ale Polului de Creștere Ploiești Unitatea administrativ- Populația stabilă Localități componente Suprafața (km2) Densitatea populației teritorială (2011) Municipiul Ploiești Ploiești 58,26 209.945 3.603,5 Băicoi Dâmbu Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Liliești Orașul Băicoi 65,36 17.981 275,1 Schela Tufeni Țintea Boldești-Scăeni Orașul Boldești-Scăeni 34,90 11.137 319,1 Seciu Orașul Plopeni Plopeni 4,73 7.718 1.631,7 Ariceștii Rahtivani Buda Comuna Ariceștii Nedelea 81,33 8.704 107,0 Rahtivani Stoenești Târgșoru Nou Bărcănești Ghighiu Comuna Bărcănești Pușcași 37,25 9.384 251,9 Românești Tătărani Berceni Cartierul Dâmbu Comuna Berceni Cătunu 31,01 6.186 199,5 Corlătești Moara Nouă Blejoi Comuna Blejoi Ploieștiori 20,24 8.575 423,7 Țânțăreni Bătești Brazii de Jos Brazii de Sus Comuna Brazi 45,47 8.094 178,0 Negoiești Popești Stejaru Bighilin Bucov Comuna Bucov Chițorani 49,03 10.388 211,9 Pleașa Valea Orlei Dumbrăvești 1 Găvănel Mălăeștii de Jos Comuna Dumbrăvești 29,51 3.537 119,9 Mălăeștii de Sus Profilul Polului de Creștere Plopeni Sfârleanca Cocoșești Găgeni Comuna Păulești 51,32 5.886 114,7 Păulești Păuleștii Noi Stăncești Strejnicu Comuna Târgșoru Vechi 48,46 9.117 188,1 Târgșoru Vechi Zahanaua I 52 Unitatea administrativ- Populația stabilă Localități componente Suprafața (km2) Densitatea populației teritorială (2011) Arva Coslegi Dârvari Pantazi Rachieri Radila Schiau Comuna Valea Valea Călugărească 52,17 10.657 204,3 Călugărească Valea Largă Valea Mantei Valea Nicovani Valea Poienii Valea Popii Valea Ursoii Vârfurile Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online. Calcule proprii Municipiul Ploiești are o suprafață de peste 58 km2 și o populație stabilă de 209.945 de locuitori, fiind al nouălea oraș ca mărime din România. Acesta este localizat la intersecția principalelor coridoare de transport din România și la doar 60 km de București, având potențialul de a forma un sistem urban cu Municipiul București, dar și cu Târgoviște. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Ploiești-Prahova s-a constituit la data de 9 iunie 2009, în temeiul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/18.07.2005, a Legii nr. 215/23.04.2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare și funcționează în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv, a Statutului și a legislației române în materie, aflată în vigoare. Membrii fondatori ai Asociației sunt Municipiul Ploiești, orașele Băicoi, Boldești-Scăeni, Bușteni, Plopeni și comunele Ariceștii Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăvești, Păulești, Târgșoru Vechi și Valea Călugărească. În anul 2011, la membrii fondatori ai Asociației s-a alăturat și orașul Bușteni, care, prin poziția sa izolată, la limita de nord-vest a județului, este membru al Asociației, dar nu face parte din aria polului de creștere. Scopul Asociației este de a facilita cooperarea între unitățile administrativ-teritoriale membre pentru exercitarea în comun a competențelor ce le revin prin lege, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile: • progresul social, în concordanță cu nevoile comunității; • protejarea eficientă a mediului; • utilizarea rațională a rezervelor naturale; • păstrarea unui nivel ridicat și sigur de creștere economică și ocupare a forței de muncă. 53 Harta 5. Teritoriul administrativ al Polului de Creștere Ploiești în context județean Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 1 Profilul Polului de Creștere Sursa: Primăria Municipiului Ploiești I 54 1.1.2. Profilul spațial și funcțional Municipiul Ploiești este unul dintre nodurile axei de dezvoltare teritorială Brașov-Ploiești-București-Giurgiu, axă structurantă a dezvoltării părții de sud a României. Aceasta leagă polii urbani menționați cu regiunea imediat învecinată și cu principalele axe de dezvoltare și de transport de pe cuprinsul teritoriului României – Lunca Dunării, Valea Prahovei etc. De asemenea, acesta formează un sistem urban pe direcția București-Ploiești-Târgoviște, cu o populație de circa 3 milioane de locuitori. Municipiul Ploiești se află la o distanță de doar 60 km de capitală, Polul de Creștere Ploiești și teritoriul metropolitan (proiectat) al Bucureștiului, fiind alipite de zona de sud a județului Prahova și integrate funcțional inclusiv prin fluxurile de navetism, economice și de transport dintre cei doi poli urbani. Totuși, concurența dintre Ploiești și București este una asimetrică, diferența de mărime fiind de circa 1:9, ceea ce restrânge aria de polarizare a Ploieștiului la un număr redus de localități din imediata proximitate a acestuia. Polul de Creștere Ploiești are o suprafață totală de 609,04 km2, din care 163,25 km2 aparțin localităților urbane și 445,79 km2 celor rurale. În cadrul acestora, 79,9% sunt terenuri aflate în proprietate privată, iar 20,1% sunt în proprietate publică. În ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor, 70,4% dintre acestea au destinație agricolă, cea mai mare parte fiind reprezentată de terenuri arabile (54,4%), pășuni și fânețe (9,7%), vii (3,6%), livezi (2,6%), păduri (9,1%), ape (2,2%), construcții (13,1%), căi de comunicații (4,2%) și terenuri degradate și neproductive (0,9%). În comparație cu anul 2007, se observă o scădere a suprafețelor agricole cu 3,9% (peste 1.700 de hectare) în favoarea zonelor construite, atât cu destinație rezidențială, cât și economică (parcuri industriale, logistice, centre comerciale etc.). Figura 4. Suprafața administrativă a Polului de Creștere Ploiești, după modelul de utilizare a terenurilor, în 2013 Arabile 4% 1% Pășuni 13% Fâneţe 2% Vii Livezi 9% 55% Păduri Ape 3% Construcţii 4% 1% 8% Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 55 În ceea ce privește modul de utilizare al terenurilor pe localități, se poate observa că terenurile arabile ocupă peste 50% din suprafața totală în cazul localităților Băicoi, Ariceștii Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Păulești și Târgșoru Vechi, acestea având cele mai bune perspective de dezvoltare a activității de cultură a cerealelor. Pășunile și fânețele sunt mai extinse la nivelul localităților Boldești-Scăeni, Bucov, Dumbrăvești și Valea Călugărească, cu perspective bune de dezvoltare a zootehniei. Viile și livezile sunt bine reprezentate, zona având o lungă tradiție în zonă, și ocupă cele mai însemnate suprafețe în orașul Băicoi și în comunele Bucov, Dumbrăvești și Valea Călugărească, ultima găzduind și una dintre cele mai importante institute de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație din România. Pădurile ocupă Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu o suprafață redusă în majoritatea localităților componente, zona fiind confruntată cu un deficit de terenuri cu destinație forestieră, excepție făcând doar orașul Plopeni, unde ocupă peste 50% din suprafață. În schimb, teritoriul administrativ al municipiului Ploiești este ocupat, în proporție de peste 55% de suprafețe construite, la care se adaugă 13,5% ocupate de căi de comunicații, orașul confruntându-se cu un deficit de spații verzi și plantate. Figura 5. Modul de utilizare a terenurilor, după destinație și pe localități, în anul 2013 100% Arabile 90% 80% Pășuni 70% Fânete 60% Vii 50% 40% Livezi 30% Păduri 20% Ape 10% 0% Construcţii ti v i ti ti i oi ă oi i ni i i az ti an ch en en co sc eș eș eș ej ic ăe eș Br Ve rc op iv Bu Bl Bă ea ăv ul oi ăn Sc ht Be Pl Pa Pl ăr br ru rc ti- Ra m ug șo Bă eș Du tii l rg Că ld eș Tâ Bo a ic le Ar Va Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Zonele industriale ocupă o suprafață însemnată la nivelul polului de creștere, alcătuite fiind de 1.458 ha, reprezentând zone industriale dezafectate construite preponderent în perioada comunistă, la care se adaugă 634 ha de parcuri industriale. Din totalul suprafeței administrative a polului de creștere, 161,32 km2 sunt terenuri situate în intravilan (26,5% din total), iar 447,72 km2 sunt în extravilan (73,5%). Suprafețele intravilane s-au extins față de anul 2007 cu 1.306 ha, cel mai mult la nivelul orașelor Băicoi (+983 ha) și Boldești-Scăeni (+323 ha). La nivelul municipiului Ploiești, suprafața intravilană a rămas constantă, la 5.190 ha. Figura 6. Suprafața intravilană pe localități în anul 2013 (Ha) 6 000 1 5 000 4 000 Profilul Polului de Creștere 3 000 2 000 1 000 0 ti oi i i ti oi i v i ă ni i en ch az șt an co eș ej sc eș ic ăe le Ve rc Br Bl iv ăn Bă Bu ea oi u Sc Be ht Pl Pă ru rc ăr ti- Ra Bă șo ug eș rg l tii Că ld Tâ eș Bo a ic le Ar Va I Sursa: Consiliul Județean Prahova 56 Harta 6: Utilizarea terenurilor 57 Deși Ploieștiul a cunoscut o evoluție demografică negativă, suprafața construită a polului de creștere a continuat să crească. Dinamica imobiliară în Polul de Creștere Ploiești nu a fost însă la fel de pregnantă ca în ceilalți poli de creștere. Municipiul Ploiești a cunoscut, de exemplu, cea mai redusă dinamică imobiliară între 1992 și 2012. Zona periurbană a Ploieștiului însă s-a extins cu aproximativ 20%. Tabel 2. Extinderea zonelor construite în polii de creștere între 1992 şi 2012 Creşterea suprafeţei intravilane din: Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Nr. Polul de creştere oraşul principal zona periurbană 1 Brașov 24,2% 20,5% 2 Cluj-Napoca 24,5% 15,2% 3 Constanța 7,2% 13,3% 4 Craiova 27,4% 12,8% 5 Iași 17,5% 19,6% 6 Ploiești 6,5% 19,2% 7 Timișoara 13,2% 24,2% Sursa: Banca Mondială. 2013. Polii de Creștere: Faza Următoare Principala zonă de extindere a polului este zona vestică (vedeți imaginea de mai jos), iar unitățile administrative teritoriale (UAT-urile) cu cea mai substanțială extindere a zonei construite sunt Târgșoru Vechi și Ariceștii Rahtivani, cu o extindere a zonei construite între 1992 și 2012 de aproximativ 74%, respectiv 40%. În mare parte, această extensie a zonelor construite se datorează construcției unor noi platforme industriale și noi centre comerciale în pol, dar și datorită fenomenului de suburbanizare, cu un număr tot mai mare de oameni mutându-se din Municipiul Ploiești în localități limitrofe. Harta 7. Expansiunea urbană a Polului de Creștere Ploiești 1 Profilul Polului de Creștere Sursa: Banca Mondială. 2013. Consolidarea capacității de planificare spațială – precondiție pentru dezvoltare urbană sustenabilă Notă: Cele trei nuanțe de albastru reprezintă suprafața cosntruită a Polului de Creștere Ploiești în 1992, 2002 și 2012 I 58 Tabel 3. Evoluția zonelor construite în Polul de Creștere Ploiești Unităţi administrativ- % de schimbare între 1992 2002 2012 teritoriale 1992 şi 2012 Ariceștii Rahtivani 414 434 583 40,82% Băicoi 957 966 1.030 7,63% Bărcănești 472 474 504 6,78% Berceni 346 348 387 11,85% Blejoi 383 437 524 36,81% Boldești-Scăeni 673 677 714 6,09% Brazi 830 835 859 3,49% Bucov 459 484 533 16,12% Dumbrăvești 317 334 343 8,20% Paulești 375 409 465 24,00% Ploiești 3.039 3.120 3.238 6,55% Plopeni 141 141 152 7,80% Târgșoru Vechi 397 437 690 73,80% Valea Calugărească 569 583 606 6,50% Total 9.372 9.679 10.628 13,40% Sursa: Banca Mondială. 2013. Polii de creștere: faza următoare Acest fenomen de suburbanizare, cuplat cu scăderea populației și emigrația externă și internă (mai ales spre București), au condus la o scădere dramatică a densității populației în Municipiul Ploiești. Dacă în 1992 Ploieștiul avea o densitate de aproximativ 83 oameni pe hectar, în 2002 densitatea a scăzut la 76 oameni/ha iar în 2012 la 61 oameni/ha – adică o reducere a densității de aproximativ 27% între 1992 și 2012. Această evoluție are și va avea un impact important asupra servicilor publice, precum transportul public, apa potabilă și canalizarea, colectarea deșeurilor menajere, iluminatul public sau rețeaua centralizată de termoficare. În ceea ce privește zonificarea funcțională a suprafeței intravilane a municipiului Ploiești, aceasta a fost stabilită prin PUG aprobat în anul 1999 și aflat în curs de actualizare și este reprezentată în figura de mai jos. Figura 7. Zonificarea suprafeței intravilane a Municipiului Ploiești Zona centrală 6% 1%2% Zona de locuinţe și servicii 5% Unităţi industriale de depozitare și de transport 12% 42% Uniţăti agricole Drumuri și Zona de căi ferate locuinţe și Zone verzi și de recreere servicii 2% Gospodărie comunală 3% 1% 26% Drumuri și căi ferate Unităţi industriale Zone cu destinaţie specială de depozitare și de transport Terenuri neconstruite Altele Sursa: Primăria Municipiului Ploiești Zona centrală a municipiului are o suprafață de peste 110 ha și concentrează majoritatea instituțiilor publice și a serviciilor de interes general din municipiu: primăria, consiliul județean, muzee, teatre, centre comerciale, unități de cazare și de alimentație publică, unități de învățământ, sedii de companii, de bănci etc. Tot aici sunt concentrate cele mai multe obiective de patrimoniu construit din oraș, cu potențial de valorificare în scop turistic. 59 Harta 8. Densitatea populației municipiului Ploiești la nivel de sector de recenzare în anul 2011 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 Zona de locuințe și servicii s-a dezvoltat organic, radial în jurul nucleului central, cu precădere de-a lungul arterelor de penetrație care fac legătura cu platformele industriale ale orașului. Așa au apărut cartierele cu țesut de locuire individuală (case), construite în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea (Cantacuzino, Ana Ipătescu, Gheorghe Doja, Transilvaniei etc.). În perioada comunistă s-au ridicat mari ansambluri de locuințe, mai ales în partea de nord și de vest a zonei centrale, corespunzând cartierelor Găgeni, Nord, Andrei Mureșanu, Republicii Vest I, Malu Roșu, Ienăchiță Văcărescu, Peneș Curcanul, Vest I, Vest II, 9 Mai. După 1989, zonele de locuit s-au dezvoltat cu precădere către nord (cartierele Eden, Carino etc.). În total, municipiul dispune, conform PUG, de 19 cartiere de locuințe și 5 unități de locuit (Calea București, CFR Depou, Rafinorilor, Mihai Bravu-Teleajen, Vega). 1 Municipiul dispune și de o serie de cartiere exterioare, părți din zone de locuințe relativ izolate de restul orașului, care beneficiază de dotări tehnico-edilitare și de echipamente publice încă deficitare: Bereasca, Bărcănești, Moțoi, Râfov, Mimiu, Pictor Rosenthal, Buda. Profilul Polului de Creștere Calitatea fondului locuit variază de la un cartier la altul, în funcție de perioada în care a fost construit, de dezvoltarea sa spontană sau planificată, de materialele folosite, de suprafața și calitatea spațiilor publice etc. În zona centrală sunt amplasate construcțiile cele mai valoroase, clădirile din zonă care au fost afectate de bombardamente sau de cutremurul din 1977 fiind înlocuite cu unele moderne și rezistente la seisme. În cartierele din jurul nucleului central regăsim fie construcții vechi de peste 50 de ani, realizate din materiale nedurabile (chirpici, paiantă) în cazul zonelor rezidențiale cu țesut de locuire individuală, fie apartamente în clădiri relativ noi, dar cu confort redus în cazul celor de locuire colectivă. Ambele tipuri de țesuturi de locuire au probleme specifice: cele de locuire individuală sunt caracterizate prin suprafețe locuibile și spații verzi mai mari (curți), dar construcțiile sunt vechi, vulnerabile la hazarde, iar echipamentele publice adesea deficitare, mai ales în zonele periferice. Cele colective cuprind construcții mai noi și mai sigure, au un I nivel satisfăcător de dotare tehnico-edilitară în general, dar sunt deficitare prin prisma spațiilor publice, a celor verzi, 60 a densității ridicate, a eficienței energetice reduse, a confortului și suprafeței locuibile reduse, a deficitului de locuri de parcare, a degradării fațadelor blocurilor etc. Chiar și zonele rezidențiale noi (de tip plombă) au problemele lor: construcțiile sunt moderne, dispun de toate dotările cu instalații și dependințe specifice locuirii de calitate, dar sunt eterogene din perspectiva stilului arhitectural, a materialelor folosite, interferează cu alte funcțiuni incompatibile (de ex. industriale) și sunt deficitare din perspectiva infrastructurii de acces și tehnico-edilitare, dezvoltarea lor fiind, în general, insuficient reglementată și planificată. Harta 9. Cartierele municipiului Ploiești Sursa: Primăria Municipiului Ploiești 61 În ceea ce privește regimul de înălțime, predomină zonele cu regim scăzut de înălțime, reprezentate de cartierele de case. Zona centrală e eterogenă, cuprinzând atât locuințe individuale cu 1-2 nivele, cât și clădiri mai noi, chiar și cu peste 10 nivele, iar ansamblurile construite în perioada comunistă au între 5 și 11 etaje. Harta 10. Procentul locuințelor amplasate în clădiri cu mai mult de un etaj pe sectoare de recenzare în municipiul Ploiești Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 1 Profilul Polului de Creștere I 62 Centrele comerciale noi s-au dezvoltat recent în toate zonele municipiului, dar mai ales în zona de vest (Auchan, Selgros, Kaufland, Billa, West Mall, Balif City), nord (Kaufland, Baumax, Metro, Praktiker, Carrefour, Ploiești Shopping Center), dar și de est (Dedeman, Afi Palace). Zona de industrie, depozitare și transport este foarte extinsă, fiind dispusă radial în jurul zonelor construite, în zona periferică a municipiului. Cele 4 platforme industriale majore ale municipiului sunt: • Platforma Ploiești Est-Teleajen – unde se află Rafinăria Teleajen, în prezent aflată în proprietatea companiei Lukoil, dar și cu alte companii din domeniul industrial (Feroemail, Uztel), dar și din sfera comerțului, serviciilor și transporturilor; • Zona Industrială Ploiești Sud – cu unități din domeniul petrolier, al construcțiilor de mașini etc.; • Zona Industrială Ploiești Vest-Crâng – cu un profil mai diversificat (industrie alimentară, chimică, a materialelor de construcții, a prelucării metalelor, depozitare, comerț, servicii etc.); • Zona Industrială Nord – unde se află Rafinăria Vega a companiei Rompetrol. Pe lângă aceste platforme bine conturate, în municipiu mai există și unități izolate, dispersate de-a lungul teritoriului, de exemplu în zona Gării de Nord. Cele mai multe dintre aceste platforme industriale, care acoperă peste 1000 ha sunt, în prezent, parțial neutilizate, municipiul Ploiești având unele dintre cele mai extinse zone industriale dezafectate dintre polii de creștere din România prin prisma profilului său industrial mai pronunțat. Aceste zone, aflate în general în proprietate privată, au potențial de a fi reabilitate și reconvertite funcțional, astfel încât să se împiedice expansiunea municipiului și să promoveze modelul de oraș compact. O astfel de abordare este imperativă, mai ales în contextul în care extinderea zonelor construite este limitată de bariere naturale și antropice (rețeaua de căi ferate, pârâul Dâmbu, șoselele de centură, zonele industriale). Printre zonele cu potențial de reconversie vizate se numără Răfinăria Astra Română (incintele de la nord și sud), platforma Upetrom 1 Mai (parțial), platforma Grivco, platforma Teleajen (parțial), platoforma Dorobanțul. Funcție de specificul fiecăreia dintre aceste zone, noile destinații ar putea viza amenajarea de spații plantate, construcția de locuințe, de funcțiuni publice, de zone comerciale etc. După 1990, zonele industriale s-au extins preponderent către vest, unde s-a construit un parc industrial nou, cu o suprafață de peste 160 ha, la care se adaugă mai multe parcuri private pe teritoriul comunei Ariceștii Rahtivani, cu peste 300 ha. Acestea au devenit principalul pol de afaceri al orașului, atrăgând investitori străini și autohtoni de calibru (Yazaki, Cameron, Kaufland, Johnson Controls, Calsonic Kansel etc.) și creând mii de locuri de muncă. Zonele verzi și de agrement ocupă o suprafață destul de restrânsă (doar 2% din suprafața intravilană), pe langă faptul că orașul este amplasat într-o zonă de câmpie, lipsită de zone împădurite sau naturale extinse, cu o suprafață extinsă de zone industriale și un trafic intens, reprezintă una dintre principalele probleme ale comunității. Suprafața medie de spațiu verde per locuitor este de circa 7 mp/locuitor, față de media de circa 20 mp a celorlalți poli de creștere din România și față de standardele internaționale de 25-30 mp/locuitor. Dintre acestea, 15,4 ha sunt grădini publice, 55,7 ha parcuri de agrement, 10,4 ha sunt alte spații verzi, iar 16,2 ha sunt zone sportive. Cel mai mare parc din municipiu este Parcul Tineretului, la care se adaugă alte parcuri de dimensiuni mai mici, situate lângă Gara de Vest, lângă Gara de Sud, de-a lungul Bd. Independenței, Bd. Republicii, cel din cartierul Ploiești Nord, Parcul Mihai Viteazu, Parcul I. G. Duca, Parcul Nichita Stănescu, cel din fața Casei Sindicatelor, a Halelor Centrale, a Palatului Administrativ etc. În prezent, se derulează, cu fonduri europene de peste 20 de mil. Eur, lucrări de amenajare a Parcului Municipal Vest, care va avea o suprafață de 58 ha și care va spori suprafața medie de spații verzi la peste 9 mp/locuitor. De asemenea, municipiul dispune de mai multe stadioane, terenuri sportive și un hipodrom, singurul pentru trap din România. Tendințele de dezvoltare spațială a municipiului sunt ilustrate și la nivelul Planurilor Urbanistice Zonale realizate în perioada 2007-2014. Lista acestora (în Anexa 1.1) oferă o imagine asupra dinamicii investiționale relativ scăzute din această perioadă: • 20 dintre cele 180 de PUZ-uri au fost inițiate de sectorul public (majoritatea de Municipiul Ploiești) și se referă la schimbări de destinație de terenuri / de indicatori de ocupare a terenurilor pentru investiții municipale, parcelare pentru locuințe, accesibilitate etc. Cu excepția PUZ-urilor pentru realizarea locuințelor ANL, cele mai multe se referă la investițiile aferente proiectelor de infrastructură cuprinse în PID 2007-2013, proiecte care acoperă într-o măsură importantă capacitatea investițională a administrației publice locale. • Documentațiile inițiate de sectorul privat – persoane fizice și societăți comerciale – vizează în general construcția de locuințe, birouri / sedii de firmă sau extinderi ale acestora. Multe dintre PUZ-uri vizează modificări ale indicatorilor urbanistici pentru aceste functiuni, ceea ce demonstrează nu atât o creștere a nivelului de investiții, cât necesitatea reconsiderării reglementărilor actuale în cadrul noului PUG, aflat în proces de elaborare. 63 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 64 Harta 11. Zonificarea teritoriului 1.1.3. Localizare, caracteristici naturale, scurt istoric Polul de Creștere (PC) Ploiești este localizat în Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia. Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova, aparține celui mai urbanizat județ din ţară, având două municipii şi 12 oraşe. Acesta este situat la 60 km de Bucureşti, la 30 de km de Aeroportul Internațional Henri Coandă, și în vecinătarea marilor coridoare de transport: magistrala CF București-Brașov, cordidorul TEN-IV și TEN-IX. Harta 12. Localizarea Polului de Creștere Ploiești Din punctul de vedere al unităţilor morfologice, PC este situat într-o zonă de câmpie, Câmpia Ploieştiului, fiind cuprinsă în bazinul hidrografic al râului Prahova, cu afluentul său principal, Teleajenul. Unul dintre afluenţii săi este Dâmbu, cu o suprafaţă de 190 km2, şi o lungime de 39 km. PC Ploieşti-Prahova are ca resurse de substanţe minerale utile în principal hidrocarburi şi argile, dar se află în vecinătatea unor rezerve importante de ape minerale, sare, calcare, gresii, nisipuri. Clima este una de tip temperat-continental, cu o temperatură medie anuală de 10,0°C, cea mai friguroasă lună fiind ianuarie (-2°C), iar cea mai caldă iulie (22°C). Radiația solară globală este de 125 Kcal/mp/an, iar durata medie de 65 strălucire a soarelui este de 2.150 de ore/an. Precipitațiile medii anuale sunt de circa 600 mm/an, nebulozitatea de circa 100 zile/an, iar viteza medie a vântului este de 2,3 m/s, dominante fiind vânturile dinspre nord-est și est. În fiecare an, există un număr mediu de 15 zile de ninsoare/an, stratul de zăpadă având o durată de 50 zile, iar grosimea sa medie fiind de 15 cm. Vegetația naturală specifică zonei Ploiești este cea de silvostepă, deși aceasta a fost înlocuită aproape în totalitate de culturi agricole și de construcții. Pădurile de fag și gorun ocupă teritorii discontinue, alternând cu culturi agricole, vii Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu și livezi. În zonă întâlnim exemplare rare de stejar, precum cel brumăriu și pedunculat, precum și alte plante ierboase xerofite: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum. Solurile din zonă sunt, cu precădere, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloaluvionare, solurile brun-roșcate podzolit și solurile argiloaluvionare. Toate acestea sunt favorabile culturilor de cereale și de porumb. În luncile care străbat câmpia apar suprafețe extinse ocupate cu aluviuni, soluri aluvionare, lacoviști, cernoziomuri freatic-umede, favorabile pentru cereale și legume. Primele vestigii istorice descoperite în zonă datează din aproximativ anul 300 î.Hr., fiind vorba despre urme ale unor așezări dacice din perioada lui Burebista, precum și de urme ale culturii Dridu. Municipiul Ploiești este atestat documentar din secolul al XVI-lea, devenind un centru urban important în timpul domniei lui Mihai Viteazu, care l-a ridicat în 1597 la statutul de târg domnesc, devenind și bază de operațiuni militare. Dezvoltarea sa a continuat și în secolul al XVII-lea, însă, până la jumătatea secolului al XIX-lea, nu a depășit o populație de 10.000 de locuitori. Apoi, o dată cu dezvoltarea activității de extracție și de prelucrare a petrolului, orașul a cunoscut o creștere explozivă a populației, atingând 80.000 de locuitori în perioada interbelică, când era reședința județului interbelic Prahova. Fiind centrul național al industriei petroliere, orașul a fost foarte afectat de bombardamentele din perioada celui de-al doilea război mondial, însă dezvoltarea sa a continuat în perioada comunistă pe fondul unui proces de industrializare și urbanizare forțată. Prin urmare, la sfârșitul anilor ‘80, populația municipiului ajungea la peste 250.000 de locuitori. Celelalte localități din zona polului de creștere sunt, de asemenea, atestate documentar în secolul al XVI-lea sau chiar mai târziu, fiind, în general, sate moșenești, care s-au dezvoltat mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Cea mai nouă dintre acestea este orașul Plopeni, care a fost înființat ca o colonie în jurul fabricii de armament în anul 1938. Unele dintre acestea au devenit orașe doar după cel de-al Doilea Război Mondial (Băicoi – 1948, Boldești-Scăeni și Plopeni – 1968). 1 Profilul Polului de Creștere I 66 1.1.4. Demografie și migrație La Recensământul General al Populației și Locuințelor (RGPL) din anul 2011, unitățile adminstrativ-teritoriale care alcătuiau Polul de Creștere Ploiești aveau o populație stabilă totală de 327.309 locuitori, dintre care 209.945 în municipiul Ploiești. Aceasta reprezintă 44% din populația totală a județului Prahova, 10% din cea a regiunii Sud- Muntenia și 1,7% din populația României. Din perspectiva mărimii geodemografice, municipiul Ploiești este al nouălea oraș ca mărime din România, iar Polul de Creștere Ploiești este a opta aglomerare urbană ca dimensiune. Densitatea medie a populației la nivelul teritoriului său este de 539 locuitori/km2, de circa 3 ori mai ridicată decât cea a județului Prahova și de circa 6 ori mai mare decât media națională, ceea ce indică existența unei concentrări mari a populației în acest perimetru încă din secolul al XIX-lea. Figura 8. Populația stabilă a polilor de creștere din România în 2011 2 500 000 2 000 000 1 500 000 1 000 000 500 000 0 i a ra și a a ov ti șt nţ ov oc eș Ia oa aș re ta ai ap oi iș Br cu Cr Pl ns -N m Bu Co Ti uj Cl Polul de Creștere Zona Metropolitană Sursa: INS, Rezultatele finale ale RGPL 2011. Prelucrări proprii Din perspectiva dinamicii populației între ultimele două recensăminte, populația municipiului Ploiești a scăzut între 2002 și 2011 cu 9,7%, iar cea a Polului de Creștere cu 7,5%. După cum se poate observa, populația a scăzut mai alert la nivelul nucleului urban decât în Polul de Creștere, ceea ce denotă existența unui fenomen de suburbanizare, respectiv de migrare a populației dinspre Ploiești către localitățile învecinate, unde costul vieții este mai scăzut, la fel ca și prețul terenurilor sau al locuințelor și unde există suprafețe suficiente pentru extinderea zonelor rezidențiale. Chiar și la nivelul Polului de Creștere, dinamica populației a fost diferită în ultimul deceniu. Astfel, micile centre urbane din jurul Ploieștiului (-10,2% în Băicoi, -19,7% în Plopeni, -3,1% în Boldești-Scăeni) au înregistrat scăderi semnificative ale populației, acestea fiind afectate de procesul de restructurare și reorientare economică, cu precădere a sectorului secundar, în condițiile în care nu aveau o structură economică diversă, ci mai degrabă un profil monoindustrial. Pe de altă parte, o serie de comune alipite de municipiul Ploiești au înregistrat o dinamică pozitivă a populației, mai ales cele din zona de nord și de vest a acestuia (Păulești +13,8%, Blejoi +8,2%, Târgșoru Vechi +6%). Alte localități din Polul de Creștere au înregistrat fie o relativă stagnare a populației (Bărcănești, Berceni, Bucov, Valea Călugărească), fie chiar o scădere a acesteia (Brazi, Dumbrăvești, Ariceștii Rahtivani), fiind mai puțin implicate în procesul de suburbanizare, date fiind mai ales distanța mai mare față de nucleul urban și accesibilitate mai redusă. Figura 9 Dinamica populației UAT care alcătuiesc Polul de Creștere Ploiești în perioada 2002-2011 2002 = 100% 120 100 80 60 40 20 0 i oi hi gă eni ă ti v Sc i ni br zi ed ști P Bă i oi i n en șt t -R co Bă asc ZM eș eș a ic lej c va ăe le e Br Ve c op tii Bu ăn ăv oi B Că Ber ld hti u re Pl ia Pl Pă u rc ti- ă or m lu eș uș M Du rg eș Bo Ta a ic le Ar Va Sursa: INS, Rezultatele finale ale RGPL 2011. Prelucrări proprii 67 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 68 Harta 13. Distribuția populației în Polul de Creștere Cauzele acestui declin demografic sunt, în primul rând, legate de fenomenul migrației interne (în proporție de peste 80% către București și județul Ilfov) și externe (mai ales către Italia, Spania, Marea Britanie, Franța, Germania), dar și de sporul natural negativ. De asemenea, în ultimii 15 ani se manifestă și un fenomen de remigrație, mai ales în cazul pensionarilor și al șomerilor, care preferă să se întoarcă în zonele de baștină, de obicei rurale, confruntați fiind cu costul ridicat al vieții din municipiu. O dată reîntorși în respectivele zone, aceștia ajung chiar să practice și agricultura de subzistență pentru autoconsum. Prin comparație cu alți poli de creștere din România, Polul Figura 10. Dinamica populației zonelor periurbane din de Creștere Ploiești a înregistrat un declin demografic cadrul polilor de creștere din România în perioada 2002- mai accentuat, depășit doar de cel al Craiovei. Mai mult, 2011 se observă clar existența a 3 poli urbani (București, Cluj- 2002 = 100% 110 Napoca și Timișoara), care continuă să atragă locuitori, 105 în pofida contextului demografic defavorabil de la nivel 100 95 național, ca urmare a dezvoltării economice accentuate, 90 mai ales în sfera sectorului serviciilor și a creșterii 85 80 oportunităților de ocupare. La polul opus, Craiova, Ploiești ca ra i a și ov ti a șt nţ ov eș Ia oa aș po re și Brașov înregistrează un fenomen de deconcentrare, una ta ai oi iș Br cu Na Cr Pl ns m Bu - Co Ti uj dintre explicații fiind și distanța redusă față de capitală, Cl care le restrânge semnificativ aria de polarizare, dar și Sursa: INS, Rezultatele finale ale RGPL 2011. Prelucrări proprii profilul economic dominat încă de sectorul industrial. Din perspectiva structurii populației pe sexe, se observă o tendință de feminizare a populației, persoanele de sex feminin reprezentând, în 2011, 52,3% din totalul populației Polului de Creștere și 53% din populația municipiului Ploiești. Acest fenomen este cauzat de supramortalitatea masculină la majoritatea grupelor de vârstă (speranța de viață a femeilor este cu circa 7 ani mai ridicată decât a bărbaților), respectiv de migrația mai intensă a forței de muncă masculine o dată cu restrângerea locurilor de muncă din sectoarele industriei grele, în care majoritatea locurilor de muncă sunt ocupate de bărbați. Din perspectiva structurii etnice, 97,4% dintre locuitorii Polului de Creștere și 97,1% dintre cei ai municipiului Ploiești s-au declarat români la recensământul din 2011, procent superior mediei naționale de sub 90%, celelalte grupuri etnice fiind slab reprezentate. Dintre acestea, se remarcă totuși romii, care reprezintă 2,3% din populație. Cu toate acestea, numărul real al persoanelor de etnie romă este mai ridicat, mulți dintre aceștia declarându-se români la recensăminte. O pondere mai ridicată a populației de etnie romă se înregistrează în comunele Dumbrăvești (8,8% din populația totală) și Bucov (5,3%), precum și în orașul Boldești-Scăeni (5,3%). Structura confesională a populației este, de asemenea, una omogenă. Astfel, 96,8% din totalul locuitorilor Polului de Creștere și 97,2% din totalul celor din municipiul Ploiești s-au declarat, la recensământul din 2011, de religie ortodoxă, urmați la mare distanță de mici grupuri de creștini după Evanghelie (0,8%), penticostali (0,6%), adventiști de ziua a 7-a (0,5%), romano-catolici (0,3%), evanghelici (0,3%), baptiști (0,1%) etc. Singurele localități în care ponderea ortodocșilor este mai mică de 95% sunt Târgșoru Vechi și Brazi, ambele cu comunități importante de creștini după Evanghelie, care reprezintă 7,3%, respectiv 4,9% din populația totală, dar și de penticostali. 69 Structura pe grupe de vârste a populației municipiului și a Polului de Creștere Ploiești indică existența unui fenomen de îmbătrânire demografică tot mai accentuat, mai avansat decât la nivelul altor poli de creștere (Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, București). Astfel, gradul de dependență a populației după vârstă, exprimat ca raport procentual între persoanele vârstnice (de peste 60 de ani) și tinerii cu vârsta de până la 15 ani, este supraunitar (156%), ceea ce denotă imposibilitatea generațiilor tinere de a le înlocui în totalitate pe cele ieșite din sfera activă. Față de recensământul anterior, cel din 2002, ponderea populației tinere a scăzut cu peste un punct procentual, iar cea a populației vârstnice a crescut cu 4.6 puncte, tendință care va continua și pe viitor, pe fondul creșterii speranței de viață, a scăderii natalității Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu la minime istorice și a migrației forței de muncă tinere către Municipiul București sau către alte țări. Astfel, la orizontul anului 2020, este de așteptat ca ponderea persoanelor de peste 60 de ani să atingă pragul de 30% din populația totală, ceea ce va pune o presiune sporită asupra pieței serviciilor medicale, de asistență socială, sistemului de pensii, dar și asupra pieței muncii. Harta 14. Structura populației municipiului Ploiești pe grupe de vârstă și pe sectoare de recenzare în anul 2011 1 Profilul Polului de Creștere Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 Cele mai ridicate valori ale gradului de dependență a populației după vârstă, care indică existența unei piramide nefavorabile a vârstelor cu tendință de inversare, le regăsim în localitățile Băicoi (182%), Ploiești (169%), Păulești (169%) și Dumbrăvești (156%), care vor continua să înregistreze un spor natural negativ pe termen mediu și lung. La polul opus, regăsim o serie de localități cu o populație mai întinerită și cu perspective mai favorabile de revitalizare demografică: Târgșoru Vechi (92%), Berceni (102%), Bucov (109%) și Valea Călugărească (115%). În pofida accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, populația în vârstă de muncă (14-59 ani) continuă să reprezinte aproape 2/3 din populația totală, ceea ce reprezintă un stoc important de forță de muncă. Aproape 50% dintre persoanele apte de muncă au vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani, aceste persoane fiind printre cele mai expuse riscului de excluziune socială, pentru că au fost formate și calificate înainte de 1989 pentru meserii care nu mai sunt I solicitate în mare măsură pe piața locală a forței de muncă. 70 Figura 11. Piramida vârstelor populației Polului de Creștere Ploiești 85 de ani 80-85 ani 75-79 ani 70-75 ani Feminin 65-69 ani Masculin 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani -20 000 -15 000 -10 000 -5 000 0 5 000 10 000 15 000 20 000 Sursa: INS, Rezultatele finale ale RGPL 2011. Prelucrări proprii În ceea ce privește structura populației după nivelul de studii absolvite, 20,8% dintre locuitorii PC au studii superioare, 5,8% au studii postliceale și de maiștri, 29,2% au absolvit liceul, 14,6% au absolvit școli profesionale și de ucenici, 18,8% au studii gimanziale, 9,8% au studii primare, iar 1,8% nu au studii absolvite. Chiar dacă ponderea absolvenților de studii superioare a crescut cu aproape 10 puncte procentuale față de anul 2002, aceasta este mai redusă în comparație cu ceilalți poli de creștere din România. Explicația este dată de migrația forței de muncă înalt calificate către municipiul București sau către alte țări, unde oportunitățile de ocupare sunt mai ridicate pentru absolvenții de studii superioare. Harta 15. Structura populației municipiului Ploiești pe niveluri de educație și sectoare de recenzare în anul 2011 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 71 Pe de altă parte, Municipiul Ploiești dispune de un număr însemnat de persoane cu nivel mediu de studii, calificate cu precădere în domeniul ramurilor industriale care au dominat economia locală în perioada comunistă. Figura 12. Structura populației polilor de creștere din România după nivelul studiilor absolvite 100% 90% Fără studii 80% Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Primare 70% Gimnaziale 60% 50% Profesionale și de ucenici 40% Liceale 30% 20% Postliceale și de maiștri 10% Superioare 0% -N ti a ti ra și Co ova a ov oc ș nţ eș Ia oa re aș ap ta ai oi cu iș Br Cr Pl ns m Bu uj Ti Cl Sursa: INS, Rezultatele finale ale RGPL 2011. Prelucrări proprii În ceea ce privește mișcare naturală a populației, sporul natural este negativ încă din anii ‘90, pe fondul scăderii dramatice a natalității, concomitent cu o ușoară creștere a mortalității. Cauzele sunt legate de condițiile socio- economice vitrege pentru întemeierea unei familii, emigrația persoanelor tinere și îmbătrânirea populației. Astfel, rata natalității de la nivelul Polului de Creștere a ajuns, în 2013, la un nivel minim (7,8/1000 de locuitori), sub media națională (9,3), regională (8,4) și județeană (8) și în scădere cu un punct procentual față de anul 2007. Mai mult, circa 6,3% dintre mamele care au dat naștere unui copil nu au reședința în țară. În paralel, rata mortalității a crescut de la 10,2% la 10,6% în același interval, în pofida creșterii speranței de viață, dar rămâne sub media națională (11,7), regională (13) și județeană (12,1), ca urmare a accesului mai facil la servicii medicale. În acest context, deficitul natural s-a accentuat după 2007. Numărul căsătoriilor s-a redus, de asemenea, cu 36%, mai ales o dată cu instalarea crizei economice globale, context nefavorabil pentru întemeirea de noi familii. De asemenea, numărul divorțurilor a scăzut cu 39%, iar rata mortalității infantile a ajuns la circa 6% (față de 8-9% în anii 2000), una dintre cele mai scăzute valori din România, ceea ce denotă îmbunătățirea accesului la servicii medicale. Pe localități componente, o rată mai ridicată a natalității se înregistrează doar în comunele Dumbrăvești, Târgșoru Vechi și Valea Călugărească (peste 10% în perioada 2007-2013), în timp ce valorile minime se înregistrează în comuna Păulești și în orașele Plopeni și Băicoi (sub 7%), care au o populație îmbătrânită și s-au confruntat cu un declin economic accentuat în ultimele două decenii (mai ales orașul Plopeni). Rata mortalității a înregistrat valori sub medie în localitățile cu o populație mai întinerită (Târgșoru Vechi, Plopeni, Boldești-Scăeni), respectiv în municipiul Ploiești, care dispune de o ofertă de servicii medicale mai complexă. Incidența cea mai mare a mortalității s-a înregistrat în localitățile cu o pondere ridicată a populației vârstnice și cu acces la servicii medicale primare, precum Băicoi, Brazi, Dumbrăvești, Ariceștii Rahtivani, Valea Călugărească. Prin urmare, sporul natural mediu pentru intervalul 2007-2013 a fost pozitiv doar în orașul Plopeni și în comuna Târgșoru Vechi, valorile minime fiind înregistrate în Băicoi (-4,7%), 1 Brazi (-4,7%), Ariceștii Rahtivani (-4,1%) și Păulești (-4%). Municipiul Ploiești a înregistrat, de asemenea, un spor mediu natural de -1,5%. Profilul Polului de Creștere Balanța migratorie totală a Polului de Creștere Ploiești este una negativă, soldul schimbărilor de domiciliu în perioada 2007-2013 fiind de -3.177 de persoane, contribuind cu circa 40% la reducerea numărului de locuitori. Cu toate acestea, fenomenul migrației este subreprezentat în statisticile oficiale ale INS, pentru că o simplă comparație a populației stabile (cu reședința efectivă în zonă) a teritoriului vizat cu populația legală (cu domiciliu) denotă un deficit de circa 35.000 de persoane, dintre care 30.000 doar la nivelul Municipiului Ploiești, ceea ce reprezintă circa 10% din totalul populației. Acestea sunt persoane care locuiesc efectiv în altă localitate din România sau din țară, dar care au încă domiciliul într-una dintre unitățile adminsitrativ-teritoriale care alcătuiesc Polul de Creștere Ploiești. La recensământul din 2011 au putut fi colectate date despre doar 18.000 dintre aceste persoane, rezultând faptul că circa 80% sunt plecate pe termen lung în străinătate. De asemenea, un număr important aveau reședința în municipiul București și în județul Ilfov, capitala atrăgând un număr important de tineri pentru studii sau pentru locuri de muncă mai bine remunerate în domeniile de interes. I 72 Figura 13. Dinamica ratei natalității, mortaliății, sporului natural, nupțialității, divorțialității și mortalității infantile, la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 12.0 10.0 8.0 Natalitate 6.0 Mortalitate Spor natural 4.0 Căsătorii 2.0 Divorţuri 0.0 Mortalitate 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 infantilă -2.0 -4.0 Sursa: INS, Rezultatele finale ale RGPL 2011. Prelucrări proprii Fenomenul migrației externe este cel mai intens la nivelul orașului Plopeni (circa 9% din populația cu domiciliul în acest oraș), care are o forță de muncă numeroasă și care s-a confruntat cu un val masiv de disponibilizări în ultimele două decenii, având un caracter monoindustrial înainte de 1990. De asemenea, rate de emigrație de peste 5% din populația cu domiciliul în interiorul polului de creștere se înregistrează și în orașul Băicoi și în comunele Bucov și Dumbrăvești, caracterizate și ele prin oportunități reduse de ocupare la nivel local. În interiorul Polului de Creștere, se poate observa un fenomen de suburbanizare. Astfel, în timp ce orașele Ploiești și Plopeni înregistrează valori negative ale migrației interne, localitățile rurale din jurul municipiului (Păulești, Blejoi, Târgșoru Vechi, Bucov, Bărcănești) înregistrează valori pozitive ale mișcării migratorii, datorate persoanelor care se mută cu precădere din Ploiești. Totuși, aceste fluxuri de migrație internă sunt contrabalansate de intensitatea tot mai ridicată a migrației externe, făcând ca populația stabilă a respectivelor comune să crească destul de lent (cu sub 1% pe an). Figura 14 Speranța de viață a populației (ani) pe sexe Speranța de viață a populației din Polul de Creștere în perioada 2007-2012 Ploiești a crescut continuu în ultimii ani, ajungând la 80 aproape 76 de ani în prezent, 72 de ani în cazul bărbaților și 79 de ani în cel al femeilor, dar rămâne sub media UE, 78 care este de circa 80 de ani pentru ambele sexe. Această 76 tendință crescătoare a duratei medie a vieții este de așteptat să continue și pe viitor, până la o convergență 74 cu media europeană, pe fondul îmbunătățirii accesului 72 la servicii medicale moderne, al progresului de viață, al adoptării unui stil de viață mai sănătos etc. Creșterea 70 speranței de viață va conduce însă și la accentuarea 68 fenomenului îmbătrânirii demografice, mai ales că este corelat cu o scădere a ratei natalității până la minime 66 istorice și cu emigrația populației tinere. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total Masculin Feminin Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 73 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 74 Harta 16. Populația activă care lucrează în alte localități decât cele de reședință 1.1.5. Dezvoltare locală și sinergii regionale Dezvoltarea umană locală Conform valorilor Indicelui Dezvoltării Umane Locale (IDUL), calculate de Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu de la Universitatea București pentru studiul Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României al Băncii Mondiale, municipiul Ploiești se numără printre centrele urbane dezvoltate ale României, prin prisma funcțiilor sale complexe și a infrastructurii cu rol de deservire județeană și chiar regională. Totuși, acesta este plasat sub performanțele altor poli de creștere din România, precum Cluj-Napoca, București, Timișoara sau Iași, care beneficiază de infrastructură și servicii sociale mai complexe, depășind doar Polul de Creștere Constanța pe baza acestui indicator. Aceste decalaje de dezvoltare s-au adâncit în perioada 2002-2011. Figura 15. Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) în anii 2002 și 2011 la nivelul polilor de creștere din România IDUL 2002 IDUL 2011 106 102 99 100 101 98 91 94 84 76 77 76 76 79 74 68 i și ca ra a ov a ti șt nţ ov eș Ia oa aș po re ta ai oi iș Br cu Na Cr Pl ns m Bu - Co Ti uj Cl Sursa: Banca Mondială, 2014 Comunități urbane marginalizate la nivelul Polului de Creștere Ploiești Marginalizarea urbană se manifestă prin concentrarea spațială a populației defavorizate în comunități situate în anumite zone din interiorul așezărilor urbane. De aceea, pentru a analiza acest fenomen, studiul trebuie realizat la un nivel teritorial cât mai scăzut și nu la nivel de unitate administrativă. Datele colectate în recensământul din 2011 oferă o oportunitate unică de a efectua o astfel de analiză la nivelul unor unități teritoriale mici, și anume sectoarele de recensământ. Cea mai mică zonă geografică delimitată în vederea realizării unui recensământ este sectorul de recensământ care cuprinde, de obicei, în jur de 200 de persoane. Astfel, pentru analiză, au fost folosite micro-datele recensământului din 2011, agregate la nivel de sector de recensământ. Principala limită a acestei analize este dată de faptul că suprapunerea între comunitățile marginalizate reale și sectoarele de recensământ este doar parțială. Comunitățile marginalizate nu sunt întotdeauna concentrate în întregime într-un singur sector de recensământ, prin urmare caracteristicile comunității nu pot fi întotdeauna analizate la acest nivel. 75 Figura 16 prezintă câteva exemple tipice pentru această situație. Exemplul 1 ilustrează situația în care o comunitate mare acoperă mai multe sectoare de recensământ. Exemplul 2 descrie o situație în care o comunitate acoperă părți din două sau mai multe sectoare de recensământ. Exemplul 3 corespunde unei situații în care o comunitate mică se află într-un sector de recensământ alături de alte grupuri de populație. Și, în sfârșit, exemplul 4 prezintă o comunitate care se află la marginea orașului (de exemplu, adăposturi improvizate, situate în apropierea gropilor de gunoi), parțial pe teren intravilan, parțial pe teren extravilan. Datele recensământului nu sunt cele mai potrivite pentru a identifica situații similare acestui ultim exemplu. În astfel de zone, unii localnici nu au răspuns la recensământ, iar cei care au răspuns au Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu fost repartizați în sectoarele de recensământ existente, situate în proximitate. Așadar, utilizând date agregate la nivel de sector de recensământ, se poate identifica sau reconstitui doar o parte din comunitățile de acest fel. Figura 16. Exemple de interacțiune în teritoriu între sectoarele de recensământ și comunitățile propriu-zise Exemplul Exemplul 4 3 Exemplul Exemplul 1 2 Teren Intravilan Teren Extravilan Notă: Celulele indică terenul intravilan împărțit în sectoare de recensământ, iar figurile prezintă comunitățile propriu-zise. Dimensiunile cele mai pertinente, mai practice, mai măsurabile și mai utile pentru definirea diferitelor tipuri de zone dezavantajate sunt: (1) Capitalul uman (adică educație, sănătate și comportament demografic); (2) Ocuparea forței de muncă; (3) Calitatea locuirii. Pentru fiecare dintre aceste dimensiuni poate fi atribuit un set de indicatori pentru care există date în recensământul din 2011. Tipologia inițială rezultată din analiza literaturii de specialitate avea la bază un set de 13 indicatori pentru identificarea acestor zone prin metode de cercetare cantitativă. Ulterior, setul de indicatori a fost redus la șapte indicatori principali. Trei indicatori corespund dimensiunii capital uman, alți trei se referă la dimensiunea locuirii și un indicator ține de dimensiunea ocupării forței de muncă. Folosind datele de la recensământul din 2011, pentru fiecare dintre cei șapte indicatori principali a fost calculată valoarea pentru fiecare sector de recensământ urban. De asemenea, pentru fiecare dintre cei șapte indicatori principali, pragul peste care a fost considerat că sectorul de recensământ nu oferă un standard corespunzător a fost stabilit la centila 801 la nivel național urban. Pentru fiecare dimensiune, s-a calculat un indice sumativ prin numărarea indicatorilor ce depășesc pragul urban aferent. În acest fel se determină dacă un sector de recensământ este caracterizat de un nivel scăzut de capital uman, de un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal sau de locuire precară. 1 Un sector de recensământ este definit ca având un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal dacă prezintă o concentrare de șomeri și/sau persoane neîncadrate pe piața formală a muncii, unde concentrare înseamnă o pondere a respectivei categorii în totalul populației active din zonă ce se încadrează în cele mai mari 20% valori din toate sectoarele de Profilul Polului de Creștere recensământ din mediul urban. Un sector de recensământ este definit ca având o locuire precară dacă oricare doi dintre cei trei indicatori au valori ce depășesc pragul urban aferent, stabilit la nivel urban național. Cu alte cuvinte, un sector de recensământ este considerat dezavantajat pe dimensiunea locuire dacă prezintă concentrarea a cel puțin două din următoarele categorii vulnerabile: (i) persoane ce trăiesc în locuințe fără curent electric (ii) persoane ce trăiesc în spații supraaglomerate; (iii) gospodării confruntate cu nesiguranță locativă. Concentrare înseamnă o pondere a respectivei categorii la nivelul zonei ce se încadrează în cele mai mari 20% valori din toate sectoarele de recensământ din mediul urban. 1 Folosirea centilei 80 duce la o proporție a populației urbane marginalizate (din totalul populației urbane) care oferă o dimensiune adecvată în raport cu resursele ce ar putea fi disponibile în cadrul unui program din sfera dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC). I Analiza a luat în calcul și alte praguri, cum ar fi centilele 70 și 90. Acestea, însă, ar fi dus la proporții ale populației urbane marginalizate (din totalul populației urbane) prea mari sau prea mici în raport cu resursele preconizate a fi disponibile. 76 În acest context, situația în cazul concret al municipiului Ploiești se prezintă astfel: • Pentru recensământul din 2011, în Ploiești au fost delimitate 930 de sectoare de recensământ, cu un număr mediu de 226 locuitori fiecare. Dimensiunea sectoarelor de recensământ variază semnificativ, între un minim de 2 persoane și un maxim de 1915 persoane; • Dintre toate sectoarele de recensământ, 1,8% sunt foarte mici (sub 50 locuitori), iar 3,1% sunt mari (cel puțin 500 de locuitori); • În funcție de metodologia de identificare a zonelor marginalizate, cele 930 sectoare de recensământ din Ploiești sunt distribuite după cum urmează: Tip mapă Număr Mapă nedezavantajată 762 Mapă dezavantajată pe locuire 51 Mapă dezavantajată pe ocupare 31 Mapă dezavantajată pe capital uman 47 Mapă marginalizată 16 Altă situație* 23 *Altă situație se referă la sectoarele de recensământ cu sub 50 de locuitori și cele cu diverse instituții (de exemplu, pensiuni, aziluri, penitenciare, mănăstiri etc.) fără sau cu un număr foarte redus de gospodării. Zonele dezavantajate pe locuire (conform Atlasului zonelor urbane marginalizate) sunt cartierele în care o parte importantă din totalul locuitorilor trăiește în locuințe neadecvate și poate prezenta sau nu un nivel scăzut de educație, însă unde majoritatea populației are un loc de muncă pe piața formală a muncii. Această categorie include părți ale orașelor cu o infrastructură ce lasă de dorit și cartiere vechi de case situate la periferiile orașelor și, de asemenea, cu infrastructură precară sau deloc. Include totodată zone de blocuri sau case, în principal construite în anii ’60-70, care sunt în stare precară și pe care locuitorii nu au resursele necesare pentru îmbunătățiri și renovare. Aceste zone sunt eterogene din punctul de vedere al populației. Locuințele pot fi deținute de persoane în vârstă, cu probleme cronice de sănătate. De asemenea, în această categorie intră și zonele urbane cu mulți chiriași tineri, având un bun nivel de educație, care însă nu-și permit să își cumpere propria locuință (ca, de exemplu, în București și în marile centre universitare). În concluzie, o zonă urbană dezavantajată pe dimensiunea de locuire este un sector de recensământ în care sunt condiții de locuire precară, dar care nu are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și care poate prezenta sau nu un nivel scăzut de educație. 77 Harta 17. Numărul de locuințe din municipul Ploiești fără acces la canalizare pe sectoare de recenzare în anul 2011 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 În municipiul Ploiești, situația se prezintă astfel: • Sunt 51 de sectoare de recensământ identificate ca fiind dezavantajate pe locuire, cu un număr mediu de 225 locuitori fiecare (minim=78 persoanemapă; maxim=910 persoane/mapă). • 11504 persoane locuiesc în zone dezavantajate pe locuire, dintre care 2020 (18%) sunt copii. • 195 persoane se auto-identifică ca fiind de etnie romă (1,7%). Zonele dezavantajate pe dimensiunea ocupării forței de muncă (conform Atlasului zonelor urbane marginalizate) sunt, prin definiție, sectoare de recensământ în care locuitorii nu prezintă un deficit educațional, însă nu reușesc să găsească un loc de muncă în sectorul formal, indiferent de condițiile lor de locuit (condițiile de locuit variază și nu definesc zona). 1 Această categorie se referă în general la zone care au avut în perioada comunistă o concentrare mare de întreprinderi. Majoritatea locuitorilor din aceste zone au un nivel mediu de educație și dețin diverse calificări profesionale, în general, în domeniul industriei în general. Însă, după 1990, aceștia s-au confruntat cu închiderea fostelor întreprinderi socialiste. Profilul Polului de Creștere În ciuda existenței unei forțe de muncă profesional calificată, aceste zone au avut parte de puține investiții private în ultimii douăzeci de ani și, drept consecință, există oportunități reduse de angajare în sectorul formal. I 78 Harta 18. Ponderea populației șomerilor din totalul populației municipiului Ploiești la nivelul sectoarelor de activitate în anul 2011 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 În Ploiești, situația se prezintă astfel: • Sunt 31 de sectoare de recensământ cu un număr mediu de 222 locuitori fiecare (minim=79 persoane/mapă; maxim=366 persoane/mapă); • 6907 persoane locuiesc în zone dezavantajate pe ocupare, dintre care 1198 (17%) sunt copii; • 336 persoane se auto-identifică ca fiind de etnie romă (5%). Zonele dezavantajate pe capital uman (conform Atlasului zonelor urbane marginalizate) includ persoane cu un nivel scăzut de educație formală, care pot avea un loc de muncă sau nu, dar ale căror condiții de locuit sunt considerate standard pentru zonele urbane din România. Aceste zone urbane sunt locuite de persoane necalificate, care lucrează în agricultură, construcții sau alte sectoare, de multe ori informal. Nivelul de ocupare în sectorul formal este de regulă scăzut, dar, spre deosebire de tipul 2, acesta este cauzat de nivelul scăzut de capital uman. Prin urmare, intervențiile în acest tip de zone trebuie să se concentreze pe calificarea forței de muncă. 79 Harta 19. Ponderea persoanelor fără școală din municipiul Ploiești la nivelul sectoarelor de recenzare în anul 2011 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 În municipiul Ploiești, situația se prezintă astfel: •Sunt 31 de sectoare de recensământ cu un număr mediu de 295 locuitori fiecare (minim=101 persoane/ mapă; maxim=578 persoane/mapă); • 13905 persoane locuiesc în zone dezavantajate pe ocupare, dintre care 3720 (27%) sunt copii; • 1590 persoane se auto-identifică ca fiind de etnie romă (11%). Zonele urbane marginalizate (conform Atlasului zonelor urbane marginalizate) sunt zone urbane ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. În cele mai multe cazuri, acestea sunt zone intraurbane, sărace, izolate din punct de vedere social și care nu sunt reflectate în statisticile privind ratele 1 de sărăcie calculate la nivel de localitate sau județ. Zonele marginalizate sunt adevărate pungi de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire. În multe cazuri, Profilul Polului de Creștere locuitorii acestor zone au școli segregate, la care numai familiile sărace își duc copiii și locuiesc în blocuri de proastă calitate sau în mahalale, marcate de teamă și mici infracțiuni. Puternica stigmatizare cu care sunt asociate aceste locuri, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie. Aceste zone sunt candidatele cele mai potrivite pentru intervențiile din aria dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității realizate în orașele din România. I 80 Harta 20. Zonele dezavantajate și marginalizate din municipiul Ploiești Sursa: Planșă proprie La nivelul municipiului Ploiești, situația se prezintă astfel: • În cele 16 sectoare de recensământ identificate ca fiind marginalizate trăiesc 5130 de persoane (2,4% din populația Ploieștiului); •Numărul mediu de persoane care locuiesc într-un sector de recensământ marginalizat este de 321 (cu un minim de 92 persoane/mapă și un maxim de 532 persoane/mapă); • Dintre cele 5130 de persoane care locuiesc în zone marginalizate, 23% (1199) se auto-identifică ca fiind de etnie roma, comparativ cu doar 0,92% persoane care se auto-declară de etnie romă din total populație în sectoarele de recensământ nemarginalizate; • Din total populație care locuiește în zone marginalizate, 30% sunt copii, număr dublu comparativ cu procentul de copii din populația din sectoarele de recensământ nemarginalizate. Zonele cele mai vulnerabile din punct de vedere social, identificate la nivelul municipiului Ploiești, sunt cele care au poziție periferică și care sunt amplasate cu precădere în partea de sud și de est a orașului: Mimiu, Râfov, Pictor Rosenthal, Moțoi, Bereasca, primul remarcându-se, prin complexitatea problemelor de locuire, ocupare și de capital uman, ca un teritoriu adecvat pentru implementarea unor măsuri de tipul acțiunilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC/CLLD). 81 Sinergii regionale Localitățile care au Ploieștiul drept cel mai apropiat oraș mare, de peste 200 mii de locuitori, sunt situate și în afara județului Prahova, în județele Buzău, Dâmbovița și în sudul județului Argeș, din nordul Munteniei. Impactul municipiului Ploiești pe piața regională a forței de muncă și în sfera fenomenelor de locuire are o intensitate puternică, în special la nivelul localităților prahovene. Cele două fenomene de navetism pentru muncă și de stabilire a domiciliului (imigrare2) în municipiul Ploiești conturează aspectul uman al conectivității urbane. Grupările de localități care gravitează, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu cu intensitate similară, în jurul aceluiași centru urban de convergență tind să aibă probleme și resurse similare în procesele de dezvoltare. Niveluri și tipuri de dezvoltare / sărăcie la nivel local Aproximativ 60% din populația județului Prahova trăiește în localități dezvoltate din punct de vedere uman3, comparativ cu media națională de 56%. O situație mai bună din acest punct de vedere se înregistrează în câteva județe transilvănene (Brașov, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Timiș) și la Ilfov și Constanța, în sud. În localitățile prahovene cu nivel mediu de dezvoltare umană locuiesc aproximativ 30% dintre prahoveni. Restul, de aproximativ 10% populație, trăiește în localități sărace. O astfel de pondere extrem de redusă a locuirii în comunități sărace se mai înregistrează numai pentru județele Brașov și Ilfov. Localitățile puternic dezvoltate ale Prahovei sunt localizate, în principal, pe banda circulară din jurul orașului Ploiești și pe culoarul de circulație de pe drumul european E60, care leagă Ploieștiul de Câmpina, orașele turistice de pe valea Prahovei și Predeal, în județul Brașov. Stațiunile turistice – Sinaia, Bușteni și Azuga – au cel mai ridicat nivel de dezvoltare umană în seria orașelor. Cele mai dezvoltate comune, cu valori maxime pentru indicele de dezvoltare umană locală (IDUL), sunt Blejoi, Bucov și Măgurele, în apropiere de Ploiești; Cornu și Bănești, în apropiere de Câmpina, pe drumul E60. 1 Profilul Polului de Creștere 2 Imigrare este folosit în sensul de stabilire a domiciliului sau rezidenței într-o anume localitate în interiorul spațiului național. Cel de-al doilea sens al termenului, de stabilire a rezidenței într-o altă țară, nu este folosit în acest context de analiză la nivel microregional. 3 Nivelul de dezvoltare a localităților este măsurat prin indicele dezvoltării umane locale (IDUL 2011) dezvoltat de domnul Profesor Dumitru Sandu, și prin indicatorii componenți ai acestuia – educație, speranță de viață la naștere, infrastructură de locuire (suprafață locuibilă pe locuință, consum de gaze în gospodăriile populației și autoturisme la 1000 de locuitori) și vârsta medie a populației de peste 18 ani -- considerați independent sau prin combinarea lor în cadrul unei tipologii a dezvoltării umane locale. Tipologia dezvoltării umane locale pornește, ca și IDUL, de la cei patru indicatori menționați, dar nu admite efecte de compensare între valorile acestora și, în baza unui model de analiză-cluster cu centre predeterminate, distinge între: localități dezvoltate, localități mediu dezvoltate, localități sărace, localități cu sărăcie structurală (educație redusă, îmbătrânire și capital de infrastructură de locuire redus), localități sărace și cu populație îmbătrânită, localități sărace dar cu populație tânără. Calculele pentru IDUL includ 103 dintre cele 104 unități administrativ teritoriale, comune și orașe, ale județului Prahova. Comuna Jugureni, de numai 613 locuitori la recensământul din 2011, nu a fost inclusă în analiză, dată fiind instabilitatea cifrelor pentru localități foarte mici. Cu excepția datelor referitoare la distanțele între localități, restul datelor folosite în acest subcapitol sunt de la Institutul Național de Statistică (INS), generate I cu ocazia recensământului populației și locuințelor din 2011. Calculele pentru speranța de viață la naștere la nivelul localităților sunt, de asemenea, realizate la INS. 82 Harta 21. Tipologia dezvoltării umane a localităților din județul Prahova (2011) Sursa: Planșă proprie Toate cele trei grupări de localități de maximă dezvoltare din județ sunt structurate pe direcțiile unor culoare majore de circulație: Ploiești – Brașov (E60), Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov (A1) și Ploiești – Buzău, prin Urlați și Mizil (E577). Comunele sărace (vedeți Figura 26 de mai jos) sunt localizate majoritar în partea estică a județului, spre granița cu Buzău. Nivelul de maximă sărăcie este atins în comunele Tătaru, Călugăreni (în apropiere de Năeni, o altă comună la fel de săracă din Buzău) și în sud, la Sălciile. Toate sunt comune mici, cu Tătaru la sub 1000 de locuitori, Călugăreni la sub 1300 și Sălciile la sub 2000 locuitori. Situația de la Sălciile ilustrează cel mai bine ce înseamnă sărăcie cumulativă în Prahova. Sărăcia lor este generalizată la toate tipurile de resurse sau de capitaluri luate în considerare – educațional, material, de stare de sănătate și de vârstă de muncă. Ca gravitate, sărăcia structurală este cea mai apropiată de cea generalizată și constă în deficit accentuat de educație, infrastructură de locuire și populație în vârstă de muncă (dar cu situație relativ bună sub aspectul stării de sănătate). Dintre cele 11 comune ale acestei categorii, majoritatea sunt localizate tot în estul județului, la proximitatea cu Buzăul. Comunele tipice pentru sărăcia structurală sunt Lapoș, în zona central-estică a județului, Boldești-Grădiștea în sud-est și Poenarii-Burchii în sudul județului. O cercetare aprofundată pe acest tip de sărăcie la nivelul județului ar putea porni din aceste puncte. 83 Figura 17. Indicele dezvoltării umane (IDUL) pentru localitățile dezvoltate și sărace din județul Prahova IDUL-localităţi dezvoltate Tip de sărăcie Târgșoru Vechi 40 Sălcele 26 Cumulativă, Filipeștii de Padure 42 pe toate Călugăreni 28 criteriile Poiana Câmpina 42 Tătaru 29 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Valea Călugărească 42 Vadu Săpat 31 Brazi 43 Chiojdeanca 32 Bărcănești 44 Păcureţi 32 Sărăcie în Ariceștii Rahtivani 44 localităţi cu Gherghiţa 33 Comune populaţie Florești 44 relativ Olari 33 44 îmbătrânită Lipănești Balta Doamnei 34 Măgurele 45 Predeal-Sărari 34 Bucov 46 Baba Ana 35 Bănești 47 Sărăcie în șotrile 35 localităţi cu Cornu 49 pop. tânără Podenii Noi 37 Blejoi 50 Boldești-Grădiștea 29 Salcia 29 Urlați 43 Ariceștii Zeletin 30 Comarnic 44 Lapoș 30 Mizil 44 Colceag 31 Sărăcie Câmpina 47 Fulga 31 structurală Boldești-Scăeni 47 Gura Vadului 32 Breaza 47 Poienarii Burchii 34 Orașe Băicoi 48 Cosminele 35 Vălenii de Munte 48 Provița de Sus 35 Ploiești 49 Tinosu 37 Plopeni 50 Azuga 51 Bușteni 52 Sinaia 52 Sursa: Planșă proprie *Notă: Denumirile marcate cu bold identifică localitățile tipice în cadrul categoriei de dezvoltare-sărăcie. Acestea sunt localitățile la nivelul cărora se regăsesc cel mai bine caracteristicile definitorii pentru tipul de localitate în discuție. Comuna Sălciile, spre exemplu, este tipică pentru sărăcia cumulativă, pe toate cele patru criterii folosite pentru clasificare. 1 Cele opt comune sărace, cu populație îmbătrânită, sunt situate în apropiere de orașul Mizil (Baba Ana și Vadul Săpat) Profilul Polului de Creștere și de orașul Vălenii de Munte (Păcureți, Predeal-Sărari, Chiojdeanca) și în sudul județului. Cele două comune sărace, dar cu populație adultă tânără sunt Șotrile și Podenii Noi. În prima dintre acestea, ponderea populației de romi din total locuitori era de 16%, la data ultimului recensământ din 2011. Indicele de dezvoltare umană (IDUL) locală a fost calculat și la nivel de localitate – o analiză cu relevanță pentru satele din județ și din polul de creștere. Cele 98 de sate sărace din Prahova au localizare dispersată, fiind identificate în comune cu niveluri foarte diferite de dezvoltare/sărăcie. Numai șase dintre cele 98 de sate sunt caracterizate prin sărăcie cumulativă pe educație, ocupare, locuire, vârstă de muncă și mobilitate (Valea Unghiului, Trestienii de Jos, trestienii de Sus, Lutu Roșu, Malu Roșu, Nucet). Restul sunt sărace prin modul de locuire, îmbătrânire sau deficit de capital uman. Politicile de reducere a sărăciei pot fi țintite mai bine dacă se are în vedere faptul că sărăcia comuitară nu este pur și simplu sărăcie, ci sărăcie legată fie de deficitul generalizat de resurse, fie de deficitul unor anumite resurse. I 84 De unde vin diferențele de dezvoltare locală La nivel național, conectivitatea urbană, în forma ei umană și de accesibilitate regională la orașe apropiate, constituie condiționări majore ale dezvoltării locale. Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) tinde să fie cu atât mai mare cu cât localitatea de referință înregistrează un indice mai mare de conectivitate urbană (URBCONECT), are mai mulți oameni care lucrează ca navetiști în afara localității, raportați la mia de locuitori (NAVETISTI) și un număr mai mare de persoane mutate în localitate după 1990 (IMIGRANțI)5. La nivelul județului Prahova,6 conectivitatea urbană este de departe cel mai important predictor al dezvoltării, într-o măsură mult mai mare decât la nivel național. Comunele Blejoi, Bănești, Bucov și Cornu, spre exemplu, au conectivitate maximă prin accesibilitatea urbană și, pe cale de consecință, nivel foarte ridicat de dezvoltare umană (vedeți figura de mai jos). Figura 18. Legătura între dezvoltare locală și conectivitate urbană 55 Oraș Sinaia Păulești Oraș Bușteni Blejoi 50 Oraș Azuga Oraș Plopeni Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) Oraș Băicoi Corvu Oraș Valenii de Munte Ibănești Oraș Breaza 45 Măgurele Oraș Comarnic Valea Călugărască Florești Poiana Câmpina 40 Scorţeni 35 Proviţa de Sus 30 Tătaru Boldești Grădiș Călugăreni Sălciile IDUL 23.9+7.3* URBCONECT 25 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 Sursa: Planșă proprie Notă: Indicii de dezvoltare umană și de conectivitate urbană pentru localitățile din Prahova. Pentru a nu supraîncărca diagrama, nu au fost marcate toate numele pentru localitățile Prahovei. Creșterea cu o unitate pe scala conectivității urbane tinde să ducă, în medie, la un spor de dezvoltare a localității de 7 unități pe scala IDUL. Dacă se țin sub control și alți factori ai dezvoltării, precum cei din ecuația de regresie a dezvoltării pentru localitățile județului Prahova, coeficientul anterior menționat este mai mic, de aproximativ 6 unități. La polul opus, comunele cu conectivitate urbană foarte redusă – Sălciile, Tătaru, Călugăreni și Boldești-Grădiștea - au inclusiv un nivel maxim de sărăcie, în contextul județului. Ca și în întreaga Românie, orașele prahovene tind să aibă, sistematic, un nivel de dezvoltare mai mare decât comunele. Orașe precum Sinaia și Brează au un nivel de dezvoltare consistent mai mare decât ar fi de așteptat în baza conectivității lor urbane. Profilul turistic pe care îl au explică în bună măsură acest fapt. Localitățile prahovene dezvoltate tind, de asemenea, să aibă ponderi mai mari de populație imigrantă, sosită din alte localități, după 1990. În acest caz este vorba de o relație cu dublu sens. Pe de o parte, dezvoltarea localității atrage după sine un număr mai mare de imigranți și, pe de altă parte, structura educațională, de vârstă și profesională a imigranților constituie prin ea însăși un factor de dezvoltare locală. 5 Modelul de regresie liniară multiplă care susține afirmațiile din paragraf este: IDUL2011=13.85+1.29*URBCONECT+3.44*NAVETIșTI+ 0.84*IMIGRANțI+8.93 *URBAN, R2=0.43. Pentru modul de calcul URBCONECT, a se vedea (Ionescu-Heroiu, 2014a, anexa 13). Toți coeficienții de regresie sunt semnificativ mai mari decât zero. O localitate are un indice de conectivitate urbană cu atât mai ridicat cu cat este mai apropiată de un oraș mic, de 30-50 de mii de locuitori, mediu (50-100 mii locuitori), mare (100-200 mii locuitori) și mare (de peste 200 mii persoane). 6 IDUL2011=6.47+6.01*URBCONECT+1.58*NAVETIșTI+2.26*IMIGRANțI+10.18*URBAN, R2=0.64. Coeficientul pentru conectivitatea urbană este semnificativ statistitic pentru p=0.01. Coeficientul pentru NAVETIșTI nu este semnificativ sub aspect statistic, iar cel corespunzător IMIGRANțIlor este semnificativ la p=0.06. 85 Implicațiile practice ale acestor constatări legate de contextul cauzal al dezvoltării trimit la ideea că stimularea dezvoltării în județ și, implicit, reducerea sărăciei în anumite zone relativ izolate din județ, poate fi eficient făcută prin sporirea conectivității urbane și a capacității de atracție migratorie și de navetiști a localităților. Acestă legătură între dezvoltare locală și conectivitate urbană are o importanță deosebită în gestionarea și gândirea proiectelor la nivelul Polului de Creștere Ploiești. Practic, cu cât o localitate este mai bine conectată la Polul Ploiești, cu atât va fi mai dezvoltată. Acest lucru are implicații importante în ceea ce privește prioritizarea investiților la nivel regional, în special în infrastructura conectivă, ce permite creșterea rolului polarizator al Polului de Creștere Ploiești. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Navetismul spre Ploiești În seria orașelor de peste 200.000 de locuitori, Ploiești are cea mai mare capacitate de a atrage oameni care fac naveta pe teritoriul său pentru a munci (cu 215 navetiști la 1000 locuitori ai orașului). Modelul specific în acest caz este bazat pe atragerea de forță de muncă în special din interiorul județului Prahova (86% din totalul de navetiști care lucrează în Ploiești, la nivelul anului de recensământ 2011). Pentru municipiul Ploiești, acest model de conectivitate umană rezultă foarte probabil din două categorii de condiționări. În primul rând, este vorba de densitatea mare a drumurilor și, în genere, a căilor de comunicație care facilitează deplasarea cu costuri reduse spre Ploiești. În al doilea rând, ponderea redusă a celor care vin să lucreze aici din afara județului Prahova este mică datorită localizării zonei prahovene între București și Brașov, două centre urbane de mare capacitate de atracție a forței de muncă. Forța de muncă din sudul Munteniei și dinspre o parte a Olteniei se îndreaptă către București, iar sudul Transilvaniei și parte din nordul Munteniei se îndreaptă spre Brașov. În acest fel, bazinul de recrutare a forței de muncă formată din navetiști este în mare limitat în cazul Ploieștiului la spațiul intrajudețean. Tabel 4. Capacitatea de atracție a navetiștilor pentru muncă la nivelul orașelor de peste 200 mii de locuitori PLOIEșTI CONSTANțA TIMIșOARA BRAșOV CLUJ IAșI CRAIOVA GALAțI BUCUREșTI navetiști care lucrează în 215 133 133 131 125 110 76 62 82 localitate, la 1000 locuitori % navetiști din alte județe 14 20 27 29 27 18 28 29 100 decât cel de apartenență Sursa: INS. Calcule proprii Banda circulară din jurul Ploieștiului dinspre care se face cel mai intens navetism către acest oraș, se suprapune în bună măsură cu banda celor mai dezvoltate comune apropiate de acest centru. Comunele Blejoi, Berceni, Târgșoru Vechi, Plopu, Păulești, Bucov, Valea Călugărească, Bărcănești, Ariceștii Rahtivani, Albești-Paleologu au cele mai ridicate rate de navetism spre Ploiești, de peste 140. Practic, aproape tot județul Prahova respiră economic prin activitatea de la Ploiești a forței de muncă. Excepția este dată de grupul de localități din nord-vestul județului, care gravitează mai mult în jurul stațiunilor turistice de pe valea Prahovei. 1 Profilul Polului de Creștere I 86 Harta 22. Ratele de navetism către Ploiești dinspre localitățile prahovene (număr de navetiști la 1000 locuitori) Sursa: Planșă proprie, date INS Imigrarea (sosiri în localitate, cu schimbarea reședinței) Atracția migratorie a municipiului Ploiești este foarte mare (97 sosiți la 1000 de locuitori) comparativ cu nivelurile înregistrate pentru alte orașe de peste 200.000 de locuitori din România. Situația acestui pol de creștere (vedeți tabelul de mai jos) este, pentru imigrare, similară cu cea foarte bună înregistrată și pentru navetismul de sosire (cei care vin ca navetiști să lucreze în Ploiești). Tabel 5. Persoane care și-au stabilit domiciliul în orașe mari în perioada 2010-2011 PLOIEșTI CONSTANțA TIMIșOARA BRAșOV CLUJ IAșI CRAIOVA GALAțI BUCUREșTI sosiți, cu domiciliul în oraș la 97 82 67 91 67 89 62 70 19 1000 locuitori % sosiți în oraș din afara 59,6 54,8 37,1 62,9 34,4 48,0 63,2 74,6 0 județului în care se află orașul Sursa: INS. Calcule proprii 87 Harta 23. Rate de imigrare din localitățile prahovene în Ploiești după anul 2000 (număr imigranți la 1000 locuitori) Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Sursa: Planșă proprie, date INS La momentul recensământului din 2011, persoanele care și-au stabilit reședința în orașul Ploiești (imigranți) în perioada 1 2000-2011, reprezintă 97% din 1000 locuitori (populația stabilă) a acestui oraș. Din cei 20.428 imigranți în Ploiești, 59.6% provin din localități aflate în afara județului Prahova. Profilul Polului de Creștere Imigrarea către Ploiești de pe întinderea județului Prahova se face mai ales din comunele mai puțin dezvoltate, relativ depărtate de Ploiești și care trimit navetiști mulți pentru a munci în acest oraș. Distanța față de orașul-reședință de județ contează mai puțin decât nivelul de dezvoltare și stocul de navetiști care pleacă din localități pentru muncă la Ploiești7. Prin imigrare se realizează conectarea municipiului Ploiești în special cu localitățile din partea sudică și central-estică a județului Prahova (vedeți figura de mai jos). Localitățile cu rate mari de plecare pentru locuire în Ploiești sunt Urlați și Băltești din apropierea municipiului, dar și mai depărtatele Apostolache, Ciorani, Ariceștii Zeletin, Chiojdeanca și Tătaru. 7 IMIGRANTI la Ploiești =2.6+ 0.06*DISTANTA până la Ploiești+ 0.56*NAVETISTI din localitate la Ploiești + -0.08*IDUL pentru localitatea de origine a plecărilor la Ploiești, R2=0.55. Primul și ultimul coeficient din ecuație sunt semnificativ diferiți de 0 pentru p=0.01. (Specificarea nivelului de I semnificație este relativ convențională pentru că în analiză sunt incluse 84 din cele 90 de comune ale județului.) 88 Efecte de dezvoltare ale rețelelor de mobilitate teritorială Comunele din Județul Prahova tind să fie cu atât mai dezvoltate cu cât plecările pentru muncă prin navetă se fac mai mult în localități mai dezvoltate8. Relația este valabilă și la nivel național, pe toate comunele. Altfel spus, contează, pentru dezvoltarea localității de origine, nu numai naveta în sine, plecarea pentru muncă, ci și nivelul de dezvoltare al localității în care oamenii merg să muncească. Deși la un nivel mai redus, relația se regăsește și pentru navetismul din orașe, atât în Prahova cât și pe total orașe ale României. Implicația practică a acestei serii de constatări trimite la idea că facilitarea navetismului pentru muncă este benefică localităților de origine a navetismului, mai ales în cazul celor orientate spre destinațiile cu nivel ridicat de dezvoltare. În speță, facilitarea navetismului prahovenilor spre Ploiești și zona metropolitană a acestui oraș, București și orașele turistice de pe Valea Prahovei poate contribui la dezvoltarea localităților prahovene. Tabel 6. Numărul de navetiști din județul Prahova în funcție de principalele localități de destinație navetiști navetiști IDUL 2011 sosiți din IDUL 2011 sosiți din jud. jud. Prahova Prahova Municipiul PLOIEșTI 49 38835 Municipiul CâMPINA 47 8845 PăULEșTI 51 2248 Oraș SINAIA 52 2681 Oraș PLOPENI 50 1991 Oraș BUșTENI 52 1008 Oraș BăICOI 48 1754 Oraș BREAZA 47 931 Oraș BOLDEșTI-SCăENI 47 1754 FLOREșTI 44 1494 Municipiul BUCUREșTI 50 19141 BLEJOI 50 1286 Oraș OTOPENI 59 1133 BRAZI 43 3669 Municipiul BRAșOV 52 960 Oraș VăLENII DE MUNTE 48 2798 Oraș MIZIL 44 1633 Oraș URLAțI 43 1508 Sursa: INS. Calcule proprii Notă: Din cei aproximativ 114.000 de prahoveni care pleacă la lucru în alte localități din țară, specificate în datele recensământului din 2011, aproximativ 82% pleacă spre cele 18 localități menționate în acest tabel Importanța triunghiului de dezvoltare Ploiești - București - orașe turistice de pe Valea Prahovei pentru dezvoltarea prahoveană apare cu claritate și din simpla cartografiere a fluxurilor de navetă și migrație de după 1999 din localitățile prahovene (vedeți hărțile 24 și 25). În timp, fluxurile de navetă pentru muncă dinspre Ploiești către București generează contrafluxuri rezidențiale de la București la Ploiești. Procesele sunt similare și pe celelalte două axe ale triunghiului de conectivitate umană menționate anterior: fluxului de navetă dinspre orașe turistice de pe Valea Prahovei către București îi corespunde contrafluxul de migrație de la București spre Valea Prahovei, iar migrația dinspre Ploiești spre Sinaia-Bușteni este contraflux pentru navetismul din zona orașelor turistice spre Ploiești. În fapt, asocierile între navetism și circulație migratorie rezidențială sunt complexe, cu interacțiuni multiple asupra cărora nu este cazul să insistăm în acest cadru. Ceea ce contează este evidențierea ideii că efectele de dezvoltare locală nu sunt al unuia sau altuia dintre orașele menționate în analiză, ci ale unei rețele urbane trans-județene. Desigur, rețelele urbane care duc la dezvoltare nu pot fi create peste noapte. Ele sunt efecte ale unor procese cumulative, pe termen lung. În linia politicilor de dezvoltare locală-regională pot fi avute în vedere și acțiuni de dezvoltare a activităților rural-neagricole care pot avea funcție de substitut pentru rețele urbane constituite. Similar, conectivitatea între localități, dată de proximitatea lor spațială, poate fi amplificată prin dezvoltarea unor rețele de transport eficiente. 8 PRAHOVA rurală: IDUL_orig=53.53 +*0.024 * IDUL_dest– 5.138*ln (DISTANTA oraș_apropiat de 200+mii loc), R2=0.34. Coeficienții marcați prin umbrire sunt semnificativ diferiți de zero pentru p=0.05. N=4009 fluxuri de navetism între comunele din județ și destinațiile de navetă, indiferent în ce județ ar fi situate. Pentru orașele din Prahova coeficienții de regresie au același sens ca și pentru rural, dar nu sunt semnificativ diferiți de zero. Deoarece analiza este făcută pe toate cele 1500 fluxuri de navetă care pleacă din orașele prahovene, nivelul de semnificație este oricum convențional . Sensul relațiilor este de luat în considerare. Total comune din România: IDUL_orig=45.18 +0.033 * IDUL_dest– 2.55*ln(DISTANTAoraș_ apropiat de 200+mii loc), R¬¬2=0.09, N=72758 fluxuri origine-destinaţie navetă. 89 Harta 24. Principalale fluxuri de navetă interurbană pentru orașele din Prahova Notă: Exemplu de mod de citire: principalele deplasări cu naveta în interes de muncă dinspre Câmpina au ca destinație municipiile Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Ploiești și București. Harta 25. Principalele fluxuri de migrație pe durata vieții din orașele prahovene după 1999 Notă: Exemplu de mod de citire: principalele orașe dinspre care au venit imigranți la Câmpina după 1999 sunt Ploiești și București. 1 Profilul Polului de Creștere I Sursa: Planșe proprii 90 1.1.6. Concluzii. disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Poziționare în teritoriul național Municipiul Ploiești rămâne una dintre cele mai importante aglomerări urbane din România și cea mai mare din regiunea Sud-Muntenia, care joacă un rol esențial în dezvoltarea țării în ansamblul său, motiv pentru care a obținut statutul de pol urban de creștere în anul 2008. Municipiul este parte integrantă a unui sistem urban cu o populație de peste 4 milioane de locuitori și care generează, împreună cu municipiile București și Târgoviște, circa 50% din venitul firmelor și face parte din Axa de dezvoltare Brașov- Ploiești-București-Giurgiu, cel mai important coridor de transport și de dezvoltare al României. Aceste fenomene de aglomerare generează premizele pentru continuarea dezvoltării Polului de Creștere. Proximitatea față de capitală în cazul Ploieștiului are efecte antagonice: pe de o parte, competiția inegală dintre cele două orașe a limitat resursele de dezvoltare și aria de polarizare a Ploieștiului, pe de altă parte, acesta a devenit, mai ales în ultimii ani, un hub economic și logistic pentru relocarea activităților. Harta 26. Poziționarea în teritoriul național 91 Zonificarea teritoriului Polul de Creștere Ploiești cuprinde localități cu profil funcțional diferit (complex, industrial, agricol etc.), dar complementar. Acesta este amplasat într-o zonă de câmpie, cu condiții pedo-climatice favorabile agriculturii, mai ales viticulturii și pomiculturii, activități tradiționale zonei. Prin urmare, din perspectiva modului de utilizare a terenurilor, suprafețele Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu agricole ocupă 65% din teritoriul polului de creștere. Cu toate acestea, ultimii ani au marcat o tendință de creștere a gradului de ocupare a terenurilor cu construcții (rezidențiale, industriale, căi de comunicații etc.) în defavoarea suprafețelor agricole, mai ales în zona periurbană, deși dinamica imobiliară și demografică a Ploieștiului a fost mult inferioară altor poli de creștere din România. De asemenea, zona se confruntă cu un deficit de suprafețe împădurite, mai ales în partea de sud a acesteia. Din perspectiva zonificării suprafeței intravilane, se remarcă în municipiul Ploiești existența unei zone centrale, care concentrează majoritatea serviciilor publice de interes general și a punctelor de atracție, înconjurată de cartiere rezidențiale dezvoltate radial, alcătuite fie din locuințe individuale, fie din ansambluri de locuințe colective (blocuri), ridicate mai ales în perioada comunistă. Ambele tipuri de zone rezidențiale se confruntă cu probleme specifice, care influențează negativ calitatea locuirii și a spațiilor publice. În plus, multe dintre clădirile publice și de locuit prezintă risc seismic și necesită măsuri majore de consolidare, zona Ploiești fiind printre cele mai afectate în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată. Zonele industriale ale municipiului ocupă suprafețe extinse, fiind alcătuite din platformele ridicate în perioada interbelică și în cea comunistă, unele situate chiar în zone semicentrale, astăzi abandonate total sau parțial (situri de tip brownfield sau zone industriale dezafectate) și din noile parcuri industriale, amplasate în zonele periferice, care au cunoscut o dezvoltare accentuată în ultimii ani, aici fiind localizate majoritatea investițiilor de calibru atrase de municipiu. La acestea se adaugă marile centre comerciale, dezvoltate tot în zone periferice, uneori și prin reconversia unor foste situri industriale. Spațiile verzi, de agrement și sportive ocupă o suprafață restrânsă la nivelul polului de creștere, în comparație cu zonele rezidențiale și cele industriale, aceasta fiind una dintre problemele majore ale comunității, mai ales în condițiile existenței unor presiuni antropice majore asupra mediului înconjurător, a valorilor ridicate de trafic și a amplasării municipiului într-o zonă de câmpie, lipsită de zone naturale extinse. 1 Profilul Polului de Creștere I 92 Harta 27. Zonificarea teritoriului 93 Dinamica demografică și migrația forței de muncă Ultimele două decenii au marcat o tendință de scădere accentuată a populației, mai pronunțată ca în cazul celorlalți poli de creștere. Cauzele rezidă în intensitatea ridicată a migrației interne, mai ales către capitală, a migrației externe (mai ales a populației tinere, înalt calificate), dar și a sporului natural negativ. În pofida scăderii demografice, localitățile din zona periurbană a municipiului au beneficiat de un fenomen de suburbanizare, care a condus la apariția de noi zone Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu rezidențiale, cu o calitate sporită a locuirii, și la relocarea unor activități economice, ca urmare a presiunilor imobiliare, de mediu, urbanistice din nucleul urban. Acest fenomen a avut un efect pozitiv asupra localităților în cauză, care înregistrează un indice de dezvoltare urbană mai ridicat decât al localităților mai îndepărtate din municipiu. Din perspectiva indicelui de dezvoltare umană, municipiul Ploiești ocupă o poziție superioară în cadrul ierarhiei naționale de așezări urbane, care îl poziționează însă în urma multor poli de creștere, decalajul de dezvoltare față de aceștia adâncindu-se în ultimul deceniu. La nivel local există disparități majore de dezvoltare între municipiul Ploiești și celelalte localități, dar și între cartierele orașului, existând comunități defavorizate din perspectiva accesului la piața muncii, la locuire și la servicii de interes general, care necesită investiții integrate, sub coordonarea comunității locale. Populația aptă de muncă continuă să reprezinte circa 2/3 din populația Polului de Creștere Ploiești, însă tendința de îmbătrânire a forței de muncă locale este tot mai accentuată, o contribuție importantă în acest sens având-o și fenomenul migrației interne și externe. Același implicații le regăsim și în ceea ce privește structura populației după nivelul de instruire, fenomenul de brain-drain (de migrare a personalului înalt calificat) conducând la o pondere mai redusă a absolvenților de studii superioare în comparație cu alți poli de creștere. Acest cerc vicios reprezintă un dezavantaj pentru Polul de Creștere Ploiești în competiția pentru atragerea necesarului de forță de muncă cu studii medii pentru industrie și servicii. Dintre toți polii de creștere din România, municipiul Ploiești are cea mai mare capacitate de atragere a forței de muncă din zonele înconjurătoare, influențată de buna conectivitate a orașului, dar și de amplasarea acestuia într-o zonă cu o densitate ridicată și cu o pondere încă însemnată a populației rurale cu oportunități limitate de ocupare în localitățile de reședință. Valorificarea acestui avantaj competitiv prin stimularea acestor fluxuri de navetiști (de ex. prin investițiile în infrastructura și serviciile de transport) va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării Polului de Creștere. 1 Profilul Polului de Creștere I 94 Harta 28. Dinamica demografică și migrația forței de muncă 95 Anexa 1.1 Lista PUZ-uri Ploiești 2007 – 2014 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 2007 1. Persoană fizică Alexandru Depărăţeanu Nr. 12, Construire locuinţă S+P+1 Societate 2. Anton Pann Nr. 4 Construire imobil locuinţe în regim de 2S+P+M+6E comercială Repoziționarea traseului Autostrăzii București-Brașov și reducerea Societate Modificare PUZ Parc Ind. 3. zonei de protecție de la 100 m la 50 m din ax, zona dintre DN 72 comercială Ploiești și drumul de exploatare spre poligonul de tir Ploiești Schimbare de destinaţie din zonă verde (parc) în zonă de locuinţe 4. Persoană fizică Căliman Nr. 88 cu regim mic de inălţime Societate Modificare, pr. autorizat și mărirea regim de inălţime de la S+P+8 5. Carpenului Nr. 4 comercială în S+P+10 6. Persoană fizică Centura De Est, Nr. 283 Construire locuinţă P+M 7. Persoană fizică Crișan Nr. 9 Zona cuprinsă între Str. Crișan și Str. Milescu Drum Exploatare 8. Persoană fizică Construire hală metalică-confecţii tâmplărie PVC T21,A301/125 9. Persoană fizică Eroilor Nr. 19 Construire locuinţă P+1 Ministerul 10. Găgeni Nr. 102 Construire Spital Judeţean de Urgenţe Sănătăţii Societate Construire sediu firmă, garaje auto, magazii, copertine auto și 11. Gh. Gr. Cantacuzino Nr. 340A comercială bransamente utilităţi Societate 12. Gheorghe Doja Nr. 166 Ansamblu multifuncțional în zona mixtă comercială Societate Intersecția Sos. Vestului cu 13. Construire imobil multifuncțional D+P+M+3 comercială Str. Mărășești Modificare indicatori urbanistici (CUT) pt construire imobil 14. Persoană fizică Ion Maiorescu Nr. 1 4S+P+11 Societate 15. Lucernei Nr. 1 Construire Ansamblu rezidențial ''Flowers Valey'' comercială Societate 16. Mihai Bravu Nr. 250F Ridicarea restrictiilor de construire pentru sediu firmă comercială Ridicarea restricţiilor și corelarea reglementarilor zonei pentru 17. Persoană fizică Mos Ion Roata Nr. 19A și 19B construire bloc locuinţe S+P+3 Societate 18. Naţiunii Nr. 4 Construire clădire birouri S+P+6 comercială 19. Persoană fizică Nicolae Titulescu Nr. 66 Construire locuinţă P+M Administratia 1 20. serviciilor sociale comunitare Petrolului Nr. 8A Amenajare centru social de urgenţă 21. Persoană fizică Plaiesilor Nr. 32 Modificare inălţime imprejmuire autorizata cu AC 98/2002 Profilul Polului de Creștere 22. Persoană fizică Republicii Nr. 152 Construire hotel S+P+4 Schimbare destinaţie teren din zonă reţele tehnico-edilitare în 23. Persoană fizică Republicii Nr. 224 zonă locuinţe medii Societate Construire bloc apartamente S+D+P+4+M în zonă protejata cu val. 24. Romană Nr. 41 comercială arhitecturală Schimb. destin. zonă din Instituţii și servicii în zonă de locuinţe și 25. Persoană fizică Rozelor Nr. 2 funcţiuni complementare (construire loc cu garaj la subsol) Modif. funcţiune -loc cu regim mixt de inălţime și instituţii și 26. Persoană fizică Spătar Milescu, 8B,8C servicii complementare, imobil locuinţe colective 27. Persoană fizică Spicului Nr. 16 Construire locuinţă S+P+M I 96 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Societate 28. Ștefan Cel Mare Nr. 8 Ridicarea interdicţiilor temporare de construire comercială Societate Zona cuprinsă de DN 1B, Ștrandul PECO și benzinaria Petrom 29. Ștrandului Nr. 61A, T10, P102 comercială OMV Societate Titan, Tarla 21A 301/10, 30. Construire depozit desfacere marfuri nealimentare comercială 301/11 Societate 31. Tudor Vladimirescu Nr. 79 Modificare ind.urb. în vederea construirii de loc. colective comercială 32. Persoană fizică Vasile Lupu Nr. 73 Modificare funcţiune pentru extindere și supraetajare locuinţă 33. Persoană fizică Vioarei Nr. 44 Mansardare locuinţă existentă 34. Persoană fizică Vlad ţepes Nr. 21A Construire clădire birouri P+2 Societate 35. Vornicei Fn Construire locuinţe colective S+P+4 -S+P+12 comercială 2008 Integrare în sit urban protejat și modificare coef urb pt constr 36. Persoană fizică Anul 1907 Nr. 2 clădire birouri 3S+P+3E+M 37. Persoană fizică Vlad ţepes Nr. 21 Construire clădire birouri P+3E 38. Persoană fizică Aprodul Purice Nr. 44 Modificare ind urb pentru construire locuinţă în regim P+4E Modificare ind urb în vederea constr de loc colective D+P+4E+M 39. Persoană fizică Bobâlna Nr. 139 parţial Societate Modificare ind urb în vederea construirii de locuinţe colective- 40. București Nr. 39B comercială ansamblu de locuinţe 2S+P+11E+12, 13 r Modificare ind urb în vederea constr unui complex de locuinţe Societate București T38, P566, 559, 41. (S+P+4E), birouri (S+P+14E), amenaj incintă, brans util, imprejm comercială 558/1 teren Societate Modificare ind urb pt constr imobil loc S+P+5E cu o zonă de 42. Carol Davila Nr. 24 comercială S+P+2E Modificare indic urb în vederea constr unui imobil de apartamente 43. Persoană fizică Clementei Nr. 44 S+P+4-5E Schimb dest teren-amenaj zonă rezid (ANL) și zonă instituţii și 44. CLM Ploiești Cosminele Nr. 11A servicii de interes general Modificare ind urb în vederea desf, constr C1 și constr sediu firmă, 45. Persoană fizică Prof. I. Th. grigore Nr. 9 în regim de S(parcaje)+P+2E Rid rest constr pană la elab doc de urb și Modificare ind urb în Societate vederea constr unui service auto, depozit piese auto, sediu birouri și 46. Drumul Serii Nr. 58 comercială grup sanit, vestiare, cabina poarta, imprejm, alei pietonale, carosabile, parcare Modificare ind urb. în vederea constr de loc colective -constr 47. Persoană fizică Elena Doamna Nr. 44 locuinţă colectiva cu regim mediu de inălţime D+P+3E Modif. ind. urb. în vederea constr de loc colective cu regim mediu 48. Persoană fizică Enăchiţă Văcărescu Nr. 76 de inălţime Societate 49. Frăţiei Nr. 1 Modif. ind. urb. în vederea extinderii constr. cu ascensor comercială Societate 50. Găgeni Nr. 109 Modif. ind. urb. pt. constr. bloc loc S+P+6-10E+Etaj tehnic comercială Societate Modif. ind. urb. și schimb destinaţie funct. din zonă industrie 51. Găgeni Nr. 88A comercială nepoluantă în zonă industrie nepoluantă, comerţ, locuinţe Societate Modif. proiect autorizat prin AC Nr. 704/11,08,2005-hala service 52. Gh. Gr. Cantacuzino Nr. 131 comercială auto, magazie, în regim S+P+1E Societate 53. I. L. Caragiale Nr. 16 Constr sediu birouri S+P+2-5 comercială Societate 54. Văleni Nr. 72 Modif. ind. urb. în vederea constr. unei clădiri de birouri S+D+P+6E comercială Biserica crestina Modif. ind. urb. pt. constr. Centru crestin baptist ELIM-sediu 55. Libertăţii Nr. 10A baptista administrativ Modificare ind urb în vederea constr de loc colective 56. Persoană fizică Veronicla Micle Nr. 23 D+P+4E+Mparţial 97 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Societate Constr spălătorie auto și anexe (parter), imprejmuire, brans, alei 57. Mărășești Nr. 35 comercială carosabile și pietonale Ridic restr de constr pana la elab PUD/PUZ și modif indic urban 58. Persoană fizică Mărășești Nr. 61 în vederea desf unui corp C1, extinderii și supraetajarii corp C2, construire spalatorie auto Schimb destin funct teren din zonă culturi agricole și reţele Societate Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 59. Mihai Bravu T20, P A293/31 tehnico-edil în zonă unităţi inds și de depozitare pt constr 10 hale comercială inds Societate 60. Moș Ion Roată Nr. 22-24 Modificare ind urb în vederea constr de loc colective și birouri comercială Societate Modificare ind urb în vederea constr unei cladiri de birouri 61. Negru Vodă Nr. 42 și 42A comercială P+2E+3R Societate 62. Nordului Nr. 1 Extind Complex Com Nord -etapa II-spații cazare S+P+M+9E comercială Societate Ridic restr constr, constr spalatorie auto, magazin alimentar și 63. Podul Înalt Nr. 9-11 comercială piese auto, cafenea, fast-food, moderniz stație distrib carburant Modificare ind urb în vederea construirii unui sediu de firmă în 64. Persoană fizică Radu Stanian Nr. 4 regim S+P+2E+M Modificare ind urb (CUT și regim de inălţime ) în vederea constr 65. Persoană fizică Rodica Nr. 3 unui bloc loc S+P+3E+M Societate Schimbare destin funct din unităţi industr în locuinţe, instituţii și 66. Rudului Nr. 262 comercială servicii publice, unităţi depozitare, spații verzi Societate Modificare ind urb (POT,CUT) aprobaţi prin HCL Ploiești Nr. 67. Ștrandului Nr. 150 comercială 191/2007 pt supraetajare showroom. Societate Schimb funcţiune pt constr hala, sp administr, anexa, brans util, 68. Ștrandului Nr. 160 comercială imprej, parcaje, alei pietonale Ridic restr temp de constr în vederea amplas unui sediu de birouri 69. Persoană fizică Ștrandului Nr. 190 și depozit mater de constr Societate 70. Ștrandului Nr. 61 Extind constr P și P+4E, ext etaj 3 și 4, inchid terasa, imprejm comercială Schimbare parţiala funct urbanistica din zonă exclusiv agrement Societate 71. Ștrandului Nr. 70 în zonă industrie nepoluantă în vederea construirii unei hale de comercială producţie și a unui sediu administrativ Societate Ștrandului Rid restr constr, modificare functiuni și indicatori urb în vederea 72. comercială T13,PA186/118,119,119/1,120 constr unui show-room auto și service Schimb dest teren din zonă inds în zonă pt instituţii și servicii pt Societate Târgoviște KM 8-INCINTA constr hotel, fabrica de mancare, pavilion expozitional cu spații 73. comercială Ploiești INDUSTRIAL PARC interioare și exter, teren de tenis și minifotbal, accese, parcari, brans.util Modificare ind urb (CUT) și schimbare funct urbanistica din zonă Societate 74. TârgovișteI Nr. 11 inds și instituţii și servicii publice în zonă locuinţe și servicii pt comercială constr ansamblu rez AZUR ( loc, sedii birouri,centru afaceri ) Modificare ind urb în vederea construirii de locuinţe colective -bloc 75. Persoană fizică Victoriei Nr. 15 de locuinţe cu birouri la parter D+P+3E 1 76. CLM Ploiești STR Mărășești 2009 Profilul Polului de Creștere Modificare ind urb -zona M Bravu 1 (stabil regim de înaltime și 77. Persoană fizică Alexandru Vlahuţă Nr. 6 retrag minima oblig fata de aliniament strazii) Societate Modificare ind urb(POT,CUT) pt extind,mansardare,recomp,mod pr 78. Avram Iancu Nr. 4 comercială aut AC527/2007la Centrul de dializa și nefrologie Societate Modificare ind urb pt constr centru multifunct,farmacie,cab med 79. Buna Vestire Nr. 18-20 comercială și birouri Societate 80. Centura de Est Nr. 48 Modificare ind urb zona Centura de Est Nr. 48 comercială Societate 81. Centura de Vest Nr. 23 Modificare ind urb pt dezvolt baza de producţie comercială Societate 82. Corlăţeşti Nr. 15A Schimb dest funct a unui teren pt modern și extind abator I comercială 98 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Mod PUZ schimb dest teren-amenaj zonă rez (ANL) și zonă 83. CLM Ploiești Cosminelor Nr. 11A instituţii și servicii de interes gen (cf Aviz MApN) Societate 84. Dimitrie Cantemir Nr. 1A Modificare ind urb și regim de înalt pt constr bloc loc comercială Societate 85. Ecaterina Teodoroiu Nr. 14 Modificare ind urb în vederea constr unui bloc de loc S+P+5-6 comercială Societate Modificare ind urb pt constr bloc loc S+P+6-10+Etaj tehnic cu 86. Găgeni Nr. 109 comercială spații pentru birouri la parter (var cu etaj 10 duplex) Societate Grădinari Nr. 42 React PUD supermarket ''PLUS''(aviz CTATU nr. 325/22,09,2005) 87. comercială (fost M. Bravu 202) pt modificare retrag front princ la str Mihai Bravu Societate Modificare PUZ B-dul Independentei aprobat prin HCL nr. 88. Independenţei Nr. 23Bis, 25 comercială 45/2005 prin modificare ind urb (POT,CUT,regim inălţime) Societate Modificare ind urb și schimb funct urb din zona inds în zona de loc 89. Industriei Nr. 36 comercială și serv pt constr ansamblu rez Schimb funct din zona cu dest spec în zona rez și modificare ind 90. Persoană fizică Intrarea Gaterului Nr. 54 urb în vederea constr de loc colective,cu reg mediu de inălţime și dotari compl, imprej, alei, parcaje, brans, platf gosp Rid rest constr și mod ind urb pt constr unei cladiri D+P+2-3-4 pt 91. Persoană fizică Mărășești Nr. 118 locuinţe Mod ind urb stab prin HCL nr. 217/2007, ptconstr loc 92. Persoană fizică Mărășești Nr. 171 C3,renov,mansardare C2 Societate Studiu de imbunat a circul în inters Mărășești-Eroilor-Torcatori și 93. Mărășești Nr. 185 comercială mod ind urb în zona studiata Modificare ind urb(CUT și regim de inălţime) pt constr bloc loc 94. Persoană fizică Mihai Eminescu Nr. 9 2S+P+3+M(duplex) 95. Persoană fizică Nicopole Nr. 66 Modificare ind urb (POT,CUT,aliniament) pe constr loc Societate 96. Paris Nr. 6 Ridic restr constr și modificare ind urb (POT,CUT) comercială Schimb zona funct din zona unităţi ind în zona serv de inter gen Societate 97. Poligonului Nr. 1 pt const berarie (P+1),grup sanitar,rec inter depozit și schimb de comercială dest din depozit în restaurant Societate Schimb dest funct din zona inds nepoluantă în zona rez cu func t 98. Republicii Nr. 146-150 comercială complexe Societate Schimb dest din zona parţial de protecţie sanitara și unităţi inds 99. Republicii Nr. 170 comercială nepoluantă în zona dest loc (var 2) Schimb funct urb din zona protecţie reţele tehnico-edil în zona loc 100. Persoană fizică Republicii Nr. 194 cu regim mic de inălţime și rid restr constr Modificare ind urb și retrag fata de ax B-dul Republicii pt 101. Persoană fizică Republicii Nr. 214 amplasare imobil loc colective S+P+3+4retras, piscina,garaje 102. Persoană fizică Roșiori Nr. 46 Modificare ind urb în ved constr de bloc de loc Societate Rid restr constr și mod ind urb (stab prin HCL 14/31,01,2008) pt 103. ștefan Cel Mare Nr. 8 comercială consol, rest, ream, mansard (birouri), constr exist S+P+3+2M Schimb dest din zonă de prot reţele tehnico-edilitara în zonă 104. Persoană fizică T 2, P 4/1, L 1,2,3,4 locuinţe și instituții și servicii Societate 105. T 62,P A 775/1-15DN72 Ext intravil pt unităţi ind și depozite comercială Tarla 44, Cartier Mitică 106. CLM Ploiești Dezmembrare tarla 44 și parcelare teren Apostol'' 107. Persoană fizică TRIBUNEI Nr. 6 Ridic restr constr, modificare ind urb în zonă studiată 108. CLM Ploiești Zona Gării de Vest artera de legatură Sud - Vest 2010 Ridic rest constr pana la elab pud/puz , modificare CUT și 109. Persoană fizică Andrei Muresanu Nr. 37 modificare retrag minima oblig fata de axul Str. A.Muresanu DN 72, Ploiești-Târgoviște Societate Schimb dest din zonă Instituţii și servicii în zonă mixtă Instituţii și 110. KM 8, INCINTA B PARC INDS comercială servicii/Industrie nepoluantă Ploiești Societate 111. Drumul Serii Nr. 88 Schimb zonă funct din zonă locuinţe în zonă de instituţii și servicii comercială 99 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Societate 112. Găgeni Nr. 3 Constr. imobil de loc. colective și spații comerc. S+P+4E+5r comercială Ridic restr de constr și schimb destinaţie din parcări orășenesti în 113. Persoană fizică Gh. Gr. Cantacuzino Nr. 100 zonă mixtă: instituţii, servicii și locuinţe Societate 114. Gh. Gr. Cantacuzino Nr. 124 Rid. restr. parţială de constr. și schimbare funcţiune comercială Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu Schimb destinaţie teren cu funcţiunea reţele tehnico-edilitare în 115. Persoană fizică Industriei Nr. 1D zonă de instituţii și servicii, în vederea construirii unui spaţiu de expunere auto, împrejmuire, utilitare 116. CLM Ploiești Intravilan Mun. Ploiești cartier Mitică Apostol Societate Schimb destinaţie teren din zonă culturi agricole și reţele tehnico- 117. Mihai Bravu Nr. 343 comercială edilitare în zonă unităţi industriale, de depozitare și servicii -ID-S Schimb destinaţie teren cu funcţiunea reţele tehnico-edilitare în 118. Persoană fizică Moara Nouă Nr. 6, PA 412/1 zonă de locuinţe în vederea construirii unei locuinţe P+1, anexe, împrejmuire, utilităţi Str. Mareșal Averescu zona Consolid, mansard și extind sala sport Olimpia și amen aj pista de 119. ADP Ploiești Parc Sala Sporturilor Olimpia alergari amatori în parcul Tineretului Ploiești Schimbare parţială destinatie urbanistică din zonă construcţii 120. Persoană fizică Pictor Rosenthal Nr. 63 aferente lucrărilor tehnico-edilitare și culturi agricole în zonă rezidențială Rid restr de constr și schimb dest funct din zonă mixtă Is/Im, în Societate 121. Republicii Nr. 138 zonă pt instituţii și servicii în ved constr unui ansamblu comercial, comercială Hipermarket și Galerii Comerciale Supraetaj hotel cu un nivel mansardat și retras pt funcţiunea de 122. Persoană fizică Republicii Nr. 152K sala de conferinta necesara unui hotel de 4 stele Societate 123. Str. Târgoviștei Nr. 2 Schimb dest din zonă inds în Comerţ și servicii comercială 124. Persoană fizică Tazlău Nr. 39 Modif reglem urbanistice 2011 Schimb parţiala dest urbdin zonă căi comun în zonă loc și inst și 125. Persoană fizică Str. Dr. Bagdazar Nr. 4 serv, maj POT, Modificare limite laterale și posterioare Rid restr constr și schimb dest din zonă de instiututii și 126. Persoană fizică Str. Mărășești Nr. 274 servicii, constr compl,parc oraș în zonă de loc cu reg mic de inălţime,instituţii și servicii Schimbare destinatie din zonă inds. în zonă instituţii și servicii Societate 127. Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 1 de inters general și modificare.traseu strada propusa în incinta comercială UPETROM prin PUG și nerealizata Ridicare restricţie construire, schimbare destinaţie de teren din Societate 128. Str. Ștrandului Nr. 53-55 zonă locuinţe colective și servicii în zonă servicii, agrement și comercială sport, modificareicare regim de aliniere 129. CLM Ploiești Str. Ghighiului Nr. 2 Modificare.ind.urban.in incinta HIPODROM 130. Persoană fizică Str. Popa Fărcaș Nr. 57 Rid.restr constr pe un obiectiv propus pe o parcela neconstruibila Schimbare destinaţie din zonă căi de comunicaţii rutiere în 1 131. Persoană fizică Str. Pompierilor Nr. 1A zonă de locuinţe cu regim mic de inălţime, ridicare restricţie de construire în intersecţie, modificareicare regim de aliniere Schimbare destinaţie din zonă industrie nepoluantă în zonă Profilul Polului de Creștere 132. Persoană fizică Str. Poligonului Nr. 2 instituţii și servicii/ Comerţ, stabilire indicatori urbanistici, regim de aliniere Schimb dest teren din zonă culturi agricole și reţele tehnico - 133. Persoană fizică Str. M. Bravu Nr. 336 edilitare în zonă unităţi în ds și de depozitare Societate Str. Gh. Gr. Cantacuzino Ridicare restricţie construire, regim de aliniere și schimb de 134. comercială Nr. 111A destinaţie din zonă de servicii în zonă de locuinţe existente în zonă Schimb funcț. zonă din inds în instituţii și servicii, mod ind Societate 135. Str. Gh. Doja, Apelor urban, ridic rest aferente solutionarii inters intre strazile Gh.Doja- comercială Calomfirescu și strazile Gh. Doja-Poștei-Apelor 136. Persoană fizică B-dul Republicii Nr. 164 Ridicare restricţie construire 137. Persoană fizică Str. Radu de la Afumaţi Nr. 16 Modificare regim de aliniere fata de axul strazii I Societate Str. Gh. Gr. Cantacuzino Schimbare destinaţie din zonă unităţi transporturi și parţial 138. comercială Nr. 332 perdele de protecţie în zonă mixtă - instituţii și servicii/agrement 100 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Consiliul Tarla 13,PA210, Soseaua DN1- Schimb dest teren din zonă tehnico - edilitara și culturi agricole, 139. Judeţean Centura de Est Ploiești plantatie de protecţie în zonă unităţi industr/depozitare Prahova Ridic restr de constr în inters, schimb dest din zonă inds Societate 140. Str. Laboratorului Nr. 29A nepoluantă în zonă mixtă de instituţii și servicii /inds nepol, stab comercială ind urb, regim de aliniere Schimb dest din zonă reţele tehnico-edilitare în zonă locuinţe cu 141. Persoană fizică Str. Rafov Nr. 51 regijm mic de inălţime 142. Persoană fizică Bd. Republicii T2, PA4/1 Modificare PUZ aprobat, regim de inălţime și aliniere Schimb dest funct din loc de serviciu colonii /locuinţe în zonă cu 143. Persoană fizică Str. Sondelor Nr. 74 protecţie sanitara și inds nepoluantă, în zonă instituţii și servicii, ridic rest constr și modificare regim de aliniere 2012 Societate 144. Str. Mărășești Nr. 318 Ridicare restricţie de construire'' comercială Societate 145. Str. Traian Nr. 115-117 Modificare. Ind. Urban. POT comercială 146. Persoană fizică Str. Banesti Nr. 11 Modificare regim de aliniere fata de ax Str. Zidari Societate 147. Str. Gh.Gr.Cantacuzino Nr. 44 Modificare. Indicatori urbanistici comercială 148. Persoană fizică Str. Tazlău Modificare.reglem urban, completare HCL 61/2010 Societate 149. Centura de Est Nr. 277 B Schimb. Funcţiune din zonă TEA în In comercială Societate 150. Str. Sondelor Nr. 62A Modificare Ind.urb.si reconversie funcţională comercială Societate 151. Str. Mircea cel Batran Nr. 119 Modificare ind. urb. si reconversie funcţională comercială Persoană fizică Schimbare destinaţie din zonă reţele tehnico-edilitare în zonă 152. Societate Str. Laboratorului Nr. 7C, E mixtă locuinţe și dotări complementare, instituţii și servicii, comercială schimbare indicatori urbanistici 2013 Municipiul Ploiești Str. Găgeni Nr. 98, 98A, 102, Rezonificare și reconversie funcţională pentru investiţii de interes 153. Societate 102B municipal - Ploieşti’’ comercială Schimbare destinaţie din zonă reţele tehnico-edilitare în zonă Persoană fizică mixtă locuinţe și dotări complementare, instituţii și servicii, 154. Societate Str. Laboratorului Nr. 7C, E stabilire indicatori urbanistici, avand ca obiectiv secundar comercială construirea de locuinţe 155. CLM Ploiești Prelungire termen de valabilitate PUZ zona Hipodrom Ploiești Societate Schimbare funcţională din zonă industrială în zonă instituţii și 156. Str. Oborului Nr. 1 comercială servicii și modificare indicatori urbanistici Municipiul Accesibilitate și fluidizare trafic către zona industrială Ploiești- 157. Str. Mărășești Ploiești Vest și Platforma industrială Brazi Societate Ridicare restricţii de construire, stabilire indicatori urbanistici DN1B, T13, P186/109 - 113, 158. comercială și schimbare funcţiune în servicii profesionale și industrii Str. ștrandului Nr. 182 Persoană fizică nepoluante/depozite Societate Str. Mihai Bravu Nr. 342A, Schimbare funcţională în industrie nepoluantă cu servicii ID-S și 159. comercială 342B, 344A stabilire indicatori urbanistici Societate 160. Str. Sondelor Nr. 62A Rectificare PUZ Modificare indic.urban. și reconversie funcțională comercială Modificare puz avizat- schimbare funcţiune zonă din industrie în Societate instituţii şi servicii, modificarea indicatorilor urbanistici, ridicarea 161. Str. Calomfirescu Nr. 2 comercială restricţiilor aferente soluţionării intersecţiilor între strada Gheorghe Doja – Calomfirescu şi Gheorghe Doja-Poştei-Apelor Societate 162. Str. A. Mureșanu Nr. 76 Baza sportivă de minifotbal comercială Societate Prelungirea termenului de valabilitate a planului urbanistic zonal 163. DN 72 (km 74+500 – 76+300) comercială Parcul industrial Ploiești 101 Nr. crt. Iniţiator Amplasament Descriere PUZ Municipiul P-ţa Eroilor Nr. 1A, 164. Amenajare spital pediatrie și parcare supraetajata Ploiești Str. Cuza Vodă FN Municipiul Parcelare teren pentru construirea de locuințe individuale prin 165. Str. Cosminele Nr. 11A Ploiești ANL Societate îndreptare eroare materială din HCL 327/27.08.2013 PUZ Baza 166. Str. A. Mureșanu Nr. 76 comercială Sportivă de minifotbal Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.1.: Oameni și spațiu 2014 Societate B-dul București, T39, ,,Schimbare de funcţiune în subzonă mixtă-servicii, comerţ, 167. comercială PA569/61 și 62 locuinţe, mică producţie-M1 și stabilire indicatori urbanistici ,,Rezonificare și reconversie funcţională pentru investiţii de interes Municipiul Str. Găgeni Nr. 98, 98A, 102, 168. municipal, pentru corelare cu proiectele de reabilitare a traseului Ploiești 102B tramvaiului și realizare a terminalului multimodal ,,Schimbare destinaţie teren cu funcţiunea în 169. Persoană fizică Str. Spătar Milescu Nr. 20 Municipiul ’’Schimbare destinație teren din zonă unități industriale în zonă 170. Str. Lucernei Nr. 1 Ploiești rezidențială’’ ’’Ridicare restricție de construire și schimbare destinație teren din Societate 171. șos. Vestului Nr. 12 zonă locuințe și zonă amenajări parcări în zonă instituții publice și comercială servicii varianta 2 Societate Str. B, Cartier Vest 3, T61, 172. ’’Ridicare restricție de construire și stabilire indicatori urbanistici comercială P158 Societate Str. Gheorghe Doja Nr. 101C, ,,Ridicare restricţie de construire cu modificare indicatori 173. comercială Ploiești urbanistici maximali și modificare regim de aliniere Societate ,,Ridicare restricţie de construire cu modificare indicatori 174. Str. Romana Nr. 65 și 81 comercială urbanistici maximali și modificare regim de aliniere Schimbare destinaţie urbanistică și ridicare restricţie parţială de 175. Persoană fizică B-dul. Republicii, Nr. 198B construire cu obiectiv secundar – construire locuintă, împrejmuire și branșamente Societate 195/2007, în vederea realizării unor extinderi și a unei clădiri noi 176. Str. Ștrandului, Nr. 61A comercială pentru showroom Ridicare restricţie de construire și modificare indicatori urbanistici Str. Gh. Gr. Cantacuzino 177. Persoană fizică (pot,cut) și regim de aliniere pentru restructurare clădiri existente 198-202 și construire spaţiu comercial Prelungire termen de valabilitate ,,Dezmembrare tarla 44 și 178. CLM Ploiești parcelare teren cartier Mitică Apostol Societate Schimbare destinaţie funcţională mixtă în zonă de industrie 179. Str. Mărășești, Nr. 319 comercială nepoluantă și servicii, modificare indicatori urbanistici Consiliul Schimbare destinaţie teren din zonă destinaţie specială în zonă 180. Judeţean șos. Vestului, Nr. 14-16 instituţii și servicii și modificare indicatori urbanistici Prahova 1 Profilul Polului de Creștere I 102 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie 105 1.2. Economie 1.2.1. Context economic – sectoare economice și susținerea dezvoltării Analiza principalilor indicatori macro-economici de la nivel județean indică faptul că economia Prahovei, în general, și a Polului de Creștere Ploiești, în special, a avut o evoluție puternic ascendentă în ultimul deceniu, întreruptă însă în 2008 de instalarea crizei economice și financiare globale. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Astfel, PIB/locuitor în prețuri curente de la nivelul județului Prahova a înregistrat o creștere de 333% în intervalul 2000- 2011, inferioară ritmului de creștere de la nivel regional (340%) și național (344%), cauzele fiind legate de ajustarea mai accentuată a economiei județului pe durata crizei (2008-2010). Cu toate acestea, Județul Prahova continuă să rămână unul dintre primii 10 poli economici ai României și cel mai mare din regiunea Sud Muntenia, contribuind cu 3,5% la PIB național și cu 30,1% la cel regional. Figura 19. PIB per locuitor în prețuri curente în perioada 2000-2011 PIB per capita în preţuri curente (EUR) 12.000 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 România Macroregiunea 3 Regiunea Sud-Muntenia Prahova Sursa: EUROSTAT În pofida tendinței de convergență la media U.E. din ultimii 10 ani, similară cu cea înregistrată la nivelul întregii țări (în anul 2000 Județul Prahova atingea doar 9,5% din media comunitară a PIB locuitor, iar în prezent acest indicator a crescut la 23,9%)1, decalajul de dezvoltare economică al județului față de municipiul București, dar și față de alte județe din țară care găzduiesc polii de creștere (de ex. Cluj, Timiș, Constanța), s-a accentuat. Figura 20. Dinamica PIB/locuitor în prețuri curente la nivelul principalelor județe din România în perioada 2000-2011 1 PIB per capita în preţuri curente (EUR) 30 000 25 000 Profilul Polului de Creștere 20 000 2000 15 000 2008 10 000 2011 5 000 0 i iș uj a v ia a lj și 28 șt m Cl nţ șo ân ov Do Ia UE ure Ti ta ra ah c ns B om r Bu Co R P Sursa: EUROSTAT I 1 Totuși, când se ia în considerare PIB-ul raportat la puterea de cumpărare, județul Prahova era la 26% față de media europeană în anul 2000 și la 47% în anul 2011. 106 De asemenea, structura economiilor locale variază semnificativ de la un pol de creștere la altul. Astfel, orașele care au fost cele mai dinamice din punct de vedere economic în ultimii 10 ani (București și Cluj-Napoca) au o economie dominată de sectorul terțiar (al serviciilor)2, care are în mod tradițional cea mai mare valoare adăugată, cel mai înalt nivel de salarizare și oferă cele mai bune perspective de dezvoltare. La polul opus regăsim o serie de orașe cu performanțe economice mai scăzute și mai puțin dinamice, precum Craiova și Ploiești, în care sectorul industrial continuă să genereze peste jumătate din producția economiei locale. Excepție de la această regulă fac Timișoara, cu o pondere ridicată a industriei, dar cu o reorientare către ramuri mai tehnologizate (componente auto, echipamente electrice și electronice etc.) și cu un nivel foarte ridicat de investiții străine, care a continuat să performeze economic și în ultimii ani, respectiv Constanța, cu un sector al serviciilor bine reprezentat, mai ales în domeniul transporturilor, dar cu performanțe economice mai scăzute. Prin urmare, municipiul Ploiești trebuie ca, pe lângă reorientarea sectorului său industrial către ramuri care înglobează un nivel mai înalt de tehnologie și care să fie mai competitive la nivel global, să-și diversifice profilul local prin susținerea sectorului serviciilor. Figura 21. Structura cifrei de afaceri totale. realizată la nivelul polilor de creștere din România pe sectoare economice majore în anul 2013 Ploiești Servicii Brașov Construcţii Craiova Industrie Constanţa Agricultură, silvicultură și pescuit Iași Timișoara Cluj-Napoca 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: Baza de date BORG Design Din perspectiva dinamicii antreprenoriale, exprimată în număr de întreprinderi active la 1000 de locuitori, municipiul Ploiești înregistrează cele mai slabe performanțe dintre toți cei 8 poli de creștere din România, economia locală fiind dominată de companii mari, cu capital străin, în detrimentul unei clase locale solide de întreprinzători. În acest context, se impun măsuri de sprijinire a inițiativelor de afaceri ale localnicilor, care se pot dovedi mai benefice pe termen mediu și lung pentru economia locală. Figura 22. Număr de firme active la 1000 de locuitori stabili la nivelul polilor de creștere din România în anul 2013 Numărul de firme active/1000 locuitori 100 80 60 40 20 0 i și ti șt oc a ar a nţ a ov ov a Ia eș re ap ișo ta aș ai oi cu N ns Br Cr P l Bu uj - Ti m Co Cl Sursa: Baza de date BORG Design 2 Pentru o analiză mai amănunțită pe această temă, se poate consulta: Banca Mondială. 2013: Polii de creștere: faza următoare. 107 Harta 29. Distribuția numărului de firme din municipiul Ploiești pe sectoare de recenzare în anul 2013 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Sursa: Planșă proprie pe baza datelor BORG DESIGN (LISTA FIRME) În perioada 2007-2013 numărul de firme active din Polul de Creștere Ploiești a scăzut cu 13,9%, peste media regională (-11,1%) și națională (-12,6%), pe fondul crizei economice, care a condus la reducerea cererii interne și externe și, implicit, la restrângerea activității întreprinderilor din zonă sau chiar la falimentul unora dintre acestea. Cele mai afectate sectoare de activitate au fost construcțiile, comerțul și industria prelucrătoare, domenii cu o pondere însemnată în economia locală, în care numărul de firme a scăzut între 18 și 26%, doar în ultimii 7 ani. La polul opus, regăsim sectoare în care numărul de firme a crescut, precum agricultura, energia, informațiile și comunicațiile, unele servicii pentru populație, acestea fiind mai puțin vulnerabile la ciclurile economice. Numărul de firme nou-înființate a scăzut continuu după anul 2008, atingând nivelul minim al intervalului în anul 2014. În schimb, numărul de radieri și de suspendări a crescut dramatic în anii 2009 și 2010, stabilizându-se după 2011 la valori similare cu cele de la jumătatea anilor 2000 și urmând, în linii mari, ciclul economiei locale și naționale. 1 În schimb, numărul de insolvențe se menține ridicat, această procedură fiind tot mai uzitată în ultimii ani de firmele care se confruntă cu un deficit de lichidități și cu datorii ridicate, ceea ce dovedește că revenirea din criză a fost una lentă. De altfel, indicatorii macroeconomici indică faptul că anul 2014 a fost primul în care economia națională a revenit Profilul Polului de Creștere la performanțele din 2008, situație valabilă și la nivel local. De asemenea, numărul de firme înființate de studenți se menține la un nivel scăzut – 296 în funcțiune în 2014, din totalul de 468 înființate până în prezent. În județul Prahova, au fost înființate, până la sfârșitul anului 2014, 383 de SRL-uri, dintre care 365 sunt în funcțiune, ceea ce reprezintă doar 2,3% din totalul celor existente la nivel național. La firmele din polul de creștere se adaugă și peste 8.000 de persoane fizice autorizate, număr în scădere cu 7,3% față de 2007, care desfășoară diferite activități, mai ales în sfera serviciilor, dar a căror activitate are un impact relativ marginal asupra economiei locale. I 108 Harta 30 Numărul de firme active la 1000 de locuitori 109 Figura 23. Dinamica operațiunilor care au vizat societățile comerciale în perioada 2008-2014 8000 7000 înmatriculări Suspendări 6000 Dizolvări Radieri 5000 Insolvenţe 4000 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie 3000 2000 1000 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului În pofida acestei dinamici negative, Polul de Creștere Ploiești continuă să concentreze 64,6% din firmele active din județul Prahova, 19,3% din cele din regiunea Sud Muntenia și 2,1% din cele de la nivelul României. Fenomenul de suburbanizare, manifestat în ultimii ani în jurul municipiului Ploiești, a antrenat nu doar sectorul rezidențial și populația, ci și mediul de afaceri. Astfel, localitățile alipite de Ploiești au atras în ultimii ani numeroși investitori, fie noi, fie relocați din nucleul urban sub presiunea reglementărilor urbanistice, de mediu și mai ales a celor legate de piața imobiliară (disponibilitatea și prețul terenurilor, nivelul taxelor și impozitelor, costul utilităților), ajungând să înregistreze un număr mai mare de firme la 1000 de locuitori decât municipiul (de ex. comunele Păulești și Blejoi). Figura 24. Numărul de firme active la 1000 de locuitori pe localități în anul 2013 Număr de firme active/1000 locuitori 50 45 40 35 30 25 20 15 10 1 5 0 ti i ni i ni ti i oi az i v șt i ti hi ă eș ico ăe en iva eș en ej co leș ec sc oi Bă c op n rc Bl Br Bu ve u V ea Profilul Polului de Creștere P l S Pl ht ă e ră ă u r ti- Ra rc B b P r ă eș ii Bă m șo ug ld ș t Du ârg Căl Bo ice T lea Ar Va Sursa: Baza de date BORG Design Dintre cele peste 10.500 de firme active de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, care și-au depus situațiile financiare aferente exercițiului financiar 2013, 99,6% sunt IMM-uri, acestea reprezentând și motorul economiei locale. Totuși, merită menționat faptul că 36,2% din totalul acestor întreprinderi nu au angajați și circa 15% nu au înregistrat venituri în anul 2013. În acest context, putem afirma faptul că economia zonei se bazează pe circa 6.000 de întreprinderi cu o cifră de afaceri peste 25.000 EUR/an. În comparație cu anul 2007, numărul microîntreprinderilor a scăzut cu 14,6%, cel al întreprinderilor mici cu 1,8%, al celor mijlocii cu 8,1%, iar al întreprinderilor mari cu 26,7%, unele dintre acestea din urmă operând disponibilizări importante de personal începând cu anul 2008. Prin urmare, putem afirma că întreprinderile mici I și mijlocii s-au adaptat cel mai bine la contextul defavorabil al crizei economice, fiind și cele mai flexibile. 110 Tabel 7. Structura întreprinderilor active, pe clase de mărime, în anul 2013 Clasa de mărime a Polul de Creștere Regiunea Județul Prahova România întreprinderilor, funcție Ploiești Sud Muntenia de numărul de salariați în anul 2013 % din numărul total de firme active 0-9 (micro) 88,9 85,2 86,3 87,1 10-49 (mici) 8,9 11,9 11,2 10,6 50-249 (mijlocii) 1,8 2,5 2,2 1,9 peste 250 (mari) 0,4 0,5 0,3 0,4 Sursa: Baza de date BORG Design și INS, TEMPO Online În ceea ce privește vârsta asociaților, se remarcă faptul că numărul tinerilor cu vârsta de până la 29 de ani care dețin societăți comerciale la nivelul județului Prahova este de 9,86%, față de o medie de 10,79% la nivel național, situație valabilă și pentru persoanele cu vârsta de 30-39 de ani (25,85%, față 28,15%). În schimb, ponderea asociaților de peste 40 de ani este mai ridicată la nivel județean. După anul 1989, municipiul și Polul de Creștere Ploiești au trecut prin mai multe cicluri de restructurare și reorientare/ adaptare a economiei locale. Astfel, și-au restrâns activitatea sau au dispărut o parte din întreprinderile mari, construite în perioada comunistă, care nu s-au putut adapta la condițiile economiei de piață, precum Uzina Mecanică Plopeni, combinatul de îngrășăminte chimice Romfosforchim Valea Călugărească, rafinăria Astra Română, uzina de utilaj petrolier 1 Mai, întreprinderea textilă Intex, întreprinderea Cablul Românesc, uzina Uztel etc. Pe de altă parte, în ultimii 20 de ani, și cu precădere în ultimul deceniu, au aparut în zonă o serie de investitori care au dezvoltat noi domenii de activitate și au generat locuri de muncă, compensând parțial dispariția marilor unităților industriale ridicate în perioadă comunistă: Coca-Cola, Unilever, Bergenbier, Alexandrion (industria alimentară și a băuturilor), Unilever (industria chimică), OMV, Rompetrol și Lukoil (industria petrochimică și energetică), Calsonic Kansei, Yazaki, Johnson Controls, Honeywell (componente auto), British American Tobacco (tutun), Lufkin, Cameron (utilaje pentru industria petrolieră), Timken (rulmenți), Dekomte de Temple, Ottorose, Beaulieu, Oztasar (textile și confecții), Toro (utilaje pentru irigații), Xella, Adeplast, Bauelemente (materiale de construcții), Terqua (construcții metalice) etc. În paralel cu reorientarea sectorului industrial, în ultimele două decenii se remarcă și dezvoltarea sectorului serviciilor, care au ajuns să genereze peste 40% din cifra de afaceri și peste 50% din numărul de locuri de muncă din polul de creștere, mai ales în sfera comerțului modern, prin intrarea pe piața locală a unor mari rețele internaționale (Kaufland, Carrefour, Billa etc.), al transporturilor, al tehnologiei informației și comunicațiilor, al activităților științifice, tehnologice și profesionale etc. Totuși sectorul serviciilor din Ploiești este mai puțin dezvoltat decât în alți poli de creștere, ca urmare a polarizării zonei de către Municipiul București, aflat la doar 60 km distanță. Figura 25. Structura firmelor active, după sectorul major de activitate, în anul 2013 100% 90% 80% Servicii 70% Construcţii 60% Industrie 50% Agricultură, 40% silvicultură și pescuit 30% 20% 10% 0% Zona Judeţul Regiunea România Metropolitană Prahova Sud Muntenia Ploiești Sursa: Baza de date BORG Design 111 1.2.2. Industria turistică: produse și infrastructură După cum am indicat anterior, turismul joacă un rol marginal în economia Polului de Creștere Ploiești, care ocupă ultimul loc în rândul polilor de creștere din România din această perspectivă. Deși se află pe axa de dezvoltare care leagă principalii doi poli turistici din România – Municipiul București, dominat de turismul de afaceri și de weekend, respectiv salba de stațiuni de pe Valea Prahovei și din zona Brașov, cea mai importantă destinație pentru turismul de iarnă din țara noastră, municipiul Ploiești are o piață turistică foarte limitată, care se rezumă la turismul de afaceri și cel de tranzit. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Numărul de unități de cazare din Polul de Creștere Ploiești a crescut cu 288% în perioada 2007-2014, pe fondul inaugurării de noi unități turistice atât în municipiul Ploiești, cât și în localitățile din jurul acestuia. Astfel, în prezent, la nivelul Polului de Creștere Ploiești funcționează 52 de unități de primire a turiștilor. Figura 26. Numărul de unități de cazare din Polul de Creștere Ploiești în perioada 2007-2014 30 25 20 Hoteluri Moteluri 15 Hosteluri Pensiuni turistice 10 Pensiuni agroturistice 5 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online După cum se poate observa din figura de mai sus, pe lângă creșterea numărului de unități de cazare din polul de creștere, avem de-a face și cu o diversificare a acestora, deși în zona Ploiești predomină unitățile de cazare de mai mari dimensiuni (hoteluri, moteluri). Figura 27. Locurile de cazare din Polul de Creștere Ploiești, după tipul unității de primire a turiștilor 1 5% 5% Hoteluri Conform evidențelor INS, la nivelul Polului Profilul Polului de Creștere Moteluri de Creștere Ploiești existau, în 2014, un 14% număr de 2.749 de locuri de cazare, în Hosteluri creștere cu 162% față de anul 2007. Cea Pensiuni turistice mai mare parte a locurilor de cazare se 10% 66% Pensiuni agroturistice regasește în hoteluri (66%), moteluri (14%) și hosteluri (10%). I Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 112 Cele mai multe locuri de cazare se regăsesc în municipiul Ploiești (70,1%), Bărcănești (8,9%), Blejoi (6,9%) și Plopeni (5,3%). La polul opus, regăsim comunele Ariceștii Rahtivani, Berceni, Dumbrăvești și Brazi, care sunt lipsite de unități de primire a turiștilor. Figura 28. Distribuția pe localități a locurilor de cazare din Polul de Creștere Ploiești în perioada 2007-2014 2500 2007 2000 2008 2009 1500 2010 2011 1000 2012 2013 500 2014 0 ti i ni i ti oi v ti i ă eș ico ăe en eș ej co leș ch sc loi Bă c lop ăn Bl Bu u Ve rea P i-S P rc Pă r u ă eș t Bă șo ug ld ârg Căl o T B lea Va Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Conform ANT, din totalul locurilor de cazare clasificate la nivelul Polului de Creștere, 4,9% au o stea, 32,2% 2 stele, 61,1% 3 stele, iar 1,8% au 4 stele. La nivelul municipiului Ploiești, există doar 13 locuri de cazare clasificate la 4 stele într-o pensiune, în timp ce 64% dintre locuri sunt de 3 stele. În ceea ce privește circulația turistică de la nivelul polului de creștere, în anul 2014 au fost raportate 62.768 de sosiri turistice, în scădere cu 1,7% față de anul 2007. Această dinamică negativă poate fi pusă pe seama crizei globale, care a afectat și piața turistică începând cu anul 2009. În acest interval, numărul de turiști cazați a crescut la nivelul municipiului Ploiești (+7,1%), al orașelor Boldești-Scăeni și Plopeni, respectiv al comunelor Blejoi, Păulești, Târgșoru Vechi și Valea Călugărească, aici fiind inaugurate și numeroase unități noi de cazare. Figura 29. Numărul de turiști cazați în unitățile de primire din Polul de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013 60000 2007 50000 2008 40000 2009 2010 30000 2011 2012 20000 2013 10000 0 ti i ni i ti oi v ti i ă ieș ico ăe en eș ej co leș ch sc o ă c lop n Bl Bu u Ve ea Pl B i-S P rc ă Pă r u ăr șt Bă șo ug lde ârg Căl Bo T lea Va Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 113 Figura 30. Număr de turiști cazați în polii de creștere din România în perioada 2007-2013 1 400 000 1 200 000 1 000 000 800 000 600 000 2007 400 000 200 000 2013 0 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie i și ti șt nţ a ov oc a ar a ov a re aș Ia ai ieș cu sta Br Nap ișo Cr Pl o Bu n - m Co uj Ti Cl Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În comparație cu ceilalți poli de creștere din România, municipiul Ploiești înregistrează cel mai mic număr de turiști cazați, de până la 10 ori mai puțini decât în orașe cu o funcție turistică bine definită, precum Brașov sau Constanța. În ceea ce privește numărul de înnoptări în unitățile de cazare, acesta a scăzut cu 7% în intervalul 2007-2013 până la 149.134 atât pe fondul scăderii numărului de turiști, cât și a duratei medii de cazare, de la 2,51 nopți/turist, la 2,37 (chiar mai redusă în cazul municipiului Ploiești – 2,36 nopți). Din totalul înnoptărilor, 71,8% s-au înregistrat în unități de tip hotel, procent care urcă la 90% în cazul specific al municipiului Ploiești, unde turismul de afaceri domină piața locală. Figura 31. Structura înnoptărilor din Polul de Creștere Ploiești în funcție de tipul unității de cazare 7% 7% 3% 3% Hoteluri 9% 9% Moteluri Hosteluri 9% 9% Pensiuni turistice 72% 72% Pensiuni agroturistice Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 1 Profilul Polului de Creștere I 114 Harta 31. Numărul de turiști cazați în unitățile de primire din Polul de Creștere Ploiești 115 Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune din Polul de Creștere Ploiești a scăzut continuu în perioada 2007-2014, de la 41,5% la 16,1%, atât pe fondul inaugurării de noi unități de cazare, cât și pe cel al scăderii numărului de turiști cazați și de înnoptări. La nivelul municipiului Ploiești scăderea a fost una asemănătoare, de la 41,8% la 17,2%. Această dinamică indică existența unei supracapacități de cazare la nivel local, ce ridică semne de întrebare cu privire la rentabilitatea unităților de primire a turiștilor din zonă. Cele mai multe dintre acestea realizează venituri și profituri mai ridicate din organizarea de evenimente și din activitatea de restaurație decât din cea de cazare. Centre de informare turistică funcționează, în prezent, doar în orașele Sinaia și Bușteni, ambele stațiuni situate pe Valea Prahovei, în timp ce în zona Ploiești nu sunt furnizate astfel de servicii. Astfel de unități se vor construi, în viitor, și în orașele Breaza și Câmpina, mai apropiate de Ploiești. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Dintre organizațiile locale implicate în promovarea potențialului turistic local se remarcă Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova (APDT PH), care este un parteneriat public-privat inițiat în 2008, la initiațiva ANAT și a Camerei de Comerț și Industrie Prahova, alături de alți membri importanți din județul Prahova (Universitatea de Petrol și Gaze, unități de cazare, administrații publice locale). Din octombrie 2009, APDT PH este membru fondator al Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), organizează de șase ani Târgul prahovean de turism ExpoVacanța și de 2 ani evenimentul internațional Criteriul primei zăpezi, dedicat sporturilor de iarnă din zona Prahova- Brașov. În conformitate cu datele colectate de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, principalele obiective turistice din municipiul Ploiești sunt cele din sfera culturală, în lipsa unor obiective naturale de mare interes: Muzeul Casă de Târgoveț, Muzeul Ceasului Nicolae Simache, Muzeul I.L. Caragiale, Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu-Quintus, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, Muzeul Memorial Nichita Stănescu, Muzeul Memorial Paul Constantinescu, Muzeul Național al Petrolului, Teatrul Toma Caragiu, Palatul Culturii. Acestea sunt amplasate, cu precădere, în zona centrală a orașului, unde există și o serie de lăcașuri de cult care ar putea atrage atenția vizitatorilor. Acestea sunt adecvate pentru includerea în trasee de turism cultural-religios. 1 Alte obiective din zonă ar fi: aeroclubul Gh. Bănciulescu Strejnic, bazinele de înot, piscinele și centrele SPA din zonă, și Profilul Polului de Creștere hipodromul de trap din Ploiești (singura arenă de trap din România), pentru turismul sportiv și de sănătate. În ceea ce privește traseele tematice, acestea ar viza traseele de ciclism prin podgoriile Dealul Mare, dar și Drumul Vinului, vechiul drum folosit de romani pentru a străbate Europa, mai exact segmentul care leagă Ploiești de Buzău, și unde se regăsesc podgorii de renume internațional, mai ales pentru soiuri de vinuri roșii, asimilate cu regiunea Bordeaux din Franța (Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Tohani, Gura Vadului, Seciu - Boldești-Scăeni), care ar putea antrena turismul oenologic și gastronomic. De asemenea, turismul ecumenic ar putea cuprinde mănăstirile Chițorani, Turnu, Zamfira, Vărbila, Jercălăi, Sinaia etc. La nivel județean sunt promovate, în prezent, trei trasee tematice care vizează și zona Ploiești: Drumului Vinului (turism oenologic și gastronomic), Drumul Fructelor (turism activ, cultural și gastronomic) și Drumul Voievozilor (turism cultural- religios). Acestea au beneficiat inclusiv de finanțări nerambursabile din fonduri europene pentru activități de promovare, I accesate sub egida Consiliului Județean Prahova. Alte două trasee tematice promovate sunt Drumul Cărbunelui și Drumul Sării, orientate mai degrabă către patrimoniul industrial și turismul de sănătate (salina Slănic-Prahova). 116 Harta 32. Obiectivele turistice din municipiul Ploiești Sursa: prelucrare de la Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova 117 1.2.3. Forță de muncă Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor (RGPL) din anul 2011 indică faptul că 46,1% din populația Polului de Creștere Ploiești (peste 150.700 de persoane) era activă, dintre care 41,9% populație ocupată și 4,2% șomeri. Aceasta indică existența unor resurse de muncă considerabile la nivel local, ceea ce poate constitui un avantaj semnificativ în atragerea de investiții pe viitor. Dintre persoanele ocupate, circa 95% erau salariați, iar restul de 5% întreprinzători, lucrători familiali neplătiți sau lucrători pe cont propriu. Cu toate acestea, proporția persoanelor inactive a crescut continuu în ultimul deceniu, mai ales pe fondul îmbătrânirii populației. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Harta 33. Ponderea persoanelor ocupate din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 1 În prezent, un sfert din populația Polului de Creștere este reprezentată de pensionari, deși populația de peste 60 de ani nu reprezintă mai mult de 22% din populația totală, raportul fiind de Profilul Polului de Creștere doar 1,72 persoane ocupate/pensionar. Prin urmare, putem vorbi despre un fenomen de pensionare la vârste active (segmentul 50- 60 de ani), specific mai ales anilor ‘90. De asemenea, se remarcă ponderea ridicată a persoanelor casnice, dar apte de muncă, de 5,1%. Prin urmare, resursele de muncă totale ale municipiului, incluzând pensionarii și casnicii în vârstă de muncă, ajung la 53- 55% din populația totală. Antrenarea acestora, ca și a șomerilor, în piața muncii ar spori numărul persoanelor ocupate cu 35-40.000 de persoane, ceea ce ar acoperi necesarul de forță de muncă locală, chiar și în contextul menținerii fenomenului migrației la I cote înalte în următorul deceniu. 118 Harta 34. Ponderea pensionarilor din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Harta 35. Ponderea persoanelor casnice din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Sursa: Planșe proprii pe baza datelor INS, RGPL 2011 119 Figura 32. Structura ocupațională a populației Polului de Creștere Ploiești, pe localități 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Ploiești Bărcănești Berceni Altă situaţie economică Blejoi Brazi Persoane întreţinute Bucov Casnici Păulești Pensionari Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Târgșoru Vechi Elevi și studenţi Băicoi șomeri Boldești-Scăeni Ocupaţi Plopeni Dumbrăveşti Ariceștii Rahtivani Valea Călugărească Polul de creștere Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor, 2011 Conform estimărilor INS, numărul salariaților de la nivelul Polului de Creștere Ploiești era, în 2014, de 104.903, în creștere cu 2,8% față de momentul recensământului din 2011, dar cu 8,7% mai mic decât cel înregistrat în anul 2007, dificultățile economice cu care s-au confruntat întreprinderile locale conducând și la operarea de disponibilizări de personal, mai ales în perioada 2009-2010. După cum se poate observa, numărul salariaților comunicat de INS era în 2011 cu circa 37.000 mai mic decât cel al persoanelor ocupate, diferența constând din persoanele care activează în alte zone (de ex. cele care practică navetismul), precum și din cele care aveau alt statut, ca, de exemplu, patron, lucrător pe cont propriu sau în propria gospodărie. Figura 33. Numărul mediu de salariați de la nivelul Polului de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013 Numărul mediu de salariaţi 130 000 125 000 120 000 115 000 110 000 1 105 000 100 000 Profilul Polului de Creștere 95 000 90 000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 De remarcat este și faptul că dinamica numărului de salariați a variat semnificativ de la o localitate la alta în perioada 2007-2013. Astfel, numărul de locuri de muncă din municipiul Ploiești a scăzut cu 13%, cel din Plopeni cu 31,7%, iar cel din comuna Dumbrăvești, cu 30,6%, în timp ce, în comuna Ariceștii Rahtivani, creșterea a fost de 218%, în Brazi, de 45%, în Păulești, de 24%, în Târgșoru Vechi și în Bărcănești, de 20%. Aceste localități au atras o serie de investitori importanți în ultimii ani, inclusiv prin relocarea de unități din municipiul Ploiești, fiind clară tendința de redistribuire I a activităților economice în teritoriu, dinspre nucleul urban către periferie (așa-numitul fenomen de suburbanizare sau periferalizare). În acest context, locurile de muncă din Polul de Creștere erau distribuite în anul 2014 după cum 120 Harta 36. Distribuţia locurilor de muncă în Polul de Creștere Ploiești Sursa: xx 121 indică figura de mai jos. Relevant este faptul că ponderea municipiului Ploiești în totalul locurilor de muncă a scăzut de la 78% în 2007, la 74% în 2014. Figura 34. Structura locurilor de muncă din Polul de Creștere Ploiești, după localizarea acestora 3% Băicoi 3% Boldești-Scăeni 2% Plopeni Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie 1% Ariceștii Rahtivani 1% Bărcănești Ploiești 1% Berceni 76% 3% Blejoi 5% Brazi 1% Bucov 0% Dumbrăveşti 3% Păulești 1% Târgșoru Vechi 1% Valea Călugărească Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online O altă problemă specifică Polului de Creștere Ploiești o reprezintă tendința de îmbătrânire a forței de muncă, vârsta medie a persoanelor ocupate fiind de peste 40 de ani, mai ales ca urmare a intensificării fenomenului de emigrație a populației tinere către municipiul București și către alte țări. Pe de altă parte, persoanele din această categorie au fost calificate cu precădere în perioada comunistă în ocupații din sfera industriei, care nu mai sunt la fel de solicitate pe piața locală a muncii în prezent. Analiza structurii ocupaționale a populației la nivel de localități nu reflectă diferențe majore, cele mai înalte rate de ocupare fiind înregistrate în municipiul Ploiești (42,9% din totalul populației), în orașul Plopeni și în comunele Brazi și Păulești, unde există și un număr relativ mare de angajatori, iar cea mai scăzută, în comuna Dumbrăvești (33,1% din total) și Bărcănești (36,6%), ambele cu o pondere ridicată a persoanelor întreținute. Ponderea cea mai ridicată a pensionarilor se înregistrează în orașele Băicoi (27,6%) și Ploiești (26,3%), care au o populație îmbătrânită și în comunele Berceni și Târgșoru Vechi, cu o populație mai tânără, dar și cu multe persoane vârstnice care nu beneficiază de pensie, fiind ocupate anterior în agricultură. Ponderea casnicilor variază între 4,3% în municipiul Ploiești și peste 8% în comunele Ariceștii Rahtivani, Bărcănești și în orașul Boldești-Scăeni. Figura 35. Structura ocupațională a populației la nivelul În comparație cu alți poli de creștere din România, polilor de creștere din România municipiul Ploiești se remarcă printr-o pondere mai redusă a persoanelor ocupate, depășind doar Constanța 1 Ploiești Ocupaţi șomeri și Craiova din această perspectivă, respectiv printr-o rată mai ridicată a șomerilor, capitol la care e depășit Craiova doar de Craiova. De asemenea, numărul pensionarilor și Profilul Polului de Creștere Elevi și studenţi Brașov al casnicilor este mai ridicat în comparație cu polii de Pensionari Constanța creștere cei mai dinamici din punct de vedere economic, Casnici precum București, Cluj-Napoca și Timișoara. Toate Iași acestea denotă oportunitățile mai reduse de ocupare de Persoane întreţinute la nivel local și tendința de îmbătrânire mai accentuată Timișoara Altă situaţie a populației, agravată de fenomenul de brain-drain Cluj-Napoca economică (migrare a forței de muncă tinere, înalt calificate). Un București alt dezavantaj al municipiului constă din ponderea redusă a elevilor și studenților (circa 13% față de peste 20% în 0% 20% 40% 60% 80% 100% Cluj-Napoca sau Iași, centre universitare cu tradiție), I Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor, 2011 122 ceea ce creează dificultăți în recrutarea de personal înalt calificat în domenii emergente, precum TIC. În ceea ce privește rata șomajului, aceasta s-a redus semnificativ în ultimul deceniu, ajungând de la 14% în 2002, la 8,8% din populația activă la recensământul din 2011, aproape dublă față de rată de circa 5% comunicată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, care raportează doar persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidențele sale. O contribuție importantă la scăderea ratei șomajului din zonă, chiar și în contextul instalării crizei globale, l-a avut creșterea mobilității forței de muncă locale, atât din perspectiva practicării navetismului către municipiul București, cât și a migrației externe temporare sau definitive, care a redus presiunea asupra pieței locale a muncii. Harta 37. Ponderea șomerilor din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în 2011 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 Figura 36. Rata șomajului raportată la populația activă, pe localități Cea mai ridicată rată a șomajului se înregistra, la nivelul anului 2011, în orașul Plopeni și în comuna 08 Dumbrăvești, ambele afectate de 07 restructurarea masivă a Uzinei 06 Mecanice Plopeni, de a cărei activitate 05 era legată majoritatea populației 04 active locale. Orașul Plopeni a 03 înregistrat, de altfel, și cea mai ridicată 02 rată a migrației externe, fenomen favorizat și de populația relativ tânără 01 a localității, care s-a dezvoltat rapid în 00 perioada comunistă. În altă ordine de șt i ti ni oi zi v ti hi oi ni ni ti ni ă e ie eș rce lej Bra uco leș Vec ăic ăe pe eş iva sc șter idei, rata cea mai scăzută a șomajului Pl o ăn Be B B ă u u B Sc P lo răv ht rea re rc P r i - b Ra ă c Bă șo șt um tii ug e (sub 7%) se înregistrează în comunele â rg lde D ș C ăl u ld Bo l T ice lea Po din jurul municipiului Ploiești care Ar Va au atras investiții importante în ultimii ani (Păulești, Blejoi, Ariceștii Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor, 2011 Rahtivani). 123 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie 124 Sursa: xx Harta 38. Rata șomajului în Polul de Creștere Ploiești Trebuie totuși menționat faptul că, potrivit datelor INS, rata oficială a șomajului a scăzut cu aproape un punct procentual față de momentul recensământului, când se resimțeau mai acut efectele crizei, astfel încât putem estima rata reală a șomajului la circa 7% la nivelul anului 2014. Rata șomajului pe sexe este aproximativ egală, însă datele AJOFM indică faptul că 65,4% dintre șomeri au studii primare, gimnaziale și profesionale, 27% au studii liceale și postliceale și doar 7,6% au studii superioare. De asemenea, 48% dintre șomeri nu beneficiază de drepturi bănești, aceștia fiind în general șomeri pe termen lung. Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că 23,6% dintre șomeri au sub 25 de ani, iar 24,7% au peste 50 de ani, aceste două categorii de populație activă înregistrând cele mai mari dificultați de incluziune pe piața muncii. Figura 37. Rata șomajului la populația activă civilă, în perioada 2007-2014 în județul Prahova Rata șomajului (% din populația activă) 10 9 8 7 6 Total 5 Masculin 4 Feminin 3 2 1 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: AJOFM Prahova 125 În ceea ce privește structura ocupării, sectorul serviciilor a ajuns să asigure 57% din totalul locurilor de muncă din Polul de Creștere Ploiești, urmat de industrie, cu 28%, agricultură și silvicultură, cu 8%, respectiv de sectorul construcțiilor, cu 7%. Față de perioada comunistă, se constată o dublare a ponderii populației ocupate în servicii, în detrimentul celei active în industrie, existând o tendință de reorientare a forței de muncă către sectorul serviciilor, specifică marilor aglomerări urbane. Figura 38. Structura ocupării populației, pe principalele sectoare economice și pe localități Plopeni Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Boldești-Scăeni Băicoi Agricultură și Târgșoru Vechi silvicultură Păulești Industrie Bucov Construcţii Brazi Servicii Blejoi Berceni Bărcănești Ploiești 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor, 2011 Agricultura continuă să joace un rol important (tradițional) în economia localităților rurale din Polul de Creștere, antrenând până la 20-30% din forța de muncă totală în localități precum Bărcănești, Berceni, Brazi, Bucov, Păulești, Târgșoru Vechi, care au suprafețe agricole extinse. Cele mai multe persoane ocupate în agricultură au peste 50 de ani și practică cultura plantelor sau zootehnia în exploatații individuale, de mici dimensiuni (până la 5 ha), adesea pentru autoconsum sau pentru venituri complementare. Industria și-a redus semnificativ ponderea în ultimele două decenii, dar continuă să ocupe peste 20% din populația activă în toate localitățile, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în orașele mici – Plopeni, Băicoi, Boldești-Scăeni. Sectorul serviciilor este mai bine reprezentat în cazul municipiului Ploiești (peste 60% din populația ocupată), acesta deserviind și zona înconjurătoare. Analiza structurii ocupării la nivel mai detaliat, pe principalele activități ale economiei naționale, relevă faptul că industria prelucrătoare continuă să rămână principalul angajator din Polul de Creștere, cu o pondere de 24% din populația ocupată totală, urmată de comerț (17%), agricultură (8%), construcții și transporturi (câte 7%), toate sectoare preponderent private, respectiv de o serie de activități concentrate în sfera publică (administrație publică și apărare – 6%, sănătate și asistență socială – 4%, educație – 4%). Aceste activități au, în general, o valoare adăugată redusă, implicit și un nivel scăzut de remunerare a personalului. În altă ordine de idei, activitățile cu un nivel mai ridicat de salarizare (TIC, intermedieri financiare, activități științifice, tehnice și profesionale, industrie extractivă, energie) nu ocupă mai mult de 1 12% din populație, ceea ce explică și menținerea salariilor din zonă la un nivel inferior altor poli de creștere din România, cu o structură economică mai avantajoasă. Profilul Polului de Creștere Cea mai mare parte a populației ocupate (79%) activează în sectorul privat, acesta fiind principalul motor economic al Polului de Creștere, în timp ce sectorul public angajează doar 13% din populație, iar gospodăriile populației 7%. Cele peste 19.000 de persoane care lucrează în sectorul public au fost puternic afectate de măsurile de reducere a salariilor cu 25% începând cu anul 2010. I 126 Harta 39. Structura populaţiei ocupate în Polul de Creștere Ploiești Sursa: xx 127 Figura 39. Structura ocupațională a populației Polului de Creștere Ploiești pe principalele activități ale economiei naționale % din populaţia ocupată Alte servicii Cultură și activităţi recreative 1% Agricultură, silvicultură și pescuit 8% Educaţie 4% Industrie extractivă 2% Sănătate și servicii sociale 5% Administraţie publică și apărare 6% Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Industrie prelucrătoare 24% Comerţ și Energie 1% reparaţii 17% Apă și salubritate 1% Construcţii 7% Transport și depozitare 7% Hoteluri și restaurante 2% TIC 3% Intermedieri financiare 2% Activităţi tehnice, știinţifice, profesionale 4% Servicii administrative și suport 4% Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor, 2011 Figura 40. Structura populației ocupate în funcție de sectorul în care activează % din populaţia ocupată ONG-uri 1% Gospodării 7% 1 Administraţie publică 13% Profilul Polului de Creștere Companii financiare și non-financiare 79% Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor, 2011 I 128 În ceea ce privește cuantumul salariilor medii nete de la nivelul județului Prahova (cel mai detaliat nivel teritorial pentru care INS colectează date statistice cu privire la nivelul de salarizare), acesta era, la nivelul anului 2013, cu 5,4% mai mare decât media regională, dar cu 3,3% sub media națională. În perioada 2008-2013, salariul mediu net a crescut cu 16,6% în termeni nominali, ceea ce în termeni reali înseamnă o creștere de circa 5%. Acest ritm a fost inferior ratei de creștere de la nivel național (+20,6%) și regional (+19,9%) pentru același interval. Figura 41. Dinamica salariului mediu net lunar la nivel național, regional și judeţean în perioada 2008-2013 1800 1600 1400 2008 1200 1000 2009 800 2010 600 400 2011 200 0 Romania Regiunea Sud- Județul Prahova Muntenia Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În comparație cu celelalte județe din România care găzduiesc poli de creștere, nivelul salariului mediu net lunar din Prahova este superior celui înregistrat în Iași, Brașov, Constanța și Dolj, dar cu circa 10% sub cel din Timiș și Cluj, respectiv cu 33% mai mic decât salariul mediu din capitală, ceea ce explică masiva migrație definitivă și temporară a forței de muncă locale către municipiul București. Figura 42. Salariul mediu net lunar de la nivelul județelor cu poli de creștere din România în anul 2013 Salariul mediu net lunar (RON) 2500 2000 1500 1000 500 0 ti iș uj a și ov a lj eș m Cl ov Ia aș nț Do cu r Ti rah Br sta Bu P n Co Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În comparație cu media națională, salariile medii nete lunare din județul Prahova sunt mai ridicate doar în domeniul agriculturii și silviculturii, industriei extractive, industriei prelucrătoare și transporturilor. Cele mai mari disparități față de media națională se înregistrează în cazul sectoarelor cu valoare adăugată ridicată - informații și comunicații (-35,9%), intermedierilor financiare (-24,4%), dar și în sectorul public (administrație publică, învâțământ, sănătate). 129 Figura 43. Cuantumul și dinamica salariilor medii nete pe principalele activități ale economiei naționale, județul Prahova, 2008-2013 Hoteluri și restaurante Servicii și suport de tip administrativ Alte activităţi de servicii Tranzactii imobiliare 2013 Activităţi de spectacole, culturale Construcţii 2008 Comerţ și reparaţii Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Agricultură, silvicultură și pescuit Sănătate și asistentă socială Apă și salubritate Învăţământ Industrie prelucrătoare Transporturi și depozitare Informații și comunicații Administrație publică și apărare Activităţi profesionale, știinţifice și tehnice Intermedieri financiare Energie Industrie extractiva 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 00 50 00 50 00 50 00 1 2 3 1 2 3 4 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Cele mai mari salarii medii nete se înregistrează în industria extractivă, energetică, în domeniul intermedierilor financiare, al activităților profesionale, științifice și tehnice și al administrației publice și apărării, care ocupă, împreună, circa 15% din totalul populației active. Cele mai mici salarii, apropiate de salariul minim pe economie, se înregistrează în domeniul hoteluri și restaurante, tranzacții imobiliare, servicii și suport de tip administrativ, construcții, activități de spectacole, culturale și recreative, comerț și reparații, agricultură și silvicultură, care asigură peste 40% dintre locurile de muncă. Prin urmare, creșterea nivelului de salarizare de la nivel local se poate realiza, în primul rând, prin schimbarea structurii economice și susținerea activităților cu valoare adăugată ridicată, cu precădere a celor din sfera serviciilor, și un nivel corespunzător de remunerare a personalului. Analiza principalilor indicatori economici de la nivelul activităților economiei Polului de Creștere indică faptul că industria prelucrătoare, comerțul, construcțiile și transporturile contribuie cel mai mult la ocupare, la output-ul economic și antreprenoriat. 1 Profilul Polului de Creștere I 130 Tabel 8. Principalii indicatori economici la nivel de activități ale economiei naționale, Polul de Creștere Ploiești, 2013 Numărul de companii Cifra de afaceri totală Numărul total de Populația ocupată Activitatea economică active (2013) (mil. RON, 2013) salariați (2013) totală (2011) Agricultură, silvicultură 132 431 1744 12520 și pescuit Industria extractivă 50 1230 2589 2836 Industria prelucrătoare 920 10051 25267 36171 Energie 83 1164 2717 1996 Apă și salubritate 127 334 2449 2191 Construcții 1147 1560 8287 11092 Comerț și reparații 3603 5246 14849 25806 Transport și depozitare 824 1554 8072 10106 Hoteluri și restaurante 376 132 2006 2767 TIC 354 989 1808 3890 Intermedieri financiare 202 44 519 2440 și asigurări Activități profesionale, 1231 754 4748 5286 științifice și tehnice Servicii și suport de tip 395 315 4581 6025 administrativ Administrație publică și 8 19 276 9778 apărare Învățământ 114 23 347 6613 Sănătate și asistență 212 82 1134 6962 socială Activități culturale, de 110 78 448 1626 spectacole, recreative Alte servicii 240 72 1313 2528 Sursa: Baza de date Borg Design și INS, Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor 2011 131 1.2.4. Motoare economice și perspective Faptul că un sector economic are un număr mare de angajați nu înseamnă neapărat că este și un motor economic. De exemplu, în mai toate orașele, o pondere mare a angajaților lucrează în comerț. Comerțul însă nu este un sector de creștere economică și nu este nici un sector ce conferă unei localități un avantaj comparativ. Practic o firmă de comerț se va localiza oriunde va găsi o piață de desfacere. Sectoarele ce conferă un avantaj comparativ unei zone metropolitane sunt sectoarele cu un coeficient de localizare mai mare decât 1. Coeficientul de localizare compară concentratea locală a unui sector economic (mai exact numărul Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie de angajați în acel sector raportat la numărul total de angajați în zona metropolitană) cu concentrarea națională a acelui sector. Sectoarele cu un coeficient de localizare supraunitar sunt sectoare cu potențial de motor economic. Aceste sectoare reprezintă o atracție atât pentru firme din domeniu (care vor să aibe acces la o forță de muncă calificată), cât și pentru experți (care doresc să fie într-o zonă cu multe oportunități pe domeniul lor de expertiză). La nivelul Polului de Creștere Ploiești, se remarcă existența următoarelor aglomerări economice, care au un coeficient de localizare supraunitar, concentrează un număr mare de firme, salariați și generează un volum important de afaceri și exporturi: 1) Industria mașinilor și echipamentelor – cu produse finite precum: rulmenți grei, utilaje și echipamente pentru extracția petrolului și gazelor naturale, chimică, petrochimică, metalurgică, energetică; utilaje agricole și pentru irigații; sisteme de cântărire; motoare; pompe; echipamente hidraulice; echipamente sub presiune, electromecanice; muniție și rachete militare etc. Această ramură industrială are o tradiție de peste 100 de ani, fiind dezvoltată în jurul exploatărilor de petrol și rafinăriilor din zonă și puternic susținută în perioada comunistă, când doar Uzina 1 Mai genera peste 18.000 de locuri de muncă, iar zona Ploiești ocupa primele poziții în domeniul armamentului, echipamentelor hidraulice și al rulmenților grei. Municipiul Ploiești continuă să fie și astăzi principalul centru de proiectare, producție și mentenanță a utilajelor și echipamentelor pentru industria de extracție și prelucrare a petrolului. Totuși, această ramură s-a restructurat puternic după 1990, pierzând multe piețe de desfacere externe, declinul fiind întrerupt doar de apariția, în ultimii ani, a unor investitori străini. Printre principalele companii din domeniu se numără: Upetrom 1 Mai, Timken, Cameron, Uzina Mecanică Plopeni, Camexip, Uzuc, Lufkin, Hidraulica Plopeni, Remero Fil, 24 Ianuarie, Electromecanica, Dinafit, Toro, Roquet, Flintab etc. Acestea generează circa 6.500 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă 18% din totalul locurilor de muncă din industrie. 2) Industria alimentară și a băuturilor – morărit și panificație, paste făinoase, carne și preparate din carne, ouă, produse lactate, bere, băuturi răcoritoare, pufuleți, vinuri, ulei vegetal, margarină, condimente, baze pentru mâncăruri, muștar etc. Deși nu a fost un centru tradițional al industriei alimentare, municipiul Ploiești a atras după 1990 un număr mare de investitori de talie internațională în domeniu: Coca-Cola HBC, Bergenbier, Unilever, British American Tobacco, Halewood, Alexandrion Group etc. La acestea se adaugă o serie de companii de dimensiuni mai mici, multe cu capital local: Phoenixy, Prodmar, Gopa, Farina Pan, Ecolact Prod, Lida Garbea, Poiana Prodcom, Pram, Panexion etc. Acestea generează un număr de peste 5.000 de locuri de muncă (14% din totalul populației ocupate în industrie), produsele fiind destinate cu precădere pieței bucureștene, dar și celei naționale, în ultimii ani începând să fie realizate 1 și exporturi către piața regională. 3) Industria textilă și a confecțiilor – articole de îmbrăcăminte, echipamente de protecție, perdele, covoare. Această Profilul Polului de Creștere industrie are o oarecare tradiție în zonă, aici funcționând încă din jurul anului 1900 o fabrică de postav, însă marii investitori din domeniu s-au instalat în zonă după 1990, când au apărut mai multe firme din domeniul confecțiilor textile, respectiv al textilelor: Ottorose, Oztasar, Rexton, Unique Clothing, Tasar Design, Haco Design, Smart, Affinity Impex, Pearl K&D, Fulya Tekstil, Platina Tailoring, Tessutica Romania etc. Acestea generează, în prezent, aproape 5.000 de locuri de muncă (13% din populația ocupată în industrie), preponderent pentru femei, dar multe companii continuă să lucreze în sistem lohn produse cu valoare adăugată scăzută și care oferă salarii reduse. 4) Industria construcțiilor metalice – construcții metalice sudate, SKID-uri, rezervoare, tablouri și instalații electrice, prefabricate metalice pentru industria petrochimică și chimică, țiglă metalică, tâmplărie din aluminiu, hale metalice, burdufuri și articulații metalice, fitinguri, armături etc. După cum e poate observa, multe dintre aceste produse metalice sunt adresate tot companiilor din domeniul petrolier. În acest domeniu funcționează atât firme cu capital I străin și autohton, precum Amplo, Terqua, Industrial Montaj, Monticor Industries, Dekomte De Temple, Montubing, 132 Depaco, Tehnorex, Sudarc, Bupar Union, Femetalro, etc. În total, companiile din domeniu angajaează circa 3.500 de persoane (10% din populația ocupată în industrie). 5) Industria componentelor auto (automotive) – sisteme de cablaje, plăcuțe de frână, huse auto, schimbătoare de căldură, radiatoare, sisteme de aer condiționat etc. Această ramură industrială nu are o tradiție îndelungată la nivel local, fiind dezvoltată cu precădere în ultimul deceniu, o dată cu instalarea unor investitori de profil în parcurile industriale din jurul municipiului: Yazaki, Honeywell Friction Materials, Flexitech, Johnson Controls, Calsonic Kansei, Delfingen, etc. Acestea generează, în prezent, peste 3.500 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă 10% din populația ocupată în industria prelucrătoare și 3% din totalul locurilor de muncă. 6) Industria petrochimică – combustibili, uleiuri, solvenți, bitum. În prezent, sunt funcționale 3 rafinării (Petrobrazi – deținută de OMV Petrom, Teleajen – Lukoil și Vega – Rompetrol), la care se adaugă una nefuncțională (Astra Română) – cu o capacitate totală de procesare de peste 8 mil. de tone țiței pe an, care depășește cu mult producția internă (4 mil. tone/an). Acestea sunt operate de grupuri multinaționale și au beneficiat de investiții masive pentru retehnologizare, doar la Petrobrazi fiind realizate investiții de peste 600 mil. de euro, finalizate în 2014, rafinăria devenind una dintre cele mai moderne din Europa. În industria de rafinare mai lucrează în prezent circa 3.500 de persoane, 10% din totalul forței de muncă ocupate în industrie. Timp de aproape două secole, dezvoltarea municipiului Ploiești a fost strâns legată de avansului industriei de extracție și procesare a hidrocarburilor, acesta fiind centrul sectorului petrolier al României, fiind amplasat în mijlocul unor bazine petrolifere foarte productive. Începând cu 1857, când s-a dat în funcțiune prima instalație de rafinare din lume (Fabrica de gaz a lui Marin Mehedințeanu), în zona Ploiești au fost construite 4 rafinării de petrol, cu o capacitate de procesare de peste 10 mil. de tone/an, care prelucrau atât materie primă autohtonă, cât și din import. În jurul industriei petroliere s-a dezvoltat un veritabil conglomerat de activități pe orizontală și verticală (producție de utilaje și echipamente de extracție, inginerie și proiectare, construcții și mentenanță, transport prin conducte, educație și formare profesională, comerț interior și exterior etc.), care antrenau peste jumătate din forța de muncă locală, inclusiv în perioada comunistă. După 1989, o dată cu scăderea rezervelor de hidrocarburi, cu dinamica negativă a economiei naționale și cu procesul de restructurare și retehnologizare, importanța sectorului petrolier în economia Polului de Creștere s-a redus simțitor, profilul acesteia devenind mai diversificat prin atragerea de investiții în domeniul industriei alimentare, a celei textile, a componentelor auto, a serviciilor etc. În prezent, circa 6.000 de persoane mai lucrează direct în activitățile de exploatare și prelucrare a hidrocarburilor, ceea ce reprezintă mai puțin de 5% din populația ocupată totală, în condițiile în care, spre exemplu, una dintre rafinării (Astra Română) nu mai funcționează, iar celelalte trei funcționează sub capacitatea maximă. Totuși, dacă include și industriile conexe sus-menționate, numărul salariaților direct sau indirect dependenți de sectorul petrolier ajunge la circa 20% din forța de muncă locală. Așadar, în pofida scăderii importanței sale, sectorul petrolier rămâne principalul domeniu de specializare economică locală. Industriile conexe sectorului petrolier sunt volatile și puternic influențate de evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului, care poate avea un efect de domino asupra multor întreprinderi locale, ceea ce reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale economiei Polului de Creștere. Totuși perspectivele sunt unele favorabile, în condițiile în care în prezent se fac demersuri pentru exploatarea unor resurse noi de hidrocarburi în Marea Neagră și în zona Caspică, pentru care municipiul Ploiești este cel mai adecvat centru de resurse. De asemenea, acestea ar putea contribui la creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție ale celor 3 rafinării în funcțiune (controlate de grupurile OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol), care pot procesa anual dublul producției interne. Industria alimentară are, la rândul ei, perspective bune de dezvoltare în zona Ploiești, din perspectiva solidității companiilor locale de profil, a proximității față de piața de desfacere a Capitalei și a împrejurimilor sale, dar și a resurselor agricole importante din zonă (de ex. cele viticole, pomicole, zootehnice etc.). De asemenea, industria de componente auto va continua să se dezvolte, parcurile industriale din zona Ploiești atrăgând un număr tot mai mare de investitori în domeniu, atrași inclusiv de prezența producătorului Dacia Renault în regiune. În vederea determinării ramurilor industriale pentru care zona Ploiești deține avantaje competitive semnificative la export, am determinat indicatorul Balassa al avantajelor competitive relevate. Acesta indică faptul că industria de mașini, aparate și echipamente electrice este sectorul cel mai competitiv pe piețele externe, fiind puternic influențat 133 de instalarea în zonă a producătorilor din sfera componentelor auto (de ex. cablaje), dar și a celor petroliere (Yazaki, Cameron, Lufkin etc.). De asemenea, industria textilă și cea a componentelor auto sunt relativ competitive pe piața externă, deși prima se află în competiție cu produsele asiatice. În pofida bunei dezvoltări la nivel local, industria petrochimică este încă deficitară din perspectiva avantajelor competitive, dat fiind importul semnificativ de produse petroliere care sunt prelucrate în rafinăriile din Ploiești. De asemenea, importurile de produse alimentare sunt încă superioare exporturilor, agricultura și industria de procesare autohtone nereușind să acopere integral consumul intern, în pofida resurselor agricole de foarte bună calitate. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Figura 44. Indicatorul Balassa al avantajelor comparative relevate – Județul Prahova, 2011-2014 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 I. Animale vii și produse II. Produse vegetale III. Grăsimi și uleiuri animale IV. Produse alim 2011 V. Produse minerale entare VI. Produse chimice 2012 VII. Materiale plastice 2013 VIII. Piei crude, piei tăbăcite 2014 IX. Produse din lemn X. Hârtie și articole din acestea XI. Incălţăminte, pălării XII. Articole din piatră XIII. Metale comune XIV. Mașini, aparate și XV. Mijloace și materiale de XVI. Instrumente și aparate XVII. Mărfuri și produse diverse XVIII. Bunuri necuprinse Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 1 O analiză Shift-Share3 pentru perioada post-criză 2009-2013 relevă dinamica economiei Polului de Creștere Ploiești. Pentru analiză, au fost selectate sectoarele economice cu baza de angajați cea mai mare și cu un coeficient de localizare Profilul Polului de Creștere supraunitar. În mare, sectoarele câștigătoare sunt cele care au crescut mai repede la nivelul polului de creștere decât la nivel național pe perioada 2009-2013. Principalele sectoare câștigătoare au fost: fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (4.170 angajați); activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale (2.125 angajați); întreținerea și repararea autovehiculelor (1.075 angajați); activități de întreținere peisagistică (756 angajați); fabricarea produselor din tutun (550 angajați); repararea aparatelor electronice, de uz casnic (524 angajați); alte lucrări speciale de construcții (514 angajați); activități de difuzare a programelor de televiziune (470 angajați). În mare, sectoarele câștigătoare reprezintă sectoare de servicii și industriale cu o valoarea adăugată relativ mică. Aceasta înseamnă că deși aceste sectoare au cunoscut un dinamism local mai mare decât la nivel național, nu au adus neapărat un aport substanțial la creșterea economică a zonei. I 3 134 Pentru o descriere detaliată a metodologiei, a se vedea: Banca Mondială. 2013. Orașe Competitive Figura 45. Analiza Shift-Share pentru Polul de Creștere Ploiești, în perioada 2009-2013 Marii perdanți Transporturi rutiere de mărfuri 0.5 CâșTIGăTORII Fabricarea produselor din tutun Captarea, tratarea și distribuția apei Fabricarea de piese auto Activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale Activități de inginerie și consultanță Creșterea păsărilor Fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză 0.3 și a elementelor mecanice de transmisie Fabricarea altor mașini și Întreținerea și repararea autovehiculelor utilaje specifice Comerț cu ridicata nespecializat Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte Lucrări de instalații electrice 0.1 Comerț cu amănuntul în Repararea aparatelor electronice, de uz casnic magazine nespecializate -0.4 -0.3 -0.2 -0.1 -2 E -15 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 Lucrări de construcție a proiectelor utilitare pentru fluide -0.1 0 Lucrări de instalații sanitare, de Transporturi prin conducte încălzire și de aer condiționat Transporturi urbane de călători Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului -0.3 Fabricarea utilajelor pentru extracție și construcții Distribuția energiei electrice Perdanții -0.5 Câștigătorii discutabili Notă: Mărimea cercurilor este proporțională cu numărul absolut de angajați în sectorul respectiv Sursa: Baza de date BORG Design Sectoarele perdante sunt cele care au cunoscut o scădere a numărului de angajați la nivel local, pe fondul unei scăderi a acestor sectoare la nivel național. Printre sectoarele păgubașe avem: transporturi prin conducte (1.774 angajați); transporturi urbane de călători (1.078 angajați); fabricarea utilajelor pentru extracție și construcții (1.077 angajați); lucrări de construcție a proiectelor utilitare pentru fluide (733 angajați); fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului (545 angajați); comerț cu ridicata al zaharului, ciocolatei și produselor zaharoase (518 angajați); închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare (503 angajați). În mare, se pare că Ploieștiul a avut o performanță negativă într-o serie de sectoare din domeniul prelucrării și transportării țițeiului, pe fondul unei performanțe negative a acestor sectoare la nivel naţional. Câștigătorii discutabili reprezintă acele sectoare economice care înregistrează o creștere a numărului de angajați la nivel local pe fondul unei scăderi ale acestor sectoare la nivel național. Printre cei mai mari câștigători discutabili se numără: distribuția energiei electrice (2.073 angajați); fabricarea de construcții metalice (1.642 angajați); lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat (1.267 angajați); repararea și întreținerea altor echipamente de transport (646 angajați). În mare, aceste sectoare reprezintă sectoare de servicii fără un avantaj competitiv clar la nivel naţional. Marii perdanți reprezintă sectoarele economice care au înregistrat o scădere a forței de muncă pe fondul unei performanțe pozitive ale acestor sectoare la nivel național. Printre cei mai mari perdanți întâlnim: fabricarea de piese auto (3.804 angajați); transporturi rutiere de mărfuri (3.701 angajați); activități de inginerie și consultanță (2.524 angajați); captarea, tratarea și distribuția apei (1.440 angajați); comerț cu amănuntul în magazine nespecializate (1.419 angajați); fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie (854 angajați); Lucrări de instalații electrice (773 angajați); fabricarea altor mașini și utilaje specifice (684 angajați); transporturi cu taxiuri (507 angajați). Parte din aceste sectoare sunt sectoare fără valoare adaugată mare și fără un avantaj competitiv la nivel naţional (de exemplul, comerțul). o parte însă reprezintă sectoare cu un puternic avantaj competitiv național, și anume fabricare de sub-ansamble auto. Potențialul de specializare inteligentă a economiei locale poate fi evaluat și din perspectiva comparației cu ceilalți poli de creștere ai României, care, după cum a arătat și studiul Polii de Creștere elaborat de Banca Mondială, sunt motoarele de dezvoltare și de creștere a competitivității economice a României. Astfel, Polul de Creștere Ploiești deține avantaje competitive importante în sfera industriei extractive și a celei energetice, fiind cea mai atractivă locație dintre polii de creștere din România (exceptând din analiză municipiul București) pentru localizarea unor astfel de activități. Acesta este rezultatul tradiției municipiului Ploiești de centru de resurse și competențe în domeniul extracției și prelucrării petrolului, dar și a investițiilor realizate în ultimii ani în domeniul energetic, precum construcția celei mai mari și mai 135 moderne termocentrale din România, cea a companiei OMV Petrom de la Brazi, ca urmare a unei investiții de peste 500 mil. Euro, finalizate în 2011. Aceasta are potențialul de a genera 10% din necesarul de energie electrică al României. De asemenea, Ploieștiul deține avantaje competitive medii în domeniul industriei prelucrătoare (mai exact în ramurile petrochimie, mașini și echipamente, alimentară și a băuturilor), al transporturilor și logisticii, în condițiile în care se profilează tot mai mult ca un centru logistic care deservește atât regiunea de sud, cât și piața bucureșteană (platformele Aquila, Kaufland, Lidl, Billa, Profi, Ahead) dar și al TIC, aici fiind localizate unele companii importante din domeniu, precum Teamnet Internaţional, Elettra Communications, Romcap Condensatori, 2K Telecom, Asesoft, Sunsmart Integrare, Infratel Net etc. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie La polul opus, regăsim o serie de activități economice pentru care Polul de Creștere Ploiești este mult mai puțin competitiv în comparație cu alte orașe din România: construcții, comerț, turism, servicii financiare, imobiliare, activități profesionale, tehnice și științifice, servicii administrative și suport, educație, sănătate, cultură, activități recreative etc., în principal ca urmare a polarizării sectorului serviciilor de către municipiul București, aflat la doar 60 km distanță. Figura 46. Avantajele competitive ale polilor de creștere din România, pe activități ale economiei naționale, și pe baza metodei utilității globale, în 2013 Alte servicii Ploiești Activităţi culturale și recreative Sănătate și asistenţă socială Educaţie Brașov Servicii și suport de tip administrativ Activităţi știinţifice, tehnice și profesionale Craiova Imobiliare Intermedieri financiare Constanța IT&C Hoteluri și restaurante Transporturi și logistică Iași Comerţ și reparaţii Construcţii Timișoara Apă și salubritate Energie Cluj-Napoca Industrie prelucrătoare 1 Industrie extractivă 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 Agricultură, silvicultură și pescuit Profilul Polului de Creștere Sursa: Baza de date BORG Design. Calcule proprii Prin urmare, activititățile economice cu cele mai bune perspective de dezvoltare la nivelul Polului de Creștere Ploiești, care au potențial de specializare inteligentă, de redefinire pe baze mai solide competitiv și de generare de noi locuri de muncă, sunt industria de extracție și prelucrare a petrolului, cu toate serviciile conexe de-a lungul întregului lanț de furnizare, industria componentelor auto, a mașinilor și echipamentelor, industria alimentară și a băuturilor, cea energetică, sectorul TIC, precum și cel al transporturilor și logisticii. Trebuie avută în vedere însă și evoluția în timp a acestor sectoare, pentru a înțelege dacă o performanță slabă pe 2009-2013 este o tendință trecătoare sau o dinamică pe termen lung. I 136 1.2.5. Cercetare-dezvoltare și infrastructură de suport pentru firme Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) de la nivelul Polului de Creștere Ploiești este una slab dezvoltată în context național, aceasta fiind dominată de sectorul public. Domeniile de specializare ale unităților de CDI de la nivel local sunt strâns legate de profilul economic al zonei, activând în domeniul extracției și prelucrării petrolului, al utilajelor petroliere, respectiv al viticulturii. Astfel, Institutul de Cercetare și Proiectare Utilaj Petrolier (IPCUP) este unicul nucleu de cercetare din România pentru domeniul utilajelor petroliere, instalațiilor de foraj, a sculelor și dispozitivelor din domeniu, asigurând, de-a lungul celor 60 de ani de activitate, rezultate științifice care au propulsat România pe locul III în lume, după Rusia și SUA în acest sector. În ultimii ani, institutul, aflat în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN), s-a confruntat cu o scădere dramatică a cererii de servicii, pe fondul privatizării companiilor din domeniu, care dețin propriile departamente de CDI, acumulând datorii semnificative la bugetul de stat, ceea ce nu i-a permis achitarea la timp a salariilor către personalul de specialitate. Prin urmare, în prezent, a ajuns la circa 50 de salariați, dintre care jumătate cu studii superioare, care au fost detașați la ICPE-CA în 2013, moment de la care activitatea s-a revitalizat. Pe lângă activitatea propriu-zisă de cercetare-proiectare și expertizare, institutul realizează și activități de transfer tehnologic, în cadrul propriului atelier de mică producție. Clienții institutului sunt mai ales companiile locale din domeniul producției de utilaj petrolier și extracției de hidrocarburi, dar și unele companii externe. ICERP SA Ploiești este o societate comercială cu profil mixt, cercetare-producție, care are peste 45 de ani de experiență în domeniul lubrifianților și aditivilor. Produsele firmei (aditivi, unsori, fluide de protecție, de prelucrare a metalelor, uleiuri industriale și de motoare, detergenți, biocizi, inhibitori de coroziune) sunt comercializate sub mărcile Adirol, Lubricerp, Proticerp. Toate aceste produse sunt rezultatul cercetărilor din laboratoarele proprii, peste 40 de produse noi fiind înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) doar în ultimii ani. Și această societate, aflată în proprietate privată, se confruntă cu o scădere dramatică a cererii, fiind, în prezent, în procedură de reorganizare și având doar 30 de salariați, dintre care o treime cu studii superioare. IPIP SA (Institutul de Proiectări pentru Instalații Petroliere), înființat în 1950, este cel mai important furnizor de servicii de proiectare pentru rafinării și petrochimie din România. Compania, aflată în prezent în proprietate privată, are aproape 300 de salariați și realizează anual o cifră de afaceri de 10-20 mil. euro. Alte companii locale care furnizează servicii de proiectare, inginerie, carotaj și cercetare în domeniul petrolier sunt Petrostar, Weatherford Atlas Gip, Jcr Christof Consulting, Comproiect 92, Tecon Engineering etc., cu un volum total de afaceri de peste 65 mil. euro și 1.100 de salariați în 2013. IC-DVV (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație) Valea Călugărească, din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gh. Ionescu-Șișești, este unul dintre cele mai importante nuclee de cercetare în domeniul viti-vinicol din România, aici fiind realizat material săditor din soiuri noi, cu valoare biologică ridicată, analize chimice, precum și vinuri de calitate din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Sauvignon, Fetească regală, Riesling, Distilate. Institutul dispune de laboratoare moderne de cercetare, dotate cu aparatură de ultimă generație, poligoane experimentale (16,8 ha), staţie pilot de microvinificare, colecţie ampelografică de soiuri vinifere şi portaltoi cu peste 1100 soiuri și clone din sortimentul naţional şi mondial (5,2 ha), plantaţii de portaltoi (2,71 ha), pepiniera viticole (5,0 ha), ferme-pilot (cca.150 ha) şi un combinat de vinificare a strugurilor în care sunt verificate în condiţii de producţie tehnologiile din domeniul viticulturii şi vinificaţiei elaborate în cadrul sectorului de cercetare. În domeniul tehnologiei informaţiei, institutul dispune de mijloace moderne de comunicare (reţea de telefonie şi internet pe fibră optică, internet de mare viteză, calculatoare performante şi soft-uri de ultimă generaţie specializate: ArcGIS, Arc Editor 9,1. etc.) şi posibilitatea de realizare a unei reţele de INTRANET. Ca și celelalte unități de cercetare din sfera publică, activitatea institutului a fost afectată de reducerea alocărilor de la bugetul de stat pentru activități de cercetare și și-a redus personalul la circa 100 de persoane. În cadrul Universității Petrol – Gaze din Ploieşti, funcţionează 13 centre de cercetare, grupate în general în jurul unor departamente aparţinând celor cinci facultăţi din universitate: • Ingineria zăcămintelor de hidrocarburi; • Tehnologii moderne şi ecologice în foraj-extracţie; • Materiale și tehnologii de fabricație a echipamentelor petroliere; 137 • Rezistența, stabilitatea, dinamica și durabilitatea structurilor din utilajul petrolier și petrochimic; • Automatizarea evoluată a proceselor chimice; • Prelucrarea petrolului şi petrochimie; • Centrul de cercetare interdisciplinară pentru implementarea politicilor Uniunii Europene în țările din zona Mării Negre; • Centrul de cercetare în studii literare, lingvistică, teoria criticii și culturii; • Centrul de cercetare CerTIMF; • Centrul de cercetări interdisciplinare pentru strategii economico-financiare; • Centrul de cercetări interdisciplinare pentru strategii de implementare a politicilor Uniunii Europene în ţările din zona Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Mării Negre; • Centrul de studii şi cercetări economice; • Centrul de studii şi cercetări juridice şi socio-administrative. Tot în cadrul Universității, funcționează Incubatorul Tehnologic și de Afaceri ITAF Ploiești, cu activități (incubare start- up-uri ale studenților, consultanță, transfer tehnologic, cercetare, instruire etc.) acreditate de ANCSI, încă din anul 2008, în domeniul produselor și tehnologiilor industriale, formare continuă, tehnologia informației, precum și Centrul de Transfer Tehologic, Inovare și Afaceri, care furnizează servicii de cercetare fundamentală și aplicată, proiectare, elaborarea de studii de fezabilitate, precum și diverse alte servicii în domeniul petrolier, al mediului, al tehnologiei informațiilor etc. Universitatea derulează contracte importante de cercetare-dezvoltare cu companii importante din domeniul petrolier, precum Romgaz, Lukoil, Petrostar, Omv Petrom, în acest sens esențiale fiind buna calificare a cadrelor didactice și de cercetare, precum și dotările de profil (de ex. simulatoare, aparatură de testare a tubulaturii din domeniul petrolier), achiziționate prin proiecte cu finanțare nerambursabilă. Figura 47. Procentul din PIB alocat cheltuielilor de CDI în perioada Din perspectiva cheltuielilor cu activitatea 2007-2013 de CDI, județul Prahova se situează mult sub % din PIB alocat către CDI media națională și regională, cu mai puțin 0.6 de 0,2%, de peste 10 ori mai puțin decât ținta asumată de România prin Acordul de 0.5 Parteneriat 2014-2020. Explicația constă în 0.4 slaba dezvoltare a infrastructurii de profil și în subfinanțarea cronică a sectorului de 0.3 cercetare de la bugetul de stat. De asemenea, 0.2 slaba dezvoltare a transferului tehnologic face ca puține proiecte de cercetare să fie 0.1 finanțate de către companiile private și ca 0 puține dintre rezultatele acestora să ajungă 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 în procesele de producție. Cea mai mare parte a cercetării din domeniul academic 1 România Regiunea Sud Muntenia Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Județul Prahova rămâne, prin urmare, la nivel fundamental. Profilul Polului de Creștere I 138 Conform statisticilor Ad Astra, municipiul Ploiești ocupă ultimul loc între polii de creștere la output-ul științific, concretizat în articole științifice publicate. Figura 48. Numărul de articole științifice publicate în anul 2011 În ceea ce privește protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, statisticile 2 000 Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci 1 800 (OSIM) indică următoarea poziționare a 1 600 județului Prahova, în context național, în 1 400 perioada 2001-2013: 1 200 1 000 • locul 9 la numărul de cereri de brevete de invenție la 100.000 de locuitori (28), 800 depășind, dintre polii de creștere doar 600 Constanța; 400 • locul 9 la numărul de cereri de 200 înregistrare desene/modele la 100.000 0 de locuitori (15), depășind județele Dolj, i ca și a ov a ța ti Timiș și Iași; șt po Ia ar aș ov an eș re ișo ai oi • u a Br r t l c -N m C ns P locul 10 la numărul de cereri de Bu uj Ti Co Cl înregistrare mărci la 100.000 de locuitori Articole (240), depășind doar Dolj. Sursa: Ad Astra, Cartea Albă a Cercetării în România Din perspectiva infrastructurii de sprijinire a afacerilor și inovării, Polul de Creștere Ploiești ocupă prima poziție între polii de creștere din România din perspectiva suprafeței ocupate de parcuri industriale. Astfel, există un număr de 8 parcuri industriale autorizate, dintre care 4 publice și 4 private. Parcurile industriale aflate în proprietatea și administrarea autorităților publice locale sunt: • Parcul Industrial Ploiești – cu o suprafață de 163 ha și un grad de ocupare de 100%, este un parc de tip greenfield situat în partea de vest a orașului și are acces la DN 72, la cale ferată, precum și la întreg setul de utilități (energie electrică, apă, canalizare, gaze, telecomunicații) și drumuri de acces interioare. În prezent, parcul găzduiește circa 40 de companii, care au realizat investiții de circa 300 mil. Euro și au generat 7.000 de locuri de muncă, unele dintre ele rezultând din investiții străine importante atrase în ultimii ani (Yazaki, Cameron, Alka, Calsonic Kansei, Kaufland, Johnson Controls, Bericap etc.). Parcul este administrat de o companie din subordinea Consiliului Județean Prahova, ca și celelalte 3 parcuri industriale din Polul de Creștere aflate în proprietate publică; • Parcul Industrial Plopeni – cu o suprafață de 76 ha și un grad de ocupare de 100%, parcul este unul de tip brownfield, fiind dezvoltat pe spațiile de producție abandonate ale fostei Uzine Mecanice Plopeni și dispunând de acces la întreaga gamă de utilități. În prezent, aici funcționează peste 25 de firme, cu circa 600 de salariați. Acestea au activități diverse: mase plastice, prelucrarea lemnului și mobilă, metalurgie și prelucrări mecanice, mașini și echipamente, comerț, construcții; • Parcul Industrial Brazi – cu o suprafață de 46 ha, găzduiește circa 20 de firme cu 245 de salariați, gradul său de ocupare fiind de 75% pentru terenuri și 12% pentru clădiri. Și acest parc necesită investiții suplimentare pentru demolarea sau reconversia unor clădiri abandonate de pe teritoriul său; • Parcul Industrial Bărcănești – cu o suprafață de 91 ha (și posibilități de extindere cu încă 80 ha), este cel mai recent parc industrial din zonă (2013), fiind amplasat pe terenul fostelor Sere Tătărani, având prin urmare un grad de ocupare de doar 2%. Infrastructura parcului este una deficitară, mare parte din terenuri având nevoie de debarasarea construcțiilor și instalațiilor existente, în acest sens fiind elaborat un Master plan de investiții în valoare de circa 8,4 mil. de euro și un PUZ. Profilul propus al acestui parc este unul agroalimentar. Parcurile industriale private din zonă sunt: • Parcul Industrial Ploiești West Park – are o suprafață de 290 ha, fiind cel mai mare parc industrial privat din România, dezvoltat fiind de compania belgiană Alinso Group în partea de vest a orașului, în apropierea parcului industrial aflat în proprietatea Consiliului Județean Prahova. Acesta dispune de zone pentru logistică și IMM-uri, depozite frigorifice, 139 precum și de un terminal intermodal de mărfuri. Investiția totală în acest parc, estimată la 750 mil. euro, a fost realizată doar parțial, până în 2016 fiind estimată crearea a până la 20.000 de locuri de muncă. Dintre clienții de renume ai parcului se numără companii internaționale precum Toro, Lufkin, Unilever, Honeywell, Schlumberg, Bat. Halliburton. Până în prezent, gradul de ocupare al parcului a ajuns la 30%, fiind realizate investiții de circa 200 mil. euro. • Parcurile Industriale PRIMUS I și II – cu o suprafață de circa 110 ha, sunt amplasate în comuna Ariceștii Rahtivani; • Parcul Industrial WDP Development – cu o suprafață de circa 25 ha, situat tot în partea de vest a municipiului, urmează să găzduiască o primă unitate de producție a companiei belgiene ROQUET; • Parcul Industrial DIBO – are o suprafață de circa 22 ha și este amplasat în comuna Brazi. Acesta pune la dispoziția investitorilor 16 hale industriale deja construite, urmând să fie extins pe viitor. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie Prin urmare, putem afirma că Polul de Creștere Ploiești beneficiază de circa 800 ha de parcuri industriale publice și private, ocupate în proporție de aproape 50% și aflate într-o permanentă extindere, care au atras investiții de peste 500 mil. euro și au creat circa 10.000 de noi locuri de muncă. Acestea au jucat un rol esențial în atragerea de noi investitori în zonă, ponderea covârșitoare a acestora stabilindu-se în aceste structuri de sprijinire a afacerilor. Efectele dezvoltării parcurilor industriale au fost unele pozitive asupra investițiilor străine, numărul de companii cu capital străin crescând cu 42,8%, iar capitalul subscris cu 165%, în perioada 2007-2013. Prin urmare, județul Prahova a ajuns să dețină locul 11 la nivel național din perspectiva numărului de companii deschise de investitori străini și locul 8 la valoarea capitalului subscris. Figura 49. Volumul investițiilor străine atrase de județul Prahova în perioada 2007-2013 4000 3500 2007 3000 2008 2500 2009 2000 2010 1500 2011 1000 2012 500 2013 0 Număr de firme cu Capital străin Capital străin Capital străin capital străin subscris (mil. RON) subscris (mil. dolari) subscris (mil. euro) Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului 1 Profilul Polului de Creștere I 140 Harta 40. Zone funcţionale în Polul de Creștere Ploiești Sursa: xx 141 Cu toate acestea, trebuie indicat faptul că serviciile furnizate de companiile administrate de investitorii găzduiți sunt puțin diversificate, reducându-se la vânzarea și închirierea de terenuri, respectiv la furnizarea de utilități. În acest context, se resimte lipsa unor structuri de sprijinire a afacerilor orientate către întreprinzătorii locali, care să le ofere o gamă mai largă de servicii (informare, consultanță, formare, transfer tehnologic, internaționalizare și marketing, organizare de evenimente, incubare etc.). Deși există mai multe studii realizate anterior la nivel regional sau național, care au identificat existența unor aglomerări industriale cu potențialul de a se transforma în clustere, nicio astfel de structură nu a fost stabilită la nivel local. Dintre acestea, pot fi menționate cele din domeniul automotive, dezvoltate în jurul Dacia Renault, echipamente electrice, turism, agro-food, construcții, petrochimie. Spre comparație, în alți poli de creștere, astfel de structuri au fost deja Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie formalizate, funcționalizate și au atras chiar și finanțări nerambursabile (Cluj-Napoca: mobilă, TIC), Iași (medicină, TIC), Timișoara (TIC, automotive, energie regenerabilă), Constanța (transport) etc. 1.2.6. Proiecte realizate / în implementare Un prim pas în dezvoltarea serviciilor de afaceri pentru întreprinzătorii locali îl reprezintă dezvoltarea Centrului Multifuncțional de Afaceri Lumina Verde, amplasat în Parcul Industrial Ploiești, o investiție de circa 9 mil. euro, co- finanțată prin POR 2007-2013. Acesta va cuprinde o clădire de birouri, cu sală de conferințe și centru expozițional, funcțiuni care lipseau la nivel local, de care vor beneficia cu precădere IMM-uri și microîntreprinderi din Polul de Creștere. De asemenea, tot prin fonduri POR 2007-2013 se construiește un centru de excelență în afaceri pentru tinerii întreprinzători, care va cuprinde spații de birouri și săli multifuncționale pentru tinerii care doresc să demareze afaceri în domeniul serviciilor de consulanță, de ecologizare, de eco-turism, de evaluare de mediu și de proiectare. De asemenea, Consiliul Județean Prahova a alocat fonduri importante pentru dezvoltarea infrastructurii parcurilor industriale din județ, care se află în administrarea companiilor din subordinea sa: Ploiești, Plopeni, Brazi, Bărcănești, dar și cele din proximitatea Polului de Creștere: Mizil, Urlați, Ciorani. Aceeași instituție a contribuit activ la dezvoltarea turismului în județul Prahova prin ulilizarea fondurilor POR 2007-2013 pentru conceperea și promovarea unor trasee turistice integrate și tematice. Trebuie menționate și investițiile substanțiale realizate de companiile private fie din sfera producției (precum OMV Petrom, care a investit peste 1 md. euro în modernizarea Rafinăriei Petrobrazi și în construcția Termocentralei Brazi), fie din domeniul dezvoltării de infrastructuri de afaceri (Alinso Group, WDP Development). Doar companiile cu capital străin au investit, în perioada 2007-2013, 470 de mil. de euro, sub forma aporturilor de capital, la care se mai adaugă alte sume reinvestite din profitul realizat de acestea, dar și investiții ale unor companii cu capital autohton. 1 Profilul Polului de Creștere I 142 1.2.7. Concluzii. Disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Competitivitatea la nivelul polilor de creștere Polul de Creștere Ploiești înregistrează o tendință de convergență pe termen lung la performanțele economice ale altor orașe și regiuni din Uniunea Europeană, care a fost însă temporar întreruptă de efectele crizei globale, astfel încât PIB/locuitor în prețuri curente se menține sub 40% din media UE 28 și sub nivelul înregistrat în alți poli de creștere mai dinamici în ultimul deceniu (Cluj-Napoca, Timișoara). Structura economică actuală a PC este defavorabilă specializării economice inteligente și creșterii nivelului de trai al populației, sectorul serviciilor cu valoare adăugată ridicată (TIC, servicii financiare, activități profesionale, științifice și tehnice etc.) fiind subdezvoltat în comparație cu alți poli de creștere din România. Astfel, Cluj-Napoca și Constanța au o economie dominată de sectorul terțiar, la polul opus situându-se Craiova și Ploiești, cu performanțe economice mai scăzute, în care sectorul industrial continuă să genereze peste jumătate din output-ul economiei locale. Excepția de la regulă este Timișoara, cu o pondere ridicată a industriei, dar cu o reorientare către ramuri mai tehnologizate. Harta 41. Competitivitatea la nivelul polilor de creștere din România 143 Rata antreprenoriatului la nivel local, exprimată în număr de întreprinderi active la 1.000 de locuitori, este redusă în comparație cu ceilalți poli de creștere, mediul de afaceri local fiind dominat de companii cu capital străin, în lipsa unei clase solide de oameni de afaceri locali. Șomajul are printre cele mai ridicate valori (fiind depășit doar de Craiova), la fel și ponderea pensionarilor și casnicilor în populația totală. Nivelul de salarizare de la nivel local este inferior mediei naționale, pe fondul structurii defavorabile a economiei locale (ponderea ridicată a ocupării în sectoare cu valoare adăugată scăzută). Polul de Creștere Ploiești deține avantaje competitive importante în sfera industriei extractive și a celei energetice, fiind cea mai atractivă locație dintre polii de creștere din România pentru localizarea unor astfel de activități. De asemenea, deține avantaje competitive medii în domeniul industriei prelucrătoare (mai exact, în ramurile petrochimie, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie mașini și echipamente, alimentară și a băuturilor), al transporturilor și logisticii, în condițiile în care se profilează tot mai mult ca un centru logistic care deservește atât Regiunea Sud, cât și piața bucureșteană. La polul opus, activitățile economice pentru care Polul de Creștere Ploiești este mai puțin competitiv includ: construcții, comerț, turism, servicii financiare, imobiliare, activități profesionale, tehnice și științifice, servicii administrative și suport, educație, sănătate, cultură, activități recreative etc. Acest fapt se datorează în principal polarizării sectorului serviciilor de către municipiul București, aflat la doar 60 km distanță. Structura activităților economice În perioada 2007-2013, numărul de firme active din Polul de Creștere Ploiești a scăzut cu 13,9%, pe fondul crizei economice, care a condus la reducerea cererii interne și externe și, implicit, la restrângerea activității întreprinderilor din zonă sau chiar la falimentul unora dintre acestea. Cele mai afectate sectoare de activitate au fost construcțiile, comerțul și industria prelucrătoare, domenii cu o pondere însemnată în economia locală, în care numărul de firme a scăzut între 18 și 26% doar în ultimii 7 ani. La polul opus, regăsim sectoare în care numărul de firme a crescut, precum agricultura, energia, informațiile și comunicațiile, unele servicii pentru populație. În pofida acestei dinamici negative, Polul de Creștere Ploiești continuă să concentreze 64,6% din firmele active din județul Prahova, 19,3% din cele din regiunea Sud-Muntenia și 2,1% din cele de la nivelul României. La nivel local există mai multe aglomerări industriale, care concentrează un număr mare de firme, de angajați și care generează un volum însemnat de afaceri și de exporturi: mașini și echipamente, produse alimentare și băuturi, textile și confecții, construcții metalice, componente auto, extracția și prelucrarea petrolului, energie. În pofida existenței acestor conglomerări, rețele de afaceri, lanțurile de furnizare și clusterele inovative nu au fost formalizate și funcționalizate la nivel local, deși există legături pe orizontală și pe verticală între unele companii. Municipiul Ploiești este un centru de resuse și de competențe de importanță internațională pentru industria petrolieră, acesta având capacitatea de a procesa o cantitate însemnată de hidrocarburi din zona Mării Caspice și a Mării Negre. Dependența unei bune părți din economia locală de piața petrolieră, care este una dintre cele mai volatile, reprezintă o vulnerabilitate. Sectoarele cu potențial de specializare economică inteligentă de la nivel local sunt industria de extracție și de prelucrare a petrolului și gazelor naturale (inclusiv întreaga gamă de lucrări și servicii conexe, de pe întregul lanț de furnizare), industria de componente auto, cea de mașini și echipamente (cu precădere echipamente 1 pentru industria petrochimică și extractivă, echipamente hidraulice), cea alimentară, energetică, sectorul TIC, și, nu în ultimul rând, cel al transporturilor și logisticii, dată fiind poziționarea geografică favorabilă, aproape de piața de desfacere de circa 3 mil. de consumatori a capitalei și la intersecția mai multor coridoare de transport. Profilul Polului de Creștere Localitățile din jurul municipiului au atras în ultimii ani numeroși investitori, fie noi, fie relocați din nucleul urban, sub presiunea reglementărilor urbanistice, de mediu și mai ales a celor legate de piața imobiliară. Cu toate acestea, în comunele din PC există o pondere ridicată a populației ocupate în agricultura de subzistență, pe fondul resurselor agricole extensive (viticultură, pomicultură, zootehnie), care sunt doar parțial valorificate în industria de procesare de la nivel local, în lipsa unor lanțuri de furnizare funcționale. Sectorul CDI de la nivel local este în declin, ca urmare a subfinanțării cronice a acestui domeniu, dar și a lipsei unor structuri funcționale de transfer tehnologic. Zona Ploiești deține în mod tradițional competențe și expertiză în domeniul cercetării fundamentale, aplicative, a proiectării și ingineriei în domeniul petrochimiei, utilajelor pentru industria petrolieră și a viticulturii, care pot sta la baza relansării activității de cercetare, în contextul preocupărilor I pentru specializare inteligentă. 144 Harta 42. Structura activităților economice din PC Ploiești 145 Infrastructura de sprijinire a afacerilor de la nivel local este foarte bine dezvoltată (locul I la nivel național din perspectiva suprafeței parcurilor industriale și a locurilor de muncă create la nivelul acestora) și joacă un rol esențial în atragerea de investiții. Mediul public a jucat un rol esențial în acest domeniu prin dezvoltarea a 4 parcuri industriale doar la nivelul zonei metropolitane. Cu toate acestea, parcurile existente oferă doar servicii de bază (găzduire și utilități), orientate către investitorii străini, în timp ce întreprinzătorii locali au acces limitat la servicii de afaceri. Turismul are o contribuție marginală la economia locală, în pofida investițiilor private în infrastructura de cazare, alimentație publică și de agrement și a conceperii și promovării unor trasee tematice regionale cu potențial de atragere a vizitatorilor în domeniul turismului oenologic, gastronomic, cultural-religios etc. Municipiul Ploiești rămâne, prin urmare, doar un centru pentru turismul de tranzit și de afaceri, fiind amplasat între doi poli turistici de importanță Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.2. Economie internațională (Valea Prahovei și București). Forța de muncă Dinamica numărului de salariați a variat semnificativ de la o localitate la alta în perioada 2007-2013. în timp ce acesta a scăzut în municipiul Ploiești, Plopeni sau Dumbrăvești, alte localități (Ariceștii Rahtivani, Brazi, Păulești, Târgșoru Vechi, Bărcănești) au atras o serie de investitori importanți în ultimii ani, inclusiv prin relocarea de unități din municipiul Ploiești, fiind clară tendința de redistribuire a activităților economice în teritoriu, dinspre nucleul urban către periferie. Rata șomajului se menține la un nivel scăzut, în pofida restructurării masive a economiei locale de după 1990, pe fondul apariției de noi investitori, a practicării navetismului către București-Ilfov și a migrației externe a forței de muncă. Tendința de îmbătrânire a forței de muncă (vârsta medie a persoanelor ocupate de peste 40 de ani) se manifestă mai ales ca urmare a intensificării fenomenului de emigrație a populației tinere către municipiul București și către alte țări și este însoțită și de o calificare obținută în trecut, care nu mai este la fel de solicitată pe piața de muncă în prezent. În ceea ce privește structura ocupării, sectorul serviciilor a ajuns să asigure 57% din totalul locurilor de muncă din Polul de Creștere Ploiești, urmat de industrie, cu 28%, agricultură și silvicultură, cu 8%, respectiv de sectorul construcțiilor, cu 7%. Față de perioada comunistă, se constată o dublare a ponderii populației ocupate în servicii, în detrimentul celei active în industrie, existând o tendință de reorientare a forței de muncă către sectorul serviciilor, specifică marilor aglomerări urbane. În comunele din jurul municipiului Ploiești există o pondere ridicată a populației ocupate în agricultura de subzistență, pe fondul resurselor agricole extensive (viticultură, pomicultură, zootehnie), care sunt doar parțial valorificate în industria de procesare de la nivel local, în lipsa unor lanțuri de furnizare funcționale. Volumul important de investiții străine atras în ultimii ani pune în evidență deficitul de forță de muncă cu studii medii, context în care se impune relansarea învățământului tehnic și profesional, precum și stimularea mobilității forței de muncă din afara zonei metropolitane, inclusiv prin antrenarea pe piața muncii a unor persoane neocupate sau ocupate informal. 1 Profilul Polului de Creștere I 146 Harta 43. Forța de muncă din PC Ploiești 147 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu 149 1.3. Mediu 1.3.1. Calitatea mediului și controlul poluării (aer, apă, sol) Aer Conform Raportului de mediu din 2013 al Agenției de Protecție a Mediului (APM) Prahova,, calitatea aerului în municipiul Ploieşti a fost monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 12 stații (6 staţii automate şi 6 staţii manuale). Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Legea nr.104/2011, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene, iar amoniacul, formaldehida, hidrogenul Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu sulfurat la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate. Valorile măsurate ale poluanţilor reprezintă valori ale emisiilor la care contribuie activitatea economică din zona în care sunt amplasate echipamentele de măsurare. Temperatura, umiditatea, presiunea, mişcarea aerului şi precipitaţiile determină modificări substanţiale ale nivelului de poluare a atmosferei. În afara activităţii economice, circulaţia rutieră este, de asemenea, un factor determinant al nivelului de poluare. Figura 50. Variația emisiilor de oxizi de sulf pe ani (2005-2013) și Concentraţiile de dioxid de azot și de dioxid pe grupe de activități pentru anul 2013 de sulf nu au depăşit, în general, la staţiile de monitorizare automate, pragurile de calitate pentru protecţia sănătăţii umane, prevăzute în Emisii - SOx [tone/an] Legea 104/2011, cu excepția a 4 depășiri ale 30000 valorilor limită de emisie orară pentru dioxid 25000 de sulf la Stația Mihai Bravu. De asemenea, 20000 valorile concentraţiilor medii anuale ale pulberilor în suspensie sub 10 microni (PM10) și 15000 ale metalelor grele nu depăşesc valoarea limită 10000 (40 μg/mc). Totuși, la stațiile manuale s-au 5000 înregistat depășiri ale concentrațiilor máxime admise de STAS 12574/87 la pulberi totale 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 în suspensie (TSP) la sediul APM, la ICERP și la Spitalul de Obstretică și Ginecologie. De asemenea, la pulberile PM 10 s-au înregistrat Emisii SOx - Anul 2013 [Gg/an] depășiri ale mediilor zilnice la sediul APM, 7 000 în comuna Blejoi, pe Bd. București și pe Str. 6 000 Mihai Bravu. Pe metode scurte de mediere s-au 5 000 înregistrat depășiri ale concentrațiilor máxime 4 000 la hidrogen sulfurat (cartierul Mihai Bravu) și la 3 000 pulberi în suspensie (Bd. București, intersecție 2 000 Bd. Republicii - Șos. Vestului). Concentrațiile 1 1000 0 de dioxid de azot se apropie și ele de valorile maxim admise la sediul APM și pe Bd. București. 1.A.1 arderi în 1.A.2 arderi 1.A.4 arderi 1.B.2 a. iv. 1.A.3. - Toate acestea sugerează o poluare generată, în Profilul Polului de Creștere industrii în industrii în surse Petrol Transport energetice de fabricare staţionare de Rafinare/ rutier primul rând, de traficul auto tot mai intens, dar mică putere stocare și de unele activități industriale. Toate acestea au contribuit potențial la creșterea incidenței Sursa: APM Prahova. Starea mediului în județul Prahova în anul 2013 mortalității și a morbidității prin boli respiratorii, prin tumori maligne și prin boli cardio-vasculare, în comparație cu anul 2012. Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană la monoxidul de carbon, benzen, ozon. În schimb, au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice la amoniac. Din punctul de vedere al presiunii asupra stării de calitate a aerului din județul Prahova, activităţile responsabile pentru I poluarea aerului în anul 2013 au fost următoarele: 150 Figura 51. Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani (2005-2013) și pe grupe de activități pentru anul 2013 • Activităţile de arderi în industrii energetice: producerea de energie electrică şi termică; rafinarea ţiţeiului și a petrolului (rafinare / Emisii - NOx [tone/an] stocare), reprezintă principala sursă a emisiilor 25000 de SOx și NOx; 20000 • Creșterea animalelor și managementul deșeurilor 15000 reprezintă principala sursă a emisiilor de NH3; 10000 • Petrolul (rafinare+stocare) și gazele naturale, respectiv arderile în surse staționare de 5000 mică putere (instituționale / comerciale și 0 rezidențiale) reprezintă principala sursă a 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 emisiilor de compuși organici volatili. Emisii NOx - Anul 2013 [Gg/an] 7 000 Emisiile provenite din producerea energiei 6 000 electrice și termice au scăzut semnificativ prin 5 000 îmbunătăţirea echipamentelor de reţinere a 4 000 poluanţilor, trecerea la combustibili mai curaţi şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. Cu 3 000 toate acestea, producţia de energie şi sectorul 2 000 distribuţiei rămâne o sursă importantă de 1 000 poluare a aerului, responsabile pentru emisiile 0 1.A.1 arderi în 1.A.2 arderi 1.A.4 arderi 1.B.2 a. iv. 1.A.3. de NOx și Sox. Sectorul transportului rutier industrii în industrii în surse Petrol Transport este o sursă majoră de poluare a aerului. energetice de fabricare staţionare de Rafinare/ rutier mică putere stocare Vehiculele grele sunt cea mai importantă sursă de NOx, PM10/PM2.5 și metale grele, în timp ce Sursa: APM Prahova. Starea mediului în județul Prahova în anul 2013 autoturismele sunt surse importante pentru CO, NH3 şi NMVOC. 151 Apă În anul 2013, în județul Prahova, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare, 32 foraje și 6 fântâni. Numai 3 dintre acestea au înregistrat depăşiri la indicatorul azotați, reprezentând un procent de 6,52%. Urmărirea calității apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un număr de 17 secțiuni în sub-bazinul hidrografic Prahova. Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apă pentru prizele situate pe apele curgătoare de suprafață şi în secţiunea de priză (baraj, mal), în cazul acumulărilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, au fost stabilite ca puncte de monitoring acele corpuri de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman care asigură în medie mai mult de 100 mc apă/zi. Secțiunile de potabilizare s-au încadrat în categoriile de calitate după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-chimici și microbiologici, îndeplinind condițiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002, conform HG 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu În anul 2013, dintre cele 25 de corpuri de apă monitorizate, 71% au avut o stare ecologică bună, iar 29% o stare ecologică moderată. De asemenea, acumulările de la Paltinu și Măneciu, care asigură o bună parte din necesarul de apă potabilă al aglomerării urbane Ploiești, au un potențial ecologic bun. De remarcat este faptul că doar 31,4% din apele uzate care necesită epurare au fost epurate corespunzător în anul 2013, procent care ajunge la 12,2% în cazul apelor menajere, la 40,5% pentru cele din industria alimentară, la 42% pentru învățământ și sănătate, la 52,7% în sectorul de comerț și servicii. Cauzele constau din echiparea insuficientă a stațiilor de epurare cu treaptă terțiară, în cazul stațiilor orășenești, și chiar biológică, în cazul celor industriale. În anul 2013, în zona Ploiești au fost evacuate substanțe organice, nutrienți (de la aglomerările urbane, fermele zootehnice, indústria alimentară și a băuturilor, indústria chimică), metale grele, micropoluanți organici periculoși (indústria chimică) etc. În anul 2013, s-a înregistrat o poluare accidentală în sub-bazinul Prahova, pe pârâul Dâmbu, produsă de OMV PETROM SA ASSET VII Muntenia Est, Sector 23, Ploiești Vest. Au fost prezente irizații de tiței pe cursul de apă, precum și tiței cantonat în vegetația de pe malurile pârâului. A fost monitorizată evoluţia fenomenului de poluare şi s-a ecologizat zona afectată. Sol În urma monitorizării calităţii solului din punct de vedere al conţinutului de metale grele, în cele 7 puncte din municipiul Ploieşti, valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii nichel şi cupru, în anumite puncte de monitorizare, depăşesc foarte puţin valorile normale în sol. Pentru indicatorii cadmiu, plumb şi zinc valorile medii anuale măsurate se încadrează în valorile admise în sol (conform Ordinului Ministerului Mediului 756/1997) . Zonele critice sub aspectul deteriorării solurilor însumează la nivelul județului o suprafață de 132,13 ha, din care aproximativ 100 ha sunt situri contaminate de activități ale industriei extractive a petrolului și depozitări de reziduuri petroliere. La acestea se adaugă suprafețe mult mai extinse de situri industriale total sau parțial abandonate, ca urmare a sistării sau restrângerii activității unor întreprinderi industriale, ridicate mai ales în perioada comunistă sau 1 chiar în perioada interbelică (rafinăria Astra Română, fabrica de postav Dorobanțul, uzina de utilaj petrolier 1 Mai etc.), care prezintă la rândul lor riscuri de mediu, chiar dacă nu critice, și ar trebui monitorizate atent. Astfel de situri se găsesc în zona PC la Brazi, Boldești-Scăeni și în municipiul Ploiești. în Boldești-Scăeni există și o zonă de 350 mp Profilul Polului de Creștere afectată de alunecări de teren. I Sursa: http://decontaminarecampina.ro 152 Harta 44. Sol deteriorat (zone poluate, brownfields) 153 Tabel 9. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Sursa: http://decontaminarecampina.ro Supr. sitului Denumirea sitului contaminat Denumirea societății Activitatea poluatoare (mp) SC Rompetrol Rafinaria Vega SA depozitare reziduuri Batal de gudron Vega 100000 Ploiești petroliere SC Romfosfochim Active SRL depozitare reziduuri Batal de fosfogips 559000 Valea Călugărească petroliere depozitare reziduuri Depozit de cenușă de pirită SC Mega Company SRL București 65000 petroliere SC Rafinaria Astra Romana SA depozitare reziduuri Batal de reziduuri petroliere 26000 Ploiești petroliere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu depozitare reziduuri Batal 196 SC Petrotel - Lukoil SA Ploiești 44440 petroliere Centru col. 701 35 Centru col. 702 30 Centru col. 27 35 Centru col. 1043 129 Centru col. 97 700 Centru col. 302 Gropi 820 Parc 4 VD Ţintea 2000 Centru colectare 16 250 Batal slam Băicoi 6000 industria extractivă a Batal depozitare slam Urlați SC Petrom SA Ploiești 250 petrolului Batal depozitare slam Cărbunești 1 60 Batal depozitare slam Carbunești 2 150 Batal depozitare slam Parc 710 700 Batal depozitare slam Central I Boldești 750 Batal slam(ecologic) Boldești 2500 Batal depozitare slam Central II Boldești 390 Batal depozitare slam 3 Tritter Boldești 800 Batal slam Sonda 6002 Sinaia de Mizil 9034 Parc 1 Surani 980 Batal reziduuri petroliere - zona Vega depozitare reziduuri 19000 Ploiești petroliere Sursa: APM Prahova. Starea mediului în județul Prahova în anul 2013 Tabel 10. Zone critice afectate de alunecări de teren Localitatea Tip eroziune Suprafața Boldești-Scăeni Alunecare 350 Sursa: APM Prahova. Starea mediului în județul Prahova în anul 2013 Tabel 11. Poluări accidentale în anul 2013, cu afectarea solului 1 Data Localitate Poluator Substanță Băicoi (100 m de malul stâng 04.01.2013 SC Conpet SA Ploiești țiței pe râul Doftana) Profilul Polului de Creștere Comuna Berceni 02.04.2013 – zona Matisol SC Conpet SA țiței (conducta Urlați - Ploiești) 16.09.2013 Bărcănești autocisternă benzină 19.09.2013 Băicoi – Str. Horia OMV Petrom amestec țiței și apă sărată Sursa: APM Prahova. Starea mediului în județul Prahova în anul 2013 Circa 18% din terenurile din județul Prahova sunt afectate de procese intense de degradare, mai ales sub forma eroziunii de suprafață și de adâncime, a alunecărilor de teren, a poluării cu petrol și sare, a excesului de umiditate etc. Factorii naturali au fost amplificați de modul necorespunzător de exploatare a terenurilor, precum defrișări, pășunat nerațional, utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice etc. I 154 Harta 45. Sol deteriorat (alunecări de teren, poluări accidentale) 155 O altă deficiență majoră la nivel local o reprezintă deficitul de suprafețe împădurite, mai ales în partea de sud a teritoriului (zona de câmpie). În plus, asupra pădurilor existente se manifestă presiuni antropice majore, mai ales sub forma tăierilor ilegale, zonele cele mai problematice fiind Dâmbu și Plopeni-Sat. Harta 46. Suprafețe împădurite Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu 1 Profilul Polului de Creștere I 156 Poluare fonică Pe parcursul anului 2011, în 68,71% din numărul determinărilor, valorile înregistrate sunt mai mari decât limitele impuse de STAS 10009/88. Măsurătorile de zgomot au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afecțiuni pentru populația expusă. Predominant, nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier, care afectează populația municipiului Ploiești, al traficului feroviar pe tronsoane reduse în lungul axei căilor ferate și al activităților industriale. Harta 47. Aglomerarea Ploiești – poluarea fonică ziua Sursa: RASP Ploiești Figura de mai sus indică faptul că în Ploiești se înregistrează valori care depășesc 75 sau chiar 80 de decibeli pe axa Nord-Sud, în apropierea gărilor, în zonele industriale și pe străzile circulate de tramvaie sau deschise traficului greu. Conform unui audit realizat de o companie privată din domeniul măsurătorilor acustice – Enviro Consult, polul de creștere cel mai poluat fonic este București (85% din populație fiind afectată), urmat de Constanța (76%), Cluj-Napoca (64%), Brașov și Ploiești (61%). 157 1.3.2. Zone naturale protejate Datorită diversităţii deosebite de biotopuri și habitate, judeţul Prahova se bucură de un bogat inventar de specii de floră și faună sălbatică, din care nu lipsesc endemismele, speciile rare, relictele glaciare, speciile de importanţă comunitară. În zona PC, există un habitat de interes naţional întâlnit în Pădurea Plopeni (arie protejată de interes comunitar – SCI, cu o suprafață de 91 ha), care adăposteşte o asociaţie vegetală endemică în România, Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae, descrisă și în Banat şi ţara Haţegului. Habitatul se caracterizează prin dumbrăvi înmlăştinate, cu substrat argilos şi nivelul apei freatice ridicat. Situl Pădurea Plopeni se află în custodia Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, care a accesat fonduri prin POS MEDIU 2007-2013 pentru elaborarea planului de management. Dintre cele 134 de zone de interes local (4.607 ha) cu statut de protecţie stabilit prin PUG-ul comunelor şi prin hotărâri Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu ale consiliilor locale (fiind incluse şi în PATJ Prahova), în zona PC se află: Broasca (39,2 ha) în comuna Bucov; rezervație naturală (40 ha) în comuna Păulești; pădurea Plopeni (10 ha) în orașul Plopeni. În ceea ce privește ariile naturale protejate de interes comunitar (SCI), pe lângă pădurea Plopeni, regăsim și Coridorul Ialomiței, care se extinde parțial pe teritoriul comunelor Brazi, Valea Călugărească și Berceni. Asupra biodiversității locale se manifestă presiuni antropice majore, precum creșterea acoperirii terenurilor, ca urmare a extinderii perimetrelor construite ale localităților, a extinderii infrastructurii de transport (de ex. înființarea de parcuri industriale, de noi zone rezidențiale și construcția de autostrăzi), care se manifestă mai ales la nivelul zonei periurbane a municipiului Ploiești, cu efecte negative asupra schimbărilor climatice și asupra habitatelor din acele areale, care s-au restrâns dramatic. De asemenea, exploatarea irațională a albiilor minore ale râurilor pentru exploatarea de nisip, pietriș și balast afectează negativ ecosistemele respective, dacă nu sunt luate măsuri de reconstrucție ecologică. 1.3.3. Schimbări climatice Prin documentele sale programatice UE și-a asumat responsabilitatea abordării schimbărilor climatice și stabilește ca obiectiv alocarea a 20% din fondurile europene aferente perioadei 2014-2020 pentru acțiuni legate de schimbările climatice, precum cele de reducere a emisiilor GES și de adaptare la schimbările climatice. Astfel de acțiuni care abordează schimbările climatice trebuie incluse și integrate în proiectele din cadrul SIDU PC Ploiești. Abordarea unor activități precum reducerea emisiilor de carbon și rezistența la schimbările climatice este în interesul comunităților locale din polul de creștere. În martie 2007, Consiliul European și-a exprimat angajamentul ferm de a reduce până în 2020 emisiile totale de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% în raport cu nivelurile din 1990 și cu 30% în cazul în care și alte ţări dezvoltate se angajează să obţină reduceri comparabile ale emisiilor, iar ţările în curs de dezvoltare mai avansate din punct de vedere economic aduc o contribuţie adecvată, în funcţie de responsabilităţile și capacităţile lor. Emisiile globale de gaze cu efect 1 de seră ar trebui reduse până în 2050 cu cel puţin 50% faţă de nivelurile din 1990. Pentru a contribui la atingerea acestor obiective pe termen lung, este necesară definirea unui plan de reducere a emisiilor Profilul Polului de Creștere instalaţiilor aflate sub incidenţa sistemului comunitar. Pentru îndeplinirea în condiţii de rentabilitate a angajamentului Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% în comparaţie cu nivelurile din 1990, cotele de emisie alocate instalaţiilor respective ar trebui să fie, până în 2020, cu 21 % mai mici faţă de nivelurile emisiilor din 2005. Cantitatea cotelor alocate la nivel comunitar, calculată de la mijlocul perioadei 2008-2012, ar trebui să scadă în mod linear, garantând că sistemul de comercializare a cotelor asigură în timp reduceri treptate și previzibile ale emisiilor. Scăderea anuală a cantităţii cotelor ar trebui să fie egală cu 1,74% din volumul cotelor emise de statele membre, în temeiul deciziilor Comisiei privind planurile naţionale de alocare ale statelor membre pentru perioada 2008-2012, astfel încât sistemul comunitar să contribuie în mod rentabil la atingerea obiectivului Comunităţii de a-și reduce emisiile totale cu cel puţin 20% până în 2020. I 158 Schimbările climatice sunt un subiect multi-sectorial și majoritatea măsurilor de adaptare și ameliorare vor fi specifice fiecărui sector în parte. De exemplu, măsurile de reducere a emisiilor GES aparțin sectoarelor industrial, de transport și energetic, precum eforturile de a promova eficiența energetică așa cum este specificată în recomandările locale privind eficiența energetică (RLEE), folosirea energiei regenerabile în sectoarele private și publice, investițiile în dezvoltarea sistemului de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon și îmbunătățirea eficienței la entitățile industriale și utilitățile publice. Reîmpădurirea, la rândul ei, este propusă în sectorul biodiversității. Măsurile de adaptare la schimbări climatice sunt, de asemenea, sectoriale și trebuie să fie integrate în activitățile sectoriale, precum protejarea de inundații în zonele rurale și practici de agricultură rezistente la schimbările climatice. Pe raza județului Prahova există un număr de 14 operatori care dețin autorizații privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru activități ale instalațiilor aflate sub incidența prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Procedura de emitere a autorizațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 se regăsește în Ordinul nr. 1897/2007, modificat și completat cu Ordinul nr. 2069/2010 și Ordinul nr. 3420/2012. Harta 48. Abaterea temperaturii aerului în punctele măsurate pe profilele AA’ și BB’, față de cea înregistrată în centrul orașului (PFC) 159 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu 160 Harta 49. Poluarea aerului Harta 50. Harta temperaturii suprafețelor în municipiul Ploiești, prelucrată după imaginea satelitară preluată de Landsat 8 în data de 06.08.2014, intervalul orar 10.00-12.00 OVR Insulele de căldură urbană (ICU) de pe teritoriul municipiului Ploiești Urbanizarea continuă a marilor orașe pretutindeni în lume, precum și efectele climatice induse de acest proces este, în prezent, o problemă majoră abordată în studiile de dezvoltare urbană. Consecința principală a creșterii suprafețelor urbane este intensificarea insulei de căldură urbană (ICU) deasupra orașelor de mărime medie și mare. Studiul de detectare a insulei de căldură urbană în municipiul Ploiești se bazează pe două abordări diferite: detectarea ICU prin măsurători directe, efectuate la nivelul de 1,5 m înălțime de la nivelul solului, cu determinarea variațiilor de temperatură a aerului în stratul respirabil (insula de căldură urbană atmosferică - ICUA), precum și detectarea insulei de căldură urbană identificată pe baza temperaturii la nivelul suprafețelor (ICUS), prin teledetecție pe baza imaginilor satelitare. În continuare, sunt prezentate detaliat și structurat în două părți, rezultatele celor două abordări. Astfel, se remarcă suprafețele verzi, care în ambele situații duc la scăderea temperaturii, în timp ce creșterea densității și înălțimii clădirilor, atât a celor rezidențiale, cât și a celor industriale, determină creșterea temperaturii, mai ales în situația în care culoarea și materialul din care sunt construite acoperișurile permit retenția de căldură la nivelul acestora. De asemenea, pe ambele profile este foarte bine evidențiată cupola insulei de căldură urbană, comparativ cu zona periferică, rurală. În anumite situații, valorile ridicate ale temperaturii suprafețelor sunt perturbate în partea centrală a orașului de existența spațiilor verzi, acestea având temperaturi cu până la 5°C mai scăzute comparativ cu cele ale suprafețelor artificiale (asfalt, beton etc.). 161 În profil vest-est, centrul municipiului Ploiești, în condiții de nebulozitate medie și vânt slab (1-2 m/s) este considerabil mai cald decât extremitatea estică a orașului, în timp ce extremitatea vestică, respectiv cartierul de blocuri înalte de 10 etaje, este mai caldă. Faptul s-a datorat, în principal, pierderii de căldură din clădiri, majoritatea dintre ele fiind probabil neizolate termic. De asemenea, zona industrială vestică se menține la temperaturi similare ariei centrale a orașului. Analiza temperaturii suprafețelor scoate în evidență faptul că partea central-nordică și nord-vestică a orașului este mai caldă (30,0-32,0°C), în timp ce suprafețele de la extremitățile orașului, caracterizate, în general, de spații neacoperite cu construcții, rămân considerabil mai reci (22,0-24,0°C). Cele mai ridicate temperaturi ale suprafețelor, de peste 36,0°C, sunt specifice arealelor industriale, localizate în vestul orașului, respectiv în sudul orașului, între Bd. București și Str. Lupeni. Temperaturi, de asemenea, ridicate (34,0-36.0°C) s-au înregistrat între Bd. Petrolului, Str. Mimiului și Str. Mărfurilor, precum și în zona industrială estică, localizată la sud Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu de Bd. Mihai Bravu. Se remarcă faptul că, pe ambele profile este foarte bine evidențiată cupola insulei de căldură urbană, comparativ cu zona periferică, rurală. În anumite situații, valorile ridicate ale temperaturii suprafețelor sunt perturbate în partea centrală a orașului de existența spațiilor verzi, acestea având temperaturi cu până la 5°C mai scăzute comparativ cu cele ale suprafețelor artificiale (asfalt, beton etc.). 1 Profilul Polului de Creștere I 162 Figura 51. Variația temperaturii suprafețelor în lungul profilului AA’: 1 - Zona centrală a orașului; 2 - Zone verzi pe Str. Mihai Bravu, la est de intersecția cu Str. Al. Vlahuță și Str. Udriște Năsturel; 3 - Teren agricol la est de Cimitirul Mihai Bravu; 4 - Zona industrială estică C Temperatura suprafetelor - Profil AA’ 33 4 32.5 32 31.5 31 2 30.5 30 29.5 29 1 3 28.5 28 27.5 27 0 1,000 2,000 3,000 4,000 5,000 6,000 7,000 8,000 9,000 10,000 11,000 m Figura 52. Variația temperaturii suprafețelor în lungul profilului BB’: 1 - Spațiu verde la sud de garajul de autobuze de pe Str. Găgeni; 2 - Spațiu construit și intersecție importantă; 3 - Piața Toma Socolescu și esplanada Centrului Civic; 4 - Zona verde de pe Bd. Independenței; 5 - Zona industrială sudică Temperatura suprafetelor - Profil BB’ C 33 2 5 32.5 32 31.5 31 30.5 30 29.5 29 1 28.5 3 28 4 27.5 27 0 500 1,000 1,500 2,000 2,500 3,000 3,500 4,000 4,500 5,000 5,500 6,000 6,500 7,000 7,500 m În cazul construcțiilor de tip blocuri de locuințe, pierderile de căldură dinspre interiorul acestora spre exterior, în perioada rece a anului, conduc la creșterea temperaturii aerului. Este de anticipat ca, în perioada caldă a anului, intensitatea ICUA să crească, conducând astfel la creștrea temperaturii aerului respirabil și putând genera disconfort termic la nivelul organismului uman. 163 1.3.4. Proiecte realizate / în implementare Dintre inițiativele implementate sau în curs de implementare la nivelul Polului de Creștere Ploiești și cu impact asupra protecției mediului, putem menționa proiectele de elaborare a planurilor de management și de protecție a habitatelor din Parcul Natural Bucegi și din situl pădurea Plopeni, co-finanțate prin POS MEDIU 2007-2013. De asemenea, proiectele de reabilitare, extindere și modernizare a rețelei de apă și canalizare din județul Prahova, co-finanțate prin același program, și care au vizat aglomerările Băicoi, Plopeni, precum și cele realizate din fondurile proprii ale Apa Nova în Ploiești. La acestea se adaugă lucrările de reabilitare a infrastructurii de transport cu tramvaiul, respectiv de amenajare a Parcului Municipal Ploiești Vest, co-finanțate prin POR 2007-2013, care vor avea ca impact reducerea nivelului de poluare fonică, respectiv creșterea calității factorilor de mediu. La acestea se adaugă alte proiecte cu impact direct sau indirect asupra Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu protecției mediului, precum modernizarea rețelei stradale, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, instalarea unor unități de producere a energiei din resurse regenerabile și de co-generare de mari dimensiuni etc. 1 Profilul Polului de Creștere I 164 3.5. Concluzii. Disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Harta 53. Calitatea mediului și controlul poluării 165 Calitatea mediului și controlul poluării Calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ la nivelul zonei PC în ultimele decenii, ca urmare a efectelor cumulate ale sistării sau restructurării unor activități industriale poluante, dar și a investițiilor de mediu ale companiilor din respectivele domenii. Totuși, o serie de agenți economici, cu precădere din domeniul industriei petroliere și chimice (de ex. detergenți), generează emisii de compuși organici volatili, cu impact negativ asupra calității aerului. Emisiile provenite din producerea energiei electrice și termice au scăzut semnificativ prin îmbunătăţirea echipamentelor de reţinere a poluanţilor, trecerea la combustibili mai curaţi şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. Cu toate acestea, producţia de energie şi sectorul distribuţiei rămâ surse importante de poluare a aerului, responsabile pentru emisiile de NOx și SOx. Sectorul transportului rutier este o sursă majoră de poluare a aerului și de poluare fonică, în special de-a lungul axei nord-sud, în apropierea gărilor, în zonele industriale și pe străzile circulate de tramvaie sau deschise traficului greu. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.3. Mediu Nivelul de poluare al apelor de suprafață, ca și al celor subterane, a scăzut în ultimii ani până la valori situate sub cele maxim admise. Cu toate acestea, lipsa rețelei de canalizare în unele cartiere din centrele urbane și în zone rurale continuă să constituite un factor de risc de mediu major. De asemenea, râurile Prahova și Teleajen, care drenează aproape în întregime cursurile de apă din zona Polului de Creștere sunt expuse riscului de poluare, ca urmare a deversării apelor insuficent epurate, adesea din stații care dispun doar de treaptă mecanică. De asemenea, stațiile de epuare a apelor uzate menajere nu dispun de treaptă terțiară de epurare. Nu în ultimul rând, apele freatice și subterane continuă să fie expuse riscului major de poluare, ca urmare a activităților extractive, în pofida îmbunătățirii tehnologiilor din domeniul petrolier. Chiar dacă rapoartele de mediu nu indică existența unor concentrații periculoase de poluanți la nivelul probelor de sol colectate, presiunea antropică asupra calității solului de la nivelul Polului de Creștere Ploiești este majoră. Pe lângă cele peste 100 ha de situri contaminate ca urmare a activităților economice, cu precădere din sfera industriei de extracție și prelucrare a petrolului, există presiuni legate de deficiențele sistemului de management al deșeurilor, precum depozitarea ilegală și colectarea incompletă a acestora și poluarea generată de materialele greu reciclabile, necolectate selectiv în vederea reciclării. La nivelul agenților economici, există o serie de tendințe care trebuie avute în vedere de instituțiile din sfera protecției mediului: extinderea parcurilor industriale, în condițiile în care unii agenți economici derulează activități potențial poluatoare, precum și falimentul unor agenți economici, care a condus la apariția unor zone industriale total sau parțial abandonate de mari dimensiuni (de ex. rafinăria Astra Română, Romfosforchim, Dorobanțul etc.), care trebuie atent monitorizate din perspectivă de mediu. De asemenea, activele din domeniul industriei petroliere (sonde, conducte, depozite, cu precădere cele neconforme) trebuie monitorizare și după sistarea activității lor. 1 Zone naturale protejate Profilul Polului de Creștere Zonele naturale protejate ocupă suprafețe restrânse la nivelul polului de creștere, acestea incluzând o serie arii cu statut de protecţie, stabilit prin PUG-ul comunelor şi prin hotărâri ale consiliilor locale (fiind incluse şi în PATJ Prahova): Broasca (39,2 ha) în comuna Bucov; rezervație naturală (40 ha) în comuna Păulești; pădurea Plopeni (10 ha) în orașul Plopeni. În zonă există un habitat de interes naţional în pădurea Plopeni (arie protejată de interes comunitar – SCI, cu o suprafață de 91 ha), care adăposteşte o asociaţie vegetală endemică în România, Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae, caracterizată prin dumbrăvi înmlăştinate, cu substrat argilos şi nivelul apei freatice ridicat. Situl Pădurea Plopeni se află în custodia Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, care a accesat fonduri prin POS MEDIU 2007-2013 pentru elaborarea planului de management. Asupra biodiversității locale se manifestă presiuni antropice majore, precum extinderea intravilanelor localităților, a infrastructurii de transport (de ex. înființarea de parcuri industriale, de noi zone rezidențiale și construcția de autostrăzi), I cu efecte negative asupra schimbărilor climatice și asupra habitatelor din acele areale, care s-au restrâns dramatic. 166 Harta 54. Zone naturale protejate 167 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate 169 1.4. Conectivitate 1.4.1. Accesibilitate și mobilitate (infrastructură de transport și transport public) Conectivitate rutieră Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Municipiul Ploiești are acces direct la două drumuri din rețeaua TEN-T rutieră centrală, DN 1 / E 60 și DN 1B / E 577, care îi asigură accesibilitatea către cele mai importante zone din România: capitala și zona Munteniei, Moldova și Transilvania. La acestea se adaugă alte porți de intrare secundare: • DN 1A: București – Buftea – Ploiești – Boldești-Scăeni – Vălenii de Munte – Săcele – Brașov; • DN 72: Ploiești – Târgoviște – Găești; • DN 1D: Albești – Paleologu – Urziceni. DN 1 are două benzi pe sens între București și Comarnic, iar DN 1B între Ploiești și Albești-Paleologu, în timp ce restul drumurilor naționale de acces în municipiu au singură bandă pe sens. Recent, a fost inaugurată Autostrada A3 București (Șoseaua de Centură) - Ploiești (nod Bărcănești), paralelă cu DN 1, care încă înregistrează valori reduse ale traficului deoarece nu dispune de o arteră directă de penetrație în municipiul București, tronsonul respectiv, lung de circa 9,5 km, fiind în curs de execuție. Harta 55. Rețeaua rutieră TEN-T centrală și globală din România Rețeaua TEN-T Rețea de bază Rețea extinsă 1 Profilul Polului de Creștere I Sursa: Ministerul Transporturilor 170 Drumurile naționale care asigură accesul la municipiul Ploiești se află, în general, într-o stare bună și foarte bună, cele mai bune condiții de trafic fiind oferite de DN 1 (tronsonul Ploiești – Câmpina – Comarnic, inclusiv Centura Ploiești Vest) și de Autostrada A3. La polul opus, regăsim DN 1A, segmentul București – Cocorăști – Colț, care are o stare mediocră. În ultimii ani, administratorul rețelei de autostrăzi și drumuri naționale (CNADNR) a derulat următoarele investiții majore în zonă: • sporirea capacității de circulație pe Centura Ploiești Vest – investiție de circa 40 mil. euro, de la bugetul de stat; • modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN1 în sate liniare și puncte negre – investiție de circa 20 mil. Euro, finanțată din POS TRANS 2007-2013. Tabelul de mai jos indică drumurile județene care asigura accesul în Polul de Creștere și legăturile dintre localitățile acestuia. Anexa 1.4.1. include o serie de hărți ce sintetizează aceste informații. Tabel 12. Caracteristicile drumurilor județene care asigură accesul în Polul de Creștere Ploiești Traficul mediu zilnic Starea de viabilitate Indicativul drumului Localități din PC Tipul de îmbrăcăminte (min. / max. la pe teritoriul Polului de județean Ploiești conectate rutieră posturile de recenzare) Creștere DJ 100D Plopeni -Bănești 2007 - 2397 Bună Asfaltică ușoară Băicoi – Câmpina – DJ 100E 824 - 2434 Bună Asfaltică ușoară Afumați DJ 100F Băicoi – Găgeni 3640 – 6007 Bună/medie Asfaltică modernizată Asfaltică modernizată / DJ 100L DN 1A – Urlați 588 – 2835 Medie Asfaltică ușoară DJ 101D Ploiești – Râfov – Olari 1380 – 6735 Medie Asfaltică ușoară Valea Călugărească – DJ 101F 1784 Medie Asfaltică ușoară Drăgănești Tătărani – Tinosu -Șirna DJ 101G 815 – 2261 Bună Asfaltică ușoară – Limita Jud. Dâmbovița Ploiești – Filipeștii de Asfaltică modernizată / DJ 101I Târg – Filipeștii de 719 – 1677 Bună Asfaltică ușoară Pădure Ploiești – Păulești DJ 102 – Plopeni – Slănic – 915 – 14183 Bună Asfaltică modernizată Homorâciau Ploiești – Bucov – Plopu DJ 102E 2035 Bună Asfaltică ușoară – Urlați DJ 104P Ploiești – Negoiești 3322 Bună Asfaltică ușoară Ploiești – Strejnicu – Asflatică ușoară / DJ 129 Târgșoru Vechi – DJ 2050-4703 Bună/rea Pământ / Pietruit 101A Ploiești – Berceni – DJ 139 894-1636 Medie Asfaltică ușoară Râfov – DN 1 DJ 140 Ploiești – Brazi – DN 72 948 – 1944 Medie/rea Asfaltică ușoară DN 72 – Ariceștii DJ 144 1679 – 6007 Medie Asfaltică ușoară Rahtivani – Florești DJ 155 DN 1 – Păulești 2530 Bună Asfaltică ușoară DJ 156 DN 72 – Strejnicu 1389 – 9604 Bună Asfaltică modernizată DJ 215 Băicoi – Scorțeni 1495 - 1864 Bună Asfaltică ușoară DJ 217 DJ 102 – DN 1A 1883 Medie Asfaltică ușoară Dumbrăvești – DJ 218 1189 Medie Asfaltică ușoarâ Cosminele Boldești-Scăeni – DJ DJ 232 626 Bună Asfaltică ușoară 102E (Plopu) DJ 236 Bucov – DN 1A N.A. Medie Asfaltică modernizată Bucov – Boldești- DJ 250 5446 Bună Asfaltică ușoară Scăeni Sursa: CESTRIN, Consiliul Județean Prahova 171 Conform unui studiu recent al Băncii Mondiale, care propune un set de criterii privind prioritizarea proiectelor de investiții din fonduri publice, care iau în considerare accesul la rețeaua majoră de comunicații și corelarea cu proiectele din Master Planul General de Transport al României, accesul la oportunități, volumul traficului mediu zilnic, precum și populația deservită, drumurile județene care asigură conectivitatea Polului de Creștere Ploiești și asupra cărora trebuie intervenit cu prioritate sunt, în ordine: DJ 217, DJ 100L, DJ 218, DJ 236 (cu finanțare propusă din PNDL – Programul Național de Dezvoltare Locală), respectiv DJ 100F, DJ 156, DJ 129, DJ 102, DJ 144, DJ 100D, DJ 104P, DJ 102E, DJ 101I, DJ 100E, DJ 101F, DJ 139, DJ 140 (cu potențială finanțare prin intermediul Programului Operațional Regional). Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Harta 56. Prioritizarea investițiilor în reabilitarea și modernizarea drumurilor județene din județul Prahova 1 Profilul Polului de Creștere I Sursa: Banca Mondială 172 Harta 57. Porțiunile de drum județean ce necesită reabilitare / modernizare Sursa: Banca Mondială După cum se poate observa, peste 95% dintre drumurile județene din Polul de Creștere Ploiești sunt modernizate, însă multe dintre acestea nu au fost complet reabilitate, ci au beneficiat doar de lucrări de întreținere și reparații. În ceea ce privește volumul traficului, cele mai înalte valori medii zilnice ale acestuia se înregistrează pe DN 1, între București și Ploiești (între 30.000 și 40.000 vehicule/zi, funcție de tronson), respectiv între Ploiești și Comarnic (25.000 – 30.000 vehicule pe zi), acesta fiind, de altfel, și cel mai circulat drum național din România. În pofida faptului că DN 1 dispune de 4 benzi, de faptul că drumul ocolește principalele așezări urbane din zonă (Ploiești, Băicoi, Câmpina) și de faptul că recent a fost inaugurată Autostrada A3, care leagă Ploieștiul de Centura București, pe acest drum continuă să se producă ambuteiaje, mai ales în weekend-uri și în perioadele de sezon turistic de pe Valea Prahovei. 173 De altfel, un trafic de peste 15.000 vehicule/zi este considerat a fi trafic de autostradă. În momentul de față aceste date sunt mai mult decât duble, indicând necesitatea extinderii Autostrăzii A3 de la Ploiești la Brașov. Al doilea drum național ca volum al traficului este DN 1B, cu peste 22.000 de vehicule pe zi în anul 2010, pe tronsonul Ploiești – Albești Paleologu, inclusiv pe centura de nord-est a municipiului, conform recensământului de trafic efectuat de CESTRIN. Acesta este urmat de DN 1A, care este utilizat și ca alternativă de deplasare între București – Ploiești – Brașov în perioadele în care se produc ambuteiaje pe DN 1, cu 10.000 – 15.000 vehicule pe zi între Ploiești și Vălenii de Munte și semnificativ mai puține între Ploiești și București (6.000 – 8.000), tronson pe care traficul pe DN 1 și A3 e Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate mai fluid, făcănd DN 1A mai puțin atractiv ca alternativă de deplasare către Capitală, mai ales că are și o lungime mai mare. DN 72, care face legătura între Ploiești și Târgoviște, înregistrează peste 12.000 de vehicule/zi între Ploiești și limita județului Dâmbovița. O analiză mai atentă a fluxurilor de trafic de pe drumurile naționale din zona Ploiești indică faptul că traficul de la nivelul zonei Polului de Creștere deține o pondere ridicată în traficul total, situație reflectată de scăderea volumelor pe măsura depărtării de oraș, O contribuție semnificativă în acest sens o au cele aproape 40.000 de persoane care fac naveta către municipiul Ploiești, de la o distanță de pânâ la 40 km, la care se adaugă persoanele care se deplasează pentru studii (elevi, studenți), diferite servicii (administrative, medicale etc.) din tot județul Prahova. Sintetizând, cele mai mari fluxuri de trafic pătrund în municipiu prin penetrațiile nord-sud (Bulevardul Republicii, Bulevardul Independenței, Bulevardul București), vest (Str. Ștrandului, Gheorghe Doja) și est (Str. Gh. Gr. Cantacuzino). Conform Studiului Orașe Competitive, elaborat de Banca Mondială, la o distanță de municipiul Ploiești ce poate fi parcursă în 20 de minute cu autovehiculul, există 305.000 de locuitori, iar la 40 de minute se ajunge la 556.000. De asemenea, masa economică deservită crește de la firme care realizează 2,9% din PIB-ul României în aria de acces de 20 de minute, la 3,4%, în aria de acces de 40 de minute. Aceste valori sunt comparabile cu cele înregistrate de ceilalți 6 poli de creștere din România, în pofida faptului că municipiul Ploiești are populația cea mai redusă dintre toți aceștia. Harta 58. Zona de influență a municipiul Ploiești, la o distanță față de oraș ce poate fi parcursă în 20, 40 și 60 de minute Timpul necesar pentru 1 a ajunge în centrul municipiului Ploiești Profilul Polului de Creștere 20 min 40 min 60 min 60 minute până la marginea orașului I Sursa: Banca Mondială 2013, Orașe competitive 174 Harta 59. Traficul mediu zilnic pe drumurile naționale din Polul de Creștere Ploiești Sursa: CESTRIN În conformitate cu Master Planul General de Transport al României, zona Ploiești este vizată, în perioada 2015-2030, de următoarele proiecte majore de transport: • Construcția Autostrăzii Ploiești – Comarnic – Brașov; • Construcția Drumului Expres Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava – granița cu Ucraina; • Construcția Drumului Expres Ploiești – Târgoviște – Găești. 175 Harta 60. Propunerile de investiții pentru orizontul 2015-2030, conform MPGT (Varianta de lucru Noiembrie 2014) Autostradă (cf. MPGT) Botoșani Drum expres (cf. MPGT) Satu Mare Baia-Mare Suceava Zalău Bistrița-Năsăud Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Piatra Neamț Iași Oradea Cluj-Napoca Târgu Mureș Vaslui Miercurea Ciuc Bacău Arad Alba-Iulia Deva Sfântu Gheorghe Sibiu Timișoara Focșani Galați Brașov Buzău Brăila Tulcea Reșița Râmnicu Vâlcea Târgu Jiu Târgoviște Ploiești Pitești Drobeta-Turnu Severin Slobozia București Slatina Constanța Craiova Călărași Giurgiu Alexandria Sursa: Ministerul Transporturilor Siguranța traficului rutier Pe parcursul acestui subcapitol s-a analizat distribuția generală a accidentelor de trafic și caracteristicile acestora din municipiul Ploiești în context județean și național, s-au calculat hot-spoturile, black-spoturile și segmentele periculoase din rețeaua de străzi și, de asemenea, au fost construite piramidele negre, piramidele vulnerabilității sociale și indicele de vulnerabilitate socială la producerea de accidente. Statistica arată că situația municipiului Ploiești în ceea ce privește numărul de accidente și de victime este mai favorabilă față de multe alte reședințe de județ, însă tendința e în creștere. Astfel, de-a lungul perioadei studiate (2010-2015) la nivelul municipiului Ploiești au fost înregistrate nu mai puțin de 1.611 accidente (30% din totalul celor raportate în județul Prahova), soldate cu 1.903 victime, dintre care 1.472 de persoane au fost rănite ușor, 405 răniți grav și 26 de morți. 1 Majoritatea accidentelor de trafic s-au produs în intersecții (aproximativ 500 de cazuri) și pe trecerile de pietoni (300 de cazuri), principala cauză fiind neacordarea de prioritate. Deși. la nivel național, accidentele sunt în scădere, municipiul Ploiești are o creștere de 8.3% a numărului acestora în anul 2014 față de anul 2010. Profilul Polului de Creștere Tabel 13. Evoluția accidentelor rutiere în municipiul Ploiești (2010-2015) Anul Accidente Vehicule Răniți ușor Răniți grav Morți Total victime 2010 290 410 261 70 7 338 2011 332 509 306 91 5 402 2012 308 437 281 82 2 365 2013 320 489 302 71 6 379 2014 316 459 279 79 5 363 *2015 45 70 43 12 1 56 I *doar lunile ianuarie și februarie Sursa: IGPR 176 Rata victimelor accidentelor (numărul de victime raportate la numărul de accidente) din municipiul Ploiești este de 1,18 victime/accident, sensibil mai scăzută decat media națională care atinge valoarea de 1,34 de victime/accident. În România, s-au înregistrat în medie 0,077 decese/accident, în Ploiești valoarea ratei fatalității fiind mult mai scăzută și anume 0,016 decese/accident. În ceea ce privește rata vehiculelor implicate în accidente de trafic (numărul de vehicule raportate la numărul de accidente) putem spune că situația din Ploiești (1,47 vehicule/accident) este echivalentă cu media națională, respectiv 1,49 vehicule/accident. Dacă e să facem o comparație la nivel național, luând în calcul principalele orașe și municipii putem afirma că, de departe, cea mai delicată situație se întâlnește în București, unde în ultimii 5 ani s-au înregistrat 18.691 de accidente soldate cu 21.926 de victime, dintre care 16.860 de răniți ușor, 4.079 de răniți grav și 407 morți. Așa cum se poate observa și în Harta 51 (hot-spoturi ale victimelor realizate cu ajutorul PKDE) situații dramatice se regăsesc și în municipiile Constanța (3.635 accidente, 4.355 răniți, 128 morți), Cluj-Napoca (2.350 accidente, 2.763 răniți, 64 morți), Brașov (1.983 accidente, 2.385 răniți, 79 morți), Craiova, Iași, Galați, Oradea, Timișoara sau Sibiu. După cum se poate observa, din figura de mai jos, DN 1 București – Ploiești – Brașov, care tranzitează Polul de Creștere Ploiești este cel mai vizibil hot-spot de accidente rutiere din România. De altfel, județul Prahova se situează pe locul II la nivel național din perspectiva numărului de accidente rutiere înregistrate, atipic pentru acesta fiind și faptul că majoritatea accidentelor s-au produs în afara municipiului reședință de județ. Harta 61. Numărul de accidente rutiere la nivelul județelor României și densitatea acestora în funcție de numărul de victime, 2010-2015 Judeţul Prahova Judeţele în funcţie de numărul de accidente Densitatea victimelor din accidente 948 - 1604 3369 - 4868 Ridicată 1605 - 2331 4869 - 6644 Scăzută 2332 - 3368 6645 - 18691 Sursa: Ministerul Transporturilor 177 Harta 62. Distribuția spațială a accidentelor rutiere și a numărului de victime din județul Prahova și din municipiul Ploiești Densitatea accidentelor din municipiul Ploiești Vizualizare tridimensională Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Orașe Numărul victimelor din accidente 1 2-3 Municipiul Ploiești 4-7 Densitatea accidentelor 8-12 Ridicată Drum Judeţul Prahova Scăzută Sursa: Ministerul Transporturilor O parte din rezultate au evidențiat mai multe areale periculoase, majoritatea fiind în intersecții importante ale municipiului sau pe treceri de pietoni. Dintre acestea ținem să le amintim pe cele din zona centrală, respectiv Piața Eroilor (intersecția Bulevardului Repubicii cu Străzile Carpați și Vasile Lupu), Intersecția dintre Bulevardul Republicii, Strada Constantin Dobrogeanu Gherea, Strada Tache Ionescu și Piața Victoriei sau zona periculoasă din partea de nord-vest a orașului, respectiv intersecția dintre Șoseaua Nordului, Bulevardul Independenței și Șoseaua Vestului. Astfel, acestea fiind știute, o primă recomandare pentru încercarea de stăvilire a numărului de accidente ar fi amenajarea intersecțiilor periculoase. Planșa de mai sus ne permite să afirmăm că în partea de nord, nord-vest a municipiului se regăsește un areal cu o densitate mare de victime. Este vorba despre zona intersecțiilor dintre Bulevardul Republicii cu Strada Zidari, Strada 1 Pichetului, Șoseaua Nordului și Șoseaua Vestului. O altă zonă presărată de accidente cu multe victime este intersecția dintre Strada Gheorghe Grigore Cantacuzino și Șoseaua Vestului. Tot la această secțiune merită menționat faptul că de-a lungul Centurii de Vest a Ploieștiului se regăsesc 2 black-spoturi, unul la intersecția acesteia cu Strada Mărășești Profilul Polului de Creștere și unul în partea de nord la intersecția cu Strada Buda. Din perspectiva numărului de vehicule implicate, cea mai mare densitate de accidente se înregistrează în binecunoscuta intersecție dintre Șoseaua Vestului, Bulevardul Republicii și Șoseaua Nordului, dar și în intersecții mai mici, precum cele dintre Strada Cameliei și Șoseaua Nordului, intersecția dintre Strada Constantin Brezeanu și Șoseaua Nordului sau intersecția dintre Strada Pichetului și Bulevardul Republicii. Așa cum era de așteptat zona centrală este un focar de accidente cu multe vehicule implicate, cu precădere în zona intersecției formată de Strada Tache Ionescu, Strada Constantin Dobrogeabu-Gherea, Bulevardul Republicii și Piața Victoriei. Un al treilea hot-spot este plasat în zona celor 4 intersecții pe care le formează Strada Lupeni cu Străzile Constantin Stere, Cavalului, Spătari și Vioarei. în Harta 54 se poate observa că există și alte hot-spoturi mai mici ca densitate și suprafață, însă nici acestea nu ar trebui neglijate. Dintre ele ținem să amintim pe cele aflate în intersecțiile: Strada Apelor – Strada Ștrandului – Strada Gheorghe Doja – I Strada Lopătari, Șoseaua Vestului – Strada Gheorghe Grigore Cantacuzino și Bulevardul Petrolului – Bulevardul București. 178 Harta 63. Black-spot-urile accidentelor rutiere în funcție de numărul de victime din municipiul Ploiești în perioada 2010-2015 Numărul victimelor accdentelor rutiere din municipiul Ploiești Densitatea accidentelor Ridicată Scăzută Cale ferată Stradă Municipiul Ploiești Sursa: Ministerul Transporturilor Harta 64. Hot-spot-urile accidentelor rutiere în funcție de numărul de vehicule implicate de-a lungul rețelei de străzi din municipiul Ploiești în perioada 2010-2015 Străzile municipiului Ploiești în funcţie de incidenţa accidentelor rutiere Fără pericol Pericol moderat Pericol ridicat Stradă Municipiul Ploiești Sursa: Ministerul Transporturilor 179 Partea centrală a orașului este zona cea mai presărată cu segmente periculoase, acestea fiind în general plasate în intersecții sau în apropierea acestora. Amintim hot-spotul aflat în intersecția dintre Bulevardul Independeței și Strada Constantin Dobrogeanu Gherea, cel aflat pe starda Gheorghe Grigore Cantacuzino (în apropierea intersecției cu strada Tache Ionescu), cel aflat la mijlocul străzii Ioan Luca Caragiale (în apropiere intersecției cu Strada Vlad Țepeș), cel din intersecția Bulevardului Republicii cu Strada Carpați și cele din intersecția străzilor Bogdan Petriceicu Hașdeu, Milcov, Anul 1848, Miciurin, Ana Ipătescu, Mihai Eminescu și Bulevardul Independenței. Segmente din categoria highly dangerous (foarte periculoase) se mai regăsesc și în: intersecția dintre Strada Mihai Bravu și Strada Avram Iancu, intersecția dintre Strada Stadionului și Strada Alexandru Vlahuță sau intersecția dintre Strada Malu Roșu și Strada Zimbrului. O situație Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate interesantă o reprezintă Șoseaua Vestului și Centura de Vest, care sunt intens presărate cu hot-spoturi, însă de cele mai multe ori acestea fac parte din categoria medium dangerous (moderat periculoase). Aproximativ 20% dintre accidente s-au produs pe trecerile de pietoni, provocând nu mai puțin de 16 morți (60% din totalul de decese). Această situație dramatică ne duce cu gandul la faptul că amenajarea (cu semafoare sau rampe pentru reducerea vitezei) trecerilor de pietoni este o necesitate primordială. Însă există și situații unde cea mai bună decizie ar fi transmutarea sau chiar desființarea acestora. O altă remarcă ar fi că acidentele de trafic în care sunt implicați bicicliști sunt într-o continuă creștere în ultimii 5 ani, de aceea s-ar impune creearea de benzi speciale pentru aceștia de-a lungul rețelei de străzi sau reamenajarea și extinderea pistelor existente. În ceea ce privește vulnerabilitatea socială, s-a remarcat faptul că cei mai predispuși la producerea de accidente rutiere sunt tinerii de sex masculin cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, dar și copiii cu vârste între 0 și 17 ani, atât băieți cât și fete. Având pe masă aceste rezultate, se poate afirma că cea mai bună măsură pentru a reduce impactul accidentelor asupra tinerilor ar fi intensificarea educației rutiere în structurile de învățământ. Fiecare acident rutier soldat cu victime este o pată asupra sănătății publice, astfel că analiza acestora este vitală pentru îmbunătăţirea politicilor de siguranţă în trafic. Este foarte important să se stabilească unde, când, cum, care sunt cararteristicile spațiale și care sunt grupurile sociale vulnerabile la producerea de accidente pentru a se putea lua decizii eficiente în vederea înăbușirii treptate a acestor evenimente dramatice. Conectivitate feroviară În ceea ce privește rețeaua de cale ferată, aceasta este una densă, municipiul Ploiești fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România, aflat la întretăierea magistralelor care leagă Transilvania de Muntenia, București și Moldova. De altfel, relațiile București – Ploiești – Brașov și București – Ploiești – Buzău sunt cele mai circulate din România, cu peste 8.000 de pasageri pe zi (Louis Berger SAS, 2009). Astfel, municipiul Ploiești și Polul de Creștere sunt străbătute de magistralele CFR 300 București – Ploiești – Brașov – Teiuș – Cluj – Oradea, respectiv 500 București – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Vicșani, precum și de liniile secundare 302 (Ploiești – Târgoviște), 306 (Ploiești – Slănic), 304 (Ploiești – Măneciu) și 701 (Ploiești – Urziceni – Slobozia – Țăndărei). Dintre acestea, cele două magistrale dispun de linii duble electrificate, iar liniile secundare sunt simple și neelectrificate. 1 Infrastructura feroviară este una uzată fizic și moral, permițând viteze comerciale ale trenurilor de persoane și mărfă cel mai adesea între 40 și 50 km/h, ceea ce le face necompetitive în raport cu transportul rutier. În acest context, transportul pe calea ferată a înregistrat un recul în volum de peste 50% față de începutul anilor ‘90. Profilul Polului de Creștere Cu toate acestea, linia București – Ploiești – Predeal a fost complet reabilitată și modernizată cu fonduri europene, o investiție de peste 300 mil. de euro. Aceasta permite deplasarea trenurilor cu pânâ la 150-160 km/h. Municipiul dispune de 4 gări și 2 halte funcționale, amplasate în toate punctele cardinale ale orașului, după cum urmează: • Gara Ploiești Sud; • Gara Ploiești Vest; • Gara Ploiești Est; • Gara Ploiești Nord; • Halta Ploiești Triaj; I • Halta Ploiești Est Post 1. 180 De asemenea, există stații și halte de cale ferată și în alte localități din Polul de Creștere: Târgșoru Nou, Crângul lui Bot, Buda, Florești (deservește și orașul Băicoi), Găgeni, Plopeni, Plopeni Sat, Găvănel (Dumbrăvești), Blejoi, Boldești-Scăeni, Valea Călugărească, Brazi. Zilnic, gările din Ploiești sunt traversate de un număr important de trenuri, după cum urmează: • Gara de Nord (8 perechi de trenuri Regio, către Măneciu); • Gara de Sud (23 perechi de trenuri, dintre care 5 Interregio, către destinațiile finale București, Brașov, Buzău, Slănic, Suceava); • Gara de Vest (33 de perechi de trenuri, dintre care 13 Interregio, către destinațiile finale Brașov, Slănic, București, Satu Mare, Beclean, Craiova, Iași, Constanța, Timișoara, Curtici, Târgu Mureș, Dej, Cluj-Napoca); • Gara de Est (10 perechi de trenuri Regio către Mărășești, București, Buzău, Brazi); • Halta EP 1 (8 perechi de trenuri Regio către Mâneciu); • Halta Triaj (10 perechi de trenuri Regio către București, Brazi, Brașov, Buzău). Aceste trenuri sunt operate fie de compania de stat – CFR Călători SA, fie de companii private, precum Transferoviar Călători sau Regiotrans. Harta 65. Rețeaua TEN-F din România Sursa: CNCF CFR SA 181 În prezent, distanțele către localitățile din Polul de Creștere și cei mai importanți poli urbani din regiune sunt parcurse în următorii timpi: Tabel 14. Comparație între distanța parcursă cu trenul și cu autobuzul între municipiul Ploiești și principalele orașe din regiune și din Polul de Creștere Durata călătoriei cu cel mai rapid tren Durata călătoriei cu cel mai rapid Destinația disponibil (min.) autobuz / microbus (min.) București 42 52 Brașov 108 80 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Buzău 68 40 Târgoviște 98 55 Băicoi 13 (Florești) 41 Plopeni 29 20 Boldești-Scăeni 28 25 Sursa: www.autogari.ro și www.infofer.ro Conectivitate aeriană În ceea ce privește transportul aerian, municipiul Ploiești nu dispune de un aeroport propriu, dar se află la doar 45 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă București-Otopeni, cel mai important din România, cu un număr mediu anual de peste 7 milioane de pasageri și cu curse interne și internaționale către cele mai importante orașe din Europa și din Orientul Apropiat și Mijlociu. Rețea stradală Rețeaua stradală din orașele care alcătuiesc Polul de Creștere Ploiești măsoară, în total, 549 km, în creștere cu 35 km față de 2007, pe fondul includerii în rețeaua stradală a unor drumuri cu altă destinație anterioară la nivelul orașului Băicoi. În Plopeni, tot prin reclasificare, rețeaua stradală s-a redus cu 4 km, iar în Ploiești și Boldești-Scăeni, rețeaua a rămas nemodificată în ultimii 7 ani. Figura 54. Lungimea rețelei de străzi orășenești din Polul de Creștere Ploiești, pe orașe, în perioada 2007-2013 Retea stradală (Km) 350 300 250 Ploiești 200 Băicoi 1 150 Boldești-Scăeni Plopeni 100 Profilul Polului de Creștere 50 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În ceea ce privește gradul de modernizare, 83,2% dintre aceste străzi erau, în anul 2013, asflatate, în creștere cu 11,5 puncte procentuale (+88 km) față de anul 2007. Această creștere poate fi pusă pe seama modernizării unor străzi sau reclasificării unor drumuri deja modernizate din municipiul Ploiești (36 km), orașele Băicoi (45 km) și Boldești- I Scăeni (2 km). În pofida acestor lucrări ample de investiții, realizate fie cu fonduri de la bugetul local, fie cu fonduri 182 europene sau de la bugetul de stat, orașul Plopeni rămâne singurul care are întreaga rețea stradală modernizată, prin prisma caracteristicilor specifice acestuia (suprafață și rețea stradală foarte restrânsă, țesut urban nou, de tip locuire colectivă). În toate celelalte orașe, există încă străzi nemodernizate, pietruite sau chiar de pământ, cele mai multe în Băicoi (39 km), Ploiești (27 km) și Boldești-Scăeni (26 km). Harta 66. Distanța de parcurs (metri) până în centrul municipiului Ploiești Sursa: Planșe proprii Harta 67. Distanța de parcurs (metri) până la cea mai apropiată platformă industrială majoră în municipiul Ploiești Sursa: Planșe proprii 183 Cea mai problematică situație se înregistrează în cartierele periferice, cu țesut de locuire individuală, ale celor 5 orașe, de ex. cartierul Țintea (Băicoi) sau cartierul Mitică Popescu (Ploiești). În ultimii ani, municipalitatea ploieșteană a realizat unele investiții pentru modernizarea infrastructurii de transport din cartierele mărginașe Râfov sau Găgeni. Figura 55. Ponderea străzilor orașenești modernizate din rețeaua stradală totală, pe orașe, în perioada 2007-2013 % strazilor modernizate din total strazi 120 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate 100 2007 80 2008 2009 60 2012 2011 40 2012 2013 20 0 Ploiești Băicoi Boldești-Scăeni Plopeni Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Conform estimărilor Primăriei Ploiești, în municipiu există un număr de 50.000 de autoturisme, aparținând fie persoanelor fizice, fie celor juridice, număr care se află în creștere. În schimb, numărul total de locuri de parcare din oraș este de doar 25.000, cu și fără plată. Cele cu plată, în număr de circa 1.100, amplasate mai ales în centrul orașului, sunt administrate de o companie din subordinea municipalității – SC Servicii de Gospodărire Urbană Ploiești SRL, iar cele fără plată sunt ocupate de riverani. Prețul pentru o oră de parcare este de 2 RON, acesta putând fi plătit fie la parcometre, fie prin SMS. Deși a existat o inițiativă pentru eliberarea de abonamente contra-cost pentru parcările condominale încă din anul 2013, aceasta nu a fost adoptată până în prezent. În ceea ce privește spațiile exclusiv pietonale, Automobile blocând pistele de biciclete acestea sunt restrânse și se rezumă la Esplanada Centrului Civic și la o serie de străzi și alei din aceeași zonă centrală: Str. Unirii, Str. Toma Caragiu, Str. Griviței etc., care sunt însă discontinue. Trotuarele de pe unele străzi sunt degradate și nu asigură deplasarea în siguranță a cetățenilor. În plus, unele străzi nemodernizate 1 din cartierele mărginașe nu dispun de trotuare. Municipiul Ploiești dispune de o pistă de Profilul Polului de Creștere biciclete, în lungime de 3 km, pe axa nord-sud (Bd. Independenței – Bd. București), realizată cu fonduri europene. Această pistă este adesea neutilizabilă din cauza autovehiculelor parcate neregulamentar pe suprafața ei. De asemenea, piste pentru biciclete și role există și în Parcul de la Sala Sporturilor Olimpia. I 184 Transport în comun Serviciile de transport în comun se prestează exclusiv în municipiul Ploiești, de către o societate comercială aflată în subordinea Consiliului Local – SC Transport Călători Express SA (TCE), cu o tradiție de peste 80 de ani. Aceasta operează 2 trasee de troleibuze, cu o lungime de 25,3 km, 2 trasee de tramvaie, cu o lungime de 24 km și 41 de autobuze. Circa 75% din veniturile realizate de companie în semestrul I al anului 2014 au fost reprezentate de subvenții, numărul de salariați fiind de peste 1.000. Societatea se confruntă cu probleme financiare cronice, fiind necesare măsuri urgente de eficientizare a activității. În prezent, compania operează cu un număr de 33 de tramvaie, 42 de troleibuze și 183 de autobuze și microbuze, parcul de vehicule fiind în scădere față de anul 2007 pentru autobuze și tramvaie, ca urmare a casării unor vehicule uzate, dar în creștere pentru troleibuze, prin achiziția de noi vehicule. Parcul de vehicule al TCE este unul extrem de învechit, ceea ce generează costuri ridicate cu mentenanță, timpi lungi de așteptare în stații și pune în pericol siguranța pasagerilor. Cele mai noi autobuze din flota companiei sunt 50 de unități BMC, cu o vechime de 9 ani, iar cele mai vechi au circa 40 de ani vechime. În ceea ce privește troleibuzele, cele mai noi 24 de unități marca Neoplan au fost cumpărate în 2009. Flota de tramvaie second-hand a fost achiziționată în urmă cu 13 ani din orașul german Potsdam, vagoanele fiind fabricate între 1977 și 1985. De asemenea, vehiculele nu dispun, în general, de instalații de climatizare, ceea ce afectează negativ confortul pasagerilor. Prețul unui bilet pentru o călătorie este de 2 RON, comparabil cu alți poli de creștere din România. Începând din toamna anului 2014 și până la sfârșitul lui 2015, călătoria cu mijloacele de transport în comun vor fi gratuite pentru cetățenii cu venituri mai reduse de 3.000 de RON, pentru a compensa neplăcerile legate de lucrările la infrastructura de transport cu tramvaiul, dar și la alte obiective, precum pasajul din zona Gării de Vest. În anul 2012, a fost implementat un proiect-pilot de sistem de ticketing electronic pe troleibuzele din municipiu, care nu acoperă însă întreaga rețea, iar din 2014, a fost pusă în practică și plata prin SMS a biletelor. Figura 56. Parcul de mijloace de transport în comun Figura 57. Numărul de pasageri care au utilizat sistemul din municipiul Ploiești, pe tipuri de vehicule, în perioada de transport în comun din municipiul Ploiești, 2007-2013 pe tipuri de vehicule, în perioada 2007-2013 Parcul de mijloace de transport în comun din municipiul Ploiești Numarul de pasageri (mil.) ai sistemului de transport in comun din municipiul Ploiești 300 60 000 250 50 000 200 40 000 150 30 000 100 20 000 50 10 000 0 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Tramvaie Autobuze și microbuze Troleibuze Tramvaie Autobuze și microbuze Troleibuze Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online O analiză a Băncii Mondiale pe eficiență energetică în polii de creștere din România a relevat că doar aproximativ 30% dintre deplasările zilnice ale ploieștenilor sunt făcute cu un mijloc de transport public – una din cele mai scăzute ponderi dintre toți polii de creștere și dintre orașe similare din Europa de Est. Cu toate acestea, numărul pasagerilor care au utilizat transportul în comun din municipiul Ploiești a crescut, în perioada 2007-2013, cu 12,1%, până la 82,2 mil. în 2014. Dintre aceștia, 55,7% au optat pentru autobuze și microbuze, 23,6% pentru tramvaie, iar 20,7% pentru transportul cu troleibuzul. Față de anul 2007, se constată creșterea numărului de pasageri care au folosit troleibuze (+126,5%) și cu tramvaie (+11,9%), în defavoarea celor care au optat pentru autobuze (-5,5%). 185 În ceea ce privește transportul interurban de persoane, acesta se realizează de către operatori privați, în lipsa unui operator metropolitan, pe baza unui program județean de transport aprobat de Consiliul Județean Prahova. Pentru anul 2015 acesta prevede următoarele curse pe principalele trasee relevante pentru Polul de Creștere Ploiești: Tabel 15. Traseele de transport public județean care asigură legătura cu Polul de Creștere Ploiești Traseu Numărul de curse planificate zilnic Durata parcurgerii traseului (min.) Ploiești - Boldești-Scăeni 45 25 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Ploiești - Plopeni 27 20 Ploiești - Păulești - Băicoi 47 41 Câmpina - Cocorăștii Mislii – Plopeni 40 40 Florești – Băicoi – Plopeni 15 25 Vălenii de Munte – Lipănești – Plopeni 1 35 Plopeni – Slănic 15 45 Ploiești – Băicoi – Scorțeni 12 30 Ploiești – Târgșoru Vechi 16 25 Strejnicu – Ploiești 36 10 Ploiești – Ariceștii Rahtivani – Călinești 11 60 Ploiești – Ariceștii Rahtivani – Nedelea 18 45 Ploiești – Târgșoru Nou 5 30 Ploiești-Brătășanca – Mărgineni 8 45 Ploiești – Blejoi – Cocoșești 14 22 Ploiești – Plopeni – Cosminele 9 60 Ploiești – Blejoi 32 12 Ploiești – Plopu – Vărbila 15 40 Ploiești – Plopu – Hârsa 14 30 Ploiești – Pleașa 16 20 Ploiești – Valea Călugărească 14 20 Ploiești – Bucov – Radila 6 25 Ploiești – Berceni 11 15 Ploiești – Bărcănești – Odăi 16 25 Ploiești – Bărcănești – Pietroșani 58 20 Ploiești – Brazi – Bătești 29 30 Ploiești – Brazi – Stejaru 12 35 Țintea – Mislea – Câmpina 14 35 Câmpina – DN 1 – Băicoi 11 20 Băicoi – Scorțeni – Telega 14 30 Ploiești – Plopeni – Țipărești 9 28 1 Ploiești – Plopeni – Bertea Ploiești – Plopeni – Aluniș 12 6 70 60 Ploiești – Plopeni – Slănic 16 70 Profilul Polului de Creștere Ploiești – Lipănești – Mălăiești de Jos 11 38 Ploiești – Parc Bucov – Colonie Pleașa 12 20 Ploiești – Păulești – Găgeni 38 15 Băicoi – Călinești – Filipeștii de Târg 14 45 Ploiești – Plopeni – Scurtești 8 65 Băicoi – Plopeni – Slănic 7 60 Sursa: Consiliul Județean Prahova Municipiul Ploiești beneficiază de o autogară în zona Gării de Sud, precum și de mai multe stații de îmbarcare/debarcare a pasagerilor în diferite puncte din oraș (Gara Est, Gara Vest, Gara Nord, Str. Găgeni, Bariera Bucov etc.). Cu toate acestea, nu există terminale intermodale cu o infrastructură corespunzătoare, care să permită transbordarea rapidă și I în siguranță a pasagerilor de pe un tip de transport pe altul (de ex. cale ferată – transport în comun). 186 Harta 68. Traseele de transport public județean 187 1.4.2. Energie (gaz, electricitate) Rețeaua de distribuție a gazelor naturale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești acoperă toate localitățile componente, mai puțin comuna Dumbrăveni. În perioada 2007-2013, rețeaua de distribuție s-a extins cu 134 km (+14,5%), până la un total de 1.034 km, ca urmare a investițiilor realizate de operatorul de distribuție (GDF Suez) în toate unitățile administrativ-teritoriale componente, inclusiv în municipiul Ploiești. Cea mai mare extindere a rețelei s-a înregistrat, în acest interval, în comunele Valea Călugărească (+36 km), Berceni (+26), Târgșoru Vechi (+20), precum și în municipiul Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate Ploiești (+15 km), în primul rând în vederea branșării de noi consumatori. Figura 58. Lungimea rețelei simple de distribuție a gazelor naturale din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2013 Rețea distribuție gaze naturale (Km) Valea Călugărească Târgșoru Vechi Păulești Bucov 2013 Brazi 2012 Blejoi 2011 Berceni 2010 Bărcănești 2009 Ariceștii Rahtivani 2008 Plopeni Boldești-Scăeni 2007 Băicoi Ploiești 0 100 200 300 400 500 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În pofida creșterii continue a rețelei de distribuție a gazelor naturale, volumul distribuit consumatorilor a scăzut cu 53,5% în perioada 2007-2013, în primul rând ca urmare a scăderii consumului din industrie (-67,9%), la nivelul platformelor Ploiești și Brazi. În schimb, volumul gazelor naturale distribuite populației a crescut cu 6% față de 2007, ca urmare a creșterii numărului de consumatori casnici și a instalării de centrale termice individuale. 1 În pofida investițiilor semnificative realizate în ultimii ani de distribuitorul de gaze naturale, o parte a rețelei este uzată fizic și moral, fiind necesară înlocuirea conductelor și a branșamentelor cu unele moderne, pentru îmbunătăţirea continuă a siguranţei în alimentare pentru clienţi. Pentru atingerea acestui obiectiv, în perioada 2013-2014, în municipiul Ploieşti, Profilul Polului de Creștere s-a iniţiat un amplu program de înlocuire a reţelei de gaze cu o vechime de exploatare de peste 50 ani. Proiectul prevede reabilitarea a 94 km de reţea, reprezentând cca. 40% din reţeaua de oţel existentă în Ploieşti, iar efortul presupus de această investiţie se cifrează la 29 milioane de RON. Lucrările au fost concentrate în următoarele zone: Cartierul Mihai Bravu, Centrul Civic I, Centrul Civic II, Lupeni – Haşdeu, Buna Vestire, Nicolae Titulescu şi Andrei Mureşanu. Județul Prahova și chiar și Polul de Creștere Ploiești concentrează un volum foarte însemnat de resurse energetice convenționale, fiind centru al industriei de extracție și prelucrare a petrolului și gazelor naturale din România, dar și al resurselor regenerabile. Astfel, conform datelor ICPE, ANM și ICEMENERG (2006), zona Ploiești are o intensitate a radiației solare de circa 1250-1300 kWh/mp/an, valoare medie în context național, iar viteza medie anuală a vântului atinge 4 m/s la 50 m deasupra solului, ceea ce face rentabile investițiile în turbine aeriene. De asemenea, potențialul energetic anual al biomasei agricole și lemnoase din județ este de peste 430 TJ (IINL, 2006), iar râurile din amonte de I Ploiești (Prahova, Teleajen, Doftana) au potențial de amenajare pentru microhidrocentrale (Hidroelectrica și UPB, 2005). 188 Harta 69. Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale 189 Figura 59. Volumul de gaze naturale distribuite consumatorilor din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2013 Volumul de gaze naturale distribuite consumatorilor (mii mc) 200 000 2007 180 000 2008 160 000 140 000 2009 120 000 2010 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate 100 000 80 000 2011 60 000 2012 40 000 2013 20 000 0 ti oi ni i i ti i oi i v ti i că en an en az ch co eș eș eș ic ej ăe as Br Ve op rc iv Bă Bu Bl ăn ul oi Sc ht re Be Pl Pl Pă u rc gă ti- Ra r șo Bă lu eș tii rg Că ld Tâ eș Bo a ic le Ar Va Sursa: Planșă proprie Figura 60. Structura consumului de gaze naturale din Facilitățile de producție a energiei electrice de la nivelul Polul de Creștere Ploiești, pe tipuri de consumatori, în Polului de Creștere Ploiești sunt reprezentate, în primul perioada 2007-2013 rând, de Termocentrala Brazi, aflată în proprietatea OMV 100% Petrom. Aceasta funcționează pe bază de gaze naturale și a fost inaugurată în 2011, în urma unei investiții de 90% peste 530 mil. de euro, având o putere instalată de 860 80% MW, capabilă să asigure 10% din producția de energie 70% a României. Întrucât este extrem de flexibilă și poate fi pornită și oprită rapid, centrala Petrom va fi folosită 60% și pentru a echilibra producția de energie eoliană a țării 50% atunci când vântul nu bate. Centrala a produs 1,86 40% TWh de energie electrică în 2012, respectiv 2,86 TWh în 2013. De asemenea, compania Coca-Cola deține o 30% unitate de cogenerare, inaugurată în anul 2009, la fabrica 20% sa de la Ploiești, iar Dalkia Termo Prahova, operatorul 10% de termoficare, deține o centrală de cogenerare cu o capacitate de 107 MW, Lukoil Romania una de 45 MW. Din 0% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 perspectiva puterii instalate a centralelor de cogenerare, județul Prahova se situează pe primul loc la nivel național. Consum non-casnic Consum casnic 1 Sursa: Planșă proprie În prezent, la nivelul Polului de Creștere, au fost puse în funcțiune sau sunt în faza de execuție mai multe proiecte de Profilul Polului de Creștere valorificare a potențialului de producere a energiei regenerabile, cu precădere a celei solare (Băicoi, Valea Călugărească, Bucov, Ploiești, Ariceștii Rahtivani, Berceni, Dumbrăvești) și chiar eoliene (Băicoi). Totuși acestea au o putere instalată totală de mai puțin de circa 100 MW, mult sub potențialul zonei. Din perspectiva puterii instalate a acestor centrale solare și eoliene, județul Prahova deține o pondere nesemnificativă la nivel național, una dintre cauze fiind disponibilitatea mai redusă a terenurilor și prețul ridicat al acestora în comparație cu județele de câmpie învecinate (Ialomița, Călărași, Giurgiu, Buzău, Brăila etc.). Transportul energiei electrice în zona Ploiești se asigură de către CNTEE Transelectrica, prin LEA 400 kV Domnești-Brazi Vest-Dârste, care asigură și conexiunea noii centrale electrice în cogenerare a PETROM, cea mai mare de acest tip din România, LEA 220 kV Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu, LEA 220 kV Fundeni-Brazi Vest, LEA 220 kV Brazi Vest-Târgoviște- I Bradu. De asemenea, există stații de transformare 400/220/110 kV la Brazi Vest și PETROM, respectiv de 220/110 kV la Teleajen. Zona Ploiești este inclusă și în inelul de 400 kV al Municipiului București. 190 În ceea ce privește rețeaua de distribuție a energiei electrice, aceasta este operată, în prezent, de SC Electrica – Filiala de Distribuție a Energiei Electrice Distribuție Muntenia Nord SA Sucursala de Distribuţie Ploieşti are ca obiect principal de activitate distribuţia energiei electrice precum şi exploatarea, dezvoltarea sistemelor de distribuţie, PRAM, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Deţine instalaţii electrice de distribuţie în zona de S-E a României, pe raza judeţul Prahova, după cum urmează: • 834,84 km linii 110 kV (circuit); • 3.397,152 km linii medie tensiune (circuit); • 10.583,82 km linii joasă tensiune (circuit); • 46 de statții de transformare (dintre care 30 de 110 kV și 16 de medie tensiune); • 2088 de posturi trafo. Din totalul liniilor, doar 16,6% erau subterane (LES), restul fiind aeriene (LEA). Lipsa unui sistem de canalizație subterană pentru liniile aeriene de toate tipurile este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă municipiul Ploiești, care afectează și fațadele blocurilor de locuințe și a unor clădiri cu certă valoare arhitecturală, imprimând un aspect urban inestetic. În plus, unele stații și posturi de transformare din municipiu sunt subdimensionate și învechite, fiind necesară înlocuirea acestora pentru e evita problemele în asigurarea continuității furnizării către consumatori. 1.4.3. Tehnologia de informare şi comunicare (TIC) Conform datelor Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), la nivelul municipiului Ploiești existau, în anul 2011, 62.053 de linii fixe, dintre care 52.055 erau pentru persoane fizice și 9.998 pentru persoane juridice. În anul 2008, la nivelul municipiului existau 47.543 de conexiuni de acces la Internet furnizate la viteze best-effort (peste 128 kbps). În pofida faptului că municipiul Ploiești raportează cel mai mare număr de linii de telefonie fixă și de conexiuni de mare viteză din regiunea Sud Muntenia, rata de conectare a populației se menține sub nivelul înregistrate în alte orașe precum Pitești. Totuși, față de ultimii ani pentru care există date statistice, este foarte probabil ca numărul de posturi fixe de telefonie să fi scăzut în defavoarea telefoniei mobile, care a atins o rată de penetrare de peste 90% din populație. În mod similar, numărul de conexiuni de internet de mare vitează a crescut continuu față de anul 2008 și se apropie de o rată de conectare de 50%. Figura 61. Numărul conexiunilor la telefonie fixă și La nivel local sunt active toate companiile de telefornie internet la 1000 de locuitori în principalele orașe din mobilă, fixă, internet și CATV din România, care au derulat regiunea Sud Muntenia un volum important de investiții pentru a furniza servicii 400 de înaltă calitate în context european, la prețuri relativ accesibile. Sunt disponibile la nivel local, încă din anul 350 2013, servicii 4G, Ploieștiul fiind unul dintre primele orașe 300 din România care au beneficiat de astfel de rețele. 250 200 150 100 50 0 i și te iu ia ti ia șt eș ra rg oz dr iș te ov lă oi iu an ob Pi Pl Că G rg ex Sl Tâ Al Conexiuni de telefonie Conexiuni de internet la fixă la 1000 de locuitori 1000 de locuitori (2008) (2011) Sursa: ANCOM 191 1.4.4. Proiecte realizate / în implementare În ceea ce privește proiectele relevante pentru domeniul mobilității care au fost implementate la nivelul Polului de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013, le putem menționa pe următoarele: • Creşterea capacităţii de trafic prin realizarea legăturii rutiere între DN 1 şi DN 1B, prin realizarea drumului judeţean de centură DJ 236, în zona de nord a municipiului Ploieşti în valoare de 43,9 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 1; Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate • Creşterea accesibilităţii către partea de nord a Polului de Creştere, în special către Spitalul judeţean Prahova, prin realizarea pasajului rutier în continuarea DJ 102 peste DN 1B în valoare de 78,6 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007- 2013, AP 1; • Creşterea mobilităţii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 102 cu lucrări vizând calea de rulare, staţii cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilităţi, material rulant, elemente de semnalizare şi automatizare – etapa I: Bucla Nord ÷ Intersecţie Republicii în valoare de 62,8 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 1; • Creșterea mobilitatii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 101 cu lucrări vizând calea de rulare, stații cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilității, material rulant, elemente de semnalizare și automatizare – etapa I în valoare de 35,6 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 1; • Creşterea mobilităţii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 102 cu lucrări vizând calea de rulare, staţii cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilităţi, material rulant, elemente de semnalizare şi automatizare – etapa II: intersecţie Republicii – Bucla Vest în valoare de 83,7 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 1; • Creșterea mobilităţii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 101 cu lucrări vizand calea de rulare, statii cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilității, material rulant, elemente de semnalizare și automatizare – etapa II în valoare de 73,7 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 1; • Reabilitarea DJ 101G Tătărani – Brazi – Tinosu - Șirna – Hăbud – Crivățu în valoare de 45,8 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 2; • Realizarea pasajului suprateran de la Gara de Vest în valoare de 91 mil. RON, co-finanțat prin POR 2007-2013, AP 1. La acestea s-au adăugat lucrări de mai mică amploare, realizate cu fonduri de la bugetul local, precum reabilitarea Str. Mihai Bravu, a Bd. Republicii, a Str. Ghighiului, a pasajului de la Gara de Sud, pachete de străzi (inclusiv trotuare) din cartierele Bereasca, 9 Mai, Enăchiță Văcărescu, Malu Roșu, Moțoi, Râfov, Găgeni, Gheorghe Doja, Vega, Mitică Apostol, Peneș Curcanul etc., amenajarea de parcări pe Bd. Republicii, str. Gh. Doja, amenajarea de parcări cu dale ecologice în zonele nord, vest, central-sud-est, refacerea pavajului de la Palatul Administrativ, a esplanadei Casei de Cultură a Sindicatelor, a pietonalelor de la Complex Nord și de pe str. Toma Caragiu, amanajarea parcării supraterane de pe Str. Cuza Vodă Pentru anul 2015, în bugetul local al municipiului sunt prevăzute circa 19 mil. de RON pentru reparații curente la străzi. Pentru perioada 2014-2020, investiții din sfera accesibilității și a mobilității rămân principala preocupare a municipalității. Sunt vizate cu prioritate lucrări de modernizare a strâzilor din zonele Pictor Rosenthal și Râfov, finalizarea legăturii Gara de Vest-Gara de Sud, achiziționarea de material rulant (tramvaie) și autobuze, implementarea sensurilor unice, extinderea zonei pietonale din jurul Palatului Administrativ, construcția unui nou pasaj peste calea ferată în 1 zona de sud-est a municipiului (Podul de Lemn), modernizarea intersecțiilor și implementarea unui sistem inteligent de management al traficului, modernizarea trotuarelor aferente tramei de tramvai etc. Profilul Polului de Creștere În domeniul infrastructurii de distribuție a gazelor naturale, a energiei electrice și a celei TIC, investițiile s-au realizat preponderent din fondurile private ale operatorilor de profil și au vizat înlocuirea rețelelor existente cu unele moderne, care să conducă la îmbunătățirea calității serviciilor furnizate consumatorilor finali. Cele mai importante dintre acestea au fost cele care au vizat înlocuirea a circa 94 km de rețea de distribuție a gazelor naturale în municipiul Ploiești, concomitent cu extinderea acesteia în localitățile urbane și rurale din Polul de Creștere. În prezent se află în curs de elaborare Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Ploiești, cu finanțare din fonduri europene. Planul, care urmează să fie finalizat în anul 2015, are ca obiectiv crearea unui sistem de transport urban durabil şi modern, care să susțină dezvoltarea economică prin creșterea accesibilității pentru populație și mărfuri, urmând să devină cadrul de suport al proiectelor de transport urban ce urmează a fi finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, cu sprijinul Fondului European pentru Dezvoltare Regională. I 192 1.4.5. Concluzii. Disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Accesibilitate regională Polul de Creștere Ploiești are o poziție geografică favorabilă din perspectiva accesibilității în context național și european, fiind amplasat la întretăierea celor mai importante coridoare de transport rutier și feroviar din România, parte integrantă a rețelei TEN-T centrale. Cel mai mare aeroport din România (Henri Coandă, București-Otopeni), cu peste 7 mil. de pasageri și circa 100.000 de aterizări/decolări, este foarte ușor accesibil, aflându-se la 40 de minute distanță și oferind legături satisfăcătoare către majoritatea destinațiilor interne și externe. Pe relația cu zona Transilvaniei și a Moldovei, accesibilitatea este limitată de lipsa unor legături de transport rapide cu municipiile Brașov, municipiul Buzău, respectiv cu zona Târgoviște, drumurile naționale de legătură cu acești poli urbani înregistrând valori de trafic ridicate și risc de congestie și de accidente. Un exemplu în acest sens este axa de transport București-Ploiești-Brașov, care înregistrează cele mai ridicate valori de trafic din țară, mai ales în weekend-uri și în perioadele de vârf de sezon turistic pe Valea Prahovei și care nu beneficiază încă de o autostradă. De asemenea, modernizarea DN 1, precum și construcția segmentului din A3 care leagă Bucureștiul de Ploiești nu a asigurat decât decongestionarea parțială a DN 1, deoarece accesul direct în capitală nu este asigurat pe o distanță de circa 10 km. Harta 70. Accesibilitate regională 193 Drumurile naționale care asigură accesul municipiului la rețeaua majoră de transport și la alți poli urbani din România, se află într-o stare bună, beneficiind de investiții pentru modernizare și întreținere. Intensitatea ridicată a traficului din zona Ploiești, generată atât de fluxurile de navetism, cât și de cele de tranzit, generează însă un risc major de congestie a traficului la nivelul arterelor de penetrație în municipiu. Cu toate că municipiul Ploiești este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din România, uzura avansată a infrastructurii de cale ferată a făcut ca valorile de trafic să scadă substanțial față de 1990, pe fondul concurenței transportului rutier. De asemenea, gările din municipiu nu au trecut prin procese ample de reabilitare și modernizare, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate care să le facă atractive pentru pasageri. Deși la nivel local există mai multe gări și autogări utilizate zilnic de un număr mare de pasageri, mai ales de cei care se deplasează către Ploiești din diferite localități ale județului Prahova (navetiști, elevi etc.), se remarcă lipsa unor terminale intermodale, care să asigure transferul rapid de pe un tip de transport pe altul (transport feroviar, transport urban și interurban, transport velo și pietonal etc.). Mobilitate în polul de creștere Traficul la nivelul polului de creștere este influențat negativ de existența unor bariere antropice în calea mobilității, reprezentate în principal de rețeaua densă de căi ferate care înconjoară municipiul Ploiești și de lipsa unor pasaje supraterane sau subterane la punctele de trecere la nivel cu aceasta. Gradul de modernizare a rețelei rutiere a crescut continuu în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor substanțiale din diferite surse de finanțare, inclusiv din fonduri europene, însă peste 15% din străzi sunt încă nemodernizate, cele mai dezavantajate zone fiind cartierele periferice, unele extinse cu noi construcții în ultimii ani. Străzile nemodernizate îngreunează fluiditatea traficului și conduc la riscul de accidente, la care se adaugă subdimensionarea unor artere din municipiu, mai ales în zona centrală. În pofida investițiilor realizate de administrația județeană din fonduri proprii, guvernamentale sau europene, cele mai multe drumuri județene care leagă municipiul Ploiești de zona sa de influență imediată se află într-o stare mediocră, fiind dotate cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare. Unele dintre acestea înregistrează valori de trafic comparabile cu multe drumuri naționale din România, fiind necesară prin urmare continuarea accelerată a investițiilor în reabilitarea acestora, cu utilizarea tuturor surselor de finanțare disponibile (POR 2014-2020, PNDL, bugetul CJ Prahova). Mobilitatea în interiorul municipiului Ploiești și al unora dintre localitățile învecinate este redusă, printre cauze putându- se enumera lipsa unui sistem extins de management al traficului, mai ales la nivelul arterelor de penetrație (nord- sud, est-vest) și a celor cu capacitate de transport redusă, dar și ca urmare a existenței unor intersecții cu elemente geometrice și amenajări necorespunzătoare, toate acestea sporind concomitent inclusiv riscul producerii de accidente. Creșterea continuă a parcului auto de la nivelul Polului de Creștere a condus la un deficit cronic de locuri de parcare, estimat la 25.000 de locuri, atât în zonele centrale, cât și la nivelul marilor ansambluri de locuințe. În plus, administrarea locurilor de parcare este încă deficitară, în condițiile în care multe vehicule sunt parcate ilegal pe spațiile publice, chiar și pe cele verzi, iar numărul de locuri de parcare cu plată și veniturile generate de către acestea pentru municipalitate 1 sunt reduse. Rețeaua de transport în comun este relativ extinsă și acoperă cele mai multe zone cu o densitate ridicată a locuirii, Profilul Polului de Creștere operând atât cu autobuze, cât și cu tramvaie și troleibuze. În plus, ultimii ani au adus o diversificare a serviciilor oferite călătorilor, precum plata biletelor prin SMS, precum și o creștere a numărului de pasageri care utilizează troleibuzele și tramvaiele. Totuși, uzura avansată a parcului de mijloace de transport în comun generează costuri ridicate cu mentenanța vehiculelor, nerespectarea graficelor de circulație, un volum mare de emisii de CO2 și pun în pericol siguranța pasagerilor și a celorlalți participanți la trafic. În aceste condiții, doar 30% din deplasările zilnice se realizează cu mijloace de transport în comun, în favoarea autoturismelor personale și a taximetrelor. Pe de altă parte, lipsa unui sistem de ticketing electronic, de monitorizare prin GPS la nivelul sistemului de transport în comun, precum și facilitățile reduse pentru persoanele cu dizabilități se numără printre problemele specifice sistemului local de transport în comun. Serviciile de transport interurban de călători sunt, în general, satisfăcătoare din perspectiva mijloacelor de transport utilizate și a graficelor de transport ale multiplilor operator privați care le operează. Totuși, se remarcă lipsa unui sistem de transport I integrat la nivel metropolitan (urban și inter-urban) în ceea ce privește stațiile, orarele de transport și tarifarea. 194 Harta 71. Mobilitate în polul de creștere 195 În pofida unor inițiative locale de tip pilot, alternativele pentru transportul nemotorizat rămân foarte scăzute: lipsa unor zone pietonale exclusive, interconectate, a unor pasaje pietonale în zonele cu trafic intens și extensia redusă a pistelor de biciclete, care sunt neintegrate și care nu asigură deplasarea în siguranță a bicicliștilor, multe fiind chiar ocupate de autovehicule parcate neregulamentar. Conectivitate energetică și informatică Toate localitățile componente ale Polului de Creștere Ploiești beneficiază de rețele de distribuție a gazelor naturale, ceea Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.4. Conectivitate ce creează un plus de confort al locuiri și un avantaj în atragerea de investiții. O bună parte din rețea, mai ales cea din orașe, este învechită și necesită lucrări de modernizare și chiar extindere, un astfel de program fiind în derulare la nivelul Ploieștiului din fondurile operatorului privat din sfera distribuției. Rețeaua de distribuție a energiei electrice, aflată în administrarea unei companii de stat, se caracterizează printr-un grad avansat de uzură, inclusiv la nivelul branșamentelor, al posturilor de transformare etc, ceea ce accentuează riscul întreruperii furnizării și chiar a unor incidente. De asemenea, 80% din liniile de energie electrică sunt aeriene, în lipsa unui sistem de canalizație subterană, ceea ce afectează negativ aspectul urban. Municipiul Ploiești este unul dintre cele mai importante centre energetice ale României, concentrând un volum de resurse convenționale și regenerabile (energie solară, biomasă agricolă etc.). La Brazi a fost inaugurată recent cea mai mare și 1 cea mai modernă termocentrală pe bază de gaze naturale din România, care asigură 10% din necesarul total de consum, iar capacitatea unităților de cogenerare din zonă este cea mai mare din țară. Totuși, potențialul de producere a energiei Profilul Polului de Creștere regenerabile rămâne în mare parte neexploatat, mai ales pentru consumul public. În sfera TIC, locuitorii Polului de Creștere au acces la cele mai noi tehnologii, beneficiind de o paletă largă de servicii de foarte bună calitate ale operatorilor privați, la prețuri competitive. Totuși, numărul locațiillor wi-fi din orașe și de la nivelul punctelor de atracție pentru locuitori, turiști și vizitatori, este foarte redus. I 196 Harta 72. Conectivitate energetică și informatică 197 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice 199 1.5. Infrastructură și utilități publice Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice 1.5.1. Spațiul public Zona centrală a municipiului Ploiești concentrează majoritatea spațiilor publice, acestea fiind dispuse în jurul unor obiective de interes public, inclusiv în fața gărilor. Cele mai importante sunt: • Zona Halele Centrale, împreună cu Piața Centrală și Piața Toma Socolescu – delimitate de străzile G. Coșbuc, Griviței, Gen. V. Milea și Bulevardul Republicii; • Esplanada Centrului Civic – delimitată de Bulevardul Republicii și de alte clădiri de interes public (bancă, centru comercial etc.) • Piața Ion Luca Caragiale – dispusă în fața Primăriei Ploiești, delimitată de Bulevardul Republicii, străzile Dobrogeanu Gherea, Sublocotent Erou C. Cătălin • Scuarul Ion Luca Caragiale – delimitat de intersecția Bulvardului Independenței, și de străzile R. Stanian și Golești • piețele gărilor Ploiești Sud, Ploiești Vest și Ploiești Nord. Principala zonă pietonală a municipiului Ploiești este reprezentată de o arie de 0,12 km2 din centrul municipiului, cu caracteristicile spaţiale şi funcţionale ale acesteia și care a fost obiectul proiectului Eu Civitas – Success, având ca scop crearea unei zone cu acces carosabil controlat, dedicată pietonilor, amenajarea de piste de biciclete și de alei pietonale, de stații de transport în comun etc. Zonele verzi, parcurile, zonele de recreere, agrement şi sport sunt dispuse dispersat la nivelul polului de creștere şi au tipologii variate: • Zone verzi de aliniament în lungul tramei de circulaţie; • Scuaruri şi zone verzi amenajate între blocuri, ce deservesc zonele rezidenţiale; • Parcuri şi scuaruri publice; • Parcuri de agrement şi sport. Evoluția acestora în orașele componente, conform datelor INS, este prezentată în tabelul următor: Tabel 16. Evoluția suprafațelor spațiilor verzi în zona Polului de Creștere Ploiești Ani Municipii și orașe 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 UM: Ha MUNICIPIUL PLOIEșTI 225 225 225 225 225 302 302 302 ORAș BăICOI 11 11 11 11 31 31 84 84 ORAș BOLDEșTI-SCăENI 7 7 7 7 7 7 7 7 1 ORAș PLOPENI Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 5 5 5 5 5 5 5 5 Profilul Polului de Creștere Conform Planului Urbanistic General al Municipiului Ploiești, aprobat în 1999, suprafața spațiilor verzi era de circa 108,58 ha, fiind prevăzută creșterea acestora la 433 ha în 2020. Conform HCL 124/2010 - Anexa 1.1, suprafețele inscrise în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municpiului Ploiești, însușit prin HGR nr. 1359/2001, totalizează 2.047.836 (204,78 ha): • Parcuri : 337.100 mp; • Grădini publice : 150.637 mp; • Zone verzi: 373.250 mp; • Scuaruri: 104.616 mp; I • Spații verzi intravilane: 1.082.233 mp. 200 Harta 73. Suprafața de spații verzi pe locuitor la nivelul Polului de Creștere 201 Se observă faptul că între cele 3 surse de date există diferențe cu privire la suprafața spațiilor verzi din municipiul Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice Ploiești, în funcție de momentul efectuării analizei, respectiv de metodologia de calcul. Cu toate acestea, chiar și potrivit sursei celei mai actuale și mai favorabile (INS, 2013, care ia însă în calcul și terenurile bazelor și amenajărilor sportive), suprafața de spații verzi nu depășește 14,4 mp/locuitor, mult sub normele europene de 26 mp. În vederea atingerii acestui deziderat, suprafața de spații verzi ar trebui să crească până la 545 ha, chiar peste prognoza pentru 2020 a PUG-ului. Totuși, trebuie menționat că bilanțurile existente nu reflectă suprafața totală a suprafețelor de acest tip de la nivel local, în contextul lipsei unui cadastru verde al municipiului. În ceea ce privește restul orașelor care alcătuiesc Polul de Creștere, singurul care atinge norma de 26 mp/locuitor este Băicoi (46,7 mp/locuitor), acestea beneficiind de spațiile verzi aferente lacurilor sărate (de ex. Livedea), care sunt însă în mare parte neamenajate, în timp ce Plopeni și Boldești-Scăeni beneficiază de mai puțin de 15 mp de spații verzi/locuitor. Figura 62. Suprafața de spații verzi pe locuitor la nivelul polilor de creștere din România în anul 2013 Spații verzi 45 40 35 30 25 20 15 mp/locuitori 10 5 0 a ca i și a a ti ov șt ar ov nț eș Ia aș po re ișo ai ta oi Br cu Na Cr Pl ns m Bu - Ti Co uj Cl Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online. Calcule proprii Municipiul Ploiești ocupă locul 7 între cei 8 poli de creștere din România din perspectiva suprafeței medii de spații verzi/ locuitor, surclasând doar Brașovul, care este însă înconjurat de zone verzi și naturale extinse, fiind amplasat în zona montană a României. Parcurile din municipiul Ploiești au, în general, suprafețe reduse, fiind dispuse, cu câteva excepții, de-a lungul principalelor artere rutiere din oraș, mai ales pe axa nord-sud (Bd.Independenței – Bd. Republicii. Cel mai mare dintre acestea este Parcul Ploiești Vest, în curs de amenajare cu fonduri prin POR 2007-2013, cu o suprafață totală de circa 58 ha, așezat între centura Ploiești Vest și Gara Vest. Acesta va cuprinde 45 de ha de spații plantate, un lac artificial, locuri de odihnă, 1 contemplare și picnic, seră închisă, fântâni arteziene, stâncărie artificială, moară de apă, patinoar/ring de role, locuri de joacă pentru copii, scenă, foișor, 12 terenuri de sport, piste de biciclete, alei pietonale etc. Parcul Tineretului este al doilea ca mărime și a fost amenajat în jurul Sălii Sporturilor Olimpia. Acesta cuprinde, la rândul său, spații plantate, Profilul Polului de Creștere un lac de agrement, precum și diverse facilități sportive (patinoar, terenuri de tenis și fotbal, pistă de alergare, turn de parașutism, piste de biciclete și role), ultimele dintre acestea amenajate recent. Cel mai mare deficit de spații verzi se înregistrează în cartiere construite în perioada comunistă și intens populate (Malu Roșu, Enăchiță Văcărescu, Vest etc.). Deși acestea beneficiază de numeroase spații verzi interstițiale, de mici dimensiuni, multe sunt ocupate cu autovehicule parcare neregulamentar sau sunt necorespunzător amenajate, nefiind accesibile publicului larg. Deși nu se află pe teritoriul administrativ al municipiului Ploiești, cea mai populară zonă de agrement din zonă rămâne Parcul Memorial Constantin Stere din Bucov, situat în partea de est a acestuia, peste râul Teleajen, cu o suprafață de I peste 100 ha, o grădină zoologică de 16 ha, un lac de agrement, numeroase busturi ale scriitorilor români. 202 La parcurile sus-menționate se adaugă o serie de scuaruri, cele mai extinse fiind cele din zona centrală (Halele Centrale – Piața Centrală – Piața Toma Socolescu, Esplanada Centrului Civic, Piața și Scuarul I.L. Caragiale), locuri de promenadă consacrate pentru localnici și vizitatori, precum și cele din jurul unor obiective de interes public (de ex. scuarurile de la Gara de Sud, de Vest și de Nord). Zona centrală a municipiului a făcut, de altfel, și obiectul proiectului transnațional Civitas Success, care a condus la crearea unei zone de 1 km2 cu acces controlat, dedicată pietonilor, amenajarea de piste de biciclete și de alei pietonale, de stații de transport în comun etc. Harta 74. Parcurile din municipiul Ploiești Sursa: PUG Ploiești – 2015, Studii de Fundamentare 203 Iluminatul public Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice În prezent, serviciile de iluminat public din localitățile componente ale Polului de Creștere Ploiești sunt furnizate fie de societăți comerciale, către care a fost delegată gestiunea prin concesiune a acestor servicii, fie de către autoritățile publice locale și Electrica. Tabel 17. Lista operatorilor din domeniul iluminatului public care operează la nivelul Polului de Creștere Ploiești Unitatea administrativ-teritorială Operatorul de iluminat public Capitalul majoritar Ploiești SC Servicii de Gospodărie Urbană SRL Public Băicoi SC General ME.EL Electric SRL Privat Boldești-Scăeni SC General ME.EL Electric SRL Privat Plopeni Autoritatea Publică Locală Public Ariceștii Rahtivani SC Electroconstruct SRL Privat Bărcănești Autoritatea Publică Locală Public Berceni Autoritatea Publică Locală Public Blejoi SC General ME.EL Electric SRL Privat Brazi Autoritatea Publică Locală Public Bucov SC Termoelectrica SA Public Dumbrăvești SC Termoelectrica SA Public Târgșoru Vechi SC Termoelectrica SA Public Valea Călugărească SC Electrica SA Public Sursa: ANRSC La nivelul municipiului Ploiești, serviciul de iluminat public a fost delegat prin concesiune unei societăți private (SC Luxten Lighting Company SA) până în anul 2013, când a fost transferat temporar unei companii din subordinea municipalității – SC Servicii de Gospodărie Urbană SRL, care nu dispune însă de licență din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) pentru astfel de activități. În anul 2015 va fi realizată o licitație deschisă, care vizează delegarea gestiunii prin concesiune a serviciului de iluminat public în municipiul Ploieşti, către un operator licenţiat, selectat prin licitaţie deschisă, pe o durată de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire, în baza unei noi hotărâri a Consiliului Local Ploieşti. Lungimea rețelei de iluminat public în Municipiul Ploiești este de 228,4 Km, acoperind aproape în întregime rețeaua stradală a orașului, la care se mai adaugă rețele de alimentare aflate în proprietatea SC Electrica SA. În perioada 2001- 2014, au fost reabilitați 4.165 de stâlpi, 13.234 de console, 15.967 de corpuri cu descărcare cu vapori de sodiu, 217.955 ml de rețea, 894 de cutii de distribuție și 121 de puncte de aprindere aferente reței de iluminat public. Înlocuirea lămpilor vechi pe bază de mercur cu cele pe bază de vapori de sodiu a avut ca efect limitarea creșterii consumului de energie electrică față de începutul anilor ‘90, deși în 2014 acesta s-a situat cu 9% peste cel înregistrat în 2007. Creșterea prețului la energie electrică a făcut ca valoarea consumului să crească cu 70,7% în perioada 2007-2014, până la 5,2 mil. lei anual, adică circa 1% din cheltuielile totale efectuate de la bugetul local. Figura 63. Consumul de energie electrică al sistemului de iluminat public din municipiul Ploiești în perioada 2007-2014 1 9 800 000 KWh 9 600 000 Profilul Polului de Creștere 9 400 000 9 200 000 9 000 000 8 800 000 8 600 000 8 400 000 8 200 000 8 000 000 I 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: Regia Autonomă de Servicii Publice Ploiești 204 Harta 75. Operatori iluminat public la nivelul PC 205 Totuși, cu un consum de 595 kWh pe stâlp de iluminat, Ploieştiul are un consum ușor mai ridicat comparativ cu Cluj- Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice Napoca, dar acesta este mai mic decât în ceilalți poli de creștere. Tariful pentru iluminatul public depinde de perioadele zilei. De exemplu, 1 kWh de energie electrică costă 0,7 RON, inclusiv TVA, în orele de vârf și doar jumătate din această sumă (0,35 RON) în afara orelor de vârf. În timpul iernii, luminile sunt aprinse de la 17:30 la 07:30, în timp ce, pe perioada verii, becurile luminează de la 22:00 la 05:30. Stâlpi de iluminat public dotaţi cu lămpi noi cu vapori de sodiu În urmă cu câțiva ani, operatorul a încercat să implementeze un sistem de iluminat inovator, foarte eficient, dar costisitor, prin instalarea mai multor becuri cu LED-uri într-unul dintre parcurile orașului. Acesta a fost un proiect-pilot ambițios, prin care s-a încercat să se demonstreze că se poate folosi o soluție eficientă în privința iluminatului stradal. Deși a fost apreciată de către administratorii orașului, această soluție tehnică a fost considerată foarte costisitoare și, curând, proiectul-pilot a fost abandonat. În prezent, sistemul permite furnizorului de iluminat stradal să fie informat în timp util, printr-un simplu apel telefonic cu privire la orice problemă ce apare în legătură cu stâlpii de iluminat sau la lămpi. De multe ori, oamenii sună la 1 dispecerat în primele 10 minute din momentul în care un bec nu mai funcționează. Faptul că toate străzile din Ploiești sunt iluminate ajută la menținerea unei rate scăzute a criminalității în oraș. Profilul Polului de Creștere Recent, municipalitatea a încercat să introducă un program centralizat de reglare a intensităţii luminii, dar, din păcate, au apărut o serie de probleme și anumite componente nu au funcţionat. Locatarii unora dintre străzile pe care s-a aplicat acest program s-au declarat împotriva acestui sistem. Deoarece se afla la finalul contractului cu municipalitatea, operatorul care a concesionat serviciul de iluminat public nu a dorit să mai continue acest program, şi nici să vadă ce anume nu a funcţionat și să remedieze problema. În viitor, unul dintre planurile foarte ambițioase ale Regiei Autonome de Servicii Publice Ploiești (RASP) este de a îmbunătăți în continuare sistemul și de a introduce iluminatul public cu LED-uri. Cu toate acestea, pentru moment, municipalitatea este conştientă că bugetul orașului nu poate susține investițiile de capital pentru o asemenea soluție eficientă, însă foarte costisitoare. I 206 1.5.2. Alimentare cu apă și canalizare Serviciile de distribuție a apei potabile sunt asigurate la nivelul Polului de Creștere de o serie de agenți economici cu capital majoritar de stat sau privat, după cum se arată în tabelul de mai jos. Tabel 18. Lista operatorilor din domeniul distribuției apei potabile pe localități Operator economic Capital majoritar U.A.T. unde se furnizează serviciul SC Hidro Prahova SA Public Băicoi, Plopeni, Dumbrăvești Boldești-Scăeni, Berceni, Blejoi, Bucov, SC Jovila Construct SRL Privat Valea Călugărească SC Apa Nova Ploiești SRL Privat Ploiești SC Capoles Serv SRL Privat Bărcănești SC Aquasal Utilserv SRL Public Brazi SC Pama SRL Privat Păulești SC Serviciul De Alimentare Cu Apă SRL Public Ariceștii Rahtivani Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Public Târgșoru Vechi Canalizare Sursa: ANRSC După cum se poate observa, serviciul de alimentare de apă, ca și cel de canalizare, a fost concesionat de către autoritățile publice locale către diferite companii private în cazul municipiului Ploiești, a orașului Boldești-Scăeni și a comunelor Berceni, Blejoi, Bucov, Valea Călugărească, Bărcănești și Păulești. Procedura de concesiune a vizat exclusiv administrarea infrastructurilor și a bunurilor existente, modernizarea, reabilitarea și întreținerea acestora, realizarea de investiții și asigurarea exploatării rețelei, în schimbul unei redevențe anuale, în timp ce unitățile administrativ-teritoriale au rămas proprietarul infrastructurii. Spre exemplu, în cazul municipiului Ploiești, extinderea rețelei de apă și canalizare o face municipalitatea, rolul operatorului fiind de avizare și de consultare, în timp ce branșamentele cad în sarcina operatorului sau a consumatorului, după caz. Prin urmare, acestea pot în continuare accesa fonduri pentru realizarea de investiții în infrastructura de apă și de canalizare, mai puțin fonduri europene, care impun existența unui operator regional, cum a fost POS MEDIU 2007-2013, singurul operator cu acest statut fiind SC Hidro Prahova SA, care are în implementare un proiect cu finanțare nerambursabilă prin acest program. La sfârșitul anului 2013, rețeaua simplă de distribuție1 a apei potabile din Polul de Creștere Ploiești măsura 1.043 km, în creștere cu circa 115 km (+12%) față de anul 2007. Cele mai importante extinderi ale rețelei de apă s-au înregistrat în orașul Băicoi (+26 km) și în comunele Blejoi (21 km), Berceni (20 km), Păulești (18 km), Ariceștii Rahtivani (15 km) și Bucov (14 km). Pe de altă parte, în comuna Târgșoru Vechi lungimea rețelei s-a redus cu 14 km în același interval, iar în orașul Plopeni, cu 6 km, motivele fiind legate fie de scoaterea din uz a unor conducte, ca urmare a vechimii acestora, fie de ordin administrativ. Cu toate acestea, municipiul Ploiești continuă să dețină cea mai extinsă rețea de distribuție a apei potabile, în lungime totală de circa 417 km, dintre care 20 km sunt pentru rețeaua de aducțiune a apei. Din totalul celor 882 de străzi din municipiul Ploiești, 817 dispun de rețea de alimentare cu apă în totalitate, 43 parțial, iar 22 deloc. De asemenea, unele zone din oraș, precum coloniile Vega și Teleajen sunt conectate la rețelele de utilități ale agenților economici din zonă, care au propriile foraje, și nu la cea publică, aici neputând fi realizate investiții ale municipalității din cauza restricțiilor de proprietate asupra terenurilor. În acest context, se impune finalizarea lucrărilor cadastrale, pentru a clarifica regimul proprietății unor terenuri, care afectează și viitoarele investiții în rețeaua publică de utilități. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, în anumite zone, nu există cereri de branșare din partea consumatorilor individuali care să justifice realizarea unor investiții semnificative de extindere. 1 Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor și conductelor instalate pe teritoriul localității respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducțiune sau de la stațiile de pompare până la punctele de branșare a consumatorilor. Lungimea rețelei de distribuție se va înscrie ca rețea simplă, avându-se în vedere că, în cazul în care pe aceeași stradă există două sau mai multe conducte instalate, se va lua în considerare lungimea lor însumată. Se includ atât rețelele de serviciu, cât și arterele principale și secundare de distribuție. Nu se include în lungimea rețelei de distribuție lungimea branșamentelor sau lungimea conductelor de aducțiune. Lungimea conductei de aducțiune nu se include, chiar dacă la ea sunt racordați o serie de consumatori. 207 Figura 64. Lungimea rețelei simple de distribuție a apei potabile (km), pe localități, în perioada 2007-2013 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice 450 400 350 300 2007 250 2008 200 2009 150 2010 100 2011 50 2012 0 2013 i ti oi ni i ti i oi i v ti ti i că an en en az ch co eș eș eş eș ic ej ăe as iv Br Ve op rc Bă Bu Bl ăn ăv ul oi Sc ht re Be Pl Pl Pă u br rc Ra gă ti- r șo m Bă lu eș tii Du rg Că ld eș Tâ Bo ic a le Ar Va Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În pofida extinderii continue a rețelei de distribuție, cantitatea de apă distribuită consumatorilor a scăzut cu 8,2% în perioada 2007-2013, pânâ la 15,575 mil. mc în 2013. Din totatul apei potabile produse, circa 75% este facturată consumatorilor. Figura 65. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor (mii mc.), pe localități, în perioada 2007-2013 16000 14000 12000 10000 2007 8000 2008 6000 2009 4000 2010 2000 2011 0 2012 i ti oi ni i ti i oi i v ti ti i că an en en az ch co eș eș eş eș ic ej 2013 ăe as iv Br Ve op rc Bă Bu Bl 1 ăn ăv ul oi Sc ht re Be Pl Pl Pă u br rc Ra gă ti- r șo m Bă lu eș tii Du rg Că ld eș Tâ Bo ic a le Ar Va Profilul Polului de Creștere Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Din această cantitate, 78,7% a fost distribuită consumatorilor casnici, iar 21,3% celor non-casnici (agenți economici, instituții publice etc.). În comparație cu anul 2007, consumul casnic a scăzut cu 4,4%, iar cel non-casnic cu 20%. Cauzele scăderii consumului de apă potabilă sunt multiple, printre acestea putând fi enumerate următoarele: • scăderea populației stabile, pe fondul sporului natural negativ și al migrației interne și externe; • restrângerea activității economice și modernizarea proceselor de producție; • creșterea gradului de contorizare a consumului și reducerea pierderilor din rețea, ca urmare a modernizării acesteia; • reducerea voluntară a consumului de apă, pe fondul creșterii prețului acesteia și a scăderii veniturilor populației pe I durata crizei globale. 208 Harta 76. Operatorii serviciului de alimentare cu apă și aria de acoperire 209 Figura 66. Cantitatea de apă potabilă distribuită în Polul de Creștere Ploiești (mii mc), pe tipuri de consumatori, în Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice perioada 2007-2013 14000 12000 10000 Consum casnic Consum non-casnic 8000 6000 4000 2000 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Rețeaua simplă de canalizare2 din Polul de Creștere Ploiești măsura, la nivelul anului 2013, doar 486 km, ceea ce reprezintă mai puțin de 50% din lungimea rețelei de distribuție a apei din aceeași zonă. În comparație cu anul 2007, rețeaua de canalizare s-a extins totuși cu circa 121 km (+31%), pe fondul investițiilor realizate cu precădere în municipiul Ploiești (+32 km), în comunele Brazi (38 km), Bucov (34 km), Blejoi (8 km), Valea Călugărească (7 km) și în orașul Boldești-Scăeni (10 km). Scăderi ale lungimii rețelei de distribuție s-au înregistrat în orașul Băicoi (-7 km), fie prin scoaterea din uz a unor conducte vechi, fie prin modificări ale încadrării statistice a acestora). Prin urmare, în prezent, 3 comune din Polul de Creștere încă nu dispun de rețea de canalizare (Berceni, Dumbrăvești și Târgșoru Vechi), în două dintre acestea rețeaua se rezumă la 1-2 km lungime (Bărcănești, Ariceștii Rahtivani), singura situație satisfăcătoare înregistrându-se în comunele care au beneficiat de finanțări nerambursabile (Bucov) sau de la bugetul de stat (Brazi) pentru astfel de investiții. Figura 67. Lungimea rețelei simple de canalizare (km) de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, pe localități, în perioada 2007-2013 350 2007 300 2008 2009 250 2010 200 2011 2012 150 1 2013 100 Profilul Polului de Creștere 50 0 ti oi i i i ti oi i v i că en en an az șt co eș eș ic ej as le Br că op iv Bă Bu Bl ăn oi u ht re i-S Pl Pl Pă rc gă Ra t Bă lu eș tii Că ld eș Bo a ic le Ar Va Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 2 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare reprezintă lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colectează și se evacuează apele reziduale (menajere, industriale, etc.) și a celor provenite din precipitații de pe teritoriul localității cu canalizare publică, începând de la căminele de racordare a clădirilor cu instalații de canalizare și până la punctul de deversare a apelor reziduale într-un emisar natural. Se includ atât rețelele de I canalizare (de serviciu). cât și canalele colectoare principale și secundare. În cazul în care conductele sunt așezate în mai multe rânduri pe aceeași stradă, se consideră lungimea lor totală. Nu se includ racordurile la clădiri. 210 Harta 77. Gradul de acoperire a populației (%) cu serviciul de alimentare cu apă 211 Rețeaua de canalizare din municipiul Ploiești măsoară circa 328 km. Din cele 882 de străzi din oraș, 664 sunt total Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice canalizate, 60 parțial, iar 158 sunt necanalizate. În cazul municipiului Ploiești, serviciile de alimentare cu apă și de canalizare se furnizează de către SC Apa Nova Ploiești SRL, companie cu capital majoritar privat (Grupul VEOLIA EAU – 73%), dar în care și U.A.T. Municipiul Ploiești are o participație de 27%. Aceasta a concesionat serviciile de alimentare cu apă și de canalizare de la municipalitate în anul 2000 pentru o perioadă de 25 de ani, fiind la acel moment primul parteneriat public-privat în domeniul utilităților publice din România. În prezent, compania are circa 22.000 de clienți și peste 200.000 de locuitori care beneficiază de serviciile sale. Gradul de contorizare este de 100%, iar o parte dintre serviciile companiei, inclusiv cel de comunicare a indexului, de solicitare avize, de calcul al consumului, de informare asupra calității apei și de plată se pot realiza și on-line. De asemenea, consumatorii dispun de un centru de relații cu clienții, inaugurat în 2003 și disponibil 24 din 24 de ore. Tariful apei potabile este, la nivelul anului 2015, de 3,42 RON/mc, iar cel al canalizării de 1,46 RON/mc, TVA inclusă fiind cel mai redus de la nivelul tuturor reședințelor de județ din România și cu 45% mai redus decât cel mai ridicat decât cel înregistrat la nivel național. Acesta nu a fost majorat în ultimii ani, în pofida faptului că există o hotărâre de Consiliu Local în acest sens încă din 2006. Gradul de încasare al facturilor este de peste 99%, existând un program de debranșare foarte bine pus la punct în caz de neplată. Operatorul livrează apă locuitorilor municipiului din 2 tipuri de surse: • surse subterane (fronturile de captare Crângul lui Bot, Nord-Est și Nord-Vest (circa 82% din consumul total de apă de la nivelul orașului); • surse de suprafață – lacul de acumulare Paltinul (18%). Lunar se efectuează circa 1.000 de probe pentru calitatea apei, acestea indicând încradarea acesteia în normele de potabilitate de la nivel național. În ceea ce privește serviciul de canalizare, compania colectează anual circa 15-16 mil. mc de ape uzate și epurează peste 20 mil. mc. Sistemul de canalizare al municipiului este unul de tip mixt, apele uzate menajere, industriale și meteorice fiind preluate de două colectoare prinicipale. În perioadele cu precipitații foarte bogate, există posibilitatea eliminării surplusului de ape direct în pârâul Dâmbu. Sistemul divizor de canalizare ocupă doar o suprafață redusă a municipiului (de ex. cartierele Ploiești Nord și Bereasca). Stația de epurare a municipiului Ploiești este situată în partea de sud-est a orașului și are o capacitate de 1.200 l/s, emisar fiind pârâul Dâmbu. În cei 15 ani de când a concesionat serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, Apa Nova Ploiești a realizat investiții de peste 30 mil. de euro, care au constat în reabilitare și extinderea a peste 90 km de rețea de apă potabilă, peste 13.000 de branșamente noi sau înlocuite, 1.600 de vane instalate sau înlocuite, peste 30 km de rețea de canalizare reabilitată și extinsă, peste 4.000 de racorduri noi la canalizare, achiziționarea de utilaje moderne și performante, sistem SCADA propriu etc. Compania are, în total, peste 250 de salariați (de circa 3 ori mai puțini ca la momentul concesiunii), înregistrând profit și o productivitate a muncii de circa 2,5 ori mai ridicată decât media celorlalți operatori de profil din România. În ceea ce privește operatorul regional de apă și canalizare din județ – SC Hidro prahova SA, acesta furnizează servicii în orașele Băicoi, Plopeni și în comuna Dumbrăvești din Polul de Creștere Ploiești, la care se adaugă alte peste 40 de 1 localități urbane și rurale din județ, cu un total de peste 150.000 de locuitori, care au aderat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova. Prețul de furnizare al apei potabile era, în 2015, de Profilul Polului de Creștere 4,61 RON/mc, iar cel de canalizare de 3,03 RON/mc, cu TVA inclusă, mai mare decât în municipiul Ploiești, una dintre cauze fiind densitatea mai redusă a consumatorilor Hidro Prahova, precum și necesitatea de susținere financiară a proiectelor derulate cu fonduri europene. I 212 Harta 78. Gradul de acoperire a populației (%) cu serviciul de canalizare 213 Principalele surse de alimentare cu apă potabilă a Polului de Creștere Ploiești sunt cele de suprafață: sistemele Paltinul Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice pentru orașul Băicoi și Plopeni, respectiv Măneciu pentru Plopeni. Alimentarea cu apă din surse subterane se face din fronturile de captare Boldești-Lipănești (Plopeni și Boldești-Scăeni), foraj sondă 7000H și foraj puț nou – Pomicola H (Băicoi). Apa din sursele de suprafață și subterane este transportată la gospodăriile de apă ale localităților prin conducte de aducțiune. Comunele Ariceștii Rahtivani, Valea Călugărească, Bucov, Blejoi (parțial), Berceni sunt alimentate din surse subterane (foraje), iar comunele Bărcănești, Blejoi (parțial), Brazi, Dumbrăvești, Păulești, Târgșoru Vechi din cele de suprafață. Stațiile de tratare a apei sunt amplasate în Voila (pentru lacul Paltinul), Vălenii de Munte (pentru sistemul Măneciu) și Boldești (pentru orașul Boldești-Scăeni). Orașele dispun de gospodării proprii de apă, care colectează apele din sursele de subteran și de suprafață prin aducțiuni și sunt dotate cu rezervoare de înmagazinare și stații de hidrofoare (Uzina Mecanică Plopeni; Băicoi, Tufeni și Canton Găgeni – Băicoi; Boldești și Scăeni). Rețeaua de distribuție a apei potabile este una îmbătrânită în majoritatea localităților, pierderile din rețea ajungând și la 50% din cantitatea de apă produsă, iar unele localități rurale sau cartiere din mediul urban nu sunt conectate încă la rețea. Orașele mici, precum Băicoi sau Plopeni, au beneficiat de investiții din fonduri de pre-aderare (SAMTID/ PHARE) pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de apă (captări, stații de tratare, conducte de aducțiune, rezervoare, stații de pompare, rețele de distribuție). Cele mai mari probleme se înregistrează în municipiul Ploiești, care, prin prisma faptului că nu a putut accesa finanțări nerambursabile din POS MEDIU 2007-2013, din cauza faptului că nu are servicii furnizate de operator regional, are întreaga rețea de apă și canalizare, inclusiv colectoarele și conductele primare de alimentare cu apă, parte din ea veche de aproape 100 de ani, nereabilitată. De asemenea, proiectul de modernizare a stației de epurare a apelor uzate, demarat cu fonduri guvernamentale, a fost abandonat de câțiva ani. Necesarul de investiții pentru acest obiectiv este de circa 3 mil. euro, o soluție luată în considerare de municipalitate fiind transferul său către APA NOVA, în vederea finalizării lucrărilor și operării stației. Stații de epurare a apelor uzate funcționează în localitățile Ploiești (1200 l/s), Băicoi (27 l/s), Boldești-Scăeni (32 l/s), Plopeni (32 l/s), Bărcănești, Păulești și Valea Călugărească, toate dispunând de treaptă secundară (mecanică și biologică) de epurare. Emisarii sunt râurile Teleajen (Plopeni, prin pârâul Teiușului/Văcăriei, Boldești-Scăeni). O serie de comune au asigurate soluții individuale de tratare a apelor uzate, în general fose septice sau module monobloc (de ex. Brazi și Ariceștii Rahtivani). Rețelele de canalizare sunt vechi, chiar și de peste 40 de ani, iar rata de infiltrare / scurgere în sol a apelor uzate ajunge și la 30-40%. Multe conducte vechi sunt deteriorate pe secțiuni întregi, iar zone întregi chiar și din mediul urban nu sunt conectate la canalizare (de ex. Cartierul Mitică Apostol din municipiul Ploiești; Tufeni, Țintea, Dâmbu – Băicoi;), ceea ce generează un risc sanitar ridicat. Mai mult, o parte din apele uzate sunt deversate direct în emisar, fără a fi epurate. Apele uzate de proveniență industrială sunt deversate de unii agenți economici direct în râurile Prahova, Azuga și Teleajen, multe stații de epurare de tip industrial dispunând doar de treaptă mecanică. Nu trebuie ignorat nici faptul că multe ape fluviale, necolectate de sisteme separative, ajung în stațiile de epurare și ridică costul de operare al acestora în mod nejustificat. De asemenea, stațiile de epurare sunt învechite, echipamentele mecano-biologice fiind depășite și uzate, ceea ce conduce la deversare de ape insuficient epurate în emisari. Treapta terțiară care se impune la toate aglomerările de peste 10.000 de locuitori echivalenți nu a fost încă implementată, iar nămolurile nu sunt corespunzător depozitate și tratate. 1 Pornind de la problemele sus-identificate, a fost elaborat un Master Plan pentru infrastructura de apă și apă uzată din localitățile care fac parte din ADI Parteneriatul pentru Apă Prahova și ca operator de profil SC Hidro Prahova SA, în vederea atragerii de finanțări nerambursabile prin POS MEDIU 2007-2013, contractul de finanțare în valoare de 162,7 Profilul Polului de Creștere mil. euro, dintre care 116,5 mil. euro din Fondul de Coeziune, fiind semnat în anul 2011. Pentru aglomerările din Polul de Creștere Ploiești investițiile prevăzute sunt: 1. Aglomerarea Băicoi – total 10,68 mil. euro: • stații de clorinare noi la rezervoarele Bobeica, Tufeni, stație Băicoi și Canton; • reabilitare conducte de aducțiune rezervor Tufeni; • colector principal nou (3,8 km) Băicoi-Plopeni DN 600-800; • stație de pompare ape uzate nouă; • extindere rețea în localitățile/cartierele Băicoi, Tufeni, Schela, Liliești, Țintea, Dâmbu (44,5 km). I 214 2. Aglomerarea Plopeni – total 8,28 mil. euro: • construcție stație de epurare ape uzate în Plopeni, cu treaptă terțiară, care să deservească și aglomerarea Băicoi; • extindere rețea de canalizare cu 9 km în Plopeni. Cu fonduri de la bugetul de stat, în general prin Programele MDRAP, au fost realizate sau sunt în curs de execuție lucrări de extindere și modernizare a rețelei de apă și de canalizare în orașul Băicoi (sistem de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare la Tufeni, Țintea, Dâmbu). Anexa 1.5.1. include master planul regional pe apă, inclusiv desemnarea sistemelor de apă și a aglomerărilor / clusterelor eligibile pentru investiții. Acestea vizează cu precădere extinderea rețelei de canalizare în localitățile rurale care nu dispun încă de o astfel de rețea publică, dar și extinderea celei de apă potabilă. 215 1.5.3. Managementul deșeurilor Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice În baza Raportului de mediu (APM, 2013), la nivelul judeţului Prahova au fost elaborate două documente privind gestionarea deşeurilor: Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD 2008), aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 113/30.09.2008, care asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean; asigură, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt: • extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale care nu dispun în prezent de servicii de salubritate; • dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz; • construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite; • închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor; • construirea şi operarea unor depozite noi conforme. Planul de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 privind managementul integrat al deşeurilor în judeţul Prahova - identifică măsurile pentru o perioadă de 30 de ani care trebuie îndeplinite pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Prahova, în conformitate cu obligaţiile legale, prin: • definirea unui program etapizat de investiţii pe termen lung în domeniul managementului deşeurilor pentru judeţul Prahova; • dezvoltarea unor sisteme adecvate de management integrat al deşeurilor, care să asigure conformarea cu Directivele UE; • elaborarea documentelor suport pentru aplicaţiile de finanţare; • elaborarea planurilor de achiziţie şi a documentaţiilor de atribuire în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare privind achiziţiie publice; • creşterea capacităţii locale pentru pregătirea şi implementarea proiectelor. Planul pleacă de la premisa că indicele de generare a deșeurilor va crește în mediul urban la orizontul anului 2020 (de la 1,21 kg deșeuri colectate în amestec/locuitor/zi la 1,32 kg) și va scădea în mediul rural (de la 0,64 kg/locuitor/zi la 0,45 kg), iar creșterea gradului de conectare a populației la servicii de salubritate până la 100% va genera o creștere semnificativă a cantității de deșeuri colectate, pentru toate categoriile (deșeuri menajere colectate de la populație, de la agenții economici, deșeuri municipale voluminoase din parcuri și grădini, din piețe, deşeuri stradale). În ceea ce privește compoziția acestora, se prevede scăderea ponderii deșeurilor biodegradabile de la 58% la 48% din total, concomitent cu 1 creșterea celor din plastic (de la 8% la 10,5%), a celor din hârtie și carton (de la 9 la 10%), a celor minerale, compozite și textile (de la 15% la 22%), mai ales ca urmare a implementării colectării selective pe scară largă. Profilul Polului de Creștere Acesta propune, printre altele, următoarele obiective de investiții relevante pentru Polul de Creștere Ploiești: • construirea unui nou depozit de deșeuri în zona Ariceștii Rahtivani – Florești; • construirea unei stații de compostare la Ploiești (pe locul fostului depozit de deșeuri neconforme); • construirea unor stații de transfer la Brazi, Bușteni și Urlați, inclusiv de sortare și reciclare la ultimele două. Noul depozit ar urma să deservească cea mai mare parte a județului, mai puțin zona Vălenii de Munte, stația de transfer Brazi ar urma să deservească localitățile Brazi, Berceni, Bărcănești, Târgșoru Vechi, iar cea de la Urlați, comuna Valea Călugărească, urmând ca restul localităților din Polul de Creștere (Ploiești, Boldești-Scăeni, Plopeni, Bucov, Ariceștii Rahtivani, Dumbrăvești, Păulești, Blejoi) să transporte deșeurile direct la depozitul de la Aricești – Florești, care e prevăzut și cu o stație de sortare. I 216 Harta 79. Investiții pentru managementul integrat al deșeurilor din județul Prahova, în orizontul anului 2038 217 În ceea ce privește colectarea deșeurilor, se propune un sistem de colectare selectivă duală pentru 90% din populație, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice completat cu colectare prin puncte de depunere benevolă de fracții reciclabile cu 3 pubele. Colectarea selectivă duală prespune implementarea unui sistem cu 2 pubele (una uscată pentru materiale reciclabile, una umedă pentru deșeuri biodegradabile și reciclabile de proastă calitate), preluate în regim door-to-door. Colectarea mixtă va fi permisă doar în zonele centrale, cu concentrare mare de populație. În plus, în mediul rural, punctele de depunere benevolă de fracții reciclabile vor fi de tip bring centers, cu 3 pubele, fiind preconizată compostarea individuală în gospodării a minim 30% din deșeurile menajere. Colectarea mixtă va fi acceptată doar în satele foarte mici. Colectarea deșeurilor se va realiza în pubele de 120 l și 240 l pentru punctele uni-familiale și pluri-familiale, containere de 1.100 l pentru punctele mari de colectare pluri-familială și pentru instituții și agenți economici, containere de 660 l pentru instituțiile și agenții economici cu canități mici de deșeuri generate, contrainere de tip clopot pentru colectarea benevolă de sticlă, containere de 1.100 l pentru colectarea benevolă a hârtiei și cartonului. Mijloacele de transport recomandate sunt autospecialele de 4 tone cu benă simplă și cele de 8-12 tone cu benă simplă. Totuși, trebuie menționat că aceste proiecte de investiții, care vizează un orizont de timp mai îndepărtat (2038), au suferit modificări ulterior aprobării Planului, pentru perioada 2007-2013 fondurile din POS MEDIU fiind alocate către alte obiective subsumate sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID) Prahova, care sunt detaliate în cele ce urmează. Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul judeţului. În anul 2013, primăriile şi operatorii de salubritate au colectat deşeuri menajere de la 90% din populaţia urbană şi 44,86% din populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivelul judeţului, o medie de 67,43% (conform datelor preliminare raportate de operatorii de salubritate din judeţ). În judeţul Prahova, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat prin intermediul firmelor de salubritate sau al serviciilor proprii specializate ale primăriilor. Din raportările primite de la agenţii de salubritate care operează în judeţul Prahova, cantităţile de deşeuri municipale colectate de la populaţie şi de la agenţii economici în anul 2013 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 19. Cantităţile de deşeuri municipale colectate în anul 2013 Tipul de deşeu colectat Cantitatea de deşeuri (tone) 1. Deşeuri menajere şi asimilabile – Total, din care: 142 686 - deşeuri menajere de la populaţie, în amestec 107 107 - deşeuri menajere şi similare de la unităţi economice, unităţi comerciale, birouri, 32 185 instituţii, unităţi sanitare - deşeuri municipale fără altă specificaţie 1 660 - deşeuri menajere colectate separat (fără cele din construcţii, demolări) 1 734 2. Deşeuri din servicii municipale – Total, din care: 33 007 - deşeuri stradale 28 053 - deşeuri din pieţe 1 820 - deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi 3 134 3. Deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la demolări 3 558 1 Total deşeuri municipale colectate 179 251 Sursa: Operatorii de salubritate Profilul Polului de Creștere Gestiunea deșeurilor municipale Colectarea deșeurilor în Municipiul Ploiești este organizată de o firmă privată – Rosal. La rândul său, groapa de gunoi de la Boldești-Scăeni (pe teritoriul Polului de Creștere Ploiești) este administrată de o altă firmă privată – Vitalia. Cantitatea de deșeuri colectată în Municipiul Ploiești în anul 2012 a fost de aproximativ 300 kg/pers. – cea mai mică valoare dintre cei 7 poli de creștere din România3. Acesta este rezultatul mai multor cauze posibile, precum nivelul mai scăzut de dezvoltare socio-economică, care e direct proporțional cu indicele de generare al deșeurilor, colectarea incompletă a tuturor deșeurilor sau diferențele în modalitatea de cântărire a acestora. I 3 218 Vedeți: Banca Mondială. 2013. TRACE: Îmbunătățirea eficienței energetice în Ploiești În celelalte localități componente ale Polului de Creștere Ploiești, colectarea este realizată de operatori publici sau privați, după cum se arată în tebelul de mai jos. Tabel 20. Operatorii de salubritate din Polul de Creștere Ploiești, pe localități componente Localitatea componentă Denumirea operatorului Forma de proprietate Băicoi SC Floricon Salub SRL Privată Boldești-Scăeni SC Vitalia Servicii Pentru Mediu SRL Privată Plopeni SC Servicii Edilitare SRL Publică Ariceștii Rahtivani SC Compania Romprest Service SA Privată Bărcănești SC Itecol Tehnica SRL Privată Berceni SC Itecol Tehnica SRL Privată Blejoi SC Vitalia Servicii Pentru Mediu SRL Privată Brazi SC Aquasal Utilserv SRL Publică Bucov SC Itecol Tehnica SRL Privată Dumbrăvești SC Compania Romprest Service SA Privată Păulești SC GCL SA Publică Târgșoru Vechi SC Eco Serviciul Apă Canal Salubrizare SRL Publică Valea Călugărească SC Servicii Salubritate București SA Privată Sursa: ANRSC Începând cu anul 2012, colectarea selectivă a deșeurilor a fost introdusă în Ploiești. Colectarea selectivă se face direct la sursă, nu la groapa de gunoi în scurt timp fiind înregistrate rezultate impresionante. În 2013, de exemplu, deja un sfert din gunoiul menajer colectat era reciclat – una din cele mai bune rate de colectare la nivelul polilor de creștere (numai Cluj-Napoca a avut în 2013 o rată mai bună). Pentru clădiri rezidențiale, colectarea selectivă se face în două feluri. Locuitorilor municipiului li se distribuie saci speciali pentru colectarea materialului reciclabil separat de deșeurile organice, dar și suporturi pentru aceștia, iar operatorul de salubritate culege acești saci direct de la rezidenți. În clădirile rezidenţiale, deşeurile sunt reciclate în pungi disponibile la fiecare etaj. Aceste pungi sunt apoi colectate în containere speciale, amplasate în diferite locuri. Majoritatea acestor containere se află în apropierea clădirilor rezidenţiale. În oraş există 260 de puncte de colectare selectivă, unde pot fi depozitate deşeuri sub formă de hârtie, sticlă şi plastic. În plus, există 39 de platforme subterane, îngropate în pământ, care au doar capacul în afară. Locatarii aduc pungile cu gunoi la containerele îngropate, ridică aceste capace şi aruncă pungile în platformele adânci de câţiva metri. Platforme îngropate pentru deşeuri solide (stânga) şi containere speciale pentru colectare selectivă (dreapta) Sursa: Banca Mondială. 2013. TRACE: Îmbunătățirea eficienței energetice în Ploiești 219 Rata de colectare selectivă este mai mare la nivelul gospodăriilor individuale decât la nivelul clădirilor rezidenţiale. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice Primăria oferă stimulente pentru a încuraja populaţia din clădirile rezidențiale să separe deşeurile reciclabile de cele organice, oferind o reducere de 20% din taxa de colectare dacă se atinge baremul minim de 3,6 kg de deşeuri/persoană/ lună. Din 2012, în Ploiești se derulează campanii de informare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor şi la separarea sticlelor de plastic, a cutiilor de conserve şi a hârtiei de gunoaiele organice. Populaţia a reacţionat pozitiv la aceste iniţiative, dovadă stând procentul de colectare selectivă din oraş. Tariful pentru colectarea deşeurilor solide este de 6 RON/persoană/lună. Administraţia municipală ia măsuri pentru a soluţiona problema deşeurilor din construcţii, provenite de pe şantiere, din demolări şi alte activităţi conexe. Momentan, nu există reglementări cu privire la deşeurile din construcţii şi nicio indicaţie privind locurile în care acestea ar trebui depozitate sau tarifele conexe. Consiliul local doreşte să adopte o hotărâre care să impună constructorului sau societăţilor de construcţii să specifice în mod clar, înainte de începerea activităţilor legate de construcţii, ce intenţionează să facă cu deşeurile rezultate din construcţii / demolări şi unde urmează să le depoziteze. La nivelul celorlalte localități din Polul de Creștere Ploiești, procesul de implementare a colectării selective a deșeurilor este într-o fază incipientă, infrastructura de profil fiind una deficitară, la fel ca și gradul de conștientizare a populației. Majoritatea deșeurilor municipale colectate în județul Prahova, inclusiv cele de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, sunt transportate și eliminate la depozitul conform din orașul Boldești-Scăeni, după ce fostele gropi de gunoi neconforme din fiecare oraș au fost închise. Din 2001, rampa ecologică de gunoi de la Boldești-Scăeni, situată la 15 km distanţă de Ploieşti, este exploatată de compania privată Vitalia Servicii pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL. Societatea deţine 15 ha de teren, dintre care 13 ha sunt pentru celulele în care sunt descărcate şi depozitate deşeurile solide. Rampa de gunoi are şase celule; în prezent, trei dintre acestea sunt pline, iar una funcţionează la jumătate din capacitate. În total, la rampa ecologică se pot depozita 3 milioane de tone de gunoi; până în prezent, au fost deja depozitate 1,2 milioane de tone, durata de exploatare estimată fiind de până la nivelul anului 2027. Rampa de gunoi gestionează aproape 80% din deşeurile colectate în judeţul Prahova, inclusiv deşeurile colectate în Ploieşti de către Rosal. Rampa ecologică deserveşte 600.000 de persoane. Aproximativ 130.000 de tone sunt descărcate anual la rampă, iar taxa de depozitare este de 59,22 RON/tonă. Rampa ecologică de gunoi Vitalia de la Boldești-Scăeni 1 Profilul Polului de Creștere I 220 Harta 80. Lista operatorilor din domeniul salubrității și aria de acoperire 221 Rampa de gunoi Vitalia are capacitatea de a produce biogaz, în acest sens fiind deja implementat un proiect de 2 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice milioane de euro, pentru o capacitatea instalată de 0,6 MW, care, ulterior, va creşte la 1 MW. Vitalia intenţionează să investească alte câteva milioane de euro pentru a produce între 6 şi 8 MW de energie electrică şi termică printr-un proces de gazeificare. Producţia unui kWh de biogaz este mai ieftină decât a energiei din alte surse regenerabile. Rampa ecologică de gunoi este una dintre cele mai moderne şi mai bine dotate instalații de acest gen din Europa de Est. Întreaga activitate de la rampă este automatizată, fiind realizată cu ajutorul echipamentelor de înaltă tehnologie. Camioanele care transportă deşeurile sunt cântărite la poartă, operatorul emiţând pe loc documentele cu data şi cantitatea de gunoaie descărcate. Monitorizarea descărcării deşeurilor este computerizată, ceea ce permite societăţii să aibă o evidenţă exactă a cantității de gunoi depozitate. Vitalia operează la rampa ecologică de gunoi cu 6-8 camioane, inclusiv cu un compactor şi câteva utilaje mari. În prezent, nu există o staţie de sortare. O astfel de instalaţie este inclusă în master plan-ul privind deşeurile solide şi urmează să fie construită în apropierea rampei de gunoi, cu finanțare prin POS MEDIU 2007- 2013. Rampa de gunoi are o staţie de tratare a levigatului cu osmoză inversă – instalaţie care permite epurarea apei, în care operatorul a investit aproximativ 650.000 EUR, fără TVA. Staţia de tratare a levigatului are o capacitate de procesare de 3 mc/oră şi o rată de recuperare de 70%, restul de 30% fiind reinjectat. Sistemul de management integrat al deșeurilor Prahova este un proiect complex de circa 36 de milioane EUR (fără TVA), finanţat din fonduri UE prin POS MEDIU 2007-2013. Semnarea contractului pentru planul de deşeuri solide a avut loc în 2013 și sunt incluse următoarele componente: • închiderea depozitului de deșeuri neconform din Ploiești, cu o suprafață de 31 ha, și construirea stațiilor de transfer a deșeurilor de la Bușteni/Sinaia și Urlați. • construirea stației de sortare a deșeurilor reciclabile Boldești-Scăeni, cu o capacitate de circa 45.000 tone/an; • construirea stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile din Ploiești, lângă fostul depozit neconform; • achiziția de echipamente aferente SMID, în vederea dotării UAT membre ale ADI cu pubele cu 2 fracții, containere pentru colectare selectivă, compostoare etc. ; • achiziția de servicii de asistență tehnică privind managementul proiectului, de supervizare și de verificare a lucrărilor, de audit financiar, de publicitate. Sistemul va include și componentele care au fost realizate anterior din alte surse de finanțare, precum stația de pre- sortare de la Drăgănești. Aceste lucrări au început în anul 2014 și vor fi finalizate în perioada 2016-2017. Investițiile 1 realizate prin proiect vor fi acompaniate de investiții din fonduri proprii ale operatorilor de salubritate, care să vizeze cu precădere achiziția echipamentelor de colectare și a restului de pubele (20-30% din total). Profilul Polului de Creștere Odată finalizată investiția și desemnați prin licitație operatorii de salubritate de la nivelul fiecărei zone din județ, politica de gestionare a deşeurilor solide va impune ca tarifele de colectare şi depozitare să fie accesibile populației, astfel că acestea vor fi stabilite având în vedere o valoare maximală. Polul de Creștere Ploiești este amplasat în întregime în zona II a SMID, astfel încât un singur operator va asigura serviciile de salubritate pentru o perioadă de 10 ani, în timp ce contractele încheiate de fiecare primărie cu diverși operatori din subordinea lor sau operatori privați se vor rezilia. Până la orizontul anului 2025, eliminarea deșeurilor colectate la nivelul județului Prahova va fi reailizată la cele două depozite conforme de la Boldești-Scăeni și Vălenii de Munte, operate de compania privată Veolia, respectiv de Compania de Servicii Publice și Energii Regenerabile, o societate de stat aflată în subordinea administrației județene. Aceasta din urmă gestionează cealaltă rampă ecologică de gunoi din județ, localizată la Vălenii de Munte și înfiinţată în 2005. I Această rampă gunoi deserveşte mai puţin de un sfert din populaţia judeţului, acolo fiind depozitate anual 48.000 tone 222 de deşeuri solide. Este dotată cu o instalaţie care produce o cantitate mică de energie prin procesul de gazeificare, însă, din cauză că fluxul de nămol nu este constant, nici concentraţia de gaz nu este foarte ridicată. Obligația valorificării deșeurilor reciclabile va reveni operatorului care va administra stațiile de sortare. Pentru perioada 2014-2020 sunt vizate investiții de completare a SMID, care să vizeze cu prioritate recuperarea biogazului de la stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor din Ploiești. De asemenea, s-ar putea avea în vedere implementarea sistemului de pubele subterane în mediul urban, dotarea cu noi echipamente, dar și rezolvarea problemei depozitării deșeurilor după anul 2025, când depozitul de la Boldești-Scăeni va atinge capacitatea maximă. O altă problemă la nivel local este lipsa unor depozite de deșeuri inerte, care s-ar putea realiza prin parteneriat public-privat. Parteneriatul public-privat (PPP) în domeniul deşeurilor solide din judeţul Prahova reprezintă un exemplu că asemenea mecanisme pot funcţiona în România. Totuşi, mai sunt încă multe de făcut pentru a îmbunătăţi și mai mult acest domeniu. Modelul PPP nu funcţionează așa cum ar trebui, deoarece cadrul juridic este deficitar şi conţine dispoziţii care nu definesc clar rolul societăţilor publice şi private şi modul în care acestea ar trebui să interacţioneze. Pe de altă parte, cel mai problematic factor este durata parteneriatului şi perioada de operare a acestuia. Băncile nu sunt dispuse să acorde împrumuturi pentru proiecte pe termen scurt, de 3-5 ani, şi preferă programe care se întind pe o perioadă mai lungă de timp. Gestionarea deşeurilor industriale Activităţile economice din judeţ, în cadrul cărora se produc cele mai mari cantităţi de deşeuri de producţie sunt: • Extracţia pietrişului şi nisipului; • Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; • Extracţia şi prepararea cărbunelui; • Producţia de energie electrică; • Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii; • Tăierea şi rindeluirea lemnului. Depozitarea deşeurilor industriale periculoase şi nepericuloase La nivelul judeţului Prahova, în anul 2013 au fost în operare două depozite de deşeuri industriale: • un depozit pentru deşeuri periculoase, situat în comuna Ariceştii Rahtivani, sat Târgşoru Nou, administrat de SC Ecomaster Servicii Ecologice SRL, cu o capacitate proiectată de 1.576.000 tone și un volum de 985.000 mc, în prima fază funcţionând cu o celulă de 212.000 mc; • un depozit pentru deşeuri industriale nepericuloase, situat în oraşul Băicoi, administrat de SC Vitalia Salubritate Prahova SRL, cu o capacitate proiectată de 1.100.000 mc, în prima faza funcţionând cu o celulă de 300.000 mc. Deşeuri rezultate din activitatea medicală în anul 2013 Pentru anul 2013, au raportat către Direcţia de Sănătate Publică Prahova un număr de 15 unităţi sanitare. Cantitatea de deşeuri medicale (infecţioase şi inţepătoare) generată de spitale a fost de 170 tone. Eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase, generate de spitalele din judeţ se realizează prin incinerare în instalaţii autorizate. O altă variantă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile tratate, devenind nepericuloase, fiind depozitate apoi în depozitul de deşeuri municipale. O astfel de tratare a deşeurilor medicale se realizează în instalaţia deţinută de Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Cantitatea de deşeuri medicale periculoase colectate şi incinerate în anul 2013 a fost de 537 tone. În judeţul Prahova au fost autorizate,din punct de vedere sanitar şi din punctul de vedere al protecţiei mediului, două societăţi comerciale pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi transport al deşeurilor medicale: SC Actis Serv SRL Ploieşti şi SC Dezinser Serv SRL Ploieşti. 223 1.5.4. Sistemul de termoficare Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice Sistemul de termoficare din Ploieşti este gestionat de Dalkia Termo Prahova, o societate privată care deţine 87,2% din acţiunile Dalkia România, parte a grupului francez Veolia. Restul de 12,8% din acțiuni este distribuit în mod egal între Primăria Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova. Dalkia este responsabilă de gestionarea sistemului de termoficare din oraș încă din 2004, când societatea a semnat un contract de concesiune pe 15 ani cu cele două instituții sus-menționate. Contractul, care este unul de rezultat și bazat pe indicatori care nu iau în calcul pierderile din rețea, are valabilitate până în 2019 şi poate fi prelungit după expirarea perioadei iniţiale. Societatea este responsabilă de întregul proces, de la producţia la distribuţia agentului termic prin sistemul mixt de energie electrică şi energie termică. Centrala se află la Brazi, la 10 km distanţă de Ploiești, și este, alături de rețeaua primară centrală, în proprietatea administraţiei județene, iar reţeaua secundară este în proprietatea municipalității. Conform contractului semnat în 2004 cu administraţia publică locală, Dalkia trebuie să investească 25 de milioane EUR în modernizarea reţelei şi în echipamente care să ducă la creşterea eficienţei sistemului. Până în 2015, compania investise deja 27 de milioane EUR în acest sens. De exemplu, noua turbină pe gaz de la centrala de la Brazi a fost pusă în funcţiune în 2010, ca parte a unor proiecte în valoare de 53 de milioane RON și care au avut drept obiectiv creșterea eficienţei producţiei de căldură. În cele ce urmează prezentăm valorile unor astfel de investiții pe obiective: • 14 mil. RON pentru investiții în rețeaua secundară; • 16 mil. RON pentru investiții în rețeaua primară; • 2 mil. RON pentru investiții de conformitate mediu; • 20 mil. RON pentru investiții de ameliorare; • 30 mil. RON pentru investiții de securitate. Dalkia alimentează cu căldură şi apă caldă circa 57.800 de apartamente din blocuri (85% din totalul apartamentelor din Ploiești) printr-un număr de 2.287 de branșamente și deserveşte peste 100.000 de persoane, adică aproape jumătate din populaţia oraşului. În plus, Dalkia alimentează cu căldură un număr de peste 30 de clădiri municipale şi circa 700 de agenţi economici. Structura clienților Dalkia este următoarea: 66,9% clienți rezidențiali, 31,65% agenţi economici și industriali și doar 1,38% clădiri publice. Printre consumatorii industriali ai companiei se numără companii majore precum OMV Petrom și Timken. Centrala de la Brazi dispune de 2 turbine pe abur de 105 MW, o turbină pe abur de 50 MW, o turbină pe gaz de 25 MW + 29 MW, un motor pe gaz de 1 MW și o turbină pe abur de 2 MW. De obicei, turbinele funcţionează în medie 9 luni pe an, și folosesc 600.000 mc de gaze naturale pentru producţia de apă caldă. În plus, punctele termice (centralele secundare) din Ploiești pot produce 475 MW energie termică. Centralele folosesc atât gaze naturale, cât şi cărbune şi pot utiliza o tehnică mixtă, dat fiind faptul că au capacitatea de a trece foarte simplu de la un tip de combustibil la altul. Pe timpul iernii, consumul de gaze naturale este de trei ori mai mare decât vara. Trebuie menționat și faptul că centrala de la Brazi este conectată direct la infrastructura de transport a Transgaz și are propria stație de reglare și măsurare a gazelor. Lungimea reţelei primare este de 62 km, din care 62% este subterană şi 38% se află la suprafață. Lungimea reţelei 1 secundare este de 92 km. O mare parte a reţelei a fost construită în anii ’60. Până în prezent, jumătate din cele 88 de puncte termice din oraș au fost modernizate, printr-o finanțare BERD. Înlocuirea a opt kilometri de conducte în 2004 a Profilul Polului de Creștere contribuit la îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei sistemului, începând cu acel an fiind nevoie de 30% mai puţin gaz natural. Înainte de finalizarea programului de creştere a eficienţei sistemului, erau necesari 300 mc pentru producerea unei gicacalorii de căldură, faţă de numai 200 mc necesari în prezent. De asemenea, s-a redus şi consumul de apă şi electricitate. Din 2005 până în 2010, consumul de apă caldă a scăzut cu peste 50%, de la aproape 250.000 tone/an la puţin peste 100.000 tone/an. În mod similar, consumul de electricitate s-a redus semnificativ, de la 100.000 MWhe în 2005 la 60.000 MWhe în 2010. Economia la energie şi consumul scăzut de combustibil au contribuit la îmbunătăţirea performanţei sistemului de termoficare, inclusiv a boilerelor şi a turbinelor. De exemplu, performanţa turbinei în sezonul rece a crescut de la 36,8% în 2004 la peste 43% în 2010, în timp ce alimentarea cu energie termică de la 94,02% în 2004 la aproape 100% în 2011. În prezent, centrala termică poate ajunge la o eficienţă de 75% atunci când afară se înregistrează o temperatură de 0°C, I şi la 76% atunci când temperatura creşte la 4°C. Temperatura maximă a apei calde este de 110°C. 224 Figura 68. Prețul de furnizare și de facturare al gigacaloriei în polii de creștere din România în ianuarie 2015 600 500 400 300 Preț de furnizare 200 Preț de facturare la populație 100 0 a și ra ti a ov i a șt ov oc nț eș Ia oa aș re ai ap ta oi iș Br cu Cr Pl ns -N m Bu Ti Co uj Cl Sursa: ANRSC În acest context, sistemul de termoficare al municipiului Ploiești este unul atractiv, care a reușit să se mențină competitiv în raport cu tendința din alți poli de creștere (Cluj-Napoca, Brașov, Iași) de debranșare de la sistemul centralizat și de instalare de centrale termice individuale pe bază de gaze naturale. Figura 69. Numărul de apartamente branșate la sistemul centralizat de termoficare la nivelul polilor de creștere din România în ianuarie 2015 Apartamente 90 000 80 000 70 000 60 000 50 000 40 000 30 000 20 000 10 000 0 a ra a ti și ca ov ov nț eș Ia oa aș po ai ta oi iș Br Na Cr Pl ns m - Ti Co uj Cl Sursa: ANRSC Căldura este distribuită pe durata anotimpului rece, aproximativ cinci luni pe an şi este furnizată doar dacă temperatura scade la 10°C timp de trei nopţi consecutiv. Sistemul de distribuţie a apei calde/căldurii se realizează pe verticală. În acest caz, dacă un client (apartament) nu plăteşte factura la timp (creanțele înregistrate de companie sunt de circa 2 mil. RON/an), atunci întreaga clădire poate avea de suferit, inclusiv cei care şi-au achitat facturile. Compania poate să debranşeze clădirea de la reţeaua de termoficare, astfel alimentarea cu apă caldă şi căldură fiind astfel întreruptă la toate apartamentele până la efectuarea plăţilor restante. Pe de altă parte, implementarea distribuției pe orizontală, pe lângă costurile foarte ridicate ale investiției, ridică riscuri legate de pierderile de energie, caz în care s-ar impune un tarif binom. Circa 20-30% din blocurile din municipiu dispun în prezent de repartitoare de căldură, iar toate branșamentele au fost contorizate de companie. 225 Reabilitarea termică a sute de apartamente din Ploieşti a contribuit la menţinerea unui nivel ridicat de confort în Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice clădirile rezidenţiale vechi, unde, în trecut, locatarii primeau servicii de apă și căldură de calitate slabă. Totuşi, în ciuda eforturilor depuse pentru îmbunătăţirea eficienţei şi menţinerea preţului la căldură la cel mai mic nivel din România, reţeaua de termoficare din Ploieşti se confruntă cu o serie de greutăţi. Principala problemă o constituie pierderile de căldură din cauza scurgerilor de apă caldă din reţea. În prezent, pierderile tehnice şi cele comerciale pe rețea se ridică la 25%. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea oraşelor din România, inclusiv alţi poli de creştere, precum Brașov şi Cluj-Napoca, Ploieștiul stă mult mai bine la acest capitol. Figura 70. Cantitatea de energie termică (Gcal) produsă la limita CET și vândută în municipiul Ploiești 800 000 700 000 600 000 2010 500 000 2011 400 000 2012 300 000 2013 200 000 2014 100 000 0 Produsă Vândută Sursa: DALKIA THERMO PRAHOVA Pierderile de căldură afectează colectarea facturilor la apă caldă și căldură. Principalele pierderi sunt cele din reţea şi sunt cauzate de vechimea conductelor. Deşi rețeaua are o vechime medie de 32,3 ani, o vechime mai mică în comparaţie cu alte sisteme din ţară, conductele au fost fabricate din materiale de slabă calitate. Deşi compania a investit milioane de euro în diferite programe pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului, problema pierderilor din rețea a rămas încă nerezolvată. Dalkia Termo Prahova dispune de un sistem SCADA, însă acest instrument nu poate identifica problemele din reţea. Ultima evaluare privind pierderile din conducte a avut loc în 2010. Deși la nivel local se înregistrează doar circa 300 de debranșări oficiale de la rețeaua centralizată pe an, acestea determină creșterea riscurilor de mediu și încărcarea facturilor celorlalți locatari, care rămân branșați la sistem, ca urmare a dezechilibrelor termice, în condițiile în care legislația actuală nu impune restricții la debranșarea de la aceste sisteme. În acest context, a fost elaborat un plan de investiții pentru rețeaua de termoficare din 1 municipiul Ploiești pentru orizontul 2025, care vizează proiecte de peste 100 de mil. euro pentru modernizarea rețelei termice primare Profilul Polului de Creștere și secundare. La acestea s-ar putea adăuga soluții de utilizare a biomasei și a altor resurse regenerabile pentru producerea de energie termică și electrică. I 226 Harta 81. Investițiile propuse în rețeaua de termoficare din municipiul Ploiești pentru perioada 2015-2020 Anul 2015 LEGENDĂ Anul 2016 Puncte termice (modernizate)=consumatori urbani Anul 2017 Anul 2018 Puncte termice (nemodernizate)=consumatori urbani Anul 2019 Puncte termice=consumatori terți+industriali Anul 2020 Tronsoanele nemăsurate vor intra în procesul de modernizare Module termice în perioada 2021-2025 Sursa: ANRSC 227 1.5.5. Proiecte realizate / în implementare Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice În perioada 2007-2013 au fost demarate lucrări de peste 20 de mil. euro pentru extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată, inclusiv de epuare a acestora din urmă, la nivelul aglomerărilor Băicoi și Plopeni, cu co-finanțare din POS MEDIU 2007-2013. La acestea se adaugă fondurile guvernamentale și ale operatorilor privați alocate în acelasi scop pentru orașele Ploiești și Băicoi, dar și pentru o parte din localitățile rurale. Primăria Ploiești a realizat cu fonduri proprii lucrări de extindere și modernizare a rețelei de apă și canalizare în mai multe zone din municipiu, cele mai multe fiind direcționate către cartierele Bereasca, Mihai Bravu, Peneș Curcanul, Malu Roșu, Gh Doja, Râfov, Găgeni. Pentru perioada 2014-2020, master planul pentru apă și canal al județului Prahova prevede realizarea de investiții pentru extinderea infrastructurii de profil cu precădere în localitățile rurale componente ale Polului de Creștere care nu dispun de rețele de apă și canalizare sau care acoperă doar parțial suprafața acestora, astfel încât toate aglomerările de peste 2.000 de locuitori echivalenți să fie conectate la aceste rețele până în anul 2018, în conformitate cu directivele de la nivel european. În acest sens, vor fi accesate fonduri europene prin POIM 2014-2020, PNDR 2014-2020, dar și de la bugetul de stat, prin programe precum PNDL. În domeniul managementului integrat al deșeurilor se derulează în prezent, tot cu co-finanțare prin POS MEDIU 2007- 2013, investiții de circa 43 mil. de euro. Acestea prevăd construcția de staţii de transfer (Boldești-Scăeni), staţii de sortare (Boldești-Scăeni), staţii de compostare a gunoiului (Boldești-Scăeni), stație de tratare mecano-biologică (Ploiești), precum și ecologizarea fostului depozit neconform de la Ploiești și achiziționarea de echipamente și vehicule de colectare a deșeurilor. În paralel, operatorii de salubritate au realizat investiții în îmbunătățirea infrastructurii de colectare și transport și în implementarea colectării selective, iar firma care deține depozitul conform de la Boldești-Scăeni în valorificarea superioară a deșeurilor, inclusiv în scop energetic (biogaz). În perioada 2014-2020, master plan-ul județean în domeniul deșeurilor vizează investiții suplimentare în completarea sistemului integrat cu noi stații de transfer, de compactare, cu noi depozite, achiziționarea de echipamente și creșterea ponderii deșeurilor colectate selectiv. Se derulează în prezent o investiție de peste 50 mil. RON, co-finanțată din POR 2007-2013, pentru înființarea Parcului Municipal Vest, care va avea o suprafață de peste 50 ha și va deveni un punct major de atracție pentru locuitorii Polului de Creștere. De asemenea, municipalitatea a alocat anual de la bugetul local sume considerabile pentru amenajarea, modernizarea și întreținerea spațiilor verzi, cele mai multe fiind îndreptate către Parcul Memorial Constatin Stere Bucov, peste 2 mil. de euro după 2007, dar și către Parcul Tineretului, Parcul Toma Caragiu, Parcul Câineni etc. De asemenea, fonduri importante de la bugetul local s-au alocat și pentru amenajarea și modernizarea locurilor de joacă (Str. Cameliei, Mărășești, Sala Sporturilor, Bd. București, Parcul Dendrologic, Str. Cibinului, Str. Mihai Bravu, zona Malu Roșu, Parc Modern, Bd. Republicii etc.). Sistemul de iluminat public a trecut printr-un proces amplu de modernizare după anul 2000, când circa 75% din infrastructură (stâlpi, corpuri de iluminat, console, linii aeriene, puncte de aprindere etc.) a fost înlocuită de operatorul care a concesionat gestiunea sistemului de la municipalitate, în baza fondurilor de la bugetul local. Operatorul privat care gestionează sistemul de termoficare al municipiului a investit în ultimii 15 ani peste 27 mil. euro în centrala de la Brazi, dar și în rețelele primare și secundare, aceste sume fiind alocate din bugetul propriu. Planurile de 1 viitor vizează înlocuirea rețelei foarte vechi, care generează un volum însemnat de pierderi. Profilul Polului de Creștere I 228 229 1.5.6. Concluzii. Disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice Utilități publice Rețeaua de alimentare cu apă și de canalizare s-a extins continuu în ultimii ani pe fondul investițiilor din fonduri europene, din surse guvernamentale și locale. Cele mai importante extinderi ale rețelei de apă s-au înregistrat în orașul Băicoi (+26 km) și în comunele Blejoi (21 km), Berceni (20 km), Păulești (18 km), Ariceștii Rahtivani (15 km) și Bucov (14 km). De asemenea, consumatorii din zonă se bucură de surse de apă potabilă de calitate, iar parteneriatul public-privat în domeniul serviciilor de utilități publice s-a dovedit un succes demn de urmat în cazul Ploieștiului. Cu toate acestea, rețeaua din mediul urban este una învechită, care generează pierderi însemnate și asigură un nivel scăzut de satisfacție consumatorilor, având și un impact negativ asupra mediului. Mai mult, unele cartiere din mediul urban, chiar și din Ploiești (de ex. Mitică Apostol), ca de altfel și multe sate din jurul acestuia, nu dispun de sisteme publice de alimentare cu apă și/sau canalizare. În zonele rezidențiale noi, infrastructura este deficitară, proprietarii fiind uneori nevoiți să suporte costul extinderii utilităților pe cont propriu, sau să apeleze la soluții individuale. Apele uzate sunt deversate în emisari incomplet epurate, cele mai multe dintre stațiile de epurare dispunând doar de treaptă mecanică sau biologică. Mai mult, lipsa unor sisteme de colectare separativă a apelor pluviale face ca acestea să genereze inundații sau să ajungă în stațiile de epurare, conducând la creșterea inutilă a costurilor de operare a acestora, suportate în final de consumatori. În prezent, 3 comune din Polul de Creștere încă nu dispun de rețea de canalizare (Berceni, Dumbrăvești și Târgșoru Vechi), alte două dintre acestea se rezumă la 1-2 km lungime (Bărcănești, Ariceștii Rahtivani), singura situație satisfăcătoare înregistrându-se în comunele care au beneficiat de finanțări nerambursabile (Bucov) sau de la bugetul de stat (Brazi) pentru astfel de investiții. Master planul județean pentru apă și canalizare prevede investiții pe zonele neacoperite de rețelele publice de utilități, cu co-finanțare din programe europene și naționale, pentru atingerea țintelor stabilite prin directivele UE în domeniu, la orizontul anului 2018. În ceea ce privește managementul deșeurilor, acestea sunt transportate și eliminate la depozitul conform din orașul Boldești-Scăeni, după ce foste gropi de gunoi neconforme din fiecare oraș au fost închise. Toate localitățile dispun de operatori de salubritate, cel din Ploiești dovedindu-se foarte activ în implementarea măsurilor de colectare selectivă a deșeurilor, infrastructura de profil fiind una dintre cele mai avansate din România. Cu toate acestea, populația și agenții economici au încă un nivel redus de conștientizare a importanței colectării selective a deșeurilor, iar unele verigi ale sistemului integrat județean nu au fost încă funcționalizate (stații de transfer, de sortare, de compostare individuală, de depozitare și valorificare, inclusiv a deșeurilor din construcții etc.), mai ales în mediul rural și în orașele mici. În plus, depozitul de deșeuri existent va trebui extins sau va trebui căutat un nou loc pentru o astfel de funcțiune în jurul zonei metropolitane. Astfel de investiții sunt prevăzute în master plan-ul județean pentru gestiunea deșeurilor pe un orizont de 30 de ani. Sistemul de termoficare de la nivel local este unul dintre cele mai bine dezvoltate din România din perspectiva 1 capacităților moderne de producție (inclusiv în cogenerare), a numărului de consumatori și al prețului de furnizare, acesta fiind rezultatul unui parteneriat de succes cu un partener privat. Cu toate acestea, rețeaua primară și secundară Profilul Polului de Creștere este învechită, ceea ce generează pierderi semnificative (până la 25% din cantiatea de energie produsă) și costuri suplimentare, un nivel sub potențial al serviciilor pentru consumatori și chiar riscuri de mediu. În acest sens, se impun investiții în modernizarea rețelei, a branșamentelor, în implementarea de noi soluții de reducere a costurilor, de reducere a impactului de mediu al generării energiei termice etc. I 230 Harta 82. Utilități publice 231 Spații verzi Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice În pofida creșterii investițiilor autorităților locale, deficitul de spații verzi și de agrement este una dintre problemele cele mai stringente ale municipiului Ploiești, dar și ale celorlalte orașe din jurul acestuia. Marile ansambluri de locuințe nu au fost prevăzute cu spații verzi generoase, iar unele dintre cele existente nu sunt corespunzător amenajate. 1 Profilul Polului de Creștere De asemenea, locurile de agrement din zonă nu sunt valorificate corespunzător (a se vedea pădurile din zona Plopeni sau lacurile sărate de la Băicoi), care ar putea deveni locuri de atracție pentru localnici și vizitatori. În vederea atingerii normelor europene, trebuie amenajate noi spații verzi, sportive și de agrement, care să acopere minim 200 ha și trebuie elaborat un cadastru verde al orașelor pentru a asigura o gestiune mai eficientă a acestora. I 232 Harta 83. Spații verzi la nivelul Polului de Creștere 233 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice 234 Anexa 1.5.1. Harta 84. Propunere de masterplan privind apa la nivelul Polului de Creștere Sistemul de apă-canal din județul Prahova Harta 85. Propunere de masterplan privind canalizarea la nivelul Polului de Creștere 235 Harta 86. Propunere Investiții în apă prin Programul Operațional Infrastructură Mare și proiecte în derulare prin Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și prin intermediul Fondului pentru Mediu 1 Profilul Polului de Creștere I 236 Harta 87. Propunere Investiții în apă prin Programul Operațional Infrastructură Mare și proiecte în derulare prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și prin intermediul Fondului pentru Mediu 237 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.5. Infrastructură și utilități publice 238 Harta 88. Prioritizarea investițiilor în rețeaua de apă la nivelul Polului de Creștere Harta 89. Prioritizarea investițiilor în rețeaua de canalizare la nivelul Polului de Creștere 239 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 241 1.6. Locuire și servicii publice 1.6.1. Fondul de locuințe Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Zonele rezidenţiale (atât cele destinate locuirii colective, cât şi cele individuale), împreună cu dotările aferente necesare (învăţământ, sănătate, mic comerţ, lăcaşe de cult etc.), au cea mai mare pondere în structura oraşului. Acestea s-au extins în general în lungul arterelor de circulaţie care legau oraşul de noile zone industriale. Din punctul de vedere al calităţii locuirii, se disting două categorii de locuinţe: (a) locuințele din zonele centrale şi adiacente (ex. Centru, Traian, Ploieşti Sud, Democraţiei, Dorobanţi, Mihai Bravu, Văleni), caracterizate printr-o tiplologie urbană în care în general partiurile sunt mai funcţionale, clădirile sunt mai generos dimensionate şi sunt racordate la toate utilităţile existente în zonă – energie electrică, apă, canalizare, gaze, telefonie; (b) locuinţele individuale din cartierele din afara centrului, unde multe sunt de tip rural, cu probleme de infrastructură şi lipsă a dotărilor (fără canalizare, gaze, uneori apă) şi care au fost şi sunt locuite de o populaţie cu venituri medii spre mici (ex. Bereasca, Bărcăneşti, Moţoi, Râfov, Mimiu, Pictor Rosenthal, Buda). În ceea ce priveşte zona periurbană, aceasta are un caracter rural, cu zone rezidenţiale preponderent constituite din locuinţe individuale, destul de omogene ca aspect şi conformare. Intervenţiile din perioada anilor ‘60-’90, a sistematizării localităţilor rurale, au fost puţine, apărând punctual zone de locuinţe colective, cu regim mic şi mediu de înălţime în comunele Bărcăneşti şi Brazi. După 1990, din cauza faptului că Ploieştiul nu dispunea de rezerve foarte mari de terenuri libere, tendinţa de extindere a zonelor rezidenţiale se materializează în ansambluri de locuinţe individuale, amplasate în zona periurbană, prin extinderea intravilanului comunelor adiacente, cu preponderenţă în zona de nord, în comunele Blejoi, Păuleşti şi Bucov. În perioada de după 2004, a boom-ului imobiliar, în zonele de învecinare teritorial-administrativă cu municipiul Ploieşti, ansamblurile rezidenţiale tind să fie destinate locuirii colective şi mai puţin celei individuale. Caracterul noilor construcţii este unul urban, cu o calitate a locuirii în general superioară celei existente şi cu un grad de ocupare care în general nu depăşeşte 40-45% pentru locuinţele individuale. 1 Profilul Polului de Creștere I 242 Harta 90. Numărul clădirilor de locuit în funcție de anul construcției, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești 243 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Sursa: Planșe proprii La sfârșitul anului 2013, fondul de locuințe de la nivelul Polului de Creștere Ploiești însuma 133.882 unități locative, conform estimărilor INS, în creștere cu 4,5% față de anul 2007, respectiv în creștere cu 0,7% față de numărul celor recenzate la Recensământul General al Populației și Locuințelor (RGPL) din anul 2011 (date exhaustive), pe fondul construcției de noi locuințe, cu precădere de tip individual. Dintre acestea, 90.487 (67,6% din total) erau amplasate pe teritoriul administrativ al municipiului Ploiești. 1 Profilul Polului de Creștere I 244 Figura 71. Distribuția fondului locativ, pe localități componente ale Polului de Creștere Ploiești, în anul 2013 Ploiești 3% 2% 1% 2% Băicoi 3% 2% Boldești-Scăeni 2% Plopeni 2% 2% Ariceștii Rahtivani 2% Bărcănești 3% Berceni 3% Blejoi Brazi 68% 5% Bucov Dumbrăveşti Păulești Târgșoru Vechi Valea Călugărească Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Din totalul locuințelor existente la nivelul Polului de Creștere Ploiești, 87,1% sunt permanente, 11,5% secundare, iar 1,4% sunt de vacanță, acestea fiind localizate cu precădere în localitățile din zone mai pitorești, precum Dumbrăvești. La nivelul municipiului Ploiești, circa 10,1% dintre locuințe sunt secundare, mai ales cele situate în blocuri de apartamente, multe persoane locuind efectiv în localitățile rurale din jur, unde și-au construit sau achiziționat locuințe mai spațioase, sau în alte orașe sau țări, unde activează profesional. Harta 91. Numărul de locuințe neocupate, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești Sursa: Planșă proprie 245 Figura 72. Locuințele din Polul de Creștere Ploiești, după statutul lor curent, pe localități 100% 90% Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 80% 70% 60% 50% 40% De vacanţă 30% Secundare 20% Permanente 10% 0 ti i i oi i v ti hi i ni ni i ni re eș șt en ej az co co șt că oi ne rc Bl Br leș Vec ăi ăe lope ve iva eas ește l ă e Bu u B c ă t r P rc B Pă oru ti- S P br h Ra lugă de c r Bă rgș eș um tii ă l ld D ș C Tâ Bo ice lu lea Po Ar Va Sursa: Planșă proprie Dinamica fondului locativ în perioada 2007-2013 reflectă clar existența unui fenomen de suburbanizare, concretizat în numărul tot mai mare al locuințelor construite în comunele din jurul municipiului. Astfel, în timp ce fondul total de locuințe s-a extins cu doar 2,3% după anul 2007, în comunele Blejoi, Târgșoru Vechi, Păulești, Bucov și Ariceștii Rahtivani rata de creștere a fost cuprinsă între 10,4% și 31,9%. Aceste localități sunt alipite de municipiul Ploiești și relativ ușor accesibile, iar prețurile terenurilor sunt mult inferioare celor din nucleul urban, ceea ce le face mult mai atractive pentru ridicarea de imobile de locuințe. În plus, în aceste zone există disponibilități însemnate de terenuri pentru extinderea zonelor rezidențiale în comparație cu municipiul Ploiești, care are deja o densitate ridicată a locuirii. Figura 73. Dinamica fondului de locuințe din Polul de Creștere În perioada 2007-2013, s-a finalizat un total de Ploiești, în perioada 2007-2013 4.144 de locuințe la nivelul Polului de Creștere 2013 vs 2007 (%) Ploiești, dintre care doar 1.270 (30,6% din total) 140 în municipiul Ploiești, iar aproape 3.000 în localitățile învecinate. Dintre acestea, doar 228 120 au fost construite din fonduri publice, acestea 100 fiind mai ales locuințe în regim de închiriere de 80 tip ANL. După anul 2010, se constată o scădere 60 a numărului de locuințe finalizate, pe fondul 40 crizei economice și financiare globale, care a afectat semnificativ piața imobiliară. 20 0 ti coi eni eni ani ști eni joi azi ov ști ști chi că na eș i e e c Br Bu ăve ăule Ve reas lita oi Bă Scă lop htiv ăn erc Bl 1 l P t i- P a R ărc B br P oru gă opo de ș t ii B Dum rg ș u ăl et r l eș Bo ic Tâ a C a M Ar le n Va Zo Profilul Polului de Creștere Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online I 246 Harta 92. Dinamica fondului de locuinţe 247 Figura 74. Dinamica construcției de locuințe noi, pe localități, în perioada 2007-2013 300 250 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 2007 200 2008 2009 150 2010 100 2011 2012 50 2013 0 ti i ni ni ni ti ni oi az i v șt i ti hi ă ico eș ăe pe iva eș ce ej co leș ec sc loi Bă Sc lo t ăn er Bl Br Bu ăve ă u V rea P P h rc B r u ti- Ra b P șo r ug ă eș ii Bă m ăl ld șt Du â rg C Bo ice T lea Ar Va Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Din totalul locuințelor existente la nivelul Polului de Creștere, 98,5% se află în proprietate privată, 1,2% în proprietate publică, iar 0,3% în proprietatea cultelor religioase, în proprietate comună sau cooperatistă. Din totalul celor 1.596 de locuințe în proprietate publică, 1.092 se află în municipiul Ploiești, majoritatea fiind locuințe în regim de închiriere pentru tineri sau locuințe sociale (căminele din cartierele Teleajen, Mihai Bravu, Râfov și din Str. Rafinorilor, unde locuiesc deja peste 600 de persoane), cifră total insuficientă în raport cu cele peste 300 de cereri, dintre care 100 stabilite ca fiind prioritare anual doar pentru locuințe sociale, respeciv cele peste 1.500 de cereri pentru locuințe ANL, care nu pot fi satisfăcute. De asemenea, peste 1.400 de tineri au depus cereri pentru alocare de teren pentru construcția de locuințe în cartierul Tineretului, numărul loturilor de care dispune municipalitatea fiind de 100 de ori mai mic. În prezent se află în implementare proiecte de construcție de locuințe pentru tineri în parteneriat cu ANL pe Str. Cosminele (21 de case, prin credit ipotecar) și Str. Libertății (100 de apartamente). De asemenea, se dorește construcția unui cartier de case prin credit ipotecar și în orașul Plopeni, a unui bloc cu 30 de apartamente în comuna Păulești și reabilitarea unui fost cămin pentru transformarea lui în locuințe sociale în comuna Valea Călugărească. Din perspectiva numărului de camere de locuit, cele mai multe locuințe din Polul de Creștere Ploiești au 2 și 3 camere, acestea caracterizând mai ales orașele Ploiești și Plopeni (circa 80% din totalul locuințelor), unde predomină locuințele amplasate în blocuri construite în perioada comunistă, cu suprafețe mici și confort redus. Mai mult, aproape 20% dintre locuințele din orașul Plopeni au o singură cameră de locuit (garsoniere), acestea fiind construite pentru nefamiliștii care lucrau la Uzina Mecanică Plopeni. Pe de altă parte, în comunele cu zone rezidențiale noi, alcătuite din case și vile mai spațioase, dar și în unele localități cu fond locativ mai vechi, dar cu țesut de locuire individuală, predomină locuințele cu 4 camere și peste (Blejoi, Păulești, Târgșoru Vechi, Berceni – mai mult de 40% din totalul locuințelor). Figura 75. Structura fondului locativ din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în funcție de numărul de camere Polul de Creștere Valea Călugărească 1 Ariceștii Rahtivanii Dumbrăveşti Plopeni Profilul Polului de Creștere Boldești-Scăeni 1 cameră Băicoi 2 camere Târgșoru Vechi 3 camere Păulești Bucov 4 camere Brazi Peste 4 camere Blejoi Berceni Bărcănești Ploiești I 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 248 Suprafața locuibilă medie a crescut semnificativ în perioada 2007-2013, de la 39,6 mp/locuință la 48,9 mp (+23,5%). Creșterea a fost determinată de construcția de locuințe noi, mai spațioase decât cele vechi (cu precădere locuințe noi, de tip individual), precum și de extinderea și modernizarea celor deja existente. Figura 76. Dinamica suprafeței locuibile medii a locuințelor din Polul de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013 60 50 2007 40 2008 2009 30 2010 20 2011 2012 10 2013 0 Suprafaţa locuibilă (mp) Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Harta 93. Suprafața locuibilă medie (mp) a locuințelor din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare Sursa: Planșă proprie Locuințele cele mai spațioase se regăsesc în localitățile cu fondul locativ cel mai înnoit, precum Păulești, Blejoi, Târgșoru Vechi, toate cu peste 55 mp/locuință, iar cele mai puțin spațioase sunt de găsit în Plopeni, unde fondul locativ este constituit preponderent din locuințe de tip colectiv – blocuri construite în perioada comunistă, cu standard de locuire redus. Municipiul Ploiești se remarcă, de asemenea, printr-o suprafață medie a locuințelor de 48,2 mp. 249 Figura 77. Suprafață locuibilă medie a locuințelor din Polul de Creștere Ploiești (mp) în anul 2013 80 70 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 60 50 40 30 20 10 0 ti i ni ni ni ti ni oi i v ti ti hi ă ti eș ico ăe lope va eș ce ej az co eș leș ec sc ieș loi ă c t i n r Bl Br u v u V e a lo P B S P h că Be B br ă Pă ru r P ti- Ra Băr m șo gă na d eș t ii D u rg ă lu ta l ș C i Bo ice Tâ ol Ar a lea rop V e t M na Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Zo Circa 84,7% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești găzduiesc o singură gospodărie, fiind implicit de tip unifamilial, 12,9% nicio gospodărie, nefiind locuințe permanent ocupate, iar 2,4% reunesc două sau mai multe gospodării. Figura 78. Distribuția fondului locativ din Polul de Creștere Ploiești în funcție de numărul de gospodării per locuință Polul de creștere Valea Călugărească Ariceștii Rahtivanii Dumbrăveşti Plopeni Boldești-Scăeni 0 gospodării Băicoi 1 gospodărie Târgșoru Vechi 2 gospodării Păulești 3 gospodării Bucov 4 gospodării Brazi Blejoi Berceni Bărcănești 1 Ploiești 0% 20% 40% 60% 80% 100% Profilul Polului de Creștere Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive În ceea ce privește numărul de autorizații de construcție eliberate la nivelul Polului de Creștere, acestea au scăzut cu peste 40% după maximul înregistrat în anul 2008, pe fondul crizei economice și financiare globale. Cele mai multe autorizații de construcție continuă să fie eliberate pentru municipiul Ploiești, precum și pentru comunele Bucov, Păulești și Târgșoru Vechi. I 250 Figura 79. Numărul de autorizații de construcție eliberate la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Din totalul locuințelor din Polul de Creștere Ploiești, 83,4% au regim de înălțime parter, 15,5% au între 1 și 4 etaje, iar 1,1% au peste 4 etaje. Localitățile care se caracterizează printr-un număr mai mare de locuințe cu regim de înălțime P+1 (peste 20% din total) sunt Blejoi și Păulești, ca urmare a dezvoltării unor cartiere rezidențiale noi, cu clădiri de tip vilă (P+1). În total, la nivelul Polului de Creștere, există un număr de 3.422 de clădiri de locuit de tip bloc, dintre care 2.781 cu maxim 4 etaje, iar 641 cu 5 etaje și peste. Acestea sunt concentrate în Ploiești (2.899 de blocuri), Plopeni (154), Boldești- Scăeni (60), Băicoi (58), Valea Călugărească (55), Bucov (34), Bărcănești (16), Brazi (13), aceste localități fiind cele mai afectate de procesul de sistematizare, industrializare și urbanizare forțată din perioada comunistă. Harta 94. Ponderea locuințelor de tip parter din municipiul Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 251 Clădiri de locuit cu peste 5 etaje regăsim doar în municipiul Ploiești, unde au fost ridicate în perioada comunistă mari ansambluri de blocuri, inclusiv cu regim mai ridicat de înălțime. Cu toate acestea, 77,5% dintre clădirile de locuit din municipiu sunt de tip parter (case individuale), 10,4% sunt de tip P+1 (peste 2.300 de vile), iar 12,1% sunt blocuri (2.899), dintre care 2.262 blocuri cu 3-4 etaje și 637 cu peste 5 etaje. Acestea reunesc peste 72.000 de locuințe (80% Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice din fondul locativ total al municipiului Ploiești) și ar trebui să facă cu prioritate obiectul lucrărilor de reabilitare termică și structurală, întrucât concentrează un număr mare de locuințe și persoane, multe fiind expuse riscului seismic (cele construite înainte de 1977), au o eficiență energetică redusă și fațade degradate. Figura 80. Structura clădirilor de locuit din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, după numărul de etaje 100% 90% 80% Peste 10 etaje 70% 8-10 etaje 60% 50% 5-7 etaje 40% 1-4 etaje 30% Parter 20% 10% 0 ti ti ni oi az i v ti hi i ni ni ti ni că ieș eș ce lej co leș Vec ico ăe lope eș va eas o n r B Br u u ă c v t i Pl rc ă Be B ă u B i- S P ră h r Bă P șo r șt b Ra lugă rg de um tii â l D ș Că T Bo r ice lea A Va Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 1 Profilul Polului de Creștere I 252 Din perspectiva materialului de construcție al pereților exteriori, se observă că cea mai ridicată pondere a clădirilor de locuit realizate din materiale nedurabile și vulnerabile la hazarde se înregistrează în localitățile rurale (Dumbrăvești, Valea Călugărească, Bucov), dar și în orașele Boldești-Scăeni și Băicoi, care au un fond construit relativ învechit, alcătuit preponderent din locuințe ridicate în prima jumătate a secolului al XX-lea. Pe de altă parte, locuințele realizate din materiale durabile (beton, prefabricate din beton, cărămidă, piatră) predomină în localitățile cu un fond locativ mai nou, dezvoltat fie în perioada comunistă, fie în cea post-decembristă, precum Ploiești, Plopeni, Bărcănești, Blejoi, Brazi, Târgșoru Vechi, Păulești (peste 60% din clădiri). Per ansamblu, la nivelul Polului de Creștere Ploiești, 24,1% dintre clădirile de locuit sunt construite din materiale nedurabile, procent mai scăzut în cazul municipiului Ploiești (16,8%). Figura 81. Clădirile de locuit din Polul de Creștere Ploiești, după materialul de construcție al pereților exteriori, pe localități 100% Fără informaţii 90% Materiale mixte 80% Alte materiale 70% 60% Paiantă și chirpici 50% Lemn 40% Zidărie de cărămidă și piatră cu planșee din lemn 30% Zidărie de cărămidă și piatră 20% cu planșee din beton armat 10% Prefabricate din beton 0 ti ti eni joi azi ov ști chi coi eni eni ști ani că Beton armat eș eș e r c e i e s loi ăn erc Bl B Bu ăul Ve Bă Scă lop răv htiv rea P rc B P r u i - P b a ă o t g Bă ș eș m i R lu rg ld Du ști Că Tâ Bo ice ea Ar Val Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive Din totalul clădirilor de locuit existente în Polul de Creștere Ploiești, 3,1% au fost ridicate înainte de anul 1919, 12,5% între 1919 și 1945, 20,7% între 1945 și 1960, 21,5% între 1961 și 1970, iar 42,2% după 1970. Prin urmare, vechimea medie a clădirilor de locuit din zonă depășește 50 de ani. Mai mult, 65,5% dintre aceste clădiri au fost ridicate înainte de cutremurul din 1977, prin urmare nu au fost proiectate să reziste la seisme de mare magnitudine, mai Harta 95. Zonarea valorii de vârf a accelerației terenurilor ales în contextul în care municipiul Ploiești se pentru cutremure având IMR = 100 ani află în zona cea mai expusă riscului seismic din România, alături de municipiile Buzău și Focșani, care au însă un fond construit mai nou. În Ploieşti, peste 100 de blocuri sunt construite înainte de seismul din 1977, cele mai multe situate în cartierele Nord (străzile Cameliei şi Nordului), Sud (străzile Mihai Eminescu şi Jianu) şi în zona de centru (Bulevardul Independenţei, Centrul Civic, latura Vest). Acestea riscă să fie puse la pământ de primul cutremur cu o intensitate de peste 7 grade pe scara Richter. Deși procedura de expertizare a clădirilor cu risc seismic a începtul acum 20 de ani, până în prezent doar 49 de blocuri au trecut prin această procedură, 31 fiind încadrate în clasa I de risc, unele prezentând pericol public, iar 18 în clasele II-IV. Dintre acestea, doar unul a fost reabilitat printr-un program al MDRAP. Sursa: UTCB 253 Exceptând comunele Blejoi, Păulești și Târgșoru Vechi, al căror fond locativ este realizat în proporție de aproape 50% în ultimii 20 ani, o dată cu apariția fenomenului de suburbanizare, în restul localităților din Polul de Creștere Ploiești predomină locuințele construite în perioada comunistă, fie ele de tip invidiual sau colectiv. Clădirile construite în perioada interbelică sau anterior acesteia dețin o pondere mai ridicată (de peste 20% din total) doar în cazul municipiului Ploiești, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice care are o tradiție urbană mai îndelungată și era destul de dezvoltat și în perioada respectivă. Harta 96. Ponderea clădirilor de locuit din municipiul Ploiești construite în perioada comunistă, pe sectoare de recenzare Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 Per ansamblu, putem afirma că vechimea fondului construit din localitățile Polului de Creștere ridică probleme cu privire la calitatea și siguranța locuirii, fiind necesare lucrări de consolidare mai ales la clădirile construite înainte de 1977, fie ele case sau blocuri. Figura 82. Clădirile de locuit din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, după anul construcției 100% 90% 1 80% Lipsă date După 1990 70% Profilul Polului de Creștere 60% 1971-1990 50% 1961-1970 40% 1945-1960 30% 1919-1945 20% înainte de 1919 10% 0 ti șt i az en i i oiv ti hi co i ni ni șt i ni că eș ejco leș Vec ăi ăe lope iva eas loi ăne e Br rc BlBu u B c ă ve t r P rc B Pă oru ti- S P br h Ra lugă Bă rgș eș um tii ă ld D ș C Tâ Bo ice I Ar lea Va Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 254 La recensământul din 2011, 96,7% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești dispuneau de alimentare cu apă potabilă, dintre care 92,9% din rețeaua publică și 3,8% din sisteme proprii. Totuși, dintre acestea, 6,6% nu dispuneau de instalație de alimentare cu apă în locuință, ci doar în clădire sau în exteriorul acesteia. Cele mai multe locuințe care nu dispuneau de alimentare cu apă se regăseau în comunele Valea Călugărească (19,9% din total), Dumbrăvești (17%), Bărcănești (14,7%), Târgșoru Vechi (12,5%) și Bucov (11,9%). În municipiul Ploiești au fost înregistrate doar 835 de locuințe care nu dispuneau de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă doar 0,9% din total, la care se mai adaugă alte 1.572 de locuințe care dispuneau de alimentare cu apă în clădire sau în exteriorul acesteia și 654 cu alimentare din sisteme proprii. La sistemul centralizat de distribuție a apei potabile erau conectate 87.187 de locuințe (96,6% din fondul locativ al municipiului). Harta 97. Numărul de locuințe fără apă curentă la nivel de sector de recenzare în municipiul Ploiești Sursa: Planșă proprie 255 Pe de altă parte, tot la recensământul din 2011, 90,1% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești erau conectate la rețeaua de canalizare, dintre care 68,8% la cea publică și 21,3% la cea privată. Cea mai ridicată pondere a locuințelor neracodate la canalizare se înregistrează în comuna Dumbrăvești (59,8%), Valea Călugărească (43%), Berceni (42,8%), Ariceștii Rahtivani (37,5%), Târgșoru Vechi (34,3%), Bucov (33,1%) și Brazi (31,4%). În total, peste 13.700 de locuințe Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice nu dispun de canalizare la nivelul Polului de Creștere. În lipsa unor rețele centralizate de canalizare, în cele mai multe localități din Polul de Creștere predomină rețelele private de canalizare (bazate, de exemplu, pe fose septice), singurele excepții fiind orașele Ploiești, Boldești-Scăeni și Plopeni. În municipiul Ploiești existau un număr de 2.407 locuințe lipsite de canalizare, ceea ce reprezintă 2,7% din fondul locativ total, acestea fiind amplasate mai ales în cartierele periferice (de ex. Mitică Popescu), la care se adaugă 5.405 conectate la rețele private. În total, la rețeaua publică de canalizare erau conectate 81.235 de locuințe (90% din totalul celor existente în municipiu). Harta 98. Numărul de locuințe fără instalație de canalizare, pe sectoare de recenzare, în municipiul Ploiești Sursa: Planșă proprie Figura 83. Ponderea locuințelor care dispun de alimentare cu apă și de canalizare, pe localități componente ale Polului de Creștere, în anul 2011 1 120 100 Profilul Polului de Creștere Ponderea locuinţelor 80 cu apă potabilă 60 Ponderea locuinţelor 40 cu canalizare 20 0 ti șt i i i i v en lejo raz uco leșt i hi oi ni ni șt i i an asc ă re eș ne erc ec ăic căe ope ve tiv te loi ă B B B u V B l ă e eș P rc B Pă or u ti- S P br Rah găr cr Bă rgș eș um tii ă lu l de ld D ș C Tâ Bo ice ea lu I Po Ar Val Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 256 În ceea ce privește asigurare necesarului de căldură, 44,8% dintre locuințe sunt conectate la un sistem centralizat de termoficare, 25,8% dispun de sisteme proprii de încălzire centrală, bazate pe gaze naturale, GPL sau combustibili solizi, 28% folosesc aragazuri, sobe sau instalații electrice de încălzire, iar 1,4% nu sunt încălzite. În municipiul Ploiești, 87,7% dintre locuințe dispun de încălzire centrală, din care 68,4% sunt conectate la rețeaua centralizată de termoficare, iar 19,3% dispun de centrale termice proprii. Ponderea locuințelor (apartamentelor de bloc) conectate la sistemul public de termoficare este cea mai ridicată la nivelul tuturor polilor de creștere din România, în condițiile în care cele mai multe astfel de sisteme au intrat în colaps în anii 2000. Un număr de peste 10.400 de locuințe din municipiu, mai exact case individuale, folosesc încă sobe pe bază de gaze naturale, de lemne și de cărbuni pentru încălzire, iar 573 sunt neîncălizite. În ceea ce privește celelalte localități din Polul de Creștere, exceptând Plopeni, unde peste 50% dintre locuințe dispun de centrale termice proprii, majoritatea locuințelor sunt încă încălzite cu sobe, multe dintre acestea folosind combustibili solizi, precum cărbunii, ceea ce generează un volum ridicat de emisii de CO2. Situația cea mai defavorabilă se înregistrează în comuna Dumbrăvești, singura din zonă care nu e conectată la rețeaua de distribuție a gazelor naturale. Totuși, ponderea locuințelor cu sisteme proprii de încălzire centrală a crescut semnificativ în ultimul deceniu, mai ales în localitățile din jurul municipiului Ploiești, unde au apărut cartiere rezidențiale noi, cu locuințe moderne (Blejoi, Păulești etc.). În prezent, doar 82,3% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești dispun de apă caldă menajeră, procent care urcă la 93,5% în cazul municipiului Ploiești. Localitățile cele mai dezavantajate din acest punct de vedere sunt Dumbrăvești (27,3% din total), Berceni (36,2%), Valea Călugărească (41,4%) și Bucov (47,8%), care sunt fie lipsite de rețea centralizată de distribuție a gazelor naturale, fie cu o pondere redusă a locuințelor dotate cu centrale termice proprii. Figura 84. Structura fondului locativ din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, funcție de modalitatea de încălzire 100% 90% 80% 70% Fără încălzire 60% 50% Altă sursă de încălzire (sobe, aragazuri) 40% Centrală termică proprie 30% 20% Sistem centralizat de încălzire 10% 0 ti ști ni joi zi ov ști hi oi ni ni ști ni că re o ieș ne erce Ble Bra uc ule Vec ăic căe lope ve tiva eas ște Pl rcă B B ă P oru B -S P i ă br ah ăr cr e Bă gș eșt um ii R lug de r ld D ș t ă C lu l Tâ Bo ice ea Po Ar Val Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 257 La nivelul anului 2011, 98% dintre locuințele Figura 85. Gradul de dotare al locuințelor cu dependințe, pe localități, în din Polul de Creștere Ploiești dispuneau de anul 2011 bucătărie, 85,7% de baie, iar 87,3% de toaletă Polul de creștere cu apă, fie înăuntrul locuinței, al clădirii sau Valea Călugărească Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice în afara acestora. Cea mai bună situație se Ariceștii Rahtivanii înregistrează în orașele Ploiești și Plopeni, cu Dotate cu Dumbrăveşti un fond locativ constituit în mare parte din toaletă cu apă Plopeni blocuri de locuințe construite în perioada Dotate cu baie Boldești-Scăeni comunistă și care, în pofida confortului Dotate cu mai redus, dispun de toate instalațiile și Băicoi bucătărie dependințele. La polul opus, regăsim o serie de Târgșoru Vechi localități rurale, precum Dumbrăvești, Berceni, Păulești Valea Călugărească, Ariceștii Rahtivani, cu un Bucov grad mai redus de echipare tehnico-edilitară Brazi și cu un fond locativ învechit, tipic așezărilor Blejoi rurale. O îmbunătățire semnificativă a gradului Berceni de dotare al locuințelor se înregistrează, față Bărcănești de recensământul din 2002, în comunele Ploiești alipite de municipiu, care au beneficiat de expansiunea zonelor rezidențiale moderne 0% 20% 40% 60% 80% 100% (Blejoi, Păulești). Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive Din perspectiva electrificării, la nivelul Polului de Creștere Ploiești există un număr de 836 de locuințe neconectate la rețeaua de energie electrică, ceea ce reprezintă doar 0,6% din fondul locativ total. Cele mai multe astfel de locuințe se regăsesc în localitățile Ploiești (296), Bucov (80), Valea Călugărească (65), Brazi și Berceni (55), Blejoi (49) și Târgșoru Vechi (43). În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre debranșări voluntare ale proprietarilor, infrastructura pentru alimentare cu energie electrică fiind dezvoltată în toate aceste zone. Totuși, se prevede necesitatea extinderii rețelei de distribuție a energiei electrice în localitățile cu o extindere semnificativă a zonelor rezidențiale nou-construite, precum Blejoi sau Păulești. Cu privire la eficiența energetică a clădirilor, datele recensământului din 2011 indică faptul că doar 40,8% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești au fost reabilitate termic, 0,8% sunt construcții noi, eficiente energetic, în timp ce peste 80.000 de locuințe (58,6% din total) necesită lucrări de reabilitare termică. La nivelul municipiului Ploiești, gradul de reabilitare este ceva mai ridicat (44,6%), dar și aici există circa 50.000 de locuințe, atât dintre cele situate în blocuri, cât și locuințe individuale, care necesită lucrări de termoizolare și chiar de reabilitare structurală. Figura 86. Locuințele din Polul de Creștere Ploiești, pe localități, în funcție de eficiența lor energetică 1 100% 90% 80% Locuinţe realizate din 70% materiale termoizolante Profilul Polului de Creștere 60% Nereabilitate termic 50% 40% Reabilitate termic 30% 20% 10% 0 ti i șt cen i oi az i ov eșt i ch i i co ăen pen i i i șt van i că re eș ej uc ăi as ește loi ăne er Bl Br B ă ul Ve B Sc lo ă ve t i r e P rc B ru i- P r h r Bă P șo șt b Ra lugă de c rg de um tii â l D ș Că lu l T Bo r ice lea Po A V a I Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 258 În municipiul Ploiești au fost reabilitate printr-un program al MDRAP aproape 50 de blocuri în perioada 2011-2012, din cartierele Vest I, II, Malu Roșu, Nord, cu o co-finanțare de 50% de la bugetul local, iar în prezent se află în derulare sau în evaluare proeicte de reabilitare a 9 blocuri din zona Republicii, Bănești, Sinăii, cu co-finanțare din fonduri europene prin POR 2007-2013, dar care a implicat și contribuția asociațiilor de proprietari. La acestea se adaugă mai multe blocuri care au fost total sau parțial reabilitate termic cu fondurile proprietarilor. Harta 99. Ponderea locuințelor reabilitate termic la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești în anul 2011 Sursa: Planșă proprie La nivelul anului 2011, 59,1% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești aveau tâmplărie termoizolantă (PVC, aluminiu sau lemn stratificat, cu geam termopan), în timp ce restul aveau tâmplărie clasică din lemn. În ceea ce privește municipiul Ploiești, ponderea locuințelor cu tâmplărie temoizolantă era mai mare, de 64,2%. Figura 87. Locuințele din Polul de Creștere Ploiești, pe localități și în funcție de tipul de tâmplărie al ferestrelor Polul de Creștere Tâmplărie din lemn Tâmplărie termoizolantă Valea Călugărească Ariceștii Rahtivanii Dumbrăveşti Plopeni Boldești-Scăeni Băicoi De asemenea, 12,6% dintre locuințele Târgșoru Vechi din Polul de Creștere aveau instalate Păulești Bucov aparate de aer condiționat, procentul Brazi fiind mai ridicat în cazul municipiului Blejoi Ploiești (17,8%), unde există un stoc Berceni important de blocuri construite din beton Bărcănești și prefabricate din beton, cu transfer Ploiești termic ridicat, în care temperaturile din 0% 20% 40% 60% 80% 100% timpul verii devin adesea insuportabile. Sursa: INS, Recensământul General al Populației și Locuințelor 2011 – Rezultate definitive 259 1.6.2. Educație În contextul mai larg al atingerii obiectivului general al Programului Operațional Regional (POR) de reducere a disparităților Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice de dezvoltare economică și socială dintre zonele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, componenta de educație și formare profesională joacă un rol important în susținerea unei creșteri economice sustenabile a Polului de Creștere Ploiești-Prahova. De asemenea, acest obiectiv este congruent și contribuie la atingerea scopului final al Strategiei Europa 20201 de stimulare a creșterii economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii a României. Sectorul educațional din România este parte integrantă a strategiei Guvernului de atingere a obiectivelor și țintelor Europa 2020, care sunt centrate în mare măsură pe îmbunătățirea rezultatelor școlare și menținerea elevilor în sistem. În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) a elaborat trei strategii educaționale2 ca parte a condiționalităților ex-ante3 impuse de Comisia Europeană (CE) pentru următoarea perioadă de programare financiară 2014-2020 care urmăresc atingerea a trei obiective specifice: • Reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii (PTȘ); • Creșterea participării la învățământul terțiar (ÎT); • Creșterea participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții (ÎPV); Declinul demografic înregistrat în ultimele două decenii reclamă corelarea politicilor educaționale cu politicile economice și sociale pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii,, iar o strategie de dezvoltare pentru 2014-2020 trebuie să aibă în vedere acțiuni și intervenții care să susțină și să contribuie la atingerea acestor ținte. Cu toate acestea, la nivelul regiunii Sud Muntenia, este important de menționat că județul Prahova a înregistrat o mai mică scădere a populației din zonele rurale, de -1.5% între anii 1990-2010, comparativ cu județele Ialomița și Teleorman, unde aceste rate sunt mult mai ridicate, respectiv -15% și -14%. Însă, județul Prahova înregistrează o rată ridicată de scădere a populației din mediul urban (-9.5%)4. De asemenea, din analiza proceselor demografice care au avut loc în România, dar și la nivelul regiunii Sud Muntenia între 1990-2010, unele dintre constatările generale indică impactul negativ al scăderii populației pe termen scurt, mediu și lung în termeni de îmbătrânire a populației active, dar și a celei școlare. Mai mult, se constată creșterea numărului de copii proveniți de la mamele foarte tinere sau cele singure, ceea ce conduce în viitor la un risc ridicat de abandon școlar în rândul acestor copii (Studiu ADR Sud Muntenia, p. 29). 1 Tabel 21. Țintele Strategiei Europa 2020 – situația de fapt Profilul Polului de Creștere Țintele Europa 2020 Ținte România România în 2013 (%) (%) (%) Rata de părăsire timpurie a școlii să fie sub 10% 11,3 17,3 Cel puțin 40% din populația cu vârste între 30 și 34 de ani să finalizeze studii 26,7 22,8 terțiare Cel puțin 15% din populația cu vârste între 25 și 64 de ani să participe la 10 2,0 învățarea pe tot parcursul vieții Sursa: Programul Național de Reformă 2014 1 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm I 2 http://www.edu.ro/index.php/articles/proiecte_acte_norm/c402/ 3 Regulamentul UE 1303/2013 al Parlamentului European și Consiliului 4 ADR Sud Muntenia, Studiu privind problemele sociale și calitatea vieții la nivelul Regiunii Sud Muntenia, pp. 31-32 260 Infrastructura educațională și populația școlară Infrastructura educațională prezentă în localitățile componente ale Polului de Creștere Ploiești-Prahova cuprinde 211 unități de învățământ, dintre care 108 unități preșcolare (grădinițe cu program normal și prelungit), 71 de școli de nivel primar și gimnazial (inclusiv învățământ special), 26 de licee, 5 școli postliceale și o instituție de învățământ superior. Dintre acestea, 187 se regăsesc în sistemul public, respectiv 94 de grădinițe, 68 de școli primare și gimnaziale, o școală de arte și meserii, 22 de licee, o școală postliceală și o universitate. Tabel 22. Numărul de unități de învățământ publice, pe tipuri și localități - Polul de Creștere Ploiești, anul școlar 2013/2014 Unități de învățământ din sectorul public Școli Localitatea Școli de Școli gimnaziale Școli Universi- Grădinițe arte și Licee Total primare (inclusiv postliceale tăți meserii speciale) Municipiul Ploieşti 40 1 28 1 17 1 1 89 Oraşul Băicoi 5 2 3 0 1 0 0 11 Oraşul Boldeşti-Scăeni 6 0 3 0 1 0 0 10 Oraşul Plopeni 1 0 1 0 1 0 0 3 Comuna Ariceştii Rahtivani 5 0 3 0 0 0 0 8 Comuna Bărcăneşti 4 0 3 0 1 0 0 8 Comuna Berceni 5 2 2 0 0 0 0 9 Comuna Blejoi 4 0 2 0 0 0 0 6 Comuna Brazi 4 0 4 0 0 0 0 8 Comuna Bucov 4 1 3 0 0 0 0 8 Comuna Dumbrăveşti 4 1 1 0 0 0 0 6 Comuna Păuleşti 3 0 1 0 0 0 0 4 Comuna Tîrgşoru Vechi 2 0 2 0 0 0 0 4 Comuna Valea Călugărească 7 1 4 0 1 0 0 13 TOTAL 94 8 60 1 22 1 1 187 Sursa: Inspectoratul Județean Prahova, 2015 În sistemul privat funcționează la nivel Polului de Creștere Ploiești un număr de 14 grădinițe, 3 școli primare și gimnaziale, 3 licee și 4 școli postliceale sanitare. Tabel 23. Numărul de unități de învățământ private, pe tipuri și localități - Polul de Creștere Ploiești, anul școlar 2013/2014 Unități de învățământ din sectorul public Localitatea Școli Școli de Școli Grădinițe primare și arte și Licee Universități Total postliceale gimnaziale meserii Municipiul Ploieşti 11 1 0 3 4 0 19 Oraşul Băicoi 2 1 0 0 0 0 3 Comuna Păulești 1 1 0 0 0 0 2 TOTAL 14 3 0 3 4 0 24 Sursa: Inspectoratul Județean Prahova, 2015 261 La nivel antepreșcolar, oferta educațională se compune din șase creșe în municipiul Ploiești, care cuprind 606 copii și o creșă în orașul Boldești-Scăeni, cu un efectiv de 12 copii. Tabel 24. Numărul de unități de învățământ antepreșcolar din Polul de Creștere Ploiești, anul școlar 2013/2014 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice UAT Nr. creșe Nr. copii înscriși Nr. asistente Nr. îngrijitoare Nr. educatoare Municipiul Ploiești 6 606 17 41 44 Boldești-Scăeni 1 12 1 1 0 Total 7 618 18 42 44 Sursa: Direcția de Sănătate Publică Prahova, 2015 Populația școlară totală de la nivelul Polului de Creștere Ploiești era în 2013 de 63.849 de copii, elevi și studenți, ceea ce reprezenta 19,3% din populația stabilă totală a zonei. Dintre aceștia, 8.398 erau copii înscriși în grădinițe, 15.152 elevi în ciclul primar, 11.784 elevi în ciclul gimnazial, 17.704 elevi în ciclul liceal, 583 în învățământul profesional, 3.597 în cel postliceal și de maiștri, iar 6.631 erau studenți. Harta 100. Ponderea elevilor și studenților în totalul populației municipiului Ploiești, pe sectoare de recenzare, în anul 2011 1 Profilul Polului de Creștere Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 Față de anul 2007, se constată o scădere a populației școlare totale cu 8,7%, cauza principală fiind scăderea dramatică a natalității din ultimele două decenii și, în subsidiar, abandonul școlar și migrația internă și externă a populației, în condițiile în care cei mai mulți absolvenți de licee ploieștene se orientează către universitățile bucureștene. Scăderea s-a resimțit mai ales la nivelul învățământului profesional (-89,7%), ca urmare a politicii de reorientare a elevilor către liceele tehnologice, și la numărul de studenți (-31%), pe fondul promovabilității reduse la examenul de Bacalaureat și a concurenței altor centre universitare. Creșteri semnificative s-au înregistrat cu privire la numărul de elevi ai școlilor I postliceale (+221,8%), devenite o alternativă atractivă pentru cei care nu pot urma studii universitare, precum și cu privire la cei din ciclul primar (+24,7%), ca urmare a înființării clasei 0. 262 Figura 88. Populația școlară de la nivelul Polului de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013, pe niveluri de instruire 25000 20000 15000 Copii în grădiniţe Elevi în ciclul primar 10000 Elevi în ciclul gimnazial Elevi în învăţământul liceal Elevi în învăţământul profesional 5000 Elevi în învăţământul postliceal si de maiștri 0 Studenţi 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: Institutul Național de Statistică Populația școlară este concentrată în proporție de 75,8% (48.428 de copii, elevi și studenți) în municipul Ploiești, cel care are cel mai mare număr de locuitori și care găzduiește licee și facultăți ce atrag absolvenți din majoritatea localitățlor județului și chiar din județe învecinate. Populația școlară a scăzut în perioada 2007-2013 în majoritatea localităților componente, inclusiv în municipiul Ploiești (-9,1%), singurele excepții fiind comunele Târgșoru Vechi (+8,1%), Păulești (+47,4%), Dumbrăvești (+7,1%) și Blejoi (+3,8%), mai ales ca urmare a unei rate mai ridicate a natalității și a fenomenului de imigrație (suburbanizare). Totuși, mulți dintre copiii de vârstă școlară din localitățile învecinate practică naveta la unitățile de învățământ din municipiu, care au o ofertă mai complexă și un prestigiu mai ridicat. Figura 89. Populația școlară de la nivelul Polului de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013, pe localități Valea Călugărească Târgșoru Vechi Păulești Dumbrăveşti Bucov Brazi Blejoi 2013 Berceni 2007 Bărcănești Ariceștii Rahtivanii Plopeni Boldești-Scăeni Băicoi Ploiești 0% 10000 20000 30000 40000 50000 60000 Sursa: Institutul Național de Statistică În anul 2012, numărul total de absolvenți de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, pentru toate nivelurile de instruire, a fost de 10.321, dintre care 2.751 de studii gimnaziale, 5.101 liceale, 88 profesionale, 955 postliceale și de maiștri, iar 1.426 superioare, acești indicatori fiind în scădere față de anii anteriori (mai puțin în cazul școlilor postliceale), pe fondul scăderii populației școlare. Se poate observa că doar 25% dintre absolvenții de licee din zonă urmează studii universitare în localitate, alții preferând școlile postliceale sau universitățile din alte orașe. 263 În ceea ce privește oferta liceelor din zonă, care concentrează cea mai mare parte a populației școlare, aceasta este una diversificată, după cum indică tabelul de mai jos: Tabel 25. Profilul, numărul de elevi și rata de promovabilitate de la nivelul liceelor din Polul de Creștere Ploiești în Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice anul școlar 2013/2014 Profil Rata de resurse Număr promova- Profil Profil Profil Profil Profil naturale Profil Liceul de elevi Servicii bilitate uman real sportiv pedagogic tehnic și vocațional înscriși BAC protecția mediului PLOIEȘTI Colegiul Spiru Haret 1,270 75% X X X Colegiul Economic Virgil 1,247 79% X X Madgearu Colegiul Național A.I. Cuza 886 98% X X Colegiul Național Jean 1401 98% X X X Monnet Colegiul Național I.L. 1,179 99% X X Caragiale Colegiul Național Mihai 1,235 98% X X X Viteazul Colegiul Național Nichita 882 95% X X Stănescu Colegiul Tehnic Elie Radu 1,377 48% X X X X Colegiul Tehnic Lazăr 1,189 52% X X X Edeleanu Colegiul Tehnic Toma N. 1,520 38% X X X X Socolescu Liceul de Artă Carmen 347 94% X Sylva Liceul Tehnologic 1 Mai 781 36% X X Liceul Tehnologic Anghel 823 10% X X X Saligny Liceul Tehnologic de 760 8% X Transporturi Liceul Tehnoogic Ludovic 477 18% X X Mrazek Liceul Tehnologic Administrativ și de Servicii 212 88% X X Victor Slăvescu Liceul Tehnologic de Servicii 1137 51% X Sf. Apostol Andrei BĂICOI 1 Liceul Tehnologic C-tin Cantacuzino 403 60% X X X Profilul Polului de Creștere BOLDEȘTI-SCĂENI Liceul Tehnologic Teodor 486 8% X X X Diamant PLOPENI Colegiul Tehnic Gh. Lazăr 431 64% X X BĂRCĂNEȘTI Liceul Tehnologic Agricol 338 10% X X X VALEA CĂLUGĂREASCĂ Colegiul Agricol Gh. 547 26% X X X Ionescu-Sisești I Sursa: Ministerul Educației Naționale și ISJ Prahova 264 Astfel, 10 licee au clase cu profil uman (filologie, științe sociale), 16 profil real (matematică-informatică, științele naturii), 2 sportiv (volei, baschet, handbal), unul pedagogic (învățământ primar și preșcolar), 1 vocațional (muzică, arte vizuale), 12 tehnic (mecanică, electronică-automatizări, electrică, electromecanică, construcții-instalații-lucrări publice, chimie industrială, materiale de construcții, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă și pielărie, producție media), 7 resurse naturale și protecția mediului (ecologie și protecția mediului, industrie alimentară, agricultură), 8 servicii (estetică și igiena corpului omenesc, turism și alimentație, economic, comerț). După cum se poate observa, circa 65% dintre elevi studiază în licee tehnologice, situație favorabilă pentru piața locală a muncii, care solicită cu preponderență personal cu studii medii (pentru industrie, servicii, construcții), însă rata de promovabilitate la examenul de Bacalaureat a acestora este foarte scăzută în comparație cu liceele cu profil teoretic, fiind situată între 8% și 52%, față de peste 90%. Prin urmare, cei care nu promovează acest examen nu pot continua cu studii superioare, ci doar postliceale. În ceea ce privește învățământul profesional, 14 licee publice au astfel de clase, cu profil tehnic (electrică, electronică și automatizări, chimie industrială, industrie alimentară, fabricarea produselor din lemn, construcții-instalații-lucrări publice, mecanică, industrie textilă și pielărie, turism și alimentație, estetică și igiena corpului omenesc). Numărul de elevi din învâțământul profesional a scăzut dramatic în ultimele două decenii, cei mai mulți absolvenți de gimnaziu preferând să se orienteze către licee cu pregătire preponderent teoretică, ceea ce ridică probleme legate de asigurarea necesarului de personal calificat cu studii medii pentru principalele sectoare economice ale zonei (industie, construcții, servicii, agricultură). În ceea ce privește învâțământul postliceal, pe lângă cele 5 școli publice și private cu profil sanitar, există un număr de 10 licee cu clase de acest tip (agricultură și industie alimentară, turism și alimentație, estetică și igiena corpului omenesc, sănătate și asistență pedagogică, economice, servicii, textile și pielărie, construcții-instalații și lucrări publice, informatică, transporturi, protecția mediului). 265 În sfera învățământului superior, principala instituție de învățământ este Universitatea de Petrol-Gaze, înființată în anul 1948, cu scopul de a pregăti specialiștii din industria de petrol și gaze din România. În ultimele două decenii, oferta educațională a universității s-a extins cu studii umaniste și economice, reunite în 5 facultăți. Campusul Universității cuprinde circa 80 de săli de seminar și de curs, 140 de laboratoare, 9 amfiteatre, o aulă, o bibliotecă, o rețea de calculatoare Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice conectate la internet, servere, sală și terenuri de sport, 7 cămine studențești cu 1.600 de locuri, cantină, cabinete medicale și stomatologice, club studențesc etc. Conform clasficării Ministerului Educației Naționale, Universitatea de Petrol și Gaze face parte din categoria a III-a (universități centrate pe educație), iar ARACIS a acordat universității un grad de încredere ridicat. Totuși, performanțele științifice ale universității sunt mult inferioare celor înregistrate de universitățile cu tradiție din București, Iași sau Cluj-Napoca. Tabel 26. Oferta educațională a UPG Ploiești, în anul universitar 2013-2014 Universitatea Petrol-Gaze Ploiești5 Facultăți Domenii Nr. studenți6 (2013-2014) 1. Mine, petrol și gaze (IF, IFR) Facultatea de Ingineria Petrolului și Gazelor 1.223 2. Inginerie geologică (IF) 1. Inginerie mecanică (IF) 2. Inginerie electrică (IF) 3. Inginerie electronică și telecomunicații (IF) Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică 1.640 4. Ingineria sistemelor (IF, IFR) 5. Calculatoare și tehnologia informației (IF) 6. Inginerie și management (IF, ID) 1. Inginerie chimică (IF) Facultatea de Tehnologia Petrolului și Petrochimie 885 2. Ingineria mediului (IF, IFR) 1. Administrarea afacerilor (IF) 2. Finanțe (IF) 3. Contabilitate (IF, ID) Facultatea de Științe Economice 2.617 4. Cibernetică, statistică și informatică economică (IF, ID) 5. Management (IF, ID) 1. Limbă și literatură (IF) 2. Matematică (IF) 3. Informatică (IF) Facultatea de Litere și Științe 1.655 4. Chimie (IF) 5. Știițe administrative (IF) 6. Științe ale educației (IF) Sursa: Universitatea Petrol-Gaze, 2014-2015 Prin prisma profilului său unic în context național și a bunei reputații în plan extern, Universitatea de Petrol-Gaze atrage peste 400 de studenți străini, din țări precum Ucraina, Republica Moldova, Angola, Coasta de Fildeș, Irak, Siria, Vietnam, 1 Turkmenistan etc. De asemenea, se organizează schimburi de studenți și de cadre didactice prin Programul Erasmus cu alte universități din Europa. Studenții insituției realizează stagii de practică la firmele din domeniu care activează la nivel local, o parte dintre aceștia devenind chiar angajați ai respectivelor companii încă din perioada studiilor. Universitatea Profilul Polului de Creștere colaborează cu mediul privat și pentru proiecte de cercetare, dispunând de echipamente și dotări de ultimă generație, achiziționate cu fonduri POS DRU și POS CCE 2007-2013, deși promovarea ofertei sale de servicii e încă deficitară. O astfel de abordare se impune mai ales în contextul scăderii numărului de studenți și a subfinanțării învățământului din resurse bugetare. 5 http://www.upg-Ploiești.ro/facultati/index.html I 6 Număr de studenți înscriși la toate formele de învățământ, nivel Licență și Master – Planul de Dezvoltare Durabilă a județului Prahova în perioada 2014-2020, pp. 69-72 266 Deși nu există date la nivel de localitate, rata abandonului școlar la nivelul județului Prahova a înregistrat valori în scădere, situate sub media regională și națională, mai ales în ceea ce privește învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal. Totuși, rata abandonului în cazul învățământului profesional continuă să atingă valori îngrijorătoare (peste 20% din numărul total de elevi), ceea ce indică lipsa de atractivitate a acestor studii pentru absolvenți. Liceele care au înregistrat cel mai mare număr de abandonuri scolare sunt Liceul Tehnologic de Servicii Sf. Apostol Andrei (16 elevi), Colegiul Tehnic Toma Socolescu (12 elevi), Liceul Tehnologic Anghel Saligny (10 elevi), Colegiul Tehnic Gh. Lazăr Plopeni (8 elevi). Fenomenul abandonului școlar este mai pronunțat în cazul elevilor de etnie romă, proveniți din mediul rural, cei mai expuși riscului de excluziune socială de la educație. Cei mai mulți dintre aceștia studiază la Colegiul Tehnic Toma Socoloescu (25 elevi), Colegiul Tehnic Gh. Lazăr Plopeni (21 elevi), Colegiul Tehnic Lazăr Edeleanu (20 elevi), Liceul Tehnologic de Transporturi (15), Colegiul Spiru Haret (15 elevi), Colegiul Economic Virgil Madgearu (14 elevi), Liceul Tehnologic de Servicii Sf. Apostol Andrei (11 elevi), Colegiul Național Nichita Stănescu (12 elevi). Figura 90. Rata abandonului școlar pe niveluri de instruire, la nivel județean, regional și județean în perioada 2010-2012 Învăţământ postliceal - Prahova Învăţământ postliceal - Regiunea SM Învăţământ postliceal - Romania Învăţământ profesional - Prahova Învăţământ profesional - Regiunea SM Învăţământ profesional - Romania Învăţământ liceal - Prahova Învăţământ liceal - Regiunea SM Învăţământ liceal - Romania Învăţământ gimnazial - Prahova Învăţământ gimnazial - Regiunea SM Învăţământ gimnazial - Romania Învăţământ primar - Prahova Învăţământ primar - Regiunea SM Învăţământ primar - Romania 0 5 10 15 20 25 2012 2011 2010 Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește oferta de formare profesională (calificare și recalificare), aceasta este foarte diversă, acoperind un spectru larg de calificări și competențe în diferite domenii de activitate economică și socială. Drept urmare, ea este asigurată de tipuri diferite de furnizori de formare profesională, precum: instituții publice (3), firme private (31) și ONG-uri de profil (14) – a se vedea Anexa cu lista completă a furnizorilor autorizați. Dintre instituțiile publice, se remarcă prin diversitatea ofertei de formare Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Prahova (23 de ocupații, cursuri gratuite pentru șomeri), Camera de Comerț și Industrie Prahova (29 de ocupații), Camera Agricolă Județeană Prahova. În pofida ofertei foarte bogate de cursuri de formare, numărul participanților se menține destul de scăzut, interesul fiind mai ridicat pentru cursurile gratuite. Această stare de fapt este problematică, întrucât numărul persoanelor adulte calificate, mai ales în perioada comunistă, pentru ocupații pentru care cererea de forță de muncă este scăzută în prezent, este ridicat la nivel local. 267 Măsuri de asistență socială în educație - programe sociale și de sprijin Ministerul Educației implementează o serie de măsuri de asistență și sprijin destinat elevilor încadrați în sistemul de educație formal, precum programul Cornul și Laptele, Fructe, Bani de Liceu și Bursa Profesională, Euro 200. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Tabel 27. Programele sociale și de sprijin pentru elevi, coordonate de MECS în anul 2013 Program Alocare individuală Sursă fonduri 0.7 RON/copil/zi nivel primar Ministerul Agriculturii Programul Cornul și Laptele 1.17 RON/copil/zi nivel gimnazial (fonduri UE) Ministerul Agriculturii Programul Fructe 0.37 RON/copil/zi/fructe (fonduri UE) Programul Bani pentru Liceu7 150 RON/lună/elev MECS (buget) Programul Bursa Profesională (sprijin alocat 200 RON/lună/elev MECS (buget) tuturor elevilor din ÎPT)8 Sursa: MECS De programul Cornul și Laptele, respectiv Fructe beneficiază la nivelul Polului de Creștere Ploiești circa 27.000 de elevi, iar de Programul Bani pentru Liceu 237 de elevi. Tabel 28. Numărul de beneficiari ai Programului Bani de Liceu, pe localități, în anul școlar 2013/2014 Localitate Nr. beneficiari9 Ariceștii Rahtivani 16 Băicoi 10 Bărcănești 13 Berceni 6 Boldești-Scăeni 25 Brazi 2 Bucov 11 Ploiești 110 Plopeni 15 Păulești 1 Târgșoru Vechi 17 Valea Călugărească 11 Total 237 Sursa: MECS 1 Programul Euro 20010 este destinat stimulării achiziționării de calculatoare personale prin acordarea de stimulente financiare pe criterii sociale. Valoarea bursei sociale este echivalentul în RON a 200 de euro pentru un calculator. Beneficiarii acestui program sunt elevii și/sau studenții din învățământul de stat sau particular, cu vârsta până în 26 de Profilul Polului de Creștere ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de maximum 1.500 RON pe membru de familie. Numărul beneficiarilor individuali ai bursei pe anul 2013-2014 este prezentat în tabelul următor. 7 HG 1488/2004 privind aprobarea criteriilor și a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului Național de protecție socială Bani de liceu 8 HG 1062/2012 privind modalitatea de subvenţionare de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul profesional I http://banideliceu.edu.ro/ 9 10 Programul este reglementat în baza Legii 269 din iunie 2004 268 Tabel 29. Numărul de beneficiari ai Programului Social Euro 200 pe localități, în anul școlar 2013/2014 Localitate Unitate școlară Beneficiari Liceul Tehnologic de Transporturi 3 Liceul Tehnologic de Servicii Sfântul Apostol Andrei 1 Școala Gimnazială Candiano Popescu 11 Municipiul Ploiești Școala Gimnazială Ioan Grigorescu 2 Colegiul Tehnic Lazăr Edeleanu 1 Colegiul Economic Virgil Madgearu 1 Berceni Școala gimnazială 5 Dumbrăvești Școala gimnazială 4 Școala gimnazială (Strejnicu) 2 Tîrgșoru Vechi Școala gimnazială (Tîrgșoru Vechi) 1 Valea Călugărească Școala gimnazială Ion Ionescu 2 Total 33 Sursa: MECS Programul A Doua șansă este adresat tuturor celor care nu au absolvit învățământul primar sau gimnazial și care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare corespunzătoare clasei. La nivelul Polului de Creștere Ploiești sunt organizate astfel de clase la la următoarele unități de învățământ: - Școala Gimnazială nr. 13 Ploiești – 1 clasă cu 32 de elevi; - Școala Gimanzială Toma Caragiu Ploiești – 9 clase cu 201 elevi; - Școala Specială Profesională Plopeni – 2 clase cu 17 elevi. Harta 101. Numărul copiilor de 7-9 ani care nu sunt elevi, la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești, în anul 2011 Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 269 Fenomenul navetismului școlar este unul foarte intens la nivelul Polului de Creștere Ploiești. Unitățile de învățământ din municipiul Ploiești atrag 6.726 de copii și elevi din alte localități, unele situate la distanțe mari (30-50 km), cei mai mulți orientându-se către liceele ploieștene, în condițiile în care cele mai multe localități rurale și orașe mici fie nu dispun de astfel de unități, fie au o ofertă educațională restrânsă. La nivelul celorlalte localități din Polul de Creștere Ploiești, numărul Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice copiilor și elevilor care practică naveta este sub 500, un număr mai important fiind raportat doar la nivelul comunelor Valea Călugărească și Bărcănești, respectiv a orașelor Boldești-Scăeni și Plopeni, unde funcționează licee care atrag și elevi din localitățile învecinate. În anul 2014, au fost achiziționate microbuze pentru transportul școlar printr-un program al MDRAP, printre localitățile beneficiare numărându-se și comunele Brazi, Berceni, Târgșoru Vechi, Ariceștii Rahtivani, Valea Călugărească. Totuși, mulți elevi continuă să se deplaseze la unitățile de învățământ din municipiu cu mijloace de transport în comun sau ale părinților, context în care investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere de legătură și a transportului în comun trebuie continuate pentru deplasarea lor rapidă și în siguranță. Figura 91. Numărul de copii și elevi care practică naveta, pe localități componente Numărul de copii și elevi care practică naveta 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 ti ni i i ă oi i ti az i ni ti ni ieș ăe en ico sc ej ch eș ce eș va o c lop ă ea Bl Ve v Br r n t i Pl i-S P B r u br ă Be rc ă h t gă or Ra eș lu gș m Bă ii ld Că r Du șt o Tâ ice B lea Ar Va Sursa: ISJ Prahova Numărul total de cadre didactice care activau în unitățile de învățământ din Polul de Creștere Ploiești era, în anul 2013, de 3.712 (2.700 în municipiul Ploiești), dintre care 492 în învățământul preșcolar, 637 în cel primar, 922 în cel gimnazial, 1.274 în cel liceal, 84 în cel postliceal și 303 în cel superior. Față de anul 2007, se constată o scădere a numărului de cadre didactice cu 11,6%, mai accentuată decât a populației școlare (de circa 9%), ceea ce indică faptul că numărul mediu de elevi pe cadru didactic a crescut ușor, de la 16,9 la 17,5. Una dintre cauze o reprezintă și migrația personalului din educație către alte domenii sau către alte orașe sau țări, ca urmare a nivelului foarte redus de salarizare, care face cariera didactică neatractivă pentru tinerii absolvenți. În aceste condiții, multe unități de învățământ sunt nevoite să apeleze la personal insuficient calificat, chiar și la suplinitori, situație foarte frecventă în mediul rural. Figura 92. - Numărul de cadre didactice, pe niveluri de instruire, în 2007 și 2013 1800 1 1600 1400 Profilul Polului de Creștere 1200 1000 800 600 2007 400 2013 200 0 ar ar l al l al r ol im zia ice ona ice rio șc Pr na L es i l pe I e st u Pr Gi m of Po S Pr Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 270 Harta 102. UAT-uri de destinație, după numărul de copii și elevi care practică naveta 271 În ceea ce privește infrastructura educațională de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, aceasta cuprindea la nivelul anului 2013 următoarele: • 1.511 săli de clasă, amfiteatre și cabinete școlare (1.027 în municipiul Ploiești), dintre care 772 în școli generale, 642 în licee, 36 în școli postliceale și 61 în universitate; Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice • 396 de laboratoare școlare (294 în municipiul Ploiești), dintre care 123 în școli generale, 154 în licee, 15 în școli postliceale și 104 în universitate; • 78 de săli de gimnastică (47 în municipiul Ploiești), dintre care 50 în școli generale, 27 în licee și una în universitate; • 137 de ateliere școlare (94 în municipiul Ploiești), dintre care 2 în școli generale, 133 în licee și 2 în universitate; • 74 de terenuri de sport (44 în municipiul Ploiești), dintre care 52 aferente școlilor generale, 20 liceelor și 2 universității; • 5.082 de PC-uri în scop educațional (3.742 în municipiul Ploiești), dintre care 1,733 în școli generale, 2.407 în licee, 120 în școli postliceale și 822 în universitate. Față de anul 2007, se constată o creștere a numărului de laboratoare școlare cu 13,7%, a numărului de săli de gimnastică cu 18,2%, a numărului de terenuri de sport cu 7,2%, respectiv a numărului de PC-uri cu 44,7%, pe fondul investițiilor realizate din diferite surse (bugetul local, județean, de stat, fonduri europene, credite etc.) în unele unități de învățământ. Pe de altă parte, numărul de săli de clasă și de cabinete școlare a scăzut cu 4%, pe fondul închiderii sau restructurării unor unități școlare din cauza scăderii numărului de elevi (Ariceștii Rahtivani, Valea Călugărească etc.), iar numărul de ateliere școlare s-a redus cu 16,5%, pe fondul declinului învățământului tehnic și profesional, ceea ce periclitează pregătirea practică a elevilor, care vor întâmpina dificultăți la integrarea pe piața muncii. În acest context, numărul mediu de elevi pe sală de clasă a scăzut de la 45,2 în 2007, la 43 în 2013, tendință care va continua și pe viitor și va conduce la necesitatea restructurării rețelei școlare. Se impune astfel și identificarea celor mai potrivite funcțiuni pentru spațiile educaționale excedentare, mai ales din mediul rural, printre acestea numărându-se înființarea de centre after- school sau centre sociale de tip non-rezidențial pentru copii și adulți, centre de formare profesională etc. În altă ordine de idei, creșterea gradului de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar a făcut ca grădinițele din zona centrală a municipiului Ploiești, mai ales cele cu program prelungit, să se confrunte cu o criză a numărului de locuri în raport cu cererea. Figura 93. Dinamica infrastructurii educaționale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești în perioada 2007-2013 6000 5000 4000 3000 2007 2000 2013 1000 1 0 Săli de Laboratoare Ateliere Săli de Terenuri de PC-uri clasă, școlare școlare gimnastică sport Profilul Polului de Creștere amfiteatre și cabinete scolare Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În pofida dinamicii pozitive din ultimii ani, infrastructura sportivă școlară rămâne deficitară, există doar un teren de sport, respectiv o sală de sport la peste 800 de elevi, ceea ce face dificilă derularea orelor de profil și promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor. Mai mult, în anumite localități, facilitățile sportive lipsesc cu desăvârșire din școli (spre exemplu, Dumbrăvești) sau cele existente sunt impropii (improvizate), precum Colegiul Tehnic Toma Socolescu, Colegiul Agricol Gh. Ionescu Șișești Valea Călugărească, Liceul de Artă Carmen Sylva. De asemenea, laboratoarele școlare, inclusiv cele de informatică, sunt în general dotate cu aparatură și tehnică de calcul uzată fizic și moral. I 272 Datele puse la dispoziție de Ministerul Educației și Cerctării Științifice indică faptul că 7 unități de învățământ din Polul de Creștere nu sunt rezistente la cutremure (cele din Băicoi, Ariceștii Rahtivani și Valea Călugărească), 15 au clase suprapopulate (mai puțin de 2 mp/elev: Băicoi, Bărcănești, Bucov, Plopeni, Târgșoru Vechi), 24 nu au toate clasele dotate cu mobilier adecvat (Băicoi, Bărcănești, Brazi, Bucov, Dărmănești, Valea Călugărească, Plopeni), 33 nu prezintă siguranță la incendii (Băicoi, Ariceștii Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Târgșoru Vechi, Valea Călugărească), 35 nu au ușile și ferestrele sigilate (Băicoi, Ariceștii Rahtivani, Plopeni, Bărcănești, Berceni etc.). Probleme similare pot fi identificate și la nivelul unităților de învățământ din municipiul Ploiești (a se vedea anexa cu situația infrastructurii educaționale la nivelul fiecărei unități de învățămănt): • 30 de unități școlare nu prezintă securitate la incendii; • 51 nu au acoperișuri și ferestre sigilate; • 7 nu au temperatură constantă în clădiri; • 9 funcționează în clădiri care nu sunt rezistente la cutremure; • 21 au clase suprapopulate; • 3 nu asigură o temperatură și iluminat adecvate; • 21 au clase cu mobilier inadecvat; • 30 au clase care nu permit învățarea activă; • 45 nu au instalații de climatizare și ventilație; • 66 nu au izolare fonică între sălile de clasă; • 25 nu au bibioteci sau acestea funcționează în spații improprii; • 17 nu au sală pentru profesori sau aceasta funcționează în spații improprii; • 27 nu au sală de informatică; • 26 nu au sală de studiu; • 30 nu au cantină sau restaurant; • 11 funcționează în clădiri suprapopulate; • 11 sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire; • 7 nu au toată tâmplăria de tip termoizolant; • 32 nu au pereții complet izolați; • 17 nu au faclități de acces pentru persoane cu handicap; • 10 nu dispun de săli specializate pentru științe (laboratoare); • 20 nu dispun de săli de sport; • 7 nu dispun de terenuri de sport. În acest context, sunt necesare investiții suplimentare pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale pentru a furniza servicii de calitate, în condiții optime. 273 1.6.3. Sănătate și servicii medicale Contextul actual al sistemului de sănătate11 constă într-un bilanț negativ între natalitate, mortalitate și migrația externă, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice bilanț care se răsfrânge și la nivel regional și local prin scăderea natalității, care înregistrează valorile cele mai mici în regiunile sudice – exceptând București-Ilfov – iar diferențele tradiționale dintre urban și rural aproape că s-au șters în 2011. Indicele conjunctural al fertilității este stabilizat de circa 10 ani în jurul valorii de 1,3 copii/femeie în Romania, față de 1,56 copii/femeie în UE 27. În acest context, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 a stabilit o serie de priorități în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020, după cum urmează: • Un sistem de servicii de asistenţă comunitară de bază destinate grupurilor vulnerabile; • Creşterea eficacităţii şi diversificarea serviciilor de asistenţă medicală primară; • Consolidarea calităţii şi eficacității serviciilor furnizate în ambulatorul de specialitate; • Crearea de rețele de furnizori de asistență medicală. Speranța de viață a populației județului Prahova a crescut cu aproape 2 ani, în perioada 2007-2013, până la 75,05 ani, și se situează peste media națională și regională, acesta fiind efectul accesului îmbunătățit la noi tehnici de tratament și medicamente, dar și a scăderii mortalității infantile. De asemenea, se remarcă faptul că femeile au o speranță de viață semnificativ mai ridicată decât a bărbaților (78,66 ani, față de 71,44 ani), iar populația din mediul urban trăiește în medie cu 1,5 ani mai mult decât cea din mediul rural (75,73 ani, față de 74,3 ani). Cu toate acestea, distanța față de speranța medie de viață de la nivelul UE 28 se menține la circa 5 ani. Figura 94. Speranța de viață a populației în perioada 2007-2013 Speranța de viață a populației (ani) România Rgiunea Sud Muntenia Prahova 75.05 74.74 74.57 74.52 74.21 74.26 73.98 74.02 73.96 73.85 73.77 73.47 73.49 73.33 73.14 73.03 73.07 73.14 72.97 72.61 72.5 1 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Profilul Polului de Creștere Bolile cardio-vasculare rămân principala cauză de deces la nivel județean, fiind responsabile pentru circa 60% din numărul total de decese, urmate de tumori (18%), bolile aparatului digestiv (6,4%) și cele ale aparatului respirator (5,7%). În pofida progresului din medicină, care a condus la creșterea speranței de viață, rata morbidității populației este în creștere, pe fondul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, a unui stil de viață nesănâtos, a acțiunilor insuficiente de prevenție etc., ceea ce pune o presiune crescândă pe sistemul medical din județ, mai ales în contextul restructurării acestuia și al deficitului de personal. I 11 Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, disponibilă la: http://www.ms.ro/documente/Anexa%201%20-%20Strategia%20Naţionala%20 de%20Sanatate_886_1761.pdf 274 Figura 95. Principalele cauze de deces ale populației județului Prahova în perioada 2007-2013 Alte cauze Leziuni traumatice, otrăviri și alte... Malformaţii congenitale, deformaţii si... Unele afecţiuni a caror origine se... Sarcină, naștere și lăuzie Boli ale aparatului genito-urinar Boli ale aparatului digestiv 2013 Boli ale aparatului respirator 2007 Boli ale aparatului circulator Boli ale sistemului nervos, boli ale... Tulburări mentale și de comportament Boli endocrine, de nutriţie si... Tumori Boli infecţioase și parazitare 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online În ceea ce privește infrastructura de sănătate în Polul de Creștere Ploiești-Prahova, ea este mult mai concentrată în municipiul Ploiești și cuprinde următoarele tipuri de unități: Tabel 30. Infrastructura medicală existentă la nivelul Polului de Creștere Ploiești în anul 2013 Număr total de Proprietate Proprietate Tipul unității medicale unități publică privată Spitale 12 7 5 Ambulatorii de specialitate 2 1 1 Ambulatorii integrate în spitale 5 5 0 Dispensare medicale 1 1 0 Centre de sănătate 1 0 1 Centre de sănătate mintală 2 2 0 Unități medico-sociale 1 1 0 Centre de diagnostic și tratament 1 1 0 Cabinete medicale de medicină generală 45 1 44 Cabinete medicale școlare 63 63 0 Cabinete medicale studențești 1 1 0 Cabinete medicale de familie 164 113 51 Cabinete stomatologice 237 1 236 Societăți stomatologice civile medicale 5 0 5 Cabinete medicale de specialitate 194 8 186 Farmacii 185 10 175 Puncte farmaceutice 15 2 13 Depozite farmaceutice 9 0 9 Creșe 7 7 0 Laboratoare medicale 74 29 45 Laboratoare de tehnică dentară 118 0 118 Centre de transfuzie 1 1 0 Alte tipuri de cabinete medicale 5 0 5 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 275 Față de anul 2007, se constată o restructurare a sectorului public, inclusiv prin desființarea și comasarea unor unități spitalicești, și dezvoltarea sectorului de servicii medicale private, prin înființarea de noi spitale, clinici, cabinete de medicină de familie, stomatologice, laboratoare și farmacii. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice De asemenea, se remarcă disparităț semnificative între gama complexă de servicii medicale publice și private disponibile în municipiul Ploiești (spital județean de urgență, spitale de specialitate, numeroase cabinete și laboratoare) și cele din localitățile învecinate, unde se furnizează doar servicii de bază (cabinete de medici de familie, farmacii). Unități spitalicești mai funcționează doar în orașele Băicoi, Boldești-Scăeni și Plopeni, ultimele două cu unități private. Numărul total de paturi în spitale a ajuns în 2013 la 2.248, dintre care 2.122 în sectorul public și 126 în cel privat. Față de anul 2007, numărul de paturi din sistemul public a scăzut cu 9%, scădere care a fost însă aproape complet compensată de apariția unităților spitalicești private. Din totalul paturilor de spital, 2.026 (90% din total) sunt localizate în municipiul Ploiești, urmate de Băicoi (130), Plopeni (54) și Boldești-Scăeni (38). Per ansamblu, numărul total de internări în spitalele din municipiul Ploiești (mai puțin Spitalul General C.F.), a fost de 74.285, în scădere cu 19,6% față de 2007, pe fondul creșterii accentului pus pe tratamentul în regim ambulatoriu. Tabel 31. Numărul de paturi și profilul unităților spitalicești din Polul de Creștere Ploiești în anul 2014 Număr de Număr de Localitate Unitate publică Secții / Compartimente internări paturi Chirurgie Generală, Neonatologie, Obstretică-Ginecologie, Chirurgie Vasculară, Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Arși, Medicină Spitalul Județean de Internă, Nefrologie, Diabet Zaharat, Urgență Ploiești Nutriție și Boli Metabolice, - Sediul Nord Ortopedie și Traumatologie, - Sediul Buna Vestire 45204 1160 Cardiologie, Neurochirurgie, ATI, - Sediul Boldescu Neurologie, Pediatrie, UPU SMURD, - Sediul Oborului Gastroenterologie, Oftalmologie, - Sediul Republicii Psihiatrie, Dermatovenerologie, Urologie, ORL, Pneumologie, Boli Infecțioase, Chirurgie Maxilo-Facială, Ploiești Oncologie Spitalul de Pediatrie Pediatrie, Chirurgie și Ortopedie 5621 135 Ploiești Pediatrică Medicină Internă, Chirurgie Generală, Spitalul General CFR ATI, Recuperare Medicină Fizică și 155 Ploiești Balneologie, Nefrologie, Psihiatrie Medicină Internă, Oncologie, Spitalul Municipal Reumatologie, Recuperare Medicină 9330 267 Ploiești Fizică și Balneologie, Hematologie, Cardiologie, Radioterapie Spitalul de Obstretică- Obstretică-Ginecologie, Neonatologie, 11936 300 Ginecologie ATI 1 Băicoi Spitalul Orășenesc Medicină Internă, Psihiatrie, Recuperare , Medicină Fizică și 130 Băicoi Balneologie, Pediatrie, Chirurgie Profilul Polului de Creștere Generală, ATI Număr de Localitate Unitate privată Secții / Compartimente paturi Ploiești SC Spital Lotus SRL Obstretică-Ginecologie 34 SC Dentirad Hospital Medicină Internă, Recuperare 34 SRL Medicală, Plopeni Recuperare Medicină Fizică și SC Darius Medical Balneologie, Recuperare Neuro-Motorie, 20 Center SRL Îngrijiri Paletative Recuperare Neuro-Motorie, Îngrijiri Boldești-Scăeni SC Bestmed SRL 38 Paleative I Sursa: INS, 2013; Plan de Dezvoltare Durabilă a județului Prahova 2014-2020, 2015 276 Harta 103. Număr paturi / unitate 277 Spitalul Județean de Urgență Ploiești este singurul spital de pe o rază de 60 km care asigură asistență medicală 24 ore din 24, are linie de gardă continuă pentru investigații de laborator și radioimagistică, oferind posibilitatea rezolvării cazurilor de politraumatisme. Unitatea deservește în proporție de 97% populația județului Prahova, adică peste 762.900 de locuitori, dar și populația județelor învecinate, precum Dâmbovița (0.8%), Buzău (0.5%), București Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice (0.4%), Ialomița (0.2%). Spitalul are un număr de 1.150 de paturi și 10 secții unice la nivel de județ : chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă și arși; nefrologie; diabet zaharat, nutriție și boli metabolice; cardiologie; neurochirurgie; neurologie; gastroenterologie; oftalmologie; urologie; ORL; 7 compartimente unice la nivel de județ: chirurgie vasculară; terapie intensivă coronarieni; cardiologie intervențională; toxicologie; endocrinologie; dermatovenerologie; chirurgie orală și maxilo-facială. Principalii indicatori realizați în 2013 sunt prezentați în tabelul de jos. Tabel 32. Principalii indicatori de activitate ai Spitalului Județean de Urgență Prahova Indicatori Realizat Externări 51.261 Indicele de utilizare a paturilor 340,20 Durata medie de spitalizare 7,07 1 Rata de ocupare a paturilor (%) 93,21 Rata mortalității spitalicești (%) 3 Profilul Polului de Creștere Sursa: Raport Spitalul Județean Prahova, 2014 De asemenea, Spitalele de Pediatrie, de Obstretică și Ginecologie și General C.F. Ploiești sunt singurele unități medicale specializate care au acoperire județeană, prin prisma profilului lor specializat. Polul de Creștere Ploiești nu dispune de nicio unitate medicală de categoria I sau a II-a, localizate în general în centrele universitare (București, Cluj-Napoca, Iași), ci doar de unități de categoria a III-a (Spitalul Județean de Urgență), de categoria a IV-a (Spitalul Municipal, Spitalul General CF, Spitalul Orășenesc Băicoi) și de categoria a V-a (Spitalul de Pediatrie, de Obstretică-Ginecologie), acestea având o gamă mai puțin complexă de servicii medicale. Din această cauză un număr însemnat de pacienți din zonă, care necesită consultații și intervenții mai complexe, se îndreaptă către I clinicile universitare din capitală. 278 Infrastructura medicală de la nivel local este, în general, uzată fizic și moral, în pofida unor investiții realizate în ultimii ani. Spre exemplu Consiliul Județean Prahova a alocat doar în 2014 10 mil. de Euro pentru investiții în cele 3 spitale administrate, la care se vor adăuga circa 6,5 mil. de RON pentru aparatură în 2015 în reabilitarea spațiilor și dotarea cu aparatură medicală modernă. Astfel, Spitalul de Pediatrie nu funcționează într-un spațiu corespunzător, în acest sens fiind în curs de reconversie și amenajare un sediu nou, donat de compania OMV Petrom, în suprafață de peste 14.000 mp. De asemenena, amplasamentul Buna Vestire a Spitalului Județean de Urgență, care în prezent deserveşte secţiile de dermatologie, gastroenterologie, interne şi endocrinologie, oferă condiții foarte precare pacienților, fiind propusă spre închidere ca urmare a unui control al Ministerului Sănătății din anul 2013. O situație mai bună se înregistrează la Spitalul Municipal și la Spitalul de Obstretică-Ginecologie, care au beneficiat de fonduri însemnate pentru reabilitare, modernizare și dotare de la bugetul local, județean și de la Banca Europeană de Investiții, precum și la Unitatea Medico- Socială Boldești-Scăeni, care a primit fonduri de la Ministerul Muncii. De asemenea, Spitalul Județean de Urgență, Spitalul Municipal și Spitalul Băicoi au beneficiat de finanțări nerambursabile pentru implementarea de sisteme informatice integrate. Fostul Spital din Plopeni, închis în aprilie 2011 printr-o decizie a Ministerului Sănătății, a fost redeschis după o lună sub formă de clinică privată. Toate unitățile spitalicești din zonă necesită noi dotări cu aparatură medicală de calitate, situație similară și în cazul Ambulatoriilor integrate în spitale. În ceea ce privește personalul medical de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, acesta cuprindea în anul 2013 un număr de 694 de medici, 313 stomatologi, 330 de farmaciști și 3.237 de cadre medii. Față de anul 2007, se constată o creștere cu 12% a numărului de medici, cu 87% a numărului de stomatologi, cu 52% a numărului de farmaciști și cu 33% a celui de cadre cu studii medii, care poate fi pusă pe seama dezvoltării sectorului de servicii medicale private, în condițiile în care unitățile publice se confruntă cu o criză acută de medici și asistenți, datorată migrației către unitățile private, dar și a migrației către alte centre medicale din țară sau străinătate. De exemplu, la Unitatea de Primiri Urgențe Ploiești activează doar 10 medici din cei 24 planificați, care trebuie să consulte peste 250 de pacienți zilnic. Situații similare se înregistrează și în cazul specialiștilor în ATI, cardiologie, neurologie, boli de nutriție etc. Cauzele interesului scăzut al medicilor pentru sectorul public sunt legate de nivelul redus de salarizare și de condițiile nesatisfăcătoare de lucru. Figura 96. Evoluția numărului de cadre medicale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești, pe tipuri și forme de proprietate, în perioada 2007-2013 3000 2500 2000 2007 1500 2008 1000 2009 2010 500 2011 0 2012 lic at lic at lic at lic at p ub priv p ub priv p ub priv p ub priv 2013 r r r r r r r r to to to to to to to to sec sec sec sec sec sec sec sec ici ici ie ie ișt i ișt i ed ii ed ii ed ed og og ac ac M M t ol tol e m e m a a rm rm dr dr om om Fa Fa Ca Ca St St Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Asistența medicală de urgență prespitalicească în județul Prahova este asigurată de către Serviciul de Ambulanță Județean, instituție care colaborează cu echipajele de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Șerban Cantacuzino al județului Prahova, precum și cu toate unitățile cu paturi ale rețelei sanitare publice și private din Prahova. În cadrul Serviciului de Ambulanță Județean funcționează stația centrală Ploiești și substația Băicoi. Promtitudinea pentru urgență majoră în mediul urban este în permanentă creștere din 2010 până în prezent, mai ales ca urmare a dezvoltării serviciilor SMURD. Numărul anual de solicitări către Serviciul de Ambulanță Județean este de circa 120.000 (locul II la nivel național, după București), dar deficitul de personal este de 75% la medici și 37% la lucrătorii de pe ambulanțe și asistenți. 279 În comparație cu ceilalți poli de creștere din România, municipiul Ploiești are cel mai mic număr de paturi de spital și de medici, în pofida numărului mare al populației deservite (peste 700.000 de locuitori), fiind depășit mai ales de centrele medicale universitare cu tradiție, care dispun și de spitale de categoria I și II (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova). Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Figura 97. Infrastructura și personalul medical de la nivelul polilor de creștere din România 25000 20000 15000 paturi de spital 10000 medici 5000 0 i și ti șt Ia ca ar a ov a ov nț a eș re po ișo ai aș ta oi cu -N a Cr Br s P l Bu luj Ti m Co n C Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online De asemenea, speranța de viață a populației Ploieștiului este relativ scăzută, fiind cu circa 0,7 ani mai redusă decât în cazul orașelor Cluj-Napoca, București și Brașov, dar mai mare decât în orașele Constanța, Craiova și Timișoara. 1 Profilul Polului de Creștere I 280 1.6.4. Asistență și servicii sociale La nivel județean, aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum a oricăror persoane aflate în nevoie se realizează prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Prahova, instituție publică cu personalitate juridică, înființată în subordinea Consiliului Județean Prahova. Structura organizatorică a acesteia cuprinde servicii, birouri, compartimente de specialitate, unități de asistență socială, care au ca obiect de activitate asigurarea protecției în regim rezidențial a copilului aflat în dificultate și a persoanelor adulte încadrate în grad de handicap, precum și servicii alternative de protecție. Conform Raportului de Activitate pe 2013 al acestei instituții, există 9 unități de protecție pentru copii și 10 unități de protecție pentru persoanele adulte. La finalul anului 2013, în evidența Serviciului de Prestații Sociale și alte drepturi pentru persoane cu handicap se afla un număr de 36.498 de persoane (copii și adulți), iar valoarea prestațiilor s-a ridicat la 118.133 mii RON, reprezentând 64,07% din bugetul DGASPC Prahova. Începând cu luna mai 2013, pe lângă DGASPC Prahova funcționează Comitetul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, un organism cu rol consultativ constituit pentru analizarea problematicii protecției persoanelor cu handicap de la nivelul județului Prahova și propune instituțiilor abilitate măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de viață ale acestora. Tabel 33. Unitățile de asistență socială din subordinea DGASPC Prahova, localizate în Polul de Creștere Ploiești Nr. total Localitate Unitate Capacitate beneficiari Complexul de Servicii Comunitare Sf. Andrei Ploieşti Centrul de plasament pentru copilul cu handicap 75 75 Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi 132 63 Ploiești Serviciul de consiliere şi sprijin pentru părinţi și copii 171 Centrul maternal 5 Centrul De Primire În Regim De Urgenţă Cireşarii 20 18 Complexul de Servicii Comunitare Rază de Soare Centrul de plasament 28 24 Băicoi Cabinet de consiliere și asistenţă socială 51 Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane 103 81 adulte cu handicap Plopeni Centrul de plasament 60 62 Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Ariceștii Rahtivani 135 135 pentru persoane adulte cu handicap Nedelea Total 553 685 Sursa: Raport de Activitate DGASPC Prahova, 2013 Al doilea furnizor important de servicii sociale de la nivelul Polului de Creștere este Administrația Serviciilor Comunitare Ploiești, din subordinea Consiliului Local. Aceasta dispune de următoarele substructuri: Serviciul Locuințe Sociale; Serviciul protecția persoanelor aflate în dificultate (inclusiv asistenți personali); Serviciul prestații sociale; Serviciul juridic și autoritate tutelară; Serviciul ajutoare pentru încălzire locuințe gaze, Lemne și energie electrică; Serviciul ajutoare pentru încălzire locuințe energie termică; Centrul de preparare și distribuție hrană (cantina socială); Centrul social de urgență pentru persoane fără adăpost; Centrul de zi pentru preșcolari; centre de informare pentru cetățeni și de recreere pentru pensionari (4); cabinete medicale școlare; compartiment mediatori sanitari. De serviciile Cantinei sociale beneficiază circa 1.200 de persoane, de cele ale Centrului social de urgență pentru persoane fără adăpost, 50 de persoane, iar de cele ale Centrului de zi pentru preșcolari, 25 de copii. 281 Conform evidențelor instituției, la nivel local existau, în anul 2014, 599 de persoane care beneficiază de venit minim garantat, 1.396 de persoane care beneficiază de indemnizații pentru grad grav de handicap, 433 de indemnizații pentru asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, 21.000 de locuințe care beneficiază de ajutoare municipale pentru încăzlire (16.000 de apartamente și 5.000 de case), precum și peste 15.000 de persoane care beneficiază de Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice ajutoare alimentare prin Programul PEAD, dintre care peste 9.500 de persoane cu handicap (cele mai multe cu handicap neuropsihic, somatic, fizic și vizual), 3.500 de pensionari cu venituri mai mici de 400 RON/lună, 2.000 de șomeri, 500 de beneficiari de venit minim garantat. Aceștia reprezintă, în total, circa 7% din populația stabilă a orașului. Numărul persoanelor care beneficiază de prestații sociale a scăzut față de anul 2007, pe fondul înăspririi condițiilor de acordare a acestora. Administrația Serviciilor Comunitare Ploiești are încheiate parteneriate cu o serie de instituții publice (Unitatea de asistență medico-socială Boldești-Scăeni, Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, Instituția Prefectului Prahova, DGASPC Prahova, Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova, Autoritatea de Sănătate Publică Prahova, Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Inspectoratul Județean de Poliție), dar și cu organizații non-profit din sfera serviciilor sociale (Asociația Vasarley Life Care – persoane fără locuințe; Asociația Așezământul Sf. Nicolae Barbu – persoane fără locuință; Fundația Principesa Margareta a României – persoane vârstnice dependente; Asociația Viitorul Tinerilor – tineri în situații de risc social; Asociația Națională a Surzilor – Filiala Prahova – persoane cu handicap auditiv; Organizația Umanitară Concordia – Filiala Ariceștii Rahtivani – copii aflați în situații de abuz; Fundația Constantin și Elena – cantină socială). În ceea ce privește sumele alocate pentru prestațiile și serviciile sociale la nivelul municipiului Ploiești, acestea s-au ridicat în 2013 la circa 20 mil. de euro, cele mai mari sume fiind alocate pentru subvenționarea transportului public pentru pensionari, elevi, veterani și studenți (34,7 mil. RON), pentru ajutoarele municipale de încălzire (23 mil. RON) și pentru asistența socială a persoanelor invalide (17,4 mil. RON), în timp ce restul au fost orientate către cantina socială, centrul de zi pentru preșcolari, venitul minim garantat, tinerii căsătoriți, cabinetele medicale școlare, creșe, ajutoare sociale pentru căminele de bătrâni, burse pentru elevi. Alți furnizori publici de servicii sociale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești sunt: • Primăriile din toate localitățile componente, care dispun de Servicii Publice de Asistență Socială, ce oferă servicii primare: de identificare nevoi sociale, informare şi consiliere, măsuri de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum şi al oricăror persoane aflate în nevoie, având rolul de a soluţiona probeleme sociale ale comunităţii în aceste domenii; • Penitenciarul Ploiești; • Penitenciarul de femei Târgșoru Vechi. Pe lângă instituțiile publice, o serie de organizații și asociații private acreditate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice ca furnizori de servicii sociale: • Asociația Națională a Surzilor – Filiala Ploiești; • Fundația Constantin și Elena Ploiești; • Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic - Filiala Ploiești; 1 • Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Ploiești; • Asociația Compassion&Care Ploiești; Profilul Polului de Creștere • Fundația Samariteană Marcel Plopeni. În pofida existenței acestor asociații și fundații cu profil social și chiar a încheierii unor parteneriate cu instituțiile publice din domeniu, contribuția sectorului ONG la furnizarea de servicii sociale este încă scăzută, acestea putând să joace un rol deosebit în diversificarea gamei de servicii sociale și de beneficiari ai acestora. I 282 Harta 104. Unitățile de asistență socială În pofida existenței acestor asociații și fundații cu profil social și chiar a încheierii unor parteneriate cu instituțiile publice din domeniu, contribuția sectorului ONG la furnizarea de servicii sociale este încă scăzută, acestea putând să joace un rol deosebit în diversificarea gamei de servicii sociale și de beneficiari ai acestora. 283 Harta 105. Ponderea persoanelor întreținute de stat și de alte organizații, la nivelul sectoarelor de recenzare din municipiul Ploiești, în anul 2011 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS, RGPL 2011 1.6.5. Proiecte realizate / în implementare În perioada 2007-2013 s-au derulat următoarele investiții care au vizat infrastructura educațională, preponderent cu fonduri de la bugetul local: • Instalații interioare de încălzire și montare centrale termice la Școala Gimnazială Radu Stanian, la Grădinița nr. 7, la Școala Gimnazială Ienăchiță Văcărescu, la Școala Gimnazială Florin Comișel, la Grădinița nr. 38, la Școala nr. 13, la Școala nr. 19, Grădinița nr. 4, Școala Gimnazială Ion Creangă, Liceul Jean Monnet; • Refacere acoperiș la Colegiul Național Mihai Viteazul; • Refacere împrejmuire la Școala Gimnazială Grigore Moisil; • Montarea de echipamente de supraveghere video la 41 de unități de învățământ; 1 • Înlocuire tâmplărie la Colegiul Național I.L. Caragiale; • Modernizarea a 12 terenuri de sport aferente unităților de învățâmânt; Profilul Polului de Creștere • Lucrări de reparații curente la peste 70 de unități de învățământ; • Consolidare Grup Școlar Petrol Teleajen, la Colegiul Național Nichita Stănescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanuși Școala Gimnazială Rareș Vodă; • Construire sală de sport la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu; • Dotarea cu paturi a grădinițelor cu program prelungit; • Construcția a două grădinițe noi, pe str. Bobâlna și Mărășești; • Executare rețele tehnico-edilitare la sala de sport a Școlii Gimnaziale Grigore Moisil, la Școala Gimnazială Sf. Vineri; • Construire campus școlar la Colegiul Economic Virgil Madgearu (investiție abandonată, cu finanțare inițială de la bugetul de stat). I 284 În urma acestor investiții, toate unitățile de învățământ din municipiu au fost reabilitate termic, printr-un credit furnizor, cele mai multe asigurându-și agentul termic cu centrale proprii, iar restul fiind conectate la sistemul centralizat de termoficare. Pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute investiții în infrastructura educațională, precum: construcția de noi grădinițe (Bd. Petrolului nr. 20, Aleea Strunga, Str. Poștei nr. 29) – investiții inițiate prin Ministerul Educației și actualmente sistate, construcția de noi creșe, reabilitarea unor colegii, construcția unei săli de concerte la Liceul de Artă, a unui corp anexă la Colegiul Al. I. Cuza, finalizarea campusului de la Colegiul Economic Virgil Madgearu, dotarea laboratoarelor, atelierelor și sălilor de clasă cu echipamente și mobilier etc. Conform Planului de Dezvoltare Durabilă a județului Prahova 2014-2020, la unitățile sanitare care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Prahova, respectiv, Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul de Obstetrică- Ginecologie Ploiești și Spitalul de Pediatrie Ploiești s-au realizat investiții, reparații capitale, reabilitări, modernizări ale clădirilor, blocurilor operatorii, instalațiilor tehnico-sanitare, utilităților, precum și achiziții de echipamente și aparatură medicală, în principal cu fonduri alocate de Consiliul Județean Prahova. Centrul de Sanătate Mintală pentru Copii din municipiul Ploiești a fost construit cu finanțare externă în 2010, iar proiectul privind modernizarea secțiilor de Obstetrică și Neonatologie a fost deja demarat. Prin Administrația Fondului pentru Mediu a fost finanțat proiectul Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unități sanitare de interes județean, aflate în domeniul public al județului Prahova, care a vizat montarea a 2 sisteme solare la secția Boldescu, aparținând Spitalului Județean de Urgență Ploiești. Spitalul Județean de Urgență Ploiești (lider) în parteneriat cu Spitalul de Pediatrie Ploiești și Spitalul Orășenesc Băicoi derulează prin POS CCE 2007-2013, AP3 Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public proiectul Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor județului Prahova, având ca scop creșterea competitivității economice și promovarea interacțiunilor dintre spitale și cetățeni/mediu extern, precum și îmbunătățirea și exploatarea pe deplin a potențialului TIC și a aplicațiilor din cadrul spitalelor, prin implementarea de sisteme, servicii și aplicații de e-sănătate. Un proiect similar a fost implementat și de către Spitalul de Obstretică și Ginecologie Ploiești. Secția de Oncologie a Spitalului Municipal a fost consolidată și refuncționalizată cu fonduri de la bugetul local și de la MDRAP, iar instalațiile sanitare, hidroizolațiile, invelitorile și finisajele de la laboratoare au fost de asemenea realizate și reparate. Clădirea Spitalului Schuler a fost anterior consolidată cu fonduri de la Banca Mondială. De asemenea, clădirea Spitalului de Boli Infecțioase a fost reabilitată, bucătăria a fost modernizată și igienizată, rețeaua interioară de alimentare cu apă a fost înlocuită, a fost reparat corpul de internări, cel de adulți, stația de clorinare, tencuielile exterioare, termosistemele. De asemenea, în prezent se derulează lucrări de reconversie și reamenajare a fostului sediu Petrom, donat municipalității în vederea găzduirii Spitalului de Pediatrie, investiție în valoare de peste 20 mil. euro, realizată cu fonduri de la bugetul local și din credite. Unul dintre obiectivele strategice formulate în Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Ploiești-Prahova pentru perioada 2014-2025 prevede dezvoltarea infrastructurii de sănătate prin asigurarea unui act medical profesionist într-un spațiu modern și echipat. În ceea ce privește infrastructura de servicii sociale, în perioada 2007-2013 Consiliul Județean Prahova și Primăria Ploiești au accesat fonduri europene pentru următoarele obiective: • Centrul de Îngrijire și Asistență Liliești, orașul Băicoi - PHARE 2004-2006; • Reabilitarea / modernizarea și echiparea specifică a C.SC Raza de Soare Băicoi - POR/AP1; • Reabilitarea / modernizarea și echiparea specifică a Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Nedelea (comuna Ariceștii Rahtivani) – POR/AP1; • Reabilitarea / modernizarea și echiparea specifică a Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Handicap Liliești, orașul Băicoi- POR/AP1; • Reabilitarea/modernizarea și echiparea specifică a Centrului de Primire în Regim de Urgență ,Cireșarii din Ploiești - POR/AP1; • Schimbare destinație cazarmă în cămin de bătrâni, Ploiești - POR/AP3. De asemenea, s-a investit începând cu anul 2007 în construcția de locuințe sociale (cartier Libertății), lucrări sistate în urma unui litigiu cu firma constructoare. Construcția de locuințe sociale, inclusiv de tip tampon (temporare), este una dintre prioritățile municipalității pentru perioada 2014-2020. 285 1.6.6. Concluzii.Disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Harta 106. Fondul de locuințe (dinamică, reabilitări, echipări) 1 Profilul Polului de Creștere I 286 Locuire Dinamica fondului locativ în perioada 2007-2013 reflectă clar existența unui fenomen de suburbanizare, concretizat în numărul tot mai mare al locuințelor construite în comunele din jurul municipiului. Astfel, în timp ce fondul total de locuințe s-a extins în municipiul Ploiești cu doar 2,3%, după anul 2007, în comunele Blejoi, Târgșoru Vechi, Păulești, Bucov și Ariceștii Rahtivani rata de creștere a fost cuprinsă între 10,4% și 31,9%. Aceste localități sunt alipite de municipiul Ploiești și relativ ușor accesibile, iar prețurile terenurilor sunt cu mult inferioare celor din nucleul urban, ceea ce le face mult mai atractive pentru ridicarea de imobile de locuințe. În plus, în aceste zone există disponibilități însemnate de terenuri pentru extinderea zonelor rezidențiale în comparație cu municipiul Ploiești, care are deja o densitate ridicată a locuirii. Tot în această perioadă au fost reabilitate termic 54.021 locuințe, municipiul Ploiești, orașul Plopeni și comunele Blejoi, Păulești și Brazi având peste 40% din locuințe reabilitate termic. Din punctul de vedere al echipării, se constată un număr relativ important de locuințe fără alimentare cu apă și fără canalizare, în special în comunele Berceni, Dumbrăvești și Valea Călugărească, unde peste 40% nu au acces la canalizare. Tot în comuna Valea Călugărească, 20% din locuințe nu au alimentare cu apă potabilă. 287 Educație Infrastructura educațională de la nivelul Polului de Creștere Ploiești este una complexă, ce acoperă toate nivelurile de instruire, de la învâțâmânt școlar până la cel postuniversitar, atât în cadrul unităților publice, cât și în cadrul celor Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice private, ultimele câștigând cotă de piață în ultimii ani. Scăderea dramatică a natalității, migrația internă și externă a populației, orientarea absolvenților de liceu către alte centre universitare și existența unor cazuri de abandon școlar au făcut ca populația școlară din zonă să se reducă cu aproape 9% doar în perioada 2007-2013, tendință care va continua. Cu toate acestea, se remarcă o creștere a gradului de cuprindere a copiilor în învățământ preșcolar, dar și a numărului de elevi ai școlilor postliceale, devenite o alternativă pentru cei care nu promovează examenul de bacalaureat. Oferta liceelor din Polul de Creștere Ploiești este una diversificată, existând clase cu profil real, uman, vocațional și sportiv, tehnic, de servicii. Liceele tehnologice atrag cel mai mare număr de elevi, mai ales din localitățile învecinate, dar promovabilitatea elevilor la examenul de bacalaureat este extrem de scăzută (uneori sub 10%), ceea ce generează riscuri cu privire la asigurarea necesarului de forță de muncă cu studii medii pe viitor. Universitatea de Petrol-Gaze Ploiești are o tradiție de aproape 70 de ani în domeniul învâțământului superior și are un profil unic în context național, oferind programe de studii la nivel licență, masterat și doctorat în cadrul a 5 facultăți. Cu toate acestea, numărul de studenți s-a redus semnificativ în ultimii ani, pe fondul prestigiului mai ridicat al altor centre universitare din țară (București) sau străinătate, astfel că doar 25% dintre absolvenții de liceu din municipiu își continuă studiile universitare la nivel local. Oferta de cursuri de formare profesională continuă (FPC) de la nivel local este diversificată și acoperă un număr mare de ocupații pentru persoane cu studii medii și superioare, furnizorii fiind instituții publice, ONG-uri și firme private. Cu toate acestea, exceptând cursurile oferite gratuit pentru diverse categorii de persoane, numărul participanților la activitățile de FPC se menține scăzut, ceea ce face ca procesul de reconversie profesională să se realizeze greoi, iar multe dintre companii preferă să-și formeze noii angajați la locul de muncă, adaptat la specificul activității acestora. Rata abandonului școlar se menține sub media de la nivel regional și național, dar înregistrează încă valori ridicate în cazul învățământului profesional și al elevilor proveniți din mediul rural și din familiile de romi, cele mai expuse riscului de excluziune socială pe filiera de educație. Fenomenul navetismului populației de vârstă școlară este intens, acesta concurând ca număr cu cel al populației active economic. Aproape 7.000 de copii și elevi din întreg județul Prahova, dar mai ales de pe o rază de maxim 30 km, studiază în municipiul Ploiești, atrași fiind de oferta educațională calitativă și diversificată, oferită de rețea educațională locală. Aceștia beneficiază de serviciile unor microbuze de transport școlar, însă mulți continuă să folosească transportul în comun sau cu autovehiculele proprii ale membrilor familiei, motiv pentru care investițiile în stimularea mobilității la nivel metropolitan trebuie continuate. Infrastructura educațională de la nivel local s-a îmbunătățit continuu în ultimii ani, pe fondul investițiilor din diverse surse de finanțare, inclusiv din fonduri europene, dar cele mai multe unități de învățământ continuă să înregistreze deficiențe majore, legate de starea și eficiența energetică a clădirilor, dotarea cu mobilier, echipamente și materiale didactice a 1 sălilor de clasă, a laboratoarelor, infrastructura sportivă deficitară etc. Investițiile viitoare în infrastructura educațională trebuie să țină însă cont de perspectivele demografice pesimiste și de peformanțele educaționale înregistrate până în prezent, care vor conduce la închiderea sau restructurarea unor unități de învățământ de la nivel local. Profilul Polului de Creștere I 288 Harta 107. Infrastructura educațională 289 Sănătate și servicii sociale Speranța de viață a populației din zona Ploiești a crescut față de anul 2007, dar se menține sub media europeană și chiar a unor poli de creștere din România, printre cauze numărându-se incidența ridicată a afecțiunilor cardio-vasculare Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice și oncologice, ca urmare a unei atenții reduse acordate prevenției și unui stil de viață sănătos. Aceste deficiențe pun o mare presiune pe rețeaua de unități medicale de la nivel local, care este adesea depășită de volumul cererii. Rețeaua de unități medicale publice este complexă, cuprinzând spitale cu specialități unice în context județean, ce deservesc peste 700.000 de locuitori. Cu toate acestea, infrastructura sanitară deficitară și deficitul de personal fac ca mulți pacienți să se deplaseze către București pentru investigații și intervenții mai complicate. De asemenea, sectorul privat se dezvoltă rapid, acesta asigurând contra-cost unele servicii de mai bună calitate pacienților. Numărul de internări în spitalele de la nivel local a scăzut cu circa 20% față de anul 2007, pe fondul reorientării pacienților către serviciile de tip ambulatoriu, dar și prin restructurarea rețelei sanitare publice. Cu toate acestea, ambulatoriile integrate spitalelor au o capacitate insuficientă și o dotare inadecvată cu aparatură medicală modernă. De asemenea, unele spitale funcționează în clădiri improprii pentru furnizarea unor servicii medicale de calitate (Secția Buna Vestire sau Spitalul de Pediatrie). Mai mult, municipiul Ploiești se numără printre puținii poli de creștere care nu dispun de unități medicale de categoria I sau a II-a, cu o gamă diversificată de servicii medicale de înaltă calitate. Sectorul public se confruntă cu un deficit cronic de personal medical, pe fondul migrației externe și interne a cadrelor specializate, inclusiv către sectorul privat, și a condițiilor de lucru și de salarizare neatractive. Situația este specifică și Serviciului Județean de Ambulanță, care întâmpină dificultăți tot mai mari în a face față numărului mare de solicitări cu un deficit major de medici. Infrastructura de servicii sociale de la nivel local este complexă, cei mai importanți furnizori fiind direcțiile de specialitate din cadrul primăriilor și al Consiliului Județean. Cu toate acestea, se resimte nevoia extinderii gamei de servicii sociale și de beneficiari, cu accent pe componenta non-rezidențială, mai ales în condițiile creșterii numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (de ex. Persoane vârstnice dependente, persoane fără locuință, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, persoane cu handicap etc.); Numărul de beneficiari de prestații sociale a scăzut față de anul 2007, pe fondul înăspririi condițiilor de acordare a acestora, dar peste 7% din populația municipiului se încadrează în categoria persoanelor dependente de transferuri de la sectorul public (șomeri, persoane cu handicap, beneficiari de venit minim garantat, pensionari cu pensii reduse etc.), pentru care municipalitatea alocă anual circa 20 mil. de euro de la bugetul local. Implicarea mediului ONG în furnizarea de servicii sociale se menține la un nivel modest în comparație cu alți poli de creștere, în pofida încheierii unor parteneriate între instituțiile publice de profil și astfel de organizații. 1 Profilul Polului de Creștere I 290 Harta 108. Spitale și medici la nivelul Polului de Creștere 291 Anexa 1.6.1. Furnizorii de formare profesională din Polul de Creștere Ploiești-Prahova12 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice Instituții publice Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova Camera Agricolă Județeană Prahova Camera de Comerț și Industrie Prahova Firme private – furnizor de formare profesională SC Acquisition Career Management SRL Ploiești SC Aevum Eco Consult SRL Ploiești SC Agi Consulting SRL Ploiești SC Aledav Ososchi SRL Ploiești SC Alfa Eurocurs Invest SRL Ploiești SC Andrag Expo SRL Ploiești SC Centrul de Consultantă și Studii Europene SRL SC Centrul de Pregătire și Formare Profesională Internaţional SRL SC Centrul Doxis SRL Ploiești SC Centrul Zonal de Formare Profesionala a Adulților SRL Ploiești SC Doma Training SRL Ploiești SC Dotis Training SRL Ploiești SC Dragma Consulting SRL Ploiești SC Elga Training & Consulting SRL Ploiești SC Enomis Consulting SRL Ploiești SC Faxmedia Consulting SRL Ploiești SC Form - Expert SRL SC Form Expert HR Consulting Serv SRL SC Format Orizont SRL Ploiești SC Format Sapiens SRL Ploiești SC HSEQ Consulting SRL Ploiești 1 SC Meda Consulting SRL Ploiești SC Module Quality Consulting SRL Boldești-Scăeni SC One Training Development & Consulting SRL Ploiești Profilul Polului de Creștere I Autoritatea Națională pentru Calificări – Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților (RNFFPA) disponibil online http:// 12 www.anc.edu.ro/ 292 SC Pluri Consultants România SRL Ploiești SC Resum Consulting SRL Ploiești SC Teamnet Internaţional SA Ploiești SC Tremot Dobre și Fiii SRL Băicoi SC Tres Belle Mademoisele SRL Ploiești SC Unias Education & Consulting Center SRL Ploiești SC Wonder Education Center SRL Breaza ONG-uri – asociații furnizoare de formare profesională Asociația Centrul Regional pentru Egalitate Asociația România Sacră Asociația Centrul de Resurse Apollo Asociația Fermelor Apicole de Reproducţie Asociația Mutuală Amus France Roumanie Asociația pentru Consiliere Calificare și Recalificare Ploiești Sud din România Asociația pentru Dezvoltare Umană Fortuna Ploiești Asociația Pentru Initiativă și Dezvoltare Continuă Asociația pentru Sprijin și Training Resurse Umane A.S.T.R.U. Centrul de Educaţie, Sprijin și Formare Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie Buşteni Fundația Învăţământului Preuniversitar al Cooperatiei Mestesugăresti Spiru Haret Filiala Ploiești Fundația Naţionala Humanitas România Filiala Ploiești Fundația Pentru Dezvoltare Umană - Filiala Ploiești Sursa: Autoritatea Națională pentru Calificări 293 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 1 7 2 4 3 6 5 9 8 10 Nr. 294 Băicoi Băicoi Băicoi oraşul Băicoi oraşul Băicoi Liceul tehnologic Unitate școlară normal şi program Mrazek, Municipiul Scoala Gimnazială normal Liliești, oraşul normal Țintea, Băicoi Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program prelungit, oraşul Băicoi Școala Primară Dâmbu, Dumitru Ghenoiu, Băicoi Ploiești (preşcolar, liceal, Liceul tehnologic Anghel Constantin Cantacuzino, postliceal, şcoală maiştri) Liceul Tehnologic Ludovic Școala Gimnazială Liliești, Școala Gimnazială Țintea, Saligny, Municipiul Ploiești Distanţa dintre școală și 300 m 50 m 200 m 400 m 5km 5 km 500 m 500 m 4 km 7 km centrul oraşului pe stradă Transporturi publice ce Nu Nu Da Da Da deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii Suprafaţa totală 320 150 600 2,000 353 1050 1245 2800 5,236 4800 interioară (mp) 162 40 125 496 63 162 169 825 477 823 Numărul elevilor inscrişi 5.00 2.00 5.00 19.00 5.00 10.00 9.00 34.00 21.00 35.00 Numărul claselor (grupelor) Anexa 1.6.2. 7.00 2.00 5.00 32.00 4.00 11.00 14.00 52.00 24.00 51.00 Numărul profesorilor Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Curent electric permanent Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Securitate la incendiu Acoperișuri și ferestre Nu Nu Da Da Da Da Da Da Nu Nu Polului de Creștere Ploiești-Prahova sigilate Clădiri rezistente la Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da cutremure Clase suprapopulate (mai Niciuna Niciuna Niciuna Pe jumatate Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna puţin de 2 m2 per elev) Cea mai Mobilier adecvat pentru Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Cea mai mare parte Toate mare parte elevi (pupitre individuale) Individual Centralizat Centralizat Individual Centralizat Centralizat Centralizat Centralizat Individual Centralizat Sistemul de încălzire Starea actuală a infrastructurii școlare preuniversitare în cadrul 11 17 21 14 13 16 19 12 18 15 24 23 22 25 20 Nr. Băicoi Buşteni Buşteni Buşteni Buşteni Rahtivani oraşul Buşteni oraşul Buşteni Tapului, Buşteni Nestor Urechia, comuna Ariceștii Unitate școlară program normal şi Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială, normal nr. 3 Poiana prelungit şi program Lazăr, oraşul Plopeni normal nr. 5 Buşteni Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu program normal nr. 4, Colegiul Ion Kalinderu, normal Dâmbu, Băicoi Carol I, oraşul Plopeni Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program normal Cezar Petrescu, program normal Tufeni, Regina Elisabeta, oraşul de Stejar, oraşul Plopeni Cezar Petrescu, Buşteni Colegiul Tehnic Gheorghe normal Fram Ursul Polar. program prelungit Frunza Distanţa dintre școală și 1 km 1 km 1 km 200 m 0,5 km 2 km 3 km 3 km 1 km 1 km 1 km 100 m 150 m 2,5 km 4,5 km centrul oraşului pe stradă Transporturi publice ce Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Da Nu Nu deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii Suprafaţa totală 1,100 1,884 2,422 4,305 193 217 149 1,064 281 125 882 3257,83 2536 60 50 interioară (mp) 318 196 532 482 19 21 41 161 81 41 143 298 319 20 40 Numărul elevilor inscrişi 16.00 8.00 23.00 20.00 1.00 1.00 2.00 8.00 4.00 2.00 9.00 13.00 15.00 1.00 2.00 Numărul claselor (grupelor) 18.00 10.00 30.00 35.00 1.00 1.00 2.00 19.00 7.00 2.00 19.00 24.00 32.00 1.00 2.00 Numărul profesorilor Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Curent electric permanent Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Securitate la incendiu Acoperișuri și ferestre Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu sigilate Clădiri rezistente la Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu cutremure Cea mai Clase suprapopulate (mai Niciuna Niciuna Câteva Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna mare parte puţin de 2 m2 per elev) Mobilier adecvat pentru Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate elevi (pupitre individuale) Individual Individual Individual Centralizat Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Sistemul de încălzire 295 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 31 27 37 32 34 26 33 36 35 29 28 39 38 30 Nr. 296 Brazi Brazi Rahtivani Româneşti Bărcănești Bărcănești comuna Brazi Comuna Berceni Grădiniţa de copii Grădiniţa de copii Unitate școlară program normal şi Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Berceni (preşcolar) Berceni (preşcolar) Școala Gimnazială, Școala Gimnazială, cu program normal, cu program normal, Tătărani, Bărcănești Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu program normal nr. 1 program normal nr. 2 Dumitru Hera Băteşti, Româneşti, Bărcănești program prelungit, Brazi program normal Băteşti, Gheorghe Lazăr, Comuna program normal Ariceștii program normal, Tătărani Distanţa dintre școală și 1 km 2 km 2 km 1 km 100 m 400 m 6,9 km 6,9 km 11,2 km 7,2 km 11,2 km 7,2 km 500 m centrul oraşului pe stradă Transporturi publice ce Nu Nu Nu Nu Da Da Da DA DA DA DA DA DA Nu deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public public PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLIC Public Tipul şcolii Suprafaţa totală 500 150 2,000 2,400 83 44 1,040 1,050 700 1,400 100 interioară (mp) 60 48 177 157 44 20 372 48 138 59 80 188 231 78 Numărul elevilor inscrişi 3.00 2.00 9.00 9.00 2.00 1.00 16.00 2.00 9.00 3.00 3.00 9.00 11.00 3.00 Numărul claselor (grupelor) 4.00 2.00 10.00 12.00 2.00 1.00 25.00 2.00 10.00 3.00 3.00 9.00 9.00 3.00 Numărul profesorilor Da Da Da Da da da da DA DA DA DA DA DA Da Curent electric permanent Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Securitate la incendiu Acoperișuri și ferestre Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu sigilate Clădiri rezistente la Da Da Da Da Da Da Da DA DA DA DA DA DA Nu cutremure Clase suprapopulate (mai Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Toate Toate Toate Toate Toate Toate Niciuna puţin de 2 m2 per elev) Cea mai Cea mai Mobilier adecvat pentru Toate Toate Toate Toate Toate Niciuna Câteva Niciuna Niciuna Câteva Câteva Toate mare parte mare parte elevi (pupitre individuale) Individual Individual Individual Individual Centralizat Centralizat Centralizat Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Sistemul de încălzire 41 51 47 42 45 52 44 43 46 53 49 48 40 50 Nr. Brazi Brazi Brazi Bucov Bucov Dumbrăveşti Pleasa, Bucov Pleasa, Bucov Sat, Dumbrăveşti Grădiniţa de copii Grădiniţa de copii Unitate școlară Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială, cu program normal cu program normal, Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu program normal nr. 1, program normal nr. 2, Comuna Dumbrăveşti Antonie Voda, Popeşti, program normal, Bucov Negoieşti, comuna Brazi Sfarleanca Dumbrăveşti Școala Gimnazială Mihai program normal Popeşti, program normal Plopeni- Plopeni-Sat, Dumbrăveşti Profesor Oprea Mihai, sat Vodă, sat Pleaşa, comuna Constantin Stere, comuna program normal Negoieşti, Distanţa dintre școală și 40 10 10 5 10 3 km 0,5 km 0,5 km 300 m 200 m 300 m 200 m centrul oraşului pe stradă Transporturi publice ce Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii Suprafaţa totală 85 352 118 750 1,058 176 174 1447,97 1300 1498 300 300 700 700 interioară (mp) 14 55 20 177 155 38 67 309 148 406 44 38 187 173 Numărul elevilor inscrişi 1.00 3.00 1.00 9.00 8.00 2.00 3.00 14.00 6.00 18.00 2.00 2.00 8.00 9.00 Numărul claselor (grupelor) 1.00 3.00 1.00 12.00 7.00 2.00 3.00 23.00 8.00 25.00 2.00 2.00 9.00 10.00 Numărul profesorilor Da Da Da Da Da Da Da Da Da da Da Da Da Da Curent electric permanent Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Securitate la incendiu Acoperișuri și ferestre Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu sigilate Clădiri rezistente la Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da cutremure Clase suprapopulate (mai Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Câteva Câteva Câteva Câteva Niciuna Câteva Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna puţin de 2 m2 per elev) Cea mai Mobilier adecvat pentru Niciuna Niciuna Niciuna Câteva Câteva Câteva Câteva Câteva Toate Toate Toate Toate Toate mare parte elevi (pupitre individuale) Individual Individual Individual Individual Individual Centralizat Centralizat Centralizat Individual Individual Individual Individual Individual Individual Sistemul de încălzire 297 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 61 57 62 64 63 54 66 65 56 55 59 58 60 Nr. 298 Păulești Păulești Ion Ionescu, Călugărească Călugărească Călugărească Călugărească Călugărească Comuna Valea Rachieri, Valea Târgșoru Vechi Nicovani, Valea Colegiul Agricol comuna Păuleşti Curcubeul Magic, Gheorghe Ionescu Grădiniţa de copii Unitate școlară Strejnicu, comuna Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Școala Gimnazială Cocoşeşti, Păulești Musetescu, Găgeni, cu program normal Valea Călugărească de Jos, Dumbrăveşti program normal, sat Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa cu program Arhitect T. Socolescu, Şişeşti, comuna Valea Școala Gimnazială Vlad program normal, Găgeni, prelungit, comuna Valea program normal Voinicel, program normal, Păulești program normal Malaiestii Distanţa dintre școală și 500 m 500 m 3 3 1 1,9 km 500 m 300 m 100 10 300 m 1000 m 35 centrul oraşului pe stradă Transporturi publice ce Nu Nu Da NU DA Da Nu Nu Nu Da Da Da deservesc şcoala Public Public PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLIC Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii Suprafaţa totală 320 515 665 567 1,043 3389 200 330 250 280 550 748 65 interioară (mp) 25 56 100 189 424 699 175 36 23 62 127 196 17 Numărul elevilor inscrişi 1 2 9 6 17 29 7 2.00 1.00 2.00 9.00 9.00 1.00 Numărul claselor (grupelor) 1.00 4.00 6.00 10.00 22.00 47.00 7.00 2.00 1.00 2.00 18.00 18.00 1.00 Numărul profesorilor Da Da DA DA DA Da Da Da Da Da Da Da Da Curent electric permanent Nu Nu DA DA DA Da Nu Da Da Da Da Da Da Securitate la incendiu Acoperișuri și ferestre Da Da DA DA DA Da Nu Da Da Da Da Da Da sigilate Clădiri rezistente la Da Da NU NU DA Da Da Da Da Da Da Da Da cutremure Cea mai Clase suprapopulate (mai Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna mare parte puţin de 2 m2 per elev) Cea mai Mobilier adecvat pentru Toate Toate Toate Toate TOATE Toate Toate Toate Toate Toate Toate Niciuna mare parte elevi (pupitre individuale) Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Centralizat Centralizat Centralizat Centralizat Centralizat Individual Sistemul de încălzire 71 72 67 74 73 75 70 69 68 Nr. Plopeni Călugărească Călugărească Călugărească Școala Specială Grădiniţa de copii Unitate școlară cu program normal Profesională, oraşul Valea Călugărească Valea Călugărească Valea Călugărească Valea Călugărească Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Grădiniţa de copii cu Dîrvari, comuna Valea Școala Gimnazială, sat Școala primară Pantazi, program normal Căsuţa Elisabeta, oraşul Buşteni program normal Pantazi, program normal, Darvari, Prichindel, Nicovani, Valea Școala Gimnazială Regina program normal Luminiţa, Fermecată, Rachieri, Valea Distanţa dintre școală și 700 m 3 km 2 7 7 7 7 3 km 50 m centrul oraşului pe stradă Transporturi publice ce Da Da Nu Nu Nu Nu NU Nu Nu deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii Suprafaţa totală 1016 1,064 100 50 250 200 760 119,82 286,50 interioară (mp) 109 161 40 34 55 17 207 56 46 Numărul elevilor inscrişi 10 8 2 2 3 1 9 2 2 Numărul claselor (grupelor) Sursa: MECS – SIIIR (Sistemul Integrat Informatic al Învățământului din România), 2015 21.00 19.00 2.00 2.00 3.00 3.00 16.00 2.00 2.00 Numărul profesorilor Da Da Da Da Da Da Da Da Da Curent electric permanent Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Securitate la incendiu Acoperișuri și ferestre Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da sigilate Clădiri rezistente la Da Da Da Da Da Da Da Da Da cutremure Clase suprapopulate (mai Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna puţin de 2 m2 per elev) Cea mai Cea mai Mobilier adecvat pentru Câteva Toate Toate Toate Toate Toate Toate mare parte mare parte elevi (pupitre individuale) Centralizat Individual Individual Centralizat Individual Centralizat Centralizat Individual Individual Sistemul de încălzire 299 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 1 7 2 4 3 6 5 9 8 Nr. 300 (preşcolar) normal nr. 7 normal nr. 2 normal nr. 6 normal nr. 11 normal nr. 51 normal nr. 26 normal nr. 39 normal Ion Creangă Unitatea preșcolară normal nr. 41, Ploiești Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program 1500 m 3 km 3,5 km 1000 m 500 m 4000 m 5 km 3 km Distanta dintre școala și centrul orașului DA NU Da Da Nu DA Nu Da Nu Transporturi publice ce deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii 723 300 560 110 786 189 Suprafaţa totală interioară (mp) 34 109 39 50 33 51 128 18 60 Numărul elevilor inscrişi 2 6 2 2 2 2 6 1 3 Numărul claselor (grupelor 2 6 2 2 2 2 6 1 3 Numărul profesorilor Anexa 1.6.3. Da Da Da Da Da DA Da Da Da Curent electric Da Da Da Da Da DA Nu Da Da Securitate la incendiu Da Da Da Nu NU Nu Nu Nu Acoperisuri și ferestre izolate Da Da Da Da Da DA Da DA Da Temperatură constantă în clădiri Da Da Da Da Da DA Da DA Da Acces direct în curte Da Da Da Da Nu NU Da DA Da Clădiri rezistente la cutremure Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Mobilier adecvat pentru elevi Starea actuală a infrastructurii preșcolare din Ploiești Sistem de încălzire, ventilație, aer Niciuna Niciuna Toate Toate Toate Niciuna Niciuna Toate Toate condiționat Cea mai Cea mai Niciuna Toate Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Toate Izolare fonica între sălile de clasă mare parte mare parte 11 17 21 14 13 16 19 12 18 15 10 23 22 20 Nr. normal nr. 8 normal nr.10 normal nr. 43 normal nr. 20 normal nr. 50 prelungit nr.28 prelungit nr. 21 prelungit nr. 23 prelungit Sfinţii Ploiești (preşcolar) Grădiniţa cu rogram Unitatea preșcolară Grădiniţa de copii cu normal Cheiţa de Aur Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program program normal nr. 14 prelungit Scufiţa Roşie normal nr. 4 (preşcolar) normal Nichita Stănescu Arhangheli Mihail şi Gavriil 10 1000 5 minute 10 minute 2.5 km 2.3 km 3 km 3 km 2 km 9,3 km 3,3 km 5 km Distanta dintre școala și centrul orașului minute m Nu NU NU Nu Nu Da Da Da NU NU Da Da DA Transporturi publice ce deservesc şcoala Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii 310 1,947 673 774 1124 850 105 876 208 Suprafaţa totală interioară (mp) 40 52 44 250 146 220 190 230 205 1 120 49 56 62 Numărul elevilor inscrişi 2 2 2 8 6 8 6 8 8 1 5 2 2 3 Numărul claselor (grupelor 2 2 2 16 6 16 12 14 18 1 5 2 2 3 Numărul profesorilor Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Curent electric Da Da Da DA Nu Nu Da Nu DA DA Da Da Securitate la incendiu Da Da Da NU Nu Nu Da Nu NU NU Da Acoperisuri și ferestre izolate Da Da Da DA Da Da Da Nu DA DA Da Da Temperatură constantă în clădiri Da Da Da DA Da Da Da Da DA DA Da Da Acces direct în curte Da Da Da DA Da Da Da Da DA DA Da Da Clădiri rezistente la cutremure Toate Toate Toate Toate Niciuna Niciuna Toate Toate Toate Toate Toate Toate Mobilier adecvat pentru elevi Cea mai Cea mai Pe Cea mai Sistem de încălzire, ventilație, aer Niciuna Toate Toate Câteva Niciuna Niciuna Toate Niciuna mare parte mare parte jumatate mare parte condiționat Pe Cea mai Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Toate Toate Niciuna Niciuna Toate Niciuna Izolare fonica între sălile de clasă jumatate mare parte 301 I 1 Profilul Polului de Creștere Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.6. Locuire și servicii publice 31 27 37 24 32 34 26 33 25 36 35 29 28 38 30 Nr. 302 Mina normal nr. 3 normal nr. 5 prelungit nr. 47 prelungit nr. 32 prelungit nr. 33 prelungit nr. 35 prelungit nr. 40 prelungit nr. 30 prelungit nr. 38, normal Crai Nou normal Crai Nou normal Sf. Stelian prelungit și program Unitatea preșcolară Grădiniţa de copii cu Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program Grădiniţa cu program prelungit Sf. Mucenic Grădiniţa cu program program normal nr. 24 normal Casuta cu povesti 20 20 500 3,2 km 30 MIN 3 km 500 metri 3,5 km 0.5 km 0.2 km 0.7 km 3 km 0.5 km 0.2 km 0.7 km Distanta dintre școala și centrul orașului MIN MIN metri Nu Da Nu DA Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Transporturi publice ce deservesc şcoala Public Privat Privat Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Public Tipul şcolii 943 250 540 1,900 606 270 720 774 118,27 255,51 537,65 284 118,27 255,51 537,65 Suprafaţa totală interioară (mp) 325 48 80 208 300 55 220 310 37 50 101 52 37 50 101 Numărul elevilor inscrişi 12 2 4 9 8 2 8 10 2 2 3 2 2 2 3 Numărul claselor (grupelor 20 2 4 19 16 2 15 20 2 2 6 2 2 2 6 Numărul profesorilor Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Curent electric DA Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Securitate la incendiu NU Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Acoperisuri și ferestre izolate DA Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Temperatură constantă în clădiri DA Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Acces direct în curte DA Da Da Da Da Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Clădiri rezistente la cutremure Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Toate Mobilier adecvat pentru elevi Pe Pe Pe Pe Pe Pe Pe Pe Sistem de încălzire, ventilație, aer Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Câteva Niciuna Toate jumatate jumatate jumatate jumatate jumatate jumatate jumatate jumatate condiționat Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Toate Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Niciuna Izolare fonica între sălile de clasă 39 40 Nr. Minunată normal, Licurici prelungit Dumbrava Unitatea preșcolară Grădiniţa cu program Grădiniţa Step by Step cu program prelungit şi 4 km 4km Distanta dintre școala și centrul orașului NU Da Transporturi publice ce deservesc şcoala Public Public Tipul şcolii 2,089 1,400 Suprafaţa totală interioară (mp) 300 233 Numărul elevilor inscrişi 10 8 Numărul claselor (grupelor 16 17 Numărul profesorilor Sursa: MECS – SIIIR (Sistemul Integrat Informatic al Învățământului din România), 2015 DA Da Curent electric DA Da Securitate la incendiu NU Nu Acoperisuri și ferestre izolate DA Da Temperatură constantă în clădiri DA Da Acces direct în curte DA Da Clădiri rezistente la cutremure Toate Toate Mobilier adecvat pentru elevi Sistem de încălzire, ventilație, aer Toate condiționat Niciuna Toate Izolare fonica între sălile de clasă 303 Partea I: Profilul Polului de Creștere 1 Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere 305 1.7. Cultură și recreere 1.7.1. Zone protejate și monumente istorice Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere În raport cu ceilalți poli de creștere, Polul de Creștere (PC) Ploiești are cel mai redus număr de monumente istorice și de unități culturale. Legea nr. 5/2000, Anexa III, în care sunt evidenţiate unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional, identifică municipiul Ploieşti (pentru Casa Hagi Prodan şi Halele Centrale), comuna Târgşoru Vechi (rezervaţia arheologică Târgşor, vestigii medievale La Mănăstire) și comuna Bărcăneşti (conac). Dintre acestea, Halele Centrale reprezintă un simbol al orașului, fiind principala clădire cu destinație comercială a orașului încă din anul 1935. Există deja planuri pentru consolidarea clădirii și menținerea destinației sale inițiale, cu o mai bună integrare a acesteia în zona centrală și cu îmbunătățirea accesibilității. Lista Monumentelor Istorice din 2010 cuprinde un total de 193 de poziții, care sunt repartizate pe localități și categorii de monumente, conform tabelului următor. Lista detaliată a titlurilor este prezentată în anexa 1.7.1. Tabel 34. Numărul de monumente istorice, pe categorii și localități Călugărească Dumbrăvești Bărcănești Rahtivani Boldești- Târgșoru Creștere Ariceștii Păulești Polul de Berceni Ploiești Ploiești Plopeni Scăeni Bucov Valea Blejoi Vechi Brazi I. Monumente de 52 0 1 1 1 0 0 1 5 1 5 13 1 81 arheologie II. Monumente de 78 3 0 2 7 3 3 2 5 0 0 3 0 106 arhitectură III. Monumente de for 7 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 public IV. Monumente 3 1 0 1 0 0 0 0 2 0 0 1 0 8 memoriale și funerare Monumente de interes național 32 1 0 2 7 3 2 2 3 1 0 12 0 65 (A) Monumente de 108 4 1 2 1 0 1 1 9 0 5 5 1 138 interes local (B) TOTAL 280 10 2 8 16 6 6 6 24 2 10 34 2 406 Sursa: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Lista monumentelor istorice (2010) 1 După cum se poate observa, doar 65 de monumente sunt de interes național (categoria A), cele mai multe fiind localizate Profilul Polului de Creștere în municipiul Ploiești (32) și în comuna Târșgoru Vechi (12). De asemenea, se remarcă la nivel local preponderența obiectivelor arheologice și de arhitectură. În municipiul Ploieşti, parte din construcţiile publice, civile şi industriale care constituie fondul construit sunt cele care au supravieţuit dezastrelor şi care împreună cu cele construite în ultimii zeci de ani se constituie într-un amalgam stilistic variat, dar destul de uşor de identificat în teritoriu. De exemplu, zona centrală nu prezintă o înfăţişare unitară din punctul de vedere al fondului construit, aceasta parcurgând diverse etape de stiluri arhitecturale, trecând de la neoclasic şi neogotic la stilul specific perioadei comuniste și la amprenta contemporană a sticlei şi a metalului ca expresie constructivă. De aceea şi starea de conservare a fondului I construit prezintă o tipologie variată, de la clădiri şi monumente în stare rea, până la la monumente restaurate şi clădiri noi. 306 Harta 109. Distribuția monumentelor în Polul de Creștere Ploiești 307 Dar cea mai pregnantă imagine arhitecturală este cea care alcătuieşte ansamblul de intervenţii făcute în perioada anilor 1950 – 1965 şi apoi 1980, o arhitectură comună tuturor oraşelor româneşti care au trecut prin etape de restructurare urbană. Construcţiile publice şi particulare reprezentative, de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, aparţin stilurilor cu influenţă occidentală: neoclasic, neogotic sau baroc, dar şi stilului neoromânesc, influenţat de stilul brâncovenesc, al Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere cărui reprezentant important este arhitectul Toma N. Socolescu. Le regăsim amplasate pe cele mai multe în centrul oraşului, de-a lungul bulevardului Republicii Bulevardului Republicii și în zonele sale limitrofe (fosta Calea Câmpinei) şi Bulevardul Independenţei (aceasta se constituie, de altfel, într-o importantă zonă de protecție arhitecturală), în zona străzilor Mihai Bravu, Romană, Stadionului, Constanţei. Armoniei, Basarabi, Bobâlna, Decebal, Democraţiei, Gheorghe Doja (fostă Oilor) etc. - zonă care se suprapune în mare parte peste zona istorică. Clădirile au destinaţii diverse: case de locuit, sedii de bănci sau societăţi comerciale ale vremii, biserici şi instituţii publice – Casa de târgoveţ Hagi Ivan Prodan (1785 – stil neoromânesc, cu faţade laterale prezentând elemente decorative de inspiraţie neoclasică), Casa Avram Ergas Mamaciu (1870 – stil neogotic, Casa N. Pârvulescu (azi Policlinica stomatologică nr. 1, 1870 – stil neogotic), Casa Tiseanu (mijlocul sec. XIX, stil neoclasic), Muzeul Ceasului N. Simache (fosta Casă Elefterescu, 1890, refăcută în 1930, stil neogotic), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie (Primul gimnaziu din Ploieşti Sf. Petru şi Pavel, 1865-1867, stil neoclasic), Palatul Culturii (fost Palat al Justiţiei – 1920, stil neoclasic), Muzeul memorial I. L. Caragiale (fosta Casă Dobrescu, 1712, stil românesc), Clopotniţa Catedralei Sf. Ioan Botezătorul (1916- 1948), Biserica Sf. Vineri (1875-1880, stil gotic, turle în stil rusesc). În ceea ce privește lăcașurile de cult, se remarcă prin calitatea lor arhitecturală Bisericile Sf. Voievozi, Sf. Ioan, Sf. Nicolae Vechi, Domnească, Sf. Vineri, Maica Precista. Acestea au o stare de conservare relativ bună, însă picturile interioare se află adesea într-o stare precară. Conform Direcției Județene de Cultură și Patrimoniu Național Prahova, la nivelul municipiului Ploiești există numeroase presiuni / agresiuni la adresa clădirilor valoroase, care constau în distrugerea acestora, modificarea aspectului inițial (fațade cu culori inadecvate, placări exterioare cu materiale necorspunzătoare, dipsunerea de instalații pe fațade), construirea de clădiri noi, cu gabarite neadecvate în zonele de protecție a monumentelor. Se poate observa faptul că acele clădiri de patrimoniu care găzduiesc instituții publice (de ex. Casa Hagi Prodan, Casa Dobrescu, Palatul Culturii, Muzeul Ceasului etc.) se află într-o stare relativ bună de conservare, beneficiind de investiții pentru consolidare în ultimii ani, în timp ce clădirile private, cu destinație de locuit, se află, în cele mai multe cazuri, într-o stare precară. Acestea au nevoie atât de lucrări de consolidare a structurii de rezistență, cât și de igienizare și de reparare a fațadelor. În ceea ce privește patrimoniul cultural mobil, acesta cuprinde aproape 1.000 de bunuri cu valoare istorică, arheologică, istorico-documentară, artistică, etnografică, științifică și tehnică excepțională, clasate în Tezaur și Fond și este concentrat în muzeele din zonă (de ex. Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu-Quintus, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie), precum și în Biblioteca Județeană Nicolae Iorga, care deține o colecție de carte rară. La acestea se adaugă alte câteva sute de mii de bunuri culturale mobile de mai mică importanță, aflate în posesia unor instituții sau persoane fizice. Patrimoniul arheologic local este reprezentat mai ales de rezervația de interes public de la Târgșoru Vechi, cu o suprafață 1 de circa 17 ha și urme de locuire din paleolitic și până în secolul al XIX-lea, fiind unul dintre cele mai importante obiective de acest tip din Muntenia. Un alt obiectiv de patrimoniu cu potențial turistic ridicat, pentru care au fost deja inițiate demesuri de restaurare și valorificare este Situl Arheologic Castrul și Băile Romane de la Mălăiești (Com. Dumbrăvești), Profilul Polului de Creștere unde au fost scoase la lumină băi romane foarte bine conservate și un sistem de fortificații. Aici sunt propuse lucrări de conservare și restaurare a castrului și a băilor, realizarea unei baze arheologice, construirea unui punct de informare, a unui muzeu de sit, a unui centru pentru vizitatori și a unui magazin de suveniruri. Patrimoniul imaterial al Polului de Creștere Ploiești este reprezentat de instituțiile de cultură de importanță națională, județeană și locală amplsate la nivelul acestuia. Lista unităților culturale de la nivelul Polului de Creștere Ploiești cuprindea în 2013: • 12 muzee, colecții și secții muzeale, dintre care 9 în municipiul Ploiești (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, Muzeul Judeţean de Artă Ion Ionescu Quintus, Muzeul Ceasului Nicolae Simache, Muzeul Național al Petrolului, Muzeul Memorial I. L. Caragiale, Muzeul Memorial Paul Constantinescu, Muzeul Casa de I Târgoveț (Hagi Prodan), Muzeul Memorial Nichita Stănescu), 2 în comuna Bucov (Muzeul Memorial Constantin și Ion 308 Stere, Grădina Zoologică) și unul în comuna Valea Călugărească (Muzeul Crama 1777, cu profil etnografic, inaugurat în 2013). La acestea se adaugă și Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi, deschisă vizitatorilor pe timpul verii, respectiv Colecția Muzeală a Mânăstirii Ortodoxe Ghighiu (Bărcănești). Aceste muzee au atras în 2013 peste 194.000 de vizitatori, în creștere cu 79% față de anul 2007, dinamică care poate fi pusă aproape exclusiv pe seama Muzeului Memorial și a Grădinii Zoologice din Bucov, care a atras peste 80.000 de vizitatori, după realizarea unui program amplu de investiții în zonă care a vizat modernizarea și diversificarea facilităților de agrement. De asemenea, lucrări de reabilitare au fost efectuate și la Muzeul Ceasului din Ploiești, unicul cu acest profil din România, cu circa 4.000 de exponate. • 125 de biblioteci, dintre care 11 publice, 20 specializate, 94 ale unităților de învățământ preuniversitar și universitar. Față de anul 2007, se constată o scădere a numărului de biblioteci de la nivelul Polului de Creștere cu 10, ca urmare a închiderii unor unități de învățământ, dar și a desfințării unor biblioteci comunale, precum cele din comunele Bărcănești, Berceni, Blejoi și Păulești. În total, cele 125 de biblioteci în funcțiune reunesc peste 2,39 mil. de volume (dintre care 1,93 mil. în municipiul Ploiești) și au înregistrat, în 2013, un număr de 57.616 cititori activi, ceea ce reprezintă circa 17% din populația Polului de Creștere, cifră care s-a redus de la an la an, mai ales pe fondul scăderii populației școlare (care reprezintă cea mai mare parte a cititorilor), dar și a propagării mijloacelor de informare on-line în defavoarea culturii scrise. În altă ordine de idei, fondul de carte al bibliotecilor este în general învechit, iar spațiile acestora sunt necorespunzător amenajate și neatractive pentru cititori. Cea mai importantă instituție de profil de la nivelul Polului de Creștere este Biblioteca Județeană Nicolae Iorga Ploiești, înființată în 1921 și care funcționează într-un spațiu, cu peste 502.000 de unități biblioteconomice, dintre care circa 300.000 împrumutate sau consultate anual, și un număr de 13.722 de cititori înscriși, la nivelul anului 2013. Aceasta dispune de secții de împrumut la domicilu, de copii, de documentar (carte rară), de o mediatecă, de o rotondă, de o sală a cataloagelor, de un centru de internet pentru comunitate – rețeaua Biblionet și de o sală de lectură cu circa 90 de locuri. Anual biblioteca organizează peste 50 de evenimente culturale (seminarii, școli de vară, lansări de carte, simpozioane etc.), dar și cursuri de inițiere IT. • 4 cinematografe: Cinematograful Premiera (fost Patria), aflat în administrarea RomâniaFilm, Cinema City, Cinema City AFI și Club Twins, unități private amplasate în centre comerciale. Cinema City este cel mai mare și mai modern dintre acestea, dispunând de 12 săli (dintre care 7 de tip 3D), cu 2.087 de locuri, urmat de Cinema City AFI, cu 6 săli (dintre care 5D) și 1.273 de locuri. Cinema Twins dispune de 85 de locuri într-o sală 3D din zona centrală, iar Cinema Premiera a fost modernizat în anul 2011 și dispune de o sală 3D de 800 de locuri. Ca urmare a acestor investiții, numărul de locuri în sălile de cinematograf din Ploiești a ajuns la 2.638 în 2013 (+206% față de 2007), numărul de spectacole cinematografice difuzate la 23.422 (de 28 de ori mai multe), iar numărul de specatori la 427.000 (de 43 de ori mai mulți). • 5 instituții de spectacol, inclusiv secții ale acestora: Teatrul Toma Caragiu, cu secțiile de Revistă și de Păpuși, Filarmonica Paul Constantinescu, inclusiv Orchestra Simfonică și Populară. Acestea au organizat în anul 2013 un număr de 354 de spectacole și concerte, în scădere cu 34,4% față de anul 2007. Cele două instituții dispun de un număr de 540 de locuri în sălile de spectacol și concerte (dintre care 250 pentru teatru), de asemenea în scădere față de anul 2007, pe fondul retrocedării fostei clădiri a Teatrului de Copii Ciufulici, secția de păpuși organizând în prezent reprezentanții în sediul Cercului Militar sau al Teatrului Toma Caragiu, în lipsa unui spațiu propriu. În prezent, se efectuează lucrări pentru reabilitarea și dotarea unei clădiri care să găzduiască secția de păpuși. Numărul total de spectatori ai instituțiilor de cultură din municipiu a ajuns la 44.852 în 2013, în scădere cu 29,1% față de 2007. Scăderea poate fi pusă atât pe seama unei scăderi a interesului pentru cultură a populației, cât și a dificultăților cu care se confruntă instituțiile de profil (criza de personal și blocarea posturilor, nivelul redus de salarizare, dotarea deficitară etc.), ceea ce a condus la scăderea numărului de reprezentații. Totuși, teatrul și filarmonica sunt implicate în organizarea unor evenimente culturale de prestigiu internațional, precum Festivalul de Teatru Toma Caragiu, Festivalul Hot Jazz Summit, Festivalul Zilele Muzicale al Filarmonicii Paul Constantinescu. 309 • alte instituții de cultură – sunt reprezentate de Palatul Culturii, o construcție monumentală, reabilitată recent, ridicată în stil neoclasic francez în perioada interbelică, care găzduiește Muzeul Județean de Științele Naturii, Expoziția Permanentă Muzeul Omului, Școala Populară de Artă, Biblioteca Județeană Nicolae Iorga etc. Casa de Cultură a Sindicatelor, ridicată în perioada comunistă, dispune de o sală de spectacole de circa 600 de locuri, de o sală de conferințe de 200 de locuri, sală de sport, săli pentru cercuri și formații, biblotecă, foaier, găzduind diferite întruniri publice, culturale, simpozioane, conferințe, spectacole (inclusiv ale Ansamblului Folcloric Chindia din subordinea sa), Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere cercuri literare etc. Casa de Cultură I. L. Caragiale, din subordinea municipalității, care dispune de Ansamblul Folcloric Prahova și de Universitatea Populară Dimitrie Gusti, care organizează diferite cursuri, cicluri de conferințe și de dezbateri, inclusiv Cenaclul Atitudini, cu o serată lunară și cu o publicație proprie. Casa de Cultură a Studenților, care dispune de mai multe formații de muzică, dansuri și de teatru, de cercuri de creație științifică, artistică, de training și de pregătire vocațională, de estetică și de design, de documentare, de literatură – toate pentru studenți. De asemenea, în fiecare localitate urbană și rurală din jurul municipiului funcționează case de cultură și/sau cămine culturale, însă acestea au o ofertă culturală relativ săracă în comparație cu cea din Ploiești, multe dintre instituțiile de acest tip având o infrastructură și o dotare deficitare și personal insuficient. Figura 98. Consumul cultural la nivelul Polului de Creștere Ploiești, în perioada 2007-2013 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Vizitatori în muzee Cititori activi în biblioteci Auditori în instituţiile de spectacol Spectatori în cinematografe Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Sectorul non-guvernamental din sfera culturii este relativ slab reprezentat la nivel local, în comparație cu alte orașe de talie similară. Dintre asociațiile cu activitate relevantă în domeniu, putem nominaliza Momentum, Paul Constatinescu 2009, Uniunea Elenă din România – Comunitatea Elenă Prahova etc., care organizează anual diferite evenimente 1 culturale la nivel local. Mass-media locală este reprezentată de: ziare locale (Republicanul, Prahova, Altphel etc,), publicații online (Phon, Max Profilul Polului de Creștere Media, Incomod PH, Jurnalul Prahovean, Observatorul Prahovean, Gazeta de Prahova, Prahova Business etc.), televiziuni și posturi de radio locale (Radio Prahova, Radio SOS, Radio WylFm, Antena 1 Ploiești, Alpha TV Ploiești, Prahova TV, VP-TV, PRO-TV Ploiești etc.). I 310 1.7.2. Evenimente și activități culturale Raportul privind vitalitatea culturală a orașelor din România (Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, 2010) analizează 46 de orașe din România și realizează o ierarhie a acestora pe baza unui indice al vitalității culturale, calculat ca medie a 6 indicatori: (1) infrastructura sectorului cultural; (2) resurse umane specializate; (3) cheltuieli bugetare pentru cultură; (4) participare în activități culturale; (5) economia creativă; (6) sectorul non-profit. în această ierarhie, municipiul Ploiești se situează pe poziția 18, după toate celelalte municipii poli de creștere, dar și în urma altor municipii reședință de județ din regiunea Sud Muntenia, precum Târgoviște și Pitești. Cele mai mari deficiențe identificate la nivelul sectorului cultural local de către autorii studiului sunt legate de resursele umane deficitare și de activitatea insuficientă a sectorului ONG din domeniu, performanțe mai bune fiind identificate în ceea ce privește volumul alocărilor de la bugetul local pentru cultură și interesul populației pentru cultură. De asemenea, studiul remarcă slaba dezvoltare a industriilor culturale și creative raportate la economia locală, care au pondere de pânâ la 50 de ori mai mică în PIB-ul local în comparație cu alți poli de creștere din țară, precum Cluj-Napoca. Figura 99. Indicele de vitalitate culturală de la nivelul polilor de creștere din România Indicele de vitalitate culturală 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 ca a și a a ov ti po ar Ia an ț ov aș eș a ișo st rai Br loi -N m n C P luj Ti Co C Sursa: Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, 2010 Performanțele mai reduse ale sectorului cultural de la nivel local în comparație cu alți poli de creștere țin de contextul socio-economic mai larg de la nivelul acestor orașe. Printre posibilele explicații s-ar putea enumera proximitatea municipiului Ploiești față de capitală, care polarizează viața culturală din partea de sud a României, ponderea mult mai redusă a studenților și tinerilor (una dintre cele mai importante categorii de consumatori de cultură) în comparație cu centrele universitare tradiționale (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași), ponderea mai redusă a populației cu studii superioare și fenomenul de brain-drain de la nivel local, puterea redusă de cumpărare a populației etc. Lista completă a evenimentelor culturale organizate în anul 2014 la nivelul Polului de Creștere Ploiești este prezentată în anexa 1.7.2. 311 1.7.3. Tineret și sport Infrastructura sportivă de la nivelul Polului de Creștere Ploiești cuprinde stadioane, săli și terenuri de sport, publice și private. Stadionul Ilie Oană este cea mai mare facilitate sportivă de la nivelul Polului de Creștere, acesta fiind complet reconstruit în perioada 2009-2011, cu 2 tribune și 2 peluze cu o capacitate de peste 15.000 de locuri, toate acoperite, Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere teren cu gazon natural, instalație de nocturnă și tabele electronice. Stadionul Astra (Columbia) este cea de-a doua arenă ca mărime, având o capacitate de 10.000 de locuri parțial acoperite în 2 tribune, instalație de nocturnă, tabelă electronică, gazon natural. Alte stadioane omologate de la nivel local sunt Chimia Brazi (2.500 de locuri), Conpet Strejnic- Ploiești (2.000 de locuri), Gheorghe Silaev Plopeni (9.000 de locuri), Dorobanțul Ploiești (1.500 de locuri), Petrotrans Ploiești (500 de locuri), Metalul Băicoi (2.000 de locuri), Vega Ploiești (5.000 locuri), Prahova Ploiești (4.000 de locuri) etc. Acestea pot găzdui doar competiții de interes local sau județean, în condițiile în care dispun doar de o infrastructură de bază uzată, care a fost dezvoltată în perioada comunistă. Sala Sporturilor Olimpia a fost ridicată în perioada comunistă și are o capacitate de 3.500 de locuri, găzduind antrenamente și competiții de baschet, volei, tenis și handbal. Aceasta a fost modernizată și extinsă recent (2010-2013) cu fonduri de la bugetul de stat, fiind amenajată o nouă tribună, înlocuite scaunele, reamenajate spațiile exterioare etc. Bazinul Olimpic de Înot Vega a fost construit în anii ‘60 și dispune de 6 culoare, aici antrenându-se peste 400 de elevi de la școlile din municipiu. Clădirea prezintă risc seismic și necesită lucrări de consolidare și modernizare, pânâ în prezent fiind realizată doar igienizarea acesteia. Hiprodromul Ploiești este singura arenă de trap din România, cu o tradiție de peste 50 de ani. Acesta se afla într-o stare avansată de degradare, în prezent fiind demolat și derulându-se lucrări pentru amenajarea unei arene moderne, cu peste 1.300 de locuri, cu co-finanțare europeană. Sala de Sport Leonard Doroftei a fost inaungurată în 2003 și este multifuncțională, putând găzdui antrenamente de handbal, volei, gimanstică, șah, karate, minifotbal, baschet, tenis, sporturi de contact. Universitatea de Petrol-Gaze deține o bază sportivă proprie, cu sală de sport, terenuri de handbal, minifotbal etc. La acestea se adaugă 74 de terenuri de sport aferente unităților de învățământ (dintre care 44 în Ploiești) și 78 de săli de sport (47 în Ploiești), dintre care unele nu sunt disponibile doar pentru elevii respectivelor școli și licee, ci și publicului larg, dar contra-cost. De asemenea, un număr tot mai mare de terenuri private de fotbal și tenis, inclusiv acoperite și cu instalație de nocturnă, respectiv de bazine de înot și de săli de fitness-aerobic sunt disponibile la nivel local, interesul pentru sportul amator fiind în creștere. În ceea ce privește activitatea spotivă, se remarcă următoarele cluburi cu performanțe continue la competiții interne și internaționale: • C.S. Petrolul – cu secții de atlestism, box, ciclism, gimanstică, karate, natație, lupte, patinaj, popice, radioamatorism, șah, scrimă, tenis de masă; • Clubul Sportiv Municipal (CSM) – cu secții de handbal, atletism, box, fotbal, gimanstică, judo, karate, înot, patinaj, șah, volei; • Clubul Sportiv Școlar (CSS) – cu secții de tenis, baschet; 1 • Clubul Sportiv Conpet – cu secții de box, ciclism, karate, fotbal, popice, șah; • Clubul Sportiv Petrom – cu secții de atletism, baschet, box, fotbal, judo, karate, karting, scrabble, yachting; Profilul Polului de Creștere • CSU Asesoft – baschet. În pofida acestor performanțe și a implicării autorităților locale în sprijinirea activității sportive, interesul pentru sportul de performanță a scăzut în rândul copiilor și tinerilor în comparație cu perioada comunistă, deși în ultimii ani se observă o tendință de reîntoarcere la acestea, pe fondul unui curent public favorabil unui stil de viață sănătos. De asemenea, cu unele excepții, bazele de pregătire și antrenament sunt insuficiente și necorespunzător amenajate (de ex. pentru înot). În domeniul tineretului, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Prahova a organizat în anul 2013 un număr de 9 evenimente, în domenii precum participarea civică, voluntariat, cultură, sport și turism, mobilitate, în colaborare cu ONG- uri de profil, precum Asociația Viitorul Tinerilor, Tinerii Voluntari, Uniunea Națională a Persoanelor Afectate de HIV- I SIDA, Asociația Tineri VIP, Asociația Națională pentru Tineret și Inițiativă Comunitară etc. Asociații de acest tip au 312 fost constituite și pe lângă unele unități de învățământ (de ex. Asociația Tinerilor din Liceul Nichita Stănescu, din Liceul Pedagogic, din Liceul Mihai Viteazu, din Liceul I. L. Caragiale, din Liceul Economic, AIESEC, ). Consiliul Județean Prahova sprijină și inițiativa Forumul Tinerilor – Prahova, ajunsă la a doua ediție. În pofida acestor inițiative, numărul evenimentelor dedicate tinerilor și posibilitățile de petrecere a timpului, de informare și socializare pentru aceștia sunt relativ reduse în comparație cu alți poli de creștere, unde asociațiile de profil sunt mult mai vizibile (de ex. Cluj-Napoca, care are în 2015 statutul de Capitală Europeană a Tineretului sau Brașov, care a găzduit în 2013 Olimpiada de Iarnă a Tineretului European). 1.7.4. Proiecte realizate / în implementare Dintre proiectele realizate sau în curs de implementare în perioada de programare 2007-2013 în domeniul patrimoniului, culturii, tineretului și sportului, le putem menționa pe următoarele: • Consolidarea și restaurarea Palatului Culturii – investiție de circa 10 mil. de RON, realizată cu fonduri de la bugetul Consiliului Județean; • Reabilitarea și dotarea clădirii care vă adăposti Secția de Copii a Teatrului Toma Caragiu – investiție de circa 3 mil. de RON, realizată cu fonduri de la bugetul local și din sponsorizări; • Modernizarea și dotarea Cinematografului Premiera – investiție de circa 300.000 euro, realizată din fondurile RADEF; • Restaurarea și consolidarea Muzeului Ceasului Nicolae Simache – investiție de circa 8 mil. de RON, co-finanțată din POR 2007-2013; • Inaugurarea Muzeului Memorial Constantin și Ion Stere Bucov și a Cramei 1777 Valea Călugărească; • Modernizarea Grădinii Zoologice – investiție de circa 2,5 mil. euro, realizată cu fonduri de la Ministerul Mediului și de la bugetul local; • Consolidarea și extinderea sălii de concerte și a balconului Filarmonicii Paul Constantinescu. • Reconstrucția Hipodromului Ploiești – investiție estimată la 60 de mil. RON, co-finanțată prin POR 2007-2013; • Extinderea și modernizarea Sălii Sporturilor Olimpia – investiție de circa 20 mil. RON, realizată cu fonduri ale MDRAP/ CNI; • Modernizarea Stadionului Ilie Oană – investiție de circa 20 mil. euro, realizată cu fonduri de la bugetul local. 313 1.7.5. Concluzii. Disparități existente, tendințe, nevoi și zone de intervenție Cultură și recreere În comparație cu alți poli de creștere din România, Ploieștiul nu dispune de o mare concentrare de monumente istorice Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere de importanță națională sau locală. Cu toate acestea, cele aproape 200 de monumente existente aparțin unor stiluri și perioade diferite și au potențial de a fi incluse în circuite turistice. Din păcate, multe dintre clădirile valoroase, mai ales cele aflate în proprietate privată, se află într-o stare avansată de degradare și sunt supuse unor agresiuni continue, fiind necesare măsuri urgente de restaurare, consolidare și protecție, mai ales în condițiile în care unele dintre acestea prezintă risc seismic. Zona Ploiești-Prahova dispune de un patrimoniu cultural mobil și imaterial bogat, care este insuficient cunoscut de către localnici și vizitatori, fiind necesare măsuri de valorificare a acestuia, de exemplu prin intensificarea promovării circuitelor turistice deja concepute la nivel local (Drumul Vinului, Drumul Voievozilor, Drumurilor Fructelor etc.). Oferta muzeelor de la nivelul Polului de Creștere este diversificată (istorie, arheologie, științele naturii, artă etc.), unele fiind de importanță națională (Muzeul Național al Petrolului) sau unice la nivelul țării (Muzeul Ceasului Nicolae Simache). Deși multe dintre acestea funcționează în clădiri adecvate, unele fiind recent reabilitate (Palatul Culturii, Muzeul Ceasului), sunt în continuare necesare investiții pentru modernizarea, dotarea și promovarea acestora, inclusiv în mediul virtual. Bibliotecile din Polul de Creștere se confruntă cu o scădere a interesului pentru cultura scrisă în favoarea mediului on- line precum și cu scăderea populației școlare, tradusă în scăderea numărului de cititori activi. Acestea au, în general, o infrastructură și un fond de carte învechit, ceea ce le face neatractive pentru categoriile de cititori tineri, fiind necesară modernizarea acestora și diversificarea serviciilor oferite (de ex. acces la internet și facilități multi-media), organizarea de evenimente de promovare și conștientizare îndreptate către publicul larg cu privire la activitatea lor etc. Deși municipiul Ploiești beneficiază de instituții de spectacol prestigioase, numărul de reprezentații și de spectatori a scăzut continuu în ultimii ani, acestea confruntându-se cu deficitul de personal și de dotări corespunzătoare, secția de copii a Teatrului Toma Caragiu nedispunând în ultimii 5 ani de un spațiu propriu. Deși numărul de evenimente culturale este în creștere, unele beneficiind chiar de notorietate internațională (Festivalul de Teatru, de Jazz etc.), acestea nu sunt incluse într-un calendar coerent, care să acopere toate segmentele de consumatori și toate perioadele anului, amploarea lor încă redusă neputând antrena turismul. Infrastructura culturală din orașele mici și din localitățile rurale învecinate este deficitară, evenimente de profil fiind organizate doar sporadic, ceea ce conduce la existența unui acces deficitar la cultură în comparație cu populația municipiului Ploiești. Vitalitatea culturală a municipiului Ploiești este mult mai scăzută decât în toți ceilalți poli de creștere, pe fondul structurii socio-economice a populației și a monopolizării vieții culturale din zona de sud a țării de București, cele mai deficitare aspecte fiind insuficientța personalului diin domeniu, slaba dezvoltare a sectorului de industrii creative și culturale și a activității ONG-urilor din domeniu. 1 Infrastructura sportivă locală s-a diversificat și modernizat în ultimii ani, prin investiții publice și private, dar există încă facilități sportive uzate fizic și moral, care împiedică dezvoltarea sportului de performanță (de ex. bazine moderne de Profilul Polului de Creștere antrenamente pentru înot). Totuși, acestea au contribuit la creșterea interesului pentru sportul amator. Ca și în cazul culturii, infrastructura și activitatea sportivă de la nivelul localităților componente ale Polului de Creștere este mult mai slab dezvoltată în comparație cu cea de la nivelul municipiului. Cluburile sportive din municipiu, care acoperă majoritatea ramurilor din domeniu, sprijinite financiar de investitori privați și de autoritățile locale, înregistrează performanțe deosebite la nivel internațional și național, cele mai vizibile fiind cele din sfera fotbalului și baschetului. I 314 Harta 110. Unități culturale și monumente istorice în PC 315 Anexa 1.7.1. Lista monumentelor istorice (2010) din Polul de Creștere Ploiești Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere Situl arheologic de la 1 PH-I-s-B-16113 Ploieşti, punct Municipiul Ploieşti Bloc 122, cartier Nord Bloc 122 PH-I- 2 Aşezare Municipiul Ploieşti Bloc 122, cartier Nord sec. VI - VII p. Chr. m-B-16113.01 PH-I- 3 Aşezare Municipiul Ploieşti Bloc 122, cartier Nord Latène m-B-16113.02 PH-I- Epoca bronzului, 4 Aşezare Municipiul Ploieşti Bloc 122, cartier Nord m-B-16113.03 cultura Tei Neolitic, Cultura PH-I- 5 Aşezare Municipiul Ploieşti Bloc 122, cartier Nord Boian, faza m-B-16113.04 Bolintineanu 6 PH-I-s-B-16114 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Cuptoarelor - Str. Zăvoiului sec. IV - VII p. Chr. Situl arheologic de la Lotul Stelian Marinescu, pe 7 PH-I-s-B-16115 Ploieşti, punct Lotul Municipiul Ploieşti dreapta Dâmbului, cartier Pielari Stelian Marinescu PH-I- Lotul Stelian Marinescu, pe 8 Aşezare Municipiul Ploieşti sec. V - VII p. Chr. m-B-16115.01 dreapta Dâmbului, cartier Pielari Lotul Stelian Marinescu, pe PH-I- 9 Aşezare Municipiul Ploieşti dreapta Dâmbului, cartier Pielari sec. IV - V p. Chr. m-B-16115.02 PH-I- Lotul Stelian Marinescu, pe 10 Aşezare Municipiul Ploieşti Latène m-B-16115.03 dreapta Dâmbului, cartier Pielari PH-I- Lotul Stelian Marinescu, pe 11 Aşezare Municipiul Ploieşti Epoca bronzului m-B-16115.04 dreapta Dâmbului, cartier Pielari PH-I- Lotul Stelian Marinescu, pe 12 Necropolă Municipiul Ploieşti Epoca bronzului m-B-16115.05 dreapta Dâmbului, cartier Pielari La est de Vinalcool (azi S. 13 PH-I-m-B-16117 Aşezare Municipiul Ploieşti C.Cramele Prahova SA), cartier sec. V - VII p. Chr. Polux, Bariera Găgeni Pe malul vestic al pârâului Dâmbu, 14 PH-I-s-B-16118 Aşezare Municipiul Ploieşti sec. V - VII p. Chr. cartier Polux Pe malul vestic al pârâului Dâmbu, 15 PH-I-s-B-16119 Aşezare Municipiul Ploieşti sec. V - VII p. Chr. cartier Polux 16 PH-I-s-B-16120 Tumuli Municipiul Ploieşti Punct termic, str. Minerva Hallstatt Centrul Civic, la est de magazinul 17 PH-I-s-A-16121 Târg Municipiul Ploieşti sec. XVII Mercur Str. Democraţiei, str. Toma Caragiu 1 18 PH-I-s-B-16127 Aşezare (târg) Municipiul Ploieşti nr. 10, str. Gh. Lazăr, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie sec. XVII – XVIII Prahova Profilul Polului de Creștere Situl arheologic de la 19 PH-I-s-B-16122 Ploieşti, punct Municipiul Ploieşti Str. Bădeşti Str. Bădeşti PH-I- 20 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Bădeşti sec. II - III p. Chr. m-B-16122.01 PH-I- 21 Necropolă Municipiul Ploieşti Str. Bădeşti sec. II - III p. Chr. m-B-16122.02 22 PH-I-s-B-16123 Castru Municipiul Ploieşti Str. Bădeşti sec. II p. Chr. 23 PH-I-s-B-16124 Aşezări Municipiul Ploieşti Str. Bădeşti sec. IX - X Situl arheologic de la 24 PH-I-s-B-16125 Ploieşti, punct Municipiul Ploieşti Str. Cornăţel I 316 Str. Cornăţel Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. PH-I- 25 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Cornăţel sec. V - VII p. Chr. m-B-16125.01 PH-I- 26 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Cornăţel sec. IV - V p. Chr. m-B-16125.02 PH-I- 27 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Cornăţel Latène m-B-16125.03 PH-I- 28 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Cornăţel Epoca bronzului m-B-16125.04 29 PH-I-s-B-16126 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Cuptoarelor sec. III - V p. Chr. Str. Domnişori, la 200 m nord-est 30 PH-I-s-B-16128 Aşezare Municipiul Ploieşti Epipaleolitic de Gara de Vest Situl arheologic de la 31 PH-I-s-B-16129 Ploieşti, punct Municipiul Ploieşti Str. Lucernei colţ cu str. Trifoiului Str. Lucernei PH-I- 32 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Lucernei, colţ cu str. Trifoiului sec. VIII - X m-B-16129.01 PH-I- 33 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Lucernei, colţ cu str. Trifoiului sec. VI - VII p. Chr. m-B-16129.02 PH-I- 34 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Lucernei, colţ cu str. Trifoiului Epoca bronzului m-B-16129.03 35 PH-I-s-B-16130 Şanţ de apărare Municipiul Ploieşti Str. Luminişului sec. II p. Chr. 36 PH-I-s-A-16131 Târg Municipiul Ploieşti Str. Matei Basarab sec. XVI - XVII Str. Mihai Bravu 37 PH-I-s-B-16132 Necropolă Municipiul Ploieşti sec. XVI - XVII Biserica Sf. Nicolae Vechi Str. Mircea cel Bătrân Cartier 38 PH-I-s-B-16133 Aşezare Municipiul Ploieşti sec. II - III p. Chr. Dorobanţi Str. Mircea cel Bătrân Cartier 39 PH-I-s-B-16134 Târg Municipiul Ploieşti sec. XVI - XVIII Dorobanţi 40 PH-I-s-B-16135 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Mureşanu Andrei Cartier Cina sec. III - I a. Chr. Str. Petuniei - Şcoala generală nr. Epoca bronzului, 41 PH-I-s-B-16136 Aşezare Municipiul Ploieşti 30 Cultura Tei Epoca bronzului 42 PH-I-s-B-16137 Necropolă Municipiul Ploieşti Str. Pielari timpuriu 43 PH-I-s-B-16139 Limes Municipiul Ploieşti Str. Râpelor Cartier Malu Roşu sec. IV p. Chr. Situl arheologic de la 44 PH-I-m-B-16141 Ploieşti, punct Municipiul Ploieşti Str. Rozmarin Str. Rozmarin PH-I- 45 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Rozmarin sec. XI - XII m-B-16141.01 PH-I- 46 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Rozmarin sec. IV p. Chr. m-B-16141.02 PH-I- 47 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Rozmarin Hallstatt m-B-16141.03 PH-I- 48 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Rozmarin Epoca bronzului m-B-16141.04 PH-I- 49 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Rozmarin Eneolitic m-B-16141.05 Eneolitic, Cultura 50 PH-I-s-B-16142 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Troienelor, colţ cu Str. Măgurii Gumelniţa 51 PH-I-s-B-16138 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Vuia Traian sec. VI - VII p. Chr. 52 PH-I-s-B-16143 Aşezare Municipiul Ploieşti Str. Zorelelor sec. II p. Chr. PH-II- 53 Casa George Papp Municipiul Ploieşti Str. Armoniei 1 1880 m-B-16232 PH-II- Biserica 54 Municipiul Ploieşti Str. Armoniei 3 1820 m-A-16233 Maica Prescista 317 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. PH-II- sf. sec. XVIII - înc. 55 Casa Gogălniceanu Municipiul Ploieşti Str. Armoniei 12 sf. sec. XVIII - înc. m-A-16234 sec. XIX PH-II- Casa Enache 56 Municipiul Ploieşti Str. Bagdazar, doctor 4 1831 1831 m-B-16235 Cantacuzino Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere Casa Constantin Ion PH-II- şi Maria Căpitănescu, 57 Municipiul Ploieşti Str. Bagdazar, doctor 8 sf. sec. XIX m-B-16236 azi Muzeul Naţional al Petrolului PH-II- 58 Casă, azi sediu firmă Municipiul Ploieşti Str. Basarabilor 16 1900 m-B-16237 PH-II- Casa Cizmaru Ileana şi 59 Municipiul Ploieşti Str. Basarabilor 18 1905 m-A-16238 Oprescu Ioana PH-II- Casa compozitorului 60 Municipiul Ploieşti Str. Bălcescu Nicolae 15 1873 m-A-16239 Paul Constantinescu PH-II- Casa Manolescu, azi 61 Municipiul Ploieşti Str. Bălcescu Nicolae 19 sf. sec. XIX m-B-16240 sediu SC IPIP SA PH-II- Casa Mănciulescu, azi 62 Municipiul Ploieşti Str. Bobâlna 1 sf. sec. XIX m-B-16241 Restaurantul Prestij PH-II- Casa Narcis 63 Municipiul Ploieşti Str. Bobâlna 4 1895 m-B-16242 Dăscălescu Secţia de maxilo- PH-II- 64 faciale a Spitalului Municipiul Ploieşti Str. Boldescu 1 1831 m-B-16243 Judeţean Boldescu PH-II- 65 Casa Amira Municipiul Ploieşti Str. Buna Vestire 36 mijl. sec. XIX m-B-16244 PH-II- 66 Casa Jilescu Municipiul Ploieşti Str. Caragiale Ion Luca 5 înc. sec. XIX m-B-16245 Primul Gimnaziu din Ploieşti Sf. Petru PH-II- 67 şi Pavel, azi Muzeul Municipiul Ploieşti Str. Caragiu Toma 10 1865 m-A-16246 Judeţean de Istorie şi Arheologie PH-II- Palatul de Justiţie, azi 68 Municipiul Ploieşti Str. Erou Cătălin Călin nr. 1 1920 m-A-16247 Palatul Culturii PH-II- Casa Manole 69 Municipiul Ploieşti Str. Constanţei 3 a doua jum. sec. XIX m-B-16248 Şerbănescu PH-II- Casa Octavian şi Mihai 70 Municipiul Ploieşti Str. Constanţei 6 1875 m-B-16249 Bellu PH-II- 71 Casa Marcu Mihalache Municipiul Ploieşti Str. Constanţei 9 1886 m-B-16250 PH-II- Casa av. Marinela 72 Municipiul Ploieşti Str. Constanţei 12 1889 m-B-16251 Păunescu PH-II- Casa cu prăvălie Ilie 1 73 Municipiul Ploieşti Str. Coşbuc George 16 1830 - 1840 m-A-16252 Lumânăraru PH-II- 74 Casa dr. Ion Popescu Municipiul Ploieşti Str. Decebal 9 1905 m-A-16253 Profilul Polului de Creștere PH-II- Casa Gheorghe şi 75 Municipiul Ploieşti Str. Decebal 25 1900 m-B-16254 Margareta Teodorescu PH-II- Casa de târgoveţ Hagi 76 Municipiul Ploieşti Str. Democraţiei 2 1785 m-A-16255 Ivan Prodan Casă, azi sediul PH-II- Centrului Teritorial 77 Municipiul Ploieşti Str. Democraţiei 17 sf. sec. XIX m-B-16256 Ploieşti al Universităţii Spiru Haret Casă, azi sediul PH-II- 78 Organizaţiei Umanitare Municipiul Ploieşti Str. Democraţiei 19 1890 m-B-16257 Alexandra I 318 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. PH-II- 79 Casa Viorel Voiculescu Municipiul Ploieşti Str. Democraţiei 23 sf. sec. XIX m-B-16258 PH-II- 80 Casa Romulus Filipescu Municipiul Ploieşti Str. Democraţiei 24 sf. sec. XIX m-B-16259 Şcoala Superioară de PH-II- 81 Comerţ, azi Colegiul Municipiul Ploieşti Str. Doja Gheorghe 98 1926 - 1936 m-A-16260 Naţional I. L. Caragiale Clopotniţa Bisericii PH-II- Sf. Ioan Botezătorul - 82 Municipiul Ploieşti Piaţa Eroilor 1 1923 - 1939 m-A-16261 Monumentul Eroilor din 1916-1918 Fostă cramă (beci, PH-II- sf. sec. XIX - înc. sec. 83 gârlici şi scara spre Municipiul Ploieşti Aleea Gladiolelor 2 m-B-20206 XX etaj) PH-II- Casa dr. I. Cloaje, azi 84 Municipiul Ploieşti Str. Goleşti 25 sf. sec. XIX m-B-16263 Restaurantul Bulevard Casa Hârlea Dragomira PH-II- 85 şi Iliescu Roxana, azi Municipiul Ploieşti Str. Hasdeu Petriceicu Bogdan 1 înc. sec. XX m-A-16264 Hotel-Restaurant Star PH-II- 86 Casa Radu Constantin Municipiul Ploieşti Str. Iaşiului 7 1850 m-B-16265 PH-II- Situl urban Bd. Independenţei Delimitare cf sec. XVIII - înc. sec. 87 Municipiul Ploieşti s-B-16266 Centrul istoric PUG avizat XX Casa Ghiţă Ionescu, PH-II- azi Muzeul Judeţean 88 Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 1 1885 m-A-16267 de Artă Ion Ionescu-Quintus PH-II- Casa dr. Constantin 89 Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 3 1900 m-B-16268 Vasiliu Turnul clopotniţă al PH-II- 90 bisericii Sf. Gheorghe- Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 4 1831 - 1832 m-A-16269 Vechi Casa Matache PH-II- 91 Ştefănescu, azi sediu Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 5 1900 m-B-16270 bancă Liceul Sf. Petru şi Pavel azi Colegiul PH-II- 92 Naţional Mihai Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 8 1875 m-B-16271 Viteazul - latura de nord Casa Alexandru PH-II- Radovici, azi Clinica 93 Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 14 sf. sec. XIX m-B-16272 Medicală HIPOCRAT 2000 Casa Radu Stanian, PH-II- ulterior casa 94 Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 15 1850, 1930 m-A-16273 Constantinescu Bordeni Casa C.G. Angelini, azi Serviciul Public PH-II- 95 Finanţe Locale Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 16 sf. sec. XIX m-B-16274 şi Administrarea Patrimoniului Ploieşti Casa Scarlat Sc. PH-II- Orăscu, azi Policlinica 96 Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 18 sf. sec. XIX, ref. 1920 m-A-16275 de copii a Spitalului de Pediatrie Ploiești Casa Toma Rucăreanu, PH-II- ulterior casa Provian, 97 Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 19 sf. sec. XIX m-B-16276 azi Restaurant Mon Jardin 319 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. Casa Grigore Scorţeanu, Dimitrie Sfetescu, ulterior sediul PH-II- 98 Societăţii Petroliere Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 21 sf. sec. XIX m-B-16277 Concordia, azi Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere Administraţie Primăria Ploieşti Casa Ghiţă Stoenescu, PH-II- 99 azi clinica Alfa Medical Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 27 1900 - 1910 m-A-16278 Center Casa Gheorghe PH-II- 100 Iosifescu, azi Municipiul Ploieşti Bd. Independenţei 28 1935 m-A-16279 Vigo Hotel PH-II- Banca Naţională, azi 101 Municipiul Ploieşti Str. Tache Ionescu 1 înc. sec. XX m-B-16280 Sucursala B.C.R. PH-II- Casă, azi Restaurantul 102 Municipiul Ploieşti Str. Ana Ipătescu 3 sf. sec. XIX m-B-16281 Vienna Cafe Casa Avram Ergas Mamaciu, azi Teatrul PH-II- 103 pentru copii Ciufulici - Municipiul Ploieşti Str. Mihail Kogălniceanu 52 1869 - 1870 m-A-16282 secţia Teatrului Toma Caragiu Casa C.C. Dobrescu, PH-II- sf. sec. XVIII - înc. 104 azi Muzeul Memorial Municipiul Ploieşti Str. Kutuzov 1 m-A-16283 sec. XIX I. L. Caragiale Administraţia PH-II- Financiară, azi 105 Municipiul Ploieşti Str. Gheorghe Lazăr 6 înc. sec. XX m-A-16284 Tribunalul Judeţean Prahova PH-II- 106 Han, ulterior locuinţă Municipiul Ploieşti Str. Iuliu Maniu 10 prima jum. sec. XIX m-B-16285 Casă, azi sediu Secţia PH-II- 107 Drumuri Naţionale Municipiul Ploieşti Str. Maramureş 8 înc. sec. XX m-B-16286 Prahova PH-II- Casă, fost sediu bancă, 108 Municipiul Ploieşti Str. Maramureş 9 înc. sec. XX m-B-16287 azi Hotel Angelo D'oro Biserica Sf. Apostoli PH-II- 109 Petru şi Pavel - Municipiul Ploieşti Str. Matei Basarab 63 1639, transf. sec. XIX m-A-16288 Domnească PH-II- Ansamblul Bisericii sf. sec. XVI, sf. sec. 110 Municipiul Ploieşti Str. Mihai Bravu 105 a-B-16289 Sf. Nicolae-Vechi XVII - înc. sec. XVIII PH-II- Biserica Sf. Nicolae- sf. sec. XVI, ref. 1983 111 Municipiul Ploieşti Str. Mihai Bravu 105 m-B-16289.01 Vechi - 1990 PH-II- Fundaţiile clădirilor sf. sec. XVII - înc. sec. 112 Municipiul Ploieşti Str. Mihai Bravu 105 1 m-B-16289.02 anexă XVIII PH-II- Fundaţiile turnului sf. sec. XVII - înc. sec. 113 Municipiul Ploieşti Str. Mihai Bravu 105 m-B-16289.03 clopotniţă XVIII Profilul Polului de Creștere Casa Tulea, azi PH-II- sediu Administraţia 114 Municipiul Ploieşti Str. Poştei 4-6 1853 m-B-16290 Serviciilor Sociale Comunitare Casa N. Pârvulescu, PH-II- 115 azi cabinete medicale Municipiul Ploieşti Str. Romană 35 1870 m-B-16291 particulare Casa dr. Dan PH-II- 116 Georgescu, azi sediu Municipiul Ploieşti Str. Romană 41 1850 m-B-16292 birouri firmă PH-II- 117 Casa Tiseanu Municipiul Ploieşti Str. Romană 43 a doua jum. sec. XIX m-B-16293 I 320 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. PH-II- 118 Casă cu prăvălie Municipiul Ploieşti Str. Romană 46-48 mijl. sec. XIX m-B-16294 PH-II- Casa Maria 119 Municipiul Ploieşti Str. Simache Nicolae 1 1830 m-A-16295 Dumitrescu Casa Luca Elefterescu, PH-II- 120 azi Muzeul Ceasului Municipiul Ploieşti Str. Simache Nicolae 1 1890, ref. 1930 m-A-16296 Nicolae Simache PH-II- Casa Marcela 121 Municipiul Ploieşti Str. Simache Nicolae 2 înc. sec. XX m-B-16297 Pătârlăgeanu Casa Istrate PH-II- 122 Negulescu, azi secţie Municipiul Ploieşti Str. Stadionului 1 a doua jum. sec. XIX m-B-16298 M. Ap. N. PH-II- 123 Casa Cantilli Municipiul Ploieşti Str. Stadionului 3, 3A a doua jum. sec. XIX m-B-16298 PH-II- Casa Mareş 124 Municipiul Ploieşti Str. Stadionului 14 1847 m-B-16300 Şerbănescu Căminul Învăţătorilor PH-II- 125 Prahoveni, azi sediu Municipiul Ploieşti Str. Ştefan cel Mare 8 1925 m-B-16301 birouri Biserica Sf. Voievozi cu hramurile PH-II- 1820 - 1827, ref. 126 Sf.Arhangheli Mihail şi Municipiul Ploieşti Str. Ştefan cel Mare 23 m-B-16302 1929 - 1931 Gavriil şi Sf. Antonie cel Mare PH-II- 127 Casa Cacip Municipiul Ploieşti Str. Ulierului 4 prima jum. sec. XIX m-B-16303 PH-II- 128 Casa Petre Ulieru Municipiul Ploieşti Str. Ulierului 7 înc. sec. XIX m-B-16304 Şcoala de Arte şi Meserii, azi Direcţia PH-II- 129 Administraţia Municipiul Ploieşti Str. Văleni 32 1886 m-A-16306 Domeniului Public şi Privat PH-II- 130 Halele Centrale Municipiul Ploieşti Str. Zola Emile 8 1930 - 1935 m-A-16306 Monumentul PH-III- Vânătorilor din Piaţa 1 Decembrie 1918, 131 Municipiul Ploieşti 1897 m-A-16863 Războiul de Gara de Sud Independenţă Monumentul PH-III- comemorativ al eroilor 132 Municipiul Ploieşti Str. Eroilor 2, în cimitirul Bolovani 1957 m-B-16864 din primul război mondial Bd. Independenţei în parcul din PH-III- Bustul scriitorului Ion 133 Municipiul Ploieşti faţa Colegiului naţional 1952 m-B-16865 Luca Caragiale Mihai Viteazul PH-III- Bd. Independenţei în spaţiul verde 134 Statuia Maternitate” Municipiul Ploieşti 1960 m-A-16866 de pe flancul estic al bulevardului Bustul lui Radu PH-III- Bd. Independenţei la intersecţia cu 135 Stanian (fost primar al Municipiul Ploieşti 1900 m-B-16867 str. Bobâlna Ploieştiului) Bd. Republicii 2 spre latura de PH-III- 136 Statuia Libertăţii Municipiul Ploieşti nord a parcului din faţa Palatului 1881 m-A-16868 Administrativ PH-III- Bustul Domnitorului Str. Trei Ierarhi 10 în curtea 137 Municipiul Ploieşti 1959 m-B-16869 Alexandru Ioan Cuza Liceului Al.I. Cuza PH-IV- Bustul arhitectului Str. Brezeanu Constantin 14 în 138 Municipiul Ploieşti 1923 m-A-16878 Alexandru M. Zagoritz cimitirul Viişoara 321 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. Str. Caragiu Toma 10 în lapidariul Crucea comemorativă PH-IV- Muzeului Judeţean de Istorie 139 a înfrângerii Răscoalei Municipiul Ploieşti 1655 m-B-16877 şi Arheologie; strămutată din seimenilor localitatea Valea Urloii, oraş Urlaţi Casa în care a Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere PH-IV- 140 locuit scriitorul I. A. Municipiul Ploieşti Str. Ştefan cel Mare 10 sf. sec. XIX m-B-16879 Bassarabescu Ruinele bisericii PH-II- Oraş Boldeşti- 141 Sf. Arhangheli Mihail Str. Unirii 58A 1812 m-B-16362 Scăeni şi Gavriil Localitatea Seciu; PH-II- 142 Casa Rusescu Oraş Boldeşti 67 1826 m-A-16624 Scăeni Localitatea Seciu; PH-II- 143 Biserica Sf. Treime Oraş Boldeşti 375 sec. XVIII,ref. 1802 m-B-16625 Scăeni PH-III- Monumentul lui Oraş Boldeşti- 144 Cartier Scăeni, în faţa gării 1977 m-B-16870 Theodor Diamant Scăeni PH-IV- Cruce de pomenire din Oraş Boldeşti- Str. Primăverii 3, în curtea bisericii 145 1710 m-B-16885 piatră Scăeni Adormirea Maicii Domnului PH-I- 146 Cetate Oraş Plopeni Poiana La Cetate (Cetatea Fetii) sec. VI - V a. Chr. s-B-16200 Sat Buda; Comuna 147 PH-I-s-B-16159 Tumuli La Movilă Latène Ariceştii Rahtivani Sat Ariceştii PH-II- Biserica Sf. Ilie, 148 Rahtivani; Comuna 587 1777 m-A-16312 Sf. Nicolae Ariceştii Rahtivani Biserica Sf. Voievozi Sat Târgşoru Nou; PH-II- 1857, dărâmată în 149 a fostei mănăstiri Comuna Ariceştii 121 m-A-16772 1940, ref. în 1942 Târgşoru Nou Rahtivani Sat Nedelea; PH-IV- Cruce de pomenire, din 47, în curtea Grupului Şcolar 150 Comuna Ariceştii sec. XIX m-B-16912 piatră Special Rahtivani Hallstatt târziu, Necropolă de Sat Româneşti; 151 PH-I-s-B-16205 La fostul CAP Cultura Ferigile incineraţie Comuna Bărcăneşti Bârseşti PH-II- Sat Ghighiu; 152 Mănăstirea Ghighiu 1A 1817, 1856 - 1866 a-A-16504 Comuna Bărcăneşti PH-II- Biserica Mare Sat Ghighiu; 153 1A 1866 m-A-16504.01 Izvorul Tămăduirii Comuna Bărcăneşti PH-II- Biserica Mică Învierea Sat Ghighiu; 154 1A 1817 m-A-16504.02 Sfântului Lazăr Comuna Bărcăneşti PH-II- Chilii (latura de sud şi Sat Ghighiu; 155 1A 1856 m-A-16504.03 vest) Comuna Bărcăneşti 1 156 PH-II- m-A-16504.04 Turn clopotniţă Sat Ghighiu; Comuna Bărcăneşti 1A 1856 Profilul Polului de Creștere PH-II- Sat Ghighiu; 157 Zid de incintă 1A 1856 m-A-16504.05 Comuna Bărcăneşti Ruinele conacului PH-II- Sat Tătărani; 158 Brâncoveanu- f.n. sec. XVIII - XIX m-A-16771 Comuna Bărcăneşti Mavrocordat Ansamblul bisericii PH-II- Sat Corlăteşti; 169 Sf. Nicolae, f.n. 1792 a-A-16439 Comuna Berceni Sf. Eustaţie Plachida PH-II- Biserica Sf. Nicolae, Sat Corlăteşti; 160 f.n. 1792 m-A-16439.01 Sf. Eustaţie Plachida Comuna Berceni PH-II- Sat Corlăteşti; 161 Turn clopotniţă f.n. 1792 m-A-16439.02 Comuna Berceni I 322 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. PH-II- Vila Constantin Sat Blejoi; Comuna 162 16 1909 m-B-16358 Comăneanu Blejoi Biserica de lemn PH-II- Sf. Nicolae, Adormirea Sat Blejoi; Comuna 163 449 A sec. XVIII m-A-16359 Maicii Domnului (din Blejoi cimitir) În câmp, la est de biserica PH-II- Ruinele bisericii Sat Ploieştiori; 164 Sf. Dumitru, lângă conacul Cantilli, sec. XVII - XVIII m-B-16571 Sf. Visarion Comuna Blejoi fost CAP Sat Băteşti; 165 PH-I-s-B-16150 Aşezare Cantonul CFR 50 A sec. V - VII p. Chr. Comuna Brazi PH-II- Sat Brazii De Sus; 166 Conacul Nicolau Str. Orhideelor 1 prima jum. sec. XIX m-A-16364 Comuna Brazi PH-II- Biserica de lemn Sat Stejaru; Str. Haiducilor 79A În cimitir, 167 sec. XVIII m-A-16757 Sf. Treime Comuna Brazi strămutată din pădurea Misleanca Sat Bucov; Comuna 168 PH-I-s-B-16158 Aşezare La Tioca, Rotari sec. IX - X Bucov Sat Chiţorani; 169 PH-I-s-B-16168 Aşezare Ferma 11 Comuna Bucov PH-I- Sat Chiţorani; 170 Aşezare Ferma 11 sec. V - VII p. Chr. m-B-16168.01 Comuna Bucov PH-I- Sat Chiţorani; 171 Aşezare Ferma 11 Latène m-B-16168.02 Comuna Bucov PH-I- Sat Chiţorani; 172 Aşezare Ferma 11 Epoca bronzului m-B-16168.03 Comuna Bucov Casa Constantin Stere, PH-II- Sat Bucov; Comuna În Parcul de agrément Constantin 173 azi sediu fundaţie 1900 m-B-16377 Bucov Stere- Bucov culturală PH-II- Ansamblul bisericii Sat Chiţorani; 174 f.n. 1797 a-A-16414 Sf. Stelian Comuna Bucov PH-II- Sat Chiţorani; 175 Biserica Sf. Stelian f.n. 1797 m-A-16414.01 Comuna Bucov PH-II- Sat Chiţorani; 176 Turn clopotniţă f.n. 1797,ref. sec. XIX m-B-16414.02 Comuna Bucov PH-II- Biserica de lemn Sat Valea Orlei; 177 f.n. sec. XVII m-A-16820 Sf. Nicolae Comuna Bucov PH-IV- Cruce de pomenire Sat Chiţorani; Pe valea Orlei, în dreptul casei 178 1709 m-B-16894 (de drum) Comuna Bucov Graţiela Ţintea PH-IV- Sat Chiţorani; În cimitirul vechi al bisericii 179 Cruce de mormânt 1843 m-B-16895 Comuna Bucov Sf. Stelian Sat Sfârleanca; PH-I- 180 Castrul de la Mălăieşti Comuna La Cetate 101 - 118 p. Chr. s-A-16208 Dumbrăveşti Situl arheologic de la Sat Păuleşti; 181 PH-I-s-B-16198 Tabăra de vacanţă a elevilor Păuleşti Comuna Păuleşti PH-I- Sat Păuleşti; 182 Aşezare Tabăra de vacanţă a elevilor sec. V - VII p. Chr. m-B-16198.01 Comuna Păuleşti PH-I- Sat Păuleşti; 183 Aşezare Tabăra de vacanţă a elevilor sec. IV - V p. Chr. m-B-16198.02 Comuna Păuleşti PH-I- Sat Păuleşti; 184 Aşezare Tabăra de vacanţă a elevilor Hallstatt m-B-16198.03 Comuna Păuleşti PH-I- Sat Păuleşti; 185 Aşezare Tabăra de vacanţă a elevilor Neolitic m-B-16198.04 Comuna Păuleşti Sat Târgşoru Vechi; Situl arheologic de la 186 PH-I-s-A-16216 Comuna Târgşoru La Mănăstire Târgşoru Vechi Vechi 323 Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. Sat Târgşoru Vechi; PH-I- 187 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire sec. XV – XVII m-A-16216.01 Vechi Sat Târgşoru Vechi; PH-I- 188 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire sec. V - VII p. Chr. Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere m-A-16216.02 Vechi Sat Târgşoru Vechi; PH-I- 189 Necropolă Comuna Târgşoru La Mănăstire sec. IV p. Chr. m-A-16216.03 Vechi Sat Târgşoru Vechi; PH-I- 190 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire sec. II p. Chr. m-A-16216.04 Vechi Sat Târgşoru Vechi; PH-I- 191 Necropolă Comuna Târgşoru La Mănăstire sec. II - III p. Chr. m-A-16216.05 Vechi Sat Târgşoru Vechi; Hallstatt târziu, PH-I- 192 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire Cultura Ferigile - m-A-16216.06 Vechi Bârseşti Sat Târgşoru Vechi; PH-I- 193 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire Latène m-A-16216.07 Vechi Sat Târgşoru Vechi; PH-I- Epoca bronzului, 194 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire m-A-16216.08 Cultura Tei Vechi Sat Târgşoru Vechi; PH-I- Neolitic, Cultura 195 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire m-A-16216.09 Boian Vechi Sat Târgşoru Vechi; Neolitic timpuriu, PH-I- 196 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire Cultura Starčevo - m-A-16216.10 Vechi Criş Sat Târgşoru Vechi; PH-I- Eneolitic, Cultura 197 Aşezare Comuna Târgşoru La Mănăstire m-A-16216.11 Gumelniţa Vechi Sat Târgşoru Vechi; 540 B, la fosta moară, 500 m vest Epoca bronzului, 198 PH-I-s-B-16215 Aşezare Comuna Târgşoru de moară Cultura Tei Vechi Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sat Târgşoru Vechi; 1669-1672, PH-II- 199 Sf. Ierarh Nicolae a Comuna Târgşoru În situl arheologic Târgşor reconstruită pe ruine m-B-16773 Mănăstirii Turnu - a lui Vechi 1997 - 2001 Antonie Vodă Sat Târgşoru Vechi; PH-II- 200 Ruinele Bisericii Albe Comuna Târgşoru În situl arheologic Târgşor 1570 m-B-16774 Vechi 1 Ruinele bisericii lui Sat Târgşoru Vechi; PH-II- 201 Mihnea Turcitul- Comuna Târgşoru În situl arheologic Târgşor sf. sec. XVI m-B-16775 Biserica Roşie Vechi Profilul Polului de Creștere Sat Stănceşti; PH-IV- Cele două pisanii ale 202 Comuna Târgşoru În biserica nouă sec. XVI, 1720 m-B-16934 bisericii vechi Vechi Sat Valea Călugărească; În livada Grupului Şcolar Agricol 203 PH-I-s-B-16226 Aşezare Hallstatt Comuna Valea Valea Călugărească Călugărească I 324 Anexa 1.7.2. Lista evenimentelor culturale organizate în Polul de Creștere Ploiești (2014) Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere MUNICIPII • 15 ianuarie - Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Dacă treci râul Selenei. Seară memorială Mihai Eminescu • 28 februarie - Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Tinerețea lui Don Quijote. Spectacol-lectură din creația scriitorului Marin Sorescu • 9 martie - Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos : 19 trandafiri. Ficțiune sau mitologie? Cazul Mircea Eliade • 15-20 martie - Școala de Arte Ploiești - Recitaluri muzicale, concerte, spectacole de dans și de teatru, expoziții organizate de clasele Școlii de Arte Ploiești • 21-31 martie - Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Festivalul Artelor Nichita la Echinocțiu, ediția a 9-a. Spectacole de teatru, de dans, gale de film, concerte și recitaluri muzicale, expoziții de artă plastică și artă fotografică, lansări de cărți și reviste, colocvii și ateliere de creație și interpretare • 12 mai - Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Prima mare revoluție coregrafică din epoca modernă: Martha Graham Ploiești • Iunie - Recitaluri muzicale, concerte, spectacole de dans și de teatru, expoziții organizate de clasele Școlii de Arte Ploiești • 18-23 august, Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Stagiunea Estivală în aer liber a Centrului Dramatic Mythos (spectacole de teatru, proiecții de film, recitaluri muzicale, ateliere de creație și interpretare) • 22 septembrie, Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Deschiderea Stagiunii de toamnă a Centrului Dramatic Mythos • 21 octombrie, Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Sesiunea de comunicări, referate și documente Mit, Mitic, Mitologie • 5 noiembrie - Ploiești, Centrul Jud. de Cultură Prahova – Salonul Orion: Vernisajul expoziției de artă populară prahoveană • 13 decembrie - Centrul Jud. de Cultură Prahova – Centrul Dramatic Mythos: Poetul ca și soldatul. Seară memorială Nichita Stănescu • 15 - 21 decembrie - Recitaluri muzicale, concerte, spectacole de dans și de teatru, expoziții organizate de clasele Școlii de Arte Ploiești ORAŞE • 15 ianuarie- Mihai Eminescu (aniversare 164 de ani). Evocări, expoziții de carte, recitaluri de versuri, spectacole literar-muzicale • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române - manifestări cultural-artistice • 31 ianuarie - Ion Luca Caragiale (aniversare 162 de ani). Evocări, lecturi, spectacole • 3 martie, Ion Creangă (aniversare 177 de ani) • 31 martie, Nichita Stănescu (aniversare 81 de ani). Evocări, expoziții de carte, spectacole, recitaluri de versuri, concursuri de poezii 1 • Sărbătorile pascale văzute de copii. Expoziție de desene și ouă încondeiate • Biblioteca – izvor de cunoaștere. Parteneriat educațional: lecturi, momente poetice, activități artistice Profilul Polului de Creștere • 1 iunie, Ziua Internațională a Copilului. Manifestări complexe, spectacole, concursuri, BĂICOI expoziții • 1-7 iunie - Spectacole de teatru pentru copii • Iulie - Talente locale. Expoziție de pictură și grafică ale artiștilor din localitate • August - Să ne cunoaștem, să ne iubim și să ne respectăm orașul. Expoziție de fotografie • 20-26 septembrie - Educație și comunicare prin teatru. Teatru pentru mari și mici • Octombrie - Receptivitate față de valorile culturale și de sensurile spirituale ale comunității. Întâlnire cu oamenii de cultură ai localității; Toamna la Băicoi. Spectacol artistic, cântece și dansuri populare • 29, 30 noiembrie - Dansul copilăriei. Concurs I • Noiembrie - Concursul național de pictură Culorile prieteniei, ediția a V-a • 17-31 decembrie - Concerte de colinde și tradiții românești 326 • 15 ianuarie - Ziua culturii naționale. Manifestări complexe -Casa de cultură, Biblioteca • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române - manifestări cultural-artistice • 15 februarie - Istoria trăită. Întâlnire cu veteranii de război • 13 aprilie - Obiceiuri de Florii și de Paști • 9 mai - Lucian Blaga (aniversare 119 ani) • 21 mai - Ziua mondială a culturii • 24 mai - Teodor Diamant și falansterul de la Scăeni. Simpozion BOLDEŞTI Scăeni • 5 iunie - Ziua orașului. Manifestare complexă. Spectacole folclorice cu participarea ansamblurilor folclorice din orașul Leova (R. Moldova) • 1-30 iulie - Tabăra de pictură de la Seciu • 14 august - Adormirea Maicii Domnului. Spectacol muzical cu participarea ansamblurilor din localitate • 1 octombrie - Expoziție de pictură • 19, 20 octombrie - Festivalul toamnei, ediția a VI-a. Manifestare complexă: expoziții, spectacol folcloric, târg • 31 martie - Nichita Stănescu (aniversare 81 de ani). Evocări, expoziții de carte, spectacole, recitaluri de versuri, concursuri de poezii • 9 mai – Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Europei • 1 iunie - Ziua Internațională a Copilului. Manifestări complexe, spectacole, concursuri, expoziții • 1 iunie - Frunza de stejar. Festival-concurs pentru copii PLOPENI • 15 august - Festival național – Concurs de muzică populară • 15-17 august - Zilele orașului. Manifestări complexe • 18-28 august - Tabăra internațională de pictură Vintilă Făcăianu; Tabăra internațională de sculptură Nicolae Kruch; Tabăra de pictură pentru copii Vara în culori • 20 septembrie - Festivalul internațional de muzică corală ProMuzica • 10-25 decembrie - Festival de datini, colinde și tradiții • 17-31 decembrie - Concerte de colinde și tradiții românești COMUNE/sate ARICEŞTII RAHTIVANI BĂRCĂNEŞTI • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române - manifestări cultural-artistice • 9 mai – Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Europei BERCENI • 1 iunie - Ziua Internațională a Copilului. Manifestări complexe, spectacole, concursuri, Cartier Dîmbu expoziții Cătunu • 5 septembrie - Ziua localității Corlăteşti Moara Nouă • 27 noiembrie - Nicolae Iorga (comemorare 74 de ani) • 17-31 decembrie - Concerte de colinde și tradiții românești • 26 decembrie - Carnavalul fulgilor de nea • 15 ianuarie - Mihai Eminescu (aniversare 164 de ani). Evocări, expoziții de carte, recitaluri de versuri, spectacole literar-muzicale • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române - manifestări cultural-artistice BLEJOI • 6 februarie – Festival Fiu al satului Ploieştiori • Martie - Radu Tudoran – 60 de ani de la publicarea romanului Toate pânzele sus Tînţăreni • Mai - Festivalul florilor. Zilele comunei • 1 iunie, Ziua Internațională a Copilului. Manifestări complexe, spectacole, concursuri, expoziții • 17 noiembrie - Flori de toamnă. Expoziție de pictură 327 • 20 ianuarie - Scriitorul Ion Podoleanu (aniversare 85 de ani) • 23 ianuarie - Alexandru Odobescu (aniversare 180 de ani) • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române manifestări cultural-artistice • 28 ianuarie - Victor Eftimiu (aniversare 125 de ani) • 12 februarie - Otilia Cazimir (aniversare 120 de ani) • 20 februarie - Eugen Barbu (aniversare 90 de ani) Analiza nevoilor de dezvoltare și a zonelor de intervenție Capitolul 1.7. Cultură și recreere • 1-7 martie - Zilele Ion Creangă • 14 martie - Alexandru Macedonski (aniversare 160 de ani) • 17 martie - Alecu Russo (aniversare 195 de ani) • 7 aprilie -Scriitorul Grigore Adam (aniversare 100 de ani) • 10 aprilie - Maria Banuș (aniversare 100 de ani) • 14 aprilie - Scriitorul Octav Pancu (aniversare 85 de ani) • 20, 21 aprilie - Bucuria Învierii. Expoziție de ouă încondeiate, desene și felicitări • 25 aprilie - Camil Petrescu (aniversare 120 de ani) • 1 mai - Ziua internațională a muncii. Activități sportive, muzică, dans, spectacole • 9 mai – Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Europei • 17 mai - Ziua mondială a sportului • 30 mai - Vasile Alecsandri. Dumbrava roșie – 140 de ani de la publicare BRAZI Brazii de Sus • 1 iunie - Ziua Internațională a Copilului. Manifestări complexe, spectacole, concursuri, Băteşti expoziții Brazii de Jos • 5 (18) iunie – Scriitorul Alexandru Raicu (aniversare 100 de ani) Negoieşti • 12 (19) iunie - George Călinescu (aniversare 115 ani) Popeşti • 2 iulie - Emil Gârleanu (comemorare 100 de ani); Stejaru • 25 iulie - Poetul Cezar Baltag (aniversare 75 de ani) • 30 iulie - Alexandru O. Păstorel Teodoreanu (aniversare 120 de ani) • 11 august - Panait Istrati (aniversare 130 de ani) • 15 august - Ziua localității. Spectacole câmpenești; Constantin Brâncoveanu (comemorare 300 de ani) • 22 august - Prozatoarea Elena Damian (aniversare 90 de ani) • 8 septembrie - Ziua internațională pentru alfabetizare • 12 septembrie - Scriitoarea Ana Lupan (aniversare 92 de ani) • 26 septembrie - Mihail Sadoveanu. Viața lui Ștefan cel Mare.80 de ani de la publicare • 2 octombrie - Scriitorul Gheorghe Marin (aniversare 85 de ani) • 5 octombrie - Ziua internațională a educației • 17 octombrie - Ion Slavici. Mara –120 de ani de la publicare • 6 noiembrie - Prozatorul Alexandru Mitru (aniversare 100 de ani) • 14 noiembrie - Iulia Hasdeu (aniversare 145 de ani) • 25 noiembrie - Ionel Pop (aniversare 125 de ani) • 27 noiembrie - Nina Cassian (aniversare 90 de ani) • 25 decembrie - Vine, vine Moș Crăciun! Concert de colinde tradiționale și spectacol folcloric cu participarea Ansamblului Mlădițele Brazilor 1 BUCOV • 15 ianuarie - Mihai Eminescu (aniversare 164 de ani). Evocări, expoziții de carte, recitaluri de versuri, spectacole literar-muzicale Bighiliu • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române - manifestări cultural-artistice Profilul Polului de Creștere Chiţorani • 5 aprilie - Când înfloresc castanii. Concurs de dans Pleaşa • 9 mai – Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Europei Valea Orlei • 13 septembrie - Ziua comunei. Manifestare complexă DUMBRĂVEŞTI PĂULEŞTI I 328 • 6 ianuarie - Botezul cailor. Concurs hipic • 17 aprilie - Lumina Sfântă. Spectacol artistic TâRGŞORU VECHI • 1 iunie - Ziua Internațională a Copilului. Manifestări complexe, spectacole, concursuri, Strejnic expoziții Stănceşti • 27 noiembrie - Nicolae Iorga (comemorare 74 de ani) Zahanaua • 22 decembrie - Magia Crăciunului. Spectacol artistic și expoziție de desene: Iarna pe uliță VALEA CĂLUGĂREASCĂ • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române - manifestări cultural-artistice Arva • 31 ianuarie - Ion Luca Caragiale (aniversare 162 de ani). Evocări, lecturi, spectacole Coslegi • 9 mai – Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Europei Dîrvari Pantazi • 26-28 septembrie - Sărbătoarea vinului, ediția a XIII-a. Manifestare artistică complexă Rachieri • 21 decembrie - (Aula Colegiului Agricol Gheorghe Ionescu Sisești). Primim colindătorii. Radila Păstrarea datinilor românești Schiau Valea Largă Valea Mantei Valea Nicovani Valea Poienii Valea Popii Valea Ursoi Vîrfurile 329 Partea I: Profilul Polului de Creștere 2 Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 331 Partea I: Profilul Polului de Creștere 2 Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei Capitolul 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 333 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 2.1.1. Piramida nevoilor de dezvoltare Diagnosticul teritorial pornește de la domeniile de analiză a situației existente din capitolul anterior, suprapunse pe nevoile de dezvoltare, așa cum sunt acestea identificate de cetățeni și de sectorul privat, pe modelul piramidei lui Abraham Maslow, care continuă să fie folosită în științele sociale de peste 70 de ani. Figura 100. Piramida nevoilor cetățenilor Figura 101. Piramida nevoilor sectorului privat Calitatea vieții Clustere Administrație Administrație eficace și eficientă Schimbări climatice Schimbări climatice eficace și eficientă Incluziune socială Incluziune socială Conectivitate Conectivitate (autostrăzi, aeroporturi, (autostrăzi, aeroporturi, căi ferate etc.) cale ferată etc.) Terenurile, spațiile de birouri și Locuințe și infrastructură de bază infrastructura de bază (apă, canalizare, salubritate etc.) (electricitate, gaz, apă etc.) Oportunități Forță de muncă calificată (locuri de muncă, acces la piețe, educație, sănătate etc.) Dinamica populației Zonificarea teritoriului / dezvoltare spațială Piramida nevoilor cetățenilor Cetățenii unui oraș sunt fără îndoială grupul principal de constituenți. Cetățenii sunt cei care aleg primarul și consiliul local, iar autoritățile locale sunt direct responsabile în fața lor. Nevoile cetățenilor pot fi în mare măsură grupate în următoarele cinci categorii: oportunități; locuințe și infrastructură de bază; conectivitate; administrație eficace și eficientă; calitatea vieții. 1. Oportunități. Principalul punct de atracție al orașelor îl reprezintă oportunitățile pe care le oferă în materie de locuri de muncă, educație, sănătate, acces la piețe mai mari. Prin urmare, strategiile de dezvoltare trebuie să identifice modalități de a susține dezvoltarea economică, de a atrage sectorul privat și de a genera oportunități de afaceri și de 2 locuri de muncă pentru oameni – atât din exteriorul, cât și din interiorul orașului. 2. Locuințe și infrastructură de bază. Una dintre condițiile de bază ale ofertei urbane este aceea de a satisface cererea de locuințe și de servicii de bază (utilități publice) pentru ca piețele imobiliare să funcționeze corespunzător. Profilul Polului de Creștere 3. Conectivitate. O conectivitate bună înseamnă că oamenii vor avea acces mai ușor la mai multe oportunități din zonă (de exemplu, va fi mai ușor pentru ei să-și găsească un alt loc de muncă), în timp ce firmele vor avea acces mai ușor la o rezervă de forță de muncă mai mare și la piețe mai mari. 4. Administrație eficace și eficientă. în dorința lor de a ajunge fără greutate la locul de muncă, de a avea străzi curate și servicii de calitate, de a obține cu ușurință licențe și permise, cetățenii reclamă o administrație publică performantă, care să răspundă eficient nevoilor locale, să păstreze canale deschise de comunicare și să implice populația în decizia de interes public. 5. Calitatea vieții. Când condițiile de la baza piramidei sunt îndeplinite, aspectele care țin de calitatea vieții sunt I determinante pentru decizia cetățenilor de a se stabili într-un oraș sau de a alege un altul. Aceste aspecte înseamnă spații publice atractive, design urban de calitate, clădiri frumoase, o viață culturală înfloritoare, oportunități de divertisment, etc. 334 Piramida nevoilor sectorului privat Sectorul privat este sursa dinamismului economic al unui oraș, iar o economie locală activă acționează ca un magnet pentru oameni. Este de aceea important ca autoritățile locale să identifice modalități de a aborda o parte din nevoile vitale ale sectorului privat. Acestea pot fi grupate în următoarele categorii: forță de muncă calificată; terenuri și infrastructură de bază; conectivitate; administrație eficace și eficientă; clustere. 1. Forță de muncă calificată. Principala sursă a productivității unei companii o reprezintă oamenii săi. Oamenii sunt cei care concep și proiectează produse și servicii, ei sunt cei care produc aceste produse și servicii și tot ei sunt cei care le lansează și le vând pe piață în cele din urmă. Astfel, când o companie decide unde să se localizeze sau un antreprenor decide unde să-și înceapă o afacere, disponibilitatea forței de muncă calificate este unul dintre primele lucruri pe care le iau în considerare. 2. Terenuri, spații de birouri și infrastructură de bază. Fiecare afacere necesită un loc în care să funcționeze. Unele companii pur și simplu închiriază sau achiziționează un spațiu de birouri existent, altele au nevoie de noi terenuri unde să-și amenajeze dotările. Prin urmare, este important ca autoritățile locale să aibă o bună înțelegere a disponibilității spațiilor de birouri (de exemplu, rata de neocupare) și a parcelelor de teren din zonele pe care le administrează (de exemplu, terenuri industriale dezafectate sau terenuri neexploatate). 3. Conectivitate. Conectivitatea este extrem de importantă pentru sectorul privat, acesta fiind factorul ce susține accesul la forța de muncă și la piețele interne și externe. Accesul facil la o rezervă de forță de muncă calificată presupune o infrastructură locală și regională bine dezvoltată pentru a facilita navetismul. Accesul facil la piețe necesită o rețea de autostrăzi modernizată, o infrastructură aeroportuară, feroviară și navală în bună stare, precum și disponibilitatea unei infrastructuri TIC (informare și comunicare). 4. Administrație eficace și eficientă. Companiile private au nevoie ca atât politicile publice, cât și infrastructura publică să funcționeze corespunzător. Unele cer ca autorizațiile de construcție să fie eliberate în timp util, altele pot avea nevoie de un drum de legătură la infrastructura rutieră majoră din zonă, altele pot necesita politici fiscale adecvate. 5. Clustere. Oricât de contraintuitiv ar părea, companiile private au nevoie de alte companii din același sector pentru a fi eficiente. Funcționarea mai multor companii similare în același spațiu permite un flux mai ușor de idei, un acces fără probleme deosebite la forța de muncă calificată și o productivitate mai ridicată, stimulată de concurența locală. Aspecte transversale In cazul ambelor piramide, toate aceste sectoare ale dezvoltării unui oraș au o dimensiune spațială, de zonificare a teritoriului și o dimensiune demografică, referitoare la dinamica populației. În plus față de aceste componente de bază ale piramidei nevoilor unui oraș, există o serie de aspecte transversale, care trebuie luate în considerare atunci când sunt luate decizii de dezvoltare urbană - incluziunea socială și schimbările climatice. a. Dimensiunea spațială. Investițiile publice sau private se localizează pe teren, influențând astfel dezvoltarea spațială a teritoriului. Această dimensiune acoperă, în consecință, aspecte ale cererii și ofertei de terenuri, ale avantajelor de localizare, de zonificare funcțională și expansiune teritorială, aspecte determinante pentru dezvoltarea orașelor, pentru cooperarea dintre unități administrative la nivelul polului de creștere și pentru protecția resurselor și a patrimoniului natural etc. b. Dimensiunea demografică. Locuitorii unui oraș, cuprinzând toate grupurile de vârstă, sex, ocupație etc. reprezintă condiția sine qua non a existenței acestuia. Modul în care evoluează, în mod natural, sau ca urmare a implementării deciziilor de dezvoltare, este crucial pentru viitorul orașului. Această dimensiune se reflectă în evoluția și dinamica populației, în modul în care oamenii sunt atrași sau respinși în funcție de răspunsul la nevoile identificate în cele două piramide. c. Incluziunea socială. Indiferent de cât de dezvoltat este un oraș, acesta se va confrunta întotdeauna cu probleme de incluziune socială – adică va exista mereu o parte a populației locale care va fi discriminată direct sau indirect. Promovarea activă a incluziunii sociale nu numai că ajută la realizarea dezideratelor sociale, dar este și un instrument esențial pentru atingerea unor obiective economice. d. Schimbările climatice. Cu cât orașele se dezvoltă mai mult, cu atât au tendința de a polua mai mult. De fapt, orașele sunt responsabile pentru aproximativ 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Prin urmare, autoritățile locale ar trebui să își privească proiectele și din perspectiva schimbărilor climatice pentru a vedea dacă ele contribuie la rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice sau dacă le agravează. 335 2.1.2. Diagnostic sectorial Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare în consecință, diagnosticul teritorial analizează toate aceste aspecte, din perspectiva concluziilor capitolului anterior, cu accent pe problemele din domeniile respective, pe impactul pe care proiectele implementate în perioada 2007-2014 îl pot avea asupra tendințelor de dezvoltare și formulând totodată câteva recomandări de luat în considerare în procesul de formulare a strategiei. Dezvoltare spațială și zonificarea teritoriului 1. Polul de Creștere Ploiești – Prahova este cea mai mare aglomerare urbană din Regiunea Sud – Muntenia, fiind constituit dintr-o rețea de unități administrativ teritoriale urbane (3 orașe și un municipiu) și rurale (10 comune). 2. Teritoriul Polului de Creștere este predominant rural, cu respectiv 445,79 km2 față de 163,25 km2 teritoriu urban. Din punctul de vedere al tipului de proprietate, 79,9% din terenuri sunt în proprietate privată și 20,1% sunt în proprietate publică. 3. Bilanțul teritorial reflectat prin documentațiile de urbanism este următorul: • 70,4% terenuri cu destinație agricolă, cea mai mare parte fiind ocupată cu terenuri arabile (54,4%), pășuni și fânețe (9,7%), vii (3,6%), livezi (2,6%); • păduri (9,1%); • ape (2,2%); • construcții (13,1%); • căi de comunicații (4,2%); • terenuri degradate și neproductive (0,9%). 4. Polul de Creștere Ploiești cuprinde unități administrativ-teritoriale cu profil funcțional variat determinat de: • agricultură, cu valoarea adăugată adusă de viticultură și pomicultură (zona de est și nord-est a polului de creștere); • transport rutier de marfă și transport prin conducte; • activități de producție și fabricație cu o pondere semnificativă a echipamentelor electronice, electrice pentru automobile, utilaje de extracție, confecții; • comerț și servicii - în special inginerie și consultanță, servicii financiare, operaționale în zona centrală, predominant urbană, a Polului de Creștere. 1. Reducerea suprafeței terenurilor agricole cu 3,9% prin extinderea intravilanelor urbane/ rurale 2. Dezvoltarea urbană necontrolată, în general pe terenuri neechipate edilitar, ce conduce Probleme principale la costuri suplimentare de mediu și de operare a utilităților publice 3. Existența de terenuri industriale poluate/situri brownfield, ca urmare a restrângerii activităților din platformele industriale 4. Suprafețe restrânse ale spațiilor verzi și de agrement 1. Construcții de locuințe pe terenuri libere în municipiul Ploiești, comunele Păulești și Blejoi, prin investiții private 2. Dezvoltarea parcurilor industriale cuprinse în PID 2007-2013, prin investiții private: 2 Proiecte relevante în • Parcul Industrial Ploieşti West Park perioada 2007-2015 • Parcul industrial W.D.P. Development Ro. SRL (sucursală Warehouse De Paw) Profilul Polului de Creștere 3. Elaborarea Planurilor Urbanistice Generale în UAT-urile componente, precum și a Planurilor Urbanistice Locale pentru dezvoltări de terenuri / schimbări de funcțiuni și de reglementări urbanistice 1. Creșterea cererilor de schimbare a funcționalității terenurilor (prin PUZ-uri referitoare la schimbări de destinație pentru investiții municipale, parcelare pentru locuințe, accesibilitate etc.) Tendințe de dezvoltare 2. Concentrarea investițiilor în zone cu accesibilitate rutieră și feroviară ridicată, atât în parcuri industriale, cât și în centre comerciale 3. Dezvoltarea în coordonare cu regiunea București – Ilfov, prin competiția și cooperarea I cu municipiul București și cu amplasamentele disponibile din județul Ilfov 336 Harta 111. Dezvoltare spațială și zonificarea teritoriului 1. Reabilitarea teritoriilor poluate ca urmare a activităților extractive și de prelucrare a petrolului prin decontaminare și reconversia lor în terenuri de construcție și zone verzi 2. Creșterea suprafeței zonelor verzi și a zonelor de agreement Recomandări pentru 3. Protecția terenurilor agricole, pădurilor și zonelor verzi de extinderi necontrolate ale strategie intravilanelor prin reglementări urbanistice specifice 4. Dezvoltarea nodurilor logistice în zona de sud și est a Polului de Creștere ca să asigure conectivitatea cu coridoarele IV și IX din rețeaua europeană TEN-T 337 Dinamica demografică Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Populația polului de creștere numără 327.309 locuitori. Densitatea medie este de 539 locuitori/km2. Populația municipiului Ploiești a scăzut între 2002 și 2011 cu 9,7%, iar cea a Polului de Creștere cu 7,5%, atât pe fondul sporului natural negativ, cât și al migrației accentuate către țări din Uniunea Europeană și către municipiul București. 2. Ca urmare a unui fenomen de suburbanizare, comunele Păulești, Blejoi, Târgșoru Vechi, Bucov, Bărcănești înregistrează valori pozitive prin migrația populației din Ploiești și Plopeni către aceste zone. 3. Structura pe grupe de vârste a populației indică existența unui fenomen de îmbătrânire demografică tot mai accentuat. Gradul de dependență a populației după vârstă, exprimat ca raport procentual între persoanele vârstnice (de peste 60 de ani) și tinerii cu vârsta de până la 15 ani, este supraunitar (156%). 4. în Băicoi, Ploiești, Păulești, Dumbravești se constată o creștere a ponderii populației vârstnice, aceasta înregistrând, la nivelul Polului de Creștere, circa o treime din populația totală. 1. Dinamică demografică negativă / proces constant de reducere și de îmbătrânire a Probleme principale populației Proiecte relevante în 1. Proiecte privind creșterea accesibilității polului de creștere cuprinse în PID 2007-2013 perioada 2007-2015 2. Proiecte de generare de locuri de muncă prin dezvoltarea parcurilor industriale 1. Creșterea densitatea populației până la 700 locuitori/km în zona nord și nord-vest a Polului de Creștere (într-un scenariu pozitiv de dezvoltare) Tendințe de dezvoltare 2. Atragerea în continuare a unui procent semnificativ din populația tânără a județului Prahova, în special din zona rurală 3. Creșterea ponderii grupei de vârstă de peste 65 de ani, pe fondul reducerii natalității 1. Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor de sănătate și sociale 2. Inițierea și implementarea de măsuri active pentru creșterea gradului de competitivitate a forței de muncă, bazate în mare parte pe capacitatea sectorului privat și a Universității Recomandări pentru Petrol-Gaze din Ploiești, Ploiești atât în domeniul pregătirii specialiștilor, cât și în domeniul strategie de cercetare-dezvoltare. 3. Stimularea investițiilor în infrastructura și transport pentru susținerea mobilității forței de muncă. 2 Profilul Polului de Creștere I 338 Harta 112. Dinamica demografică 339 Structura economică Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Profilul economic al Polului de Creștere este dominat de industria electronică, electrică și echipamente, servicii și construcții. Efectele crizei economice au afectat industria de construcții și industria prelucrătoare, în timp ce numărul de firme a crescut în sectorul agricol, energetic, informații și comunicații. 2. Polul de Creștere Ploiești continuă să concentreze 64,6% din firmele active din județul Prahova. Structura firmelor cuprinde microîntreprinderi (cu pondere de 88,9%), IMM-uri (10,7%) și firme mari (cu pondere de 0,4%). Investițiile străine directe în perioada 2007-2013, au fost de 470 de mil. de euro (aport de capital, sume reinvestite din profit). 3. Există o infrastructură de sprijinire a afacerilor bine dezvoltată la nivel local (locul I la nivel național din perspectiva suprafeței parcurilor industriale și a locurilor de muncă create la nivelul acestora). Există 8 parcuri industriale autorizate, dintre care 4 publice și 4 private, ce au atras investiții de peste 500 milioane euro și au creat 10.000 locuri de muncă. 4. Polul de Creștere Ploiești deține avantaje competitive importante în sfera industriei extractive și a celei energetice și avantaje competitive medii în domeniul industriei prelucrătoare (petrochimie, mașini și echipamente, alimentară și a băuturilor), al transporturilor și logisticii. 1. Scăderea numărului de firme active din Polul de Creștere Ploiești cu 13,9% în perioada 2007-2013, pe fondul crizei economice 2. Dezvoltare antreprenorială redusă (număr de întreprinderi/1000 de locuitori) Probleme principale 3. Economie locală dominată de companii cu capital străin și dependența unei bune părți din economia locală de piața petrolieră 4. Lipsa unor unor rețele funcționale de afaceri, lanțuri de furnizare și clustere inovative 5. Declinul sectorului CDI de la nivel local, ca urmare a subfinanțării acestui domeniu 1. Proiecte privind dezvoltarea infrastructurii de afaceri – servicii și producție prin investiții publice și private, precum: • Centrul de afaceri multifuncţional Lumina Verde • Centru de Excelență în Afaceri pentru Tinerii Întreprinzători • Parcurile industriale administrate de companiile Consiliului Județean din Ploiești, Plopeni, Brazi, Bărcănești • Parcul Industrial Ploieşti West Park • Parcul industrial W.D.P. Development Ro. SRL (sucursală Warehouse De Paw) • Modernizarea Rafinăriei Petrobrazi și în construcția Termocentralei Brazi (OMV Proiecte relevante în Petrom) perioada 2007-2015 2. Proiecte ce vizează sectorul CDI (implementate de UPG Ploiești): • Pol de competitivitate pentru creșterea productivității economice prin folosirea inovativă a realitații virtuale, în scopul furnizarii de servicii pentru infrastructurile critice - CREVIS • Tehnologie informatică pentru promovarea imaginii și gestionarea informațiilor de la absolvenți și agenți economici în scopul adaptării politicii manageriale la cerințele mediului socio-economic • Centrul regional de determinare a performanțelor și monitorizare a stării tehnice a materialului tubular utilizat în industria petrolieră 2 1. Dezvoltarea sectoarelor cu potențial de specializare economică inteligentă precum industria de extracție și de prelucrare a petrolului și gazelor naturale, industria de Profilul Polului de Creștere componente auto, cea de mașini și echipamente 2. Dezvoltarea CDI privind tehnologia din domeniul energiei regenerabile Tendințe de dezvoltare 3. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de transport și logistică 4. Dezvoltarea sectorului TIC 5. Dezvoltarea inițiativelor private privind cosolidarea unei infrastructurii de turism aplicat caracteristicilor polului de creștere I 340 Harta 113. Structura economică 1. Extinderea și specializarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de la nivel local 2. Dezvoltarea parteneriatului între firme private și mediul universitar 3. Susținerea lanțurilor de producție prin facilitarea accesului firmelor la rezultate ale Recomandări pentru cercetării, tehnologizare și resurse umane strategie 4. Dezvoltarea serviciilor în funcție de cererile de pe piață, cu accent pe nevoile populației, inovare, creativitate și turism 5. Sprijinirea inițiativelor de afaceri /antreprenoriatului local 341 Structura forței de muncă Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Recensământul din 2011 indică faptul că 46,1% din populația Polului de Creștere Ploiești era activă, din care 41,9% populație ocupată și 4,2% șomeri. în anul 2014 se constată o creștere a salariaților cu 2,8% față de 2011. Un procent de 79% din populația ocupată este angajată în sectorul privat, în timp ce sectorul public angajează 13%. 2. O dinamică negativă a numărului de salariați este înregistrată în municipiul Ploiești (-13%), Plopeni (-31,7%), și Dumbrăvești (30,6%), în timp ce una pozitivă este înregistrată în Ariceștii Rahtivani (218%), Brazi (45%), Păulești (24%), Târgșoru Vechi, Bărcănești (câte 20%). 3. Sectorul serviciilor asigură 57% din totalul locurilor de muncă, urmat de industrie, cu 28%, agricultură și silvicultură, cu 8%, respectiv de sectorul construcțiilor, cu 7%. 4. Balanța migratorie totală a Polului de Creștere Ploiești este negativă, soldul schimbărilor de domiciliu în perioada 2007-2013 fiind de -3.177 de persoane, contribuind cu circa 40% la reducerea numărului de locuitori. în schimb, municipiul Ploiești atrage un număr semnificativ de navetiști din comunele și orașele invecinate (215 la 1000 de locuitori). 1. Înregistrarea unui deficit de forță de muncă cu studii medii 2. Competitivitate redusă - activitățile cu un nivel mai ridicat de salarizare (TIC, intermedieri financiare, activități științifice, tehnice și profesionale, industrie extractivă, energie) ocupă 12% din populație Probleme principale 3. Tendința de îmbătrânire a forței de muncă 4. Pondere ridicată a populației ocupate în agricultura de subzistență (în comune din jurul municipiului Ploiești) 5. Migrație masivă a forței de muncă spre municipiul București, dar și o mare capacitate de atragere a forței de muncă din zonele înconjurătoare 1. Proiecte de dezvoltare a afacerilor prin crearea de locuri de muncă (secțiunea 2.4) 2. Proiecte de dezvoltare a resurselor umane (formare profesională) co-finanțate prin POS DRU, precum: Proiecte relevante în • Instrumente strategice pentru ocupare în industria Turismului perioada 2007-2015 • Proiectele implementate de UPG Ploiești (formare profesională, programe doctorale, programe de pregătire didactică etc.) • Formare profesională pentru piața muncii 1. Dezvoltarea forței de muncă în segmentul de vîrstă 18-25 de ani folosind investițiile realizate în perioada 2007-2013 (ex. Centrul de excelență pentru Tinerii Intreprinzători) Tendințe de dezvoltare 2. Coordonarea măsurilor de educație cu particularitățile pieței muncii 3. Reducerea imigrației externe din punct de vedere numeric/cantitativ. 1. Relansarea învățământului tehnic și profesional Recomandări pentru 2. Dezvoltarea măsurilor de ocupare a forței de muncă prin servicii de consiliere a strategie persoanelor în vârstă 3. Stimularea mobilității forței de muncă la nivel regional. 2 Profilul Polului de Creștere I 342 Harta 114. Structura forței de muncă la nivelul PC 343 Calitatea mediului și controlul poluării Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ la nivelul zonei Polului de Creștere, în ultimele decenii, ca urmare a reducerii poluării din activități industriale și scăderea emisiilor provenite din producerea energiei electrice și termice. 2. Nivelul de poluare a apelor de suprafață, ca și al celor subterane, a scăzut în ultimii ani până la valori situate sub cele maxim admise. 3. Nu sunt inregistrate concentrații periculoase de poluanți la nivelul probelor de sol colectate. 1. Poluarea aerului și poluarea fonică determinată de transportul rutier, în special de-a lungul axei nord-sud, în apropierea gărilor, în zonele industriale și pe străzile circulate de tramvaie sau deschise traficului greu 2. Lipsa rețelei de canalizare în unele cartiere din centrele urbane și în zone rurale – risc Probleme principale major de poluare a apelor de suprafață și a celor subterane 3. Existența a peste 100 ha de situri contaminate ca urmare a activităților economice, cu precădere din sfera industriei de extracție și prelucrare a petrolului 4. Deficitul de suprafețe împădurite, mai ales în partea de sud a teritoriului (zona de câmpie) 1. Proiecte de reabilitare, extindere și modernizare a rețelei de apă și canalizare, co- finanțate prin POS MEDIU, precum și cele realizate din fondurile proprii ale Apa Nova în Ploiești prin reducerea riscului de poluare a apelor Proiecte relevante în 2. Proiecte de reabilitare a infrastructurii de transport cu tramvaiul în municipiul Ploiești perioada 2007-2015 și de modernizare a tramei stradale, care au ca impact reducerea nivelului de poluare fonică și a aerului 3. Proiect BIRD + GEF + CJ Prahova privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi în Târgşoru Vechi 1. Extinderea parcurilor industriale și atragerea de noi activități potențial poluatoare 2. Extinderea rețelelor de canalizare și diminuarea riscului de poluare a apelor de Tendințe de dezvoltare suprafață și a celor subterane 3. Implementarea proiectului privind managementul integrat al deșeurilor și reducerea riscului de poluare a solului/apelor aferent. 1. Reabilitarea teritoriilor poluate ca urmare a activităților extractive și de prelucrare a petrolului prin decontaminare și reconversia lor în terenuri de construcție și zone verzi Recomandări pentru 2. Monitorizarea operatorilor care dețin autorizații privind emisiile de gaze cu efect de strategie seră pentru activități ale instalațiilor aflate sub incidența prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale 2 Profilul Polului de Creștere I 344 Harta 115. Calitatea mediului și controlul poluării 345 Accesibilitate și mobilitate Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Polul de Creștere Ploiești–Prahova este bine conectat la rețeaua de trafic rutier și feroviar prin drumuri naționale în stare bună (DN 1/E 60 și DN 1B/E 577, DN 1A, DN 72, DN 1D) și magistrala CF București – Brașov și București – Buzău. Pe coridoare rutiere, în interiorul polului, distanțele de parcurs sunt sub 40 de minute, iar în exterior, polul este conectat pe o izocronă de 60 minute cu Aeroportul internațional Henri Coandă, cu municipiul București și cu unitățile administrativ teritoriale de interes turistic, Sinaia și Bușteni. 2. Gradul de modernizare al rețelei rutiere a crescut continuu în interiorul polului de creștere, pe fondul investițiilor substanțiale din diferite surse de finanțare, iar fluxul de trafic rutier a crescut de asemenea (de ex. 30.000-40.000 vehicule pe zi). 3. Numărul victimelor raportat la numărul de accidente de pe raza municipiul Ploiești este de 1.18 victime/accident, sub media națională care atinge valoarea de 1.34 de victime/accident. 1. Accesibilitatea limitată de lipsa unor legături de transport rapide cu municipiile Brașov și Buzău, respectiv cu zona Târgoviște, drumurile naționale de legătură cu acești poli urbani înregistrând valori de trafic ridicate și risc de congestie și de accidente 2. Infrastructura de transport rutier în stare mediocră în interiorul Polului de Creștere, cauzând congestie în trafic, reducerea mobilității și poluarea aerului 3. Lipsa unor terminale intermodale, care să asigure transferul rapid de pe un tip de transport pe altul (transport feroviar, transport urban și interurban, transport velo și pietonal etc.) Probleme principale 4. Lipsa unui sistem extins de management al traficului, mai ales la nivelul arterelor de penetrație (nord-sud, est-vest) și a celor cu capacitate de transport redusă, inclusiv ca urmare a existenței unor intersecții cu elemente geometrice și amenajări necorespunzătoare 5. Lipsa unui sistem de transport integrat la nivel metropolitan (urban și inter-urban), în ceea ce privește stațiile, orarele de transport și tarifarea 6. Lipsa spațiilor de parcare în special în zone cu flux sporit de vizitatori / călători 7. Existența unor zone / cartiere cu o accesibilitate redusă (ex. cartierul Mitică Apostol) 2 Profilul Polului de Creștere I 346 Harta 116. Accesibilitate și mobilitate 347 Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare Proiecte privind creșterea accesibilității polului de creștere cuprinse în PID 2007-2013: • Creşterea capacităţii de trafic prin realizarea legăturii rutiere între DN 1 şi DN 1B (realizarea Drumului Judeţean de Centură DJ 236), în zona de nord a municipiului Ploieşti • Creşterea accesibilităţii către partea de nord a Polului de Creştere, în special către Spitalul Judeţean Prahova, prin realizarea pasajului rutier în continuarea DJ 102, peste DN1B • Accesibilitate şi fluidizare trafic către zona industrială Ploieşti Vest şi platforma industrială Brazi • Reabilitare DJ 101G Tătărani (DJ 101D) – Brazi – Brazii De Jos – Tinosu – Şirna – Hăbud – Crivăţu (DN 1A) Km 0+000 – Km 24+020, Judeţul Prahova, Km 24+020 – Km 30+120, Judeţul Dâmboviţa • Creşterea capacităţii de trafic prin modernizarea şi reabilitarea DJ 101D, între km4+300 (limita municipiului Ploiești și capul de rampă a pasajului) şi km 6+300 (sens giratoriu – intersecţie DN 1A) inclusiv a pasajului superior peste CF Ploieşti Triaj Proiecte relevante în – Ghighiu la km 4+300, în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii dinspre / înspre DN 1 perioada 2007-2015 Proiecte privind creşterea mobilităţii transportului public prin reabilitarea traseului tramvaielor 101 și 102 cu lucrări vizând cale de rulare, staţii adaptate persoanelor cu dizabilităţi, material rulant, elemente de semnalizare şi automatizare Alte proiecte de mai mică amploare finanțate din bugetul local cuprind: • reabilitarea Str. Mihai Bravu, a Bd. Republicii, a Str. Ghighiului, a pasajului de la Gara de Sud • pachete de străzi (inclusiv trotuare) din cartierele Bereasca, 9 Mai, Enăchiță Văcărescu, Malu Roșu, Moțoi, Râfov, Găgeni, Gheorghe Doja, Vega, Mitică Apostol, Peneș Curcanul etc., • amenajarea de parcări pe Bd. Republicii, Str. Gh. Doja, amenajarea de parcărri cu dale ecologice în zonele nord, vest, central-sud-est, • refacerea pavajului de la Palatul Administrativ, a esplanadei Casei de Cultură a Sindicatelor, a pietonalelor de la Complex Nord și de pe Str. Toma Caragiu, • amenajarea parcării supraterane de pe Str. Cuza Vodă. 1. Creșterea numărului de călătorii către zonele cu noduri logistice /parcuri industriale și către zona centrală a municipiului Ploiești Tendințe de dezvoltare 2. Creșterea accesibilității către rețeaua europeană de transport TEN-T 3. Extinderea spațiilor pietonale din zona centrală și a gărilor din municipiul Ploiești și dezvoltarea traficului de biciclete 1. Creșterea fluidității traficului prin realizarea pasajelor denivelate în intersecțiile cu flux ridicat de trafic 2. Măsuri privind îmbunătățirea managementului de trafic în interiorul Polului de Creștere pentru reducerea întârzierilor și a accidentelor 2 3. Dezvoltarea și modernizarea flotei de transport public (nepoluant) în interiorul Polului Recomandări pentru de Creștere strategie 4. Dezvoltarea intermodalității în zona Gării de Vest și Gării de Nord din municipiul Ploiești Profilul Polului de Creștere 5. Perfecționarea sistemelor de monitorizarea a poluarii aerului, în special emisii CO2 6. Dezvoltarea în continuare a formelor de transport alternativ (ex. bicicleta) 7. Implementarea măsurilor privind mărirea suprafeței spațiilor verzi în zone cu trafic ridicate I 348 349 Conectivitate energetică și informatică Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Unitățile administrativ-teritoriale ce compun Polul de Creștere sunt conectate la rețelele de distribuție a gazelor naturale și de electricitate. La Brazi a intrat în funcțiune cea mai modernă termocentrală pe bază de gaze naturale din România. 2. Municipiul Ploiești este unul dintre cele mai importante centre energetice din țară, concentrând un volum de resurse convenționale și regenerabile (energie solară, biomasă agricolă etc.). 3. Sectorul TIC s-a dezvoltat în toate zonele municipiului și în ariile urbane și rurale ale Polului de Creștere (62.053 de linii fixe, 52.055 pentru persoane fizice și 9.998 pentru persoane juridice). 1. Uzura fizică a rețelei și branșamentelor de gaz natural, ce solicită înlocuirea și retehnologizarea acestora Probleme principale 2. Uzura rețelei de distribuție a energiei electrice și lipsa unui sistem de canalizație subterană 1. Proiecte realizate din fondurile private ale operatorilor de profil, ce au vizat înlocuirea rețelelor existente cu unele moderne (înlocuirea a circa 94 km de rețea de distribuție a gazelor naturale în municipiul Ploiești), concomitent cu extinderea acesteia în localitățile urbane și rurale din Polul de Creștere Proiecte relevante în 2. Proiecte de co-generare cuprinse în PID 2007-2013: perioada 2007-2015 • Realizare capacitate de producere de energie electrică (şi termică) pentru consumul propriu, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie în comuna Dumbrăveşti • Completarea sistemului clasic de încălzire cu gaze cu sistem care utilizează energie solară în comuna Valea Călugărească, judeţul Prahova 1. Dezvoltarea în zone rurale a formelor de energie regenerabilă, nepoluantă Tendințe de dezvoltare 2. Creșterea cererii pentru servicii internet și a numărului locurilor wi-fi din orașe și de la nivelul punctelor de atracție pentru locuitori, turiști și vizitatori 1. Dezvoltarea continuă a măsurilor privind folosirea resurselor energetice neconvenționale Recomandări pentru 2. Măsuri de eficientizare și ecologizare a producției de energie convențională strategie 3. Măsuri de creștere a capacității de cercetare în direcția producerii de energie regenerabilă. 2 Profilul Polului de Creștere I 350 Harta 117. Conectivitate energetică și informatică 351 Utilități publice Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Cea mai mare parte a populației din Polul de Creștere are acces la alimentare cu apă potabilă, importante extinderi ale rețelei având loc în ultimii ani. Serviciile de distribuție a apei potabile sunt furnizate de o serie de agenți economici diferiți, cu capital majoritar de stat sau privat. 2. Sistemul de termoficare de la nivel local este unul dintre cele mai bine dezvoltate din țară, din perspectiva capacităților moderne de producție (inclusiv în cogenerare), a numărului de consumatori și a prețului de furnizare. 1. Vechimea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în mediul urban și lipsa canalizării în comunele Berceni, Dumbrăvești și Târgșoru Vechi, sau în Bărcănești, Ariceștii Rahtivani – unde rețeaua de canalizare măsoară 1-2 km. Probleme cheie 2. Lipsa sistemelor publice de alimentare cu apă și/sau canalizare în unele cartiere urbane (de ex. Mitică Apostol) 3. Pierderi semnificative (până la 25% din cantiatea de energie produsă) și costuri suplimentare în rețeaua de termoficare 1. în domeniul reabilitării şi modernizării sistemelor de apă şi canalizare: • Proiect Hidro Prahova la nivelul UAT Băicoi și Plopeni cu co-finanțare din POS MEDIU 2007-2013 • Proiecte din fondurile guvernamentale și ale operatorilor privați alocate în acelasi scop pentru orașele Ploiești și Băicoi, dar și pentru o parte din localitățile rurale • Lucrări de extindere și modernizare a rețelei de apă și canalizare în mai multe zone din Plouiești (cartierele Bereasca, Mihai Bravu, Peneș Curcanul, Malu Roșu, Gh Doja, Râfov, Găgeni) 2. Managementul deșeurilor: • Proiect privind sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova (POS MEDIU 2007-2013) ce include construcția de staţii de transfer (Boldești-Scăeni), staţii de sortare (Boldești-Scăeni), staţii de compostare a gunoiului (Boldești-Scăeni), stație de tratare mecano-biologică (Ploiești), precum și ecologizarea fostului depozit neconform de la Ploiești și achiziționarea de echipamente și vehicule de colectare a deșeurilor. 3. In sistemul de termoficare: Proiecte relevante în • Investiții ale operatorului privat în centrala de la Brazi, Turbină cu Gaz (TAG), dar și perioada 2007-2014 în rețelele primare și secundare. 4. Proiecte de co-generare a energiei termice: • Realizare capacitate de producere de energie electrică (şi termică) pentru consumul propriu, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie în comuna Dumbrăveşti • Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi de protecţie pentru copii şi persoane adulte cu handicap din cadrul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Prahova • Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi sanitare de interes judeţean, aflate în domeniul public al judeţului Prahova • Completarea sistemului clasic de încălzire cu gaze cu sistem care utilizează energie 2 solară, în comuna Valea Călugărească, judeţul Prahova • Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Boldeşti Scăeni Profilul Polului de Creștere • Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unități sanitare locale Spitalul Orășenesc Băicoi, Sediul central, Spitalul Orășenesc, sediul Anexa Str. Unirii nr. 8. 1. Implementarea master planului județean pentru apă și canalizare ce prevede investiții pe zonele neacoperite de rețele publice de utilități, cu co-finanțare din programe europene și naționale, pentru atingerea țintelor stabilite prin directivele UE în domeniu până în Tendințe de dezvoltare 2018 2. Implementarea proiectului privind sistemul de management integrat al deșeurilor Prahova, finanţat din fonduri UE prin Programul Operaţional Mediu 2007-2013. I 352 Harta 118. Utilități publice (apă, canal, salubritate) 1. Modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în toate Recomandări pentru localitățile Polului de Creștere strategie 2. CConștientizarea la nivelul populației privind colectarea selectivă a deșeurilor. 353 Spațiul public Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Majoritatea spațiilor publice sunt concentrate în zona centrală a municipiului Ploiești, acestea fiind dispuse în jurul unor obiective de interes public, inclusiv în fața gărilor. 2. Spațiile verzi sunt dispuse dispersat la nivelul Polului de Creștere și cuprind: (a) zone verzi de aliniament în lungul tramei de circulaţie; (b) scuaruri şi zone verzi amenajate între blocuri, (c) parcuri şi scuaruri publice; (d) parcuri de agrement şi sport. 3. Serviciile de iluminat public din localitățile componente sunt furnizate fie de societăți comerciale, către care a fost delegată gestiunea prin concesiune a acestor servicii, fie de către autoritățile publice locale și Electrica. 1. Lipsa de atractivitate a spațiului public în toate localitățile polului de creștere, lipsa zonelor pietonale, a scuarurilor și locurilor de întâlnire Probleme principale 2. Lipsa unui iluminat public ambiental /arhitectural 3. Deficitul de spații verzi și de agrement 1. Proiecte pentru amenajarea, modernizarea și întreținerea spațiilor verzi: • Realizarea parcului municipal Ploieşti Vest, inclusiv a căilor de acces şi a reţelei edilitare specifice • Amenajare parc în oraşul Băicoi zona Lac • Amenajare peisagistică parc Valea Călugărească Proiecte relevante în • Îmbunătăţirea calităţii mediului prin modernizarea parcurilor în oraşul Plopeni perioada 2007-2015 • Modernizare și întreținere - Parcul Memorial Constatin Stere Bucov, Parcul Tineretului, Parcul Toma Caragiu, Parcul Câineni 2. Amenajare de locuri de joacă în municipiul Ploieşti (Str. Cameliei, Mărășești, Sala Sporturilor, Bd. București, Parcul Dendrologic, Str. Cibinului, Str. Mihai Bravu, zona Malu Roșu, Parc Modern, Bd. Republicii etc.) 1. Renovarea și reabilitarea termică a clădirilor publice, cu impact asupra necesității de reabilitare a spațiului public central, sau dintre blocuri Tendințe de dezvoltare 2. Dezvoltarea terminalelor intermodale, cu impact asupra spațiului public din zona gărilor 3. Recuperarea terenurilor poluate și reconversia lor în zone verzi 1. Amenajarea de noi spații verzi, sportive și de agrement, care să acopere minim 200 Recomandări pentru ha, în vederea atingerii normelor europene strategie 2. Extinderea sistemului de iluminat public prin implementarea unor soluții inovative (a tehnologiei LED sau a celei de dozare a intensității luminii). 2 Profilul Polului de Creștere I 354 Harta 119. Spațiul public (suprafețe verzi) în Polul de Creștere Ploiești 355 Locuire Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Dinamica fondului locativ în perioada 2007-2013 reflectă un fenomen de suburbanizare, cu extinderi între 10,4% și 31,9% în comunele Blejoi, Târgșoru Vechi, Păulești, Bucov și Ariceștii Rahtivani. 2. La nivelul municipiului Ploiești, circa 10,1% dintre locuințe sunt secundare, mai ales cele situate în blocuri de apartamente, multe persoane locuind efectiv în localitățile rurale din jur. 3. 96,7% dintre locuințele din Polul de Creștere Ploiești dispun de alimentare cu apă potabilă, dintre care 92,9% din rețeaua publică și 3,8% din sisteme proprii. Dintre acestea, 6,6% nu dispuneau de instalație de alimentare cu apă în locuință, ci doar în clădire sau în exteriorul acesteia (RGPL 2011). 1. Număr relativ important de locuințe fără alimentare cu apă și fără canalizare, în special în comunele Berceni, Dumbrăvești și Valea Călugărească 2. 836 de locuințe neconectate la rețeaua de energie electrică (0,6% din fondul locativ total) Probleme cheie 3. Vechimea medie a clădirilor de locuit depășește 50 de ani, 65,5% dintre aceste clădiri fiind construite înainte de cutremurul din 1977 și prezentând un risc seismic ridicat 4. Număr limitat de blocuri de locuințe reabilitate termic, sau consolidate seismic 5. Lipsa de atractivitate a spațiului public dintre blocuri 6. Lipsa unui fond de locuințe sociale 1. Construcția de locuințe noi - un total de 4.144 de locuințe finalizate la nivelul Polului de Creștere Ploiești, dintre care 1.270 (30,6% din total) în municipiul Ploiești, iar aproape 3.000 în localitățile învecinate (dintre acestea, doar 228 construite din fonduri publice, de tip ANL) Proiecte relevante în 2. Proiecte de reabilitare termică pentru 54.021 locuințe (municipiul Ploiești, orașul Plopeni perioada 2007-2014 și comunele Blejoi, Păulești și Brazi având peste 40% din locuințe reabilitate termic) 3. Amenajare de locuri de joacă în municipiul Ploieşti (Str. Cameliei, Mărășești, Sala Sporturilor, Bd. București, Parcul Dendrologic, Str. Cibinului, Str. Mihai Bravu, zona Malu Roșu, Parc Modern, Bd. Republicii etc.) 1. Extinderea rețelelor edilitare prin implementarea master planului județean privind Tendințe de dezvoltare apăa și canalizarea 2. Creșterea cererii de locuințe sociale. 1. Modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în toate localitățile Polului de Creștere Recomandări pentru 2. Expertizarea seismică a clădirilor construite înainte de cutremurul din 1977 strategie 3. Reabilitarea termică a blocurilor de pe arterele majore de circulație 4. Amenajarea spațiilor publice dintre blocuri 2 Profilul Polului de Creștere I 356 Harta 120. Dinamica fondului de locuințe 357 Educație Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Infrastructura educațională de la nivel local s-a îmbunătățit continuu în ultimii ani pe fondul investițiilor din diverse surse de finanțare, inclusiv din fonduri europene. 2. Rata abandonului școlar se menține sub media de la nivel regional și național, dar înregistrează încă valori ridicate în cazul învățământului profesional și al elevilor proveniți din mediul rural și din familiile de romi. 3. Navetismul elevilor este ridicat – 6.700 de elevi din întreg județul Prahova, dar mai ales de pe o rază de maxim 30 km, studiază în municipiul Ploiești. 4. Singura instituție de învățământ superior este Universitatea de Petrol-Gaze (cu un număr de 8.000 de studenți în 2013-2014). 5. Oferta de cursuri de formare profesională continuă de la nivel local este diversificată și acoperă un număr mare de ocupații pentru persoane cu studii medii și superioare, furnizorii fiind instituții publice, ONG-uri și firme private. 1. Deficiențe ale infrastructurii educaționale legate de starea și eficiența energetică a Probleme principale clădirilor, dotarea cu mobilier, echipamente, infrastructură sportivă 2. Număr scăzut de studenți pe fondul migrației acestora către alte centre universitare. 1. Proiecte de reabilitare a infrastructurii educaționale, finanțate din bugetul local: • Instalații interioare de încălzire și montare de centrale termice la: Școala Gimnazială Radu Stanian, Grădinița nr. 7, Școala Gimnazială Ienăchiță Văcărescu, Școala Gimnazială Florin Comișel, Grădinița nr. 38, Școala nr. 13, Școala nr. 19, Grădinița nr. 4, Școala Gimnazială Ion Creangă, Liceul Jean Monnet; • Refacere acoperiș la Colegiul Național Mihai Viteazul; • Refacere împrejmuire la Școala Gimnazială Grigore Moisil; • Montarea de echipamente de supraveghere video la 41 de unități de învățământ; • Înlocuire tâmplărie la Colegiul Național I.L. Caragiale; Proiecte relevante în • Modernizarea a 12 terenuri de sport aferente unităților de învățâmânt; perioada 2007-2015 • Lucrări de reparații curente la peste 70 de unități de învățământ; • Consolidare Grup Școlar Petrol Teleajen, la Colegiul Național Nichita Stănescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu și Școala Gimnazială Rareș Vodă; • Construire sală de sport la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu; • Dotarea cu paturi a grădinițelor cu program prelungit; • Construcția a două grădinițe noi, pe Str. Bobâlna și Mărășești; • Executare rețele tehnico-edilitare la Sala de Sport a Școlii Gimnaziale Grigore Moisil, la Școala Gimnazială Sf. Vineri; 2. Proiecte de dezvoltare a resurselor umane (formare profesională) co-finanțate prin POS DRU (secțiunea 2.5.) Tendințe de dezvoltare 1. Scăderea numărului de elevi pe fondul perspectivei demografice pesimiste. 1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale la nivelul dotării și Recomandări pentru echipamentelor strategie 2. Dezvoltarea transportului public pentru elevii navetiști 2 3. Dezvoltarea sistemului de educație post-liceală / vocațională. Profilul Polului de Creștere I 358 Harta 121. Educație 359 Sănătate și servicii sociale Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Rețeaua de unități medicale publice este complexă, cuprinzând spitale cu specialități unice în context județean, ce deservesc peste 700.000 de locuitori. 2. Numărul de internări în spitalele de la nivel local a scăzut cu circa 20% față de anul 2007, pe fondul reorientării pacienților către serviciile de tip ambulatoriu, dar și prin restructurarea rețelei sanitare publice. 3. în municipiul Ploiești, numărul de beneficiari de prestații sociale reprezintă circa 7% din populație, cuprinzând persoane care beneficiază de indemnizații pentru handicap grav, asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, locuințe care beneficiază de ajutoare municipale pentru încăzlire, persoane care beneficiază de ajutoare alimentare prin Programul PEAD, pensionari cu venituri mai mici de 400 RON/lună, șomeri și beneficiari de venit minim garantat. 1. Infrastructură sanitară deficitară (cuprinzând clădiri improprii pentru furnizarea unor servicii medicale de calitate) 2. Capacitate insuficientă și dotare inadecvată cu aparatură medicală a ambulatoriilor integrate în spitale Probleme principale 3. Lipsa unităților medicale de categoria I sau a II-a, cu o gamă diversificată de servicii medicale de calitate 4. Deficit cronic de personal medical, pe fondul migrației externe și interne a cadrelor specializate. 2. în domeniul infrastructurii medicale: • Investiții în reabilitarea spațiilor și dotarea cu aparatură medicală modernă în cele 3 spitale administrate de Consiliul Județean Prahova (Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești și Spitalul de Pediatrie Ploiești) • Investiții de reabilitare a infrastructurii medicale la Secția de Oncologie a Spitalului Municipal și la Spitalul de Boli Infecțioase • Construcția Centrului de Sanătate Mintală pentru Copii din municipiul Ploiești • Proiect de co-generare - Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unități sanitare de interes județean, aflate în domeniul public al județului Prahova, (Spitalului Județean de Urgență Ploiești) • Creșterea eficienței serviciilor medicale ale Spitalului Obstetrică-Ginecologie prin implementare de soluții e-sănătate Proiecte relevante în • Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul perioada 2007-2015 locuitorilor județului Prahova 2. Proiecte privind infrastructura de servicii sociale, co-finanțate prin POR: • Reabilitarea / modernizarea / extindere şi echiparea specifică a Centrului de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte cu handicap, Băicoi • O şansă pentru o nouă rază de soare - reabilitarea / modernizarea / extindere şi echiparea specifică a Complexului de servicii comunitare Rază de Soare • Reabilitarea / modernizarea / extindere şi echiparea specifică a Centrului de recuperare şi reabilitare neuropsihică pentru persoane adulte cu handicap, comuna Ariceştii Rahtivani • Reabilitarea / modernizarea / extindere şi echiparea specifică a Centrului de primire 2 în regim de urgenţă Cireşarii din Ploieşti • Realizarea unui cămin de bătrâni prin schimbarea destinaţiei cazărmii din strada Profilul Polului de Creștere Cosminelor nr. 11 A, Ploieşti 1. Presiune pe rețeaua de unități medicale de la nivel local, ca urmare a îmbătrânirii populației și a măsurilor reduse de prevenție 2. Dezvoltarea sectorului privat cu o ofertă de servicii medicale de calitate Tendințe de dezvoltare 3. Creșterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (persoane vârstnice dependente, persoane fără locuință, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, persoane cu handicap etc.). 1. Modernizarea și extinderea infrastructurii medicale Recomandări pentru 2. Facilitarea accesului populației din comune la servicii medicale I strategie 3. Implicarea mediului ONG în furnizarea de servicii sociale. 360 Harta 122. Sănătate și servicii sociale 361 Cultură și recreere Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.1. Concluzii asupra nevoilor de dezvoltare 1. Polul de Creștere Ploiești-Prahova dispune de un patrimoniu cultural bogat – 193 monumente istorice (LMI 2010), dintre care 63 de interes național. 2. Patrimoniul cultural mobil cuprinde aproape 1.000 de bunuri cu valoare istorică, arheologică, istorico-documentară, artistică, etnografică, științifică și tehnică și este concentrat în muzeele din zonă, precum și în Biblioteca Județeană Nicolae Iorga. 3. Patrimoniul natural este reprezentat de o serie de suprafețe cu statut de arii protejate stabilit prin PUG-ul comunelor şi de Pădurea Plopeni (arie protejată de interes comunitar – SCI, cu o suprafață de 91 ha). 4. Infrastructura sportivă locală s-a diversificat și modernizat în ultimii ani prin investiții publice și private, cluburile sportive din municipiu înregistrând performanțe deosebite. 1. Starea avansată de degradare a unor monumente istorice supuse unor agresiuni continue 2. Infrastructura culturală deficitară din orașele mici și din localitățile rurale învecinate, Probleme principale evenimente de profil fiind organizate sporadic 3. Facilități sportive uzate fizic și moral, care împiedică dezvoltarea sportului de performanță (de ex. bazine moderne de antrenamente pentru înot) 1. Proiecte privind patrimoniul cultural – istoric și activități de recreere: • Restaurarea şi consolidarea Muzeului Ceasului Nicolae Simache, Ploieşti • Punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu existente pe traseul itinerant Drumul Fructelor • Incursiune în istorie pe Drumul Vinului din județul Prahova (Comuna Valea Călugărească) Proiecte relevante în • Drumul sării - metamorfoză geologică în istorie (comuna Dumbrăvești) perioada 2007-2015 • Restaurare și punere în valoare a ansamblului monahal al Mânăstirii Turnu (comuna Târgșoru Vechi) • Reabilitare, modernizare, dotare a aşezământului cultural Casa de cultură (Plopeni) • Modernizarea/ extinderea funcțională a Hipodromului din Ploieşti 2. Proiect privind protecția patrimoniului natural: • Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni: Plan de management, căi de acţiune şi conştientizare 1. Continuarea manifestării presiunilor asupra patrimoniului natural și construit – Tendințe de dezvoltare localizarea activităților economice, extinderea intravilanelor localităților, a infrastructurii de transport, etc. 1. Restaurarea, consolidarea și protecția patrimoniului construit (urban și rural) 2. Protecția patrimoniului natural Recomandări pentru 3. Promovarea patrimoniului și a evenimentelor culturale pentru atragerea de vizitatori strategie 4. Dezvoltarea infrastructurii culturale în comune 5. Dezvoltarea infrastructurii sportive (bazin de înot) 2 Profilul Polului de Creștere I 362 Harta 123. Cultură și recreere 363 Partea I: Profilul Polului de Creștere 2 Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei Capitolul 2.2. Analiza SWOT 365 2.2. Analiza SWOT Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei Capitolul 2.2. Analiza SWOT Puncte tari Justificare Polul de Creștere este amplasat la doar la 60 km de municipiul București, capitala României și una dintre cele mai mari metropole din sud-estul Europei, cu o piață de aproape 3 mil. de consumatori, principalul centru administrativ, economic, universitar, cultural, medical și nod de Poziția geografică favorabilă transport din țară. atragerii de investiții Polul de Creștere Ploiești este parte integrantă a unui sistem urban cu o populație de peste 4 milioane de locuitori și care generează circa 50% din veniturile firmelor din România împreună cu municipiile București și Târgoviște și face parte din Axa de dezvoltare Brașov-Ploiești- București-Giurgiu, cel mai important coridor de transport și de dezvoltare al României. Dintre toți polii de creștere din România, municipiul Ploiești are cea mai mare capacitate de atragere a forței de muncă și a populației din zona înconjurătoare (215 navetiști, respectiv de 97 de persoane sosite cu domiciliul la 1.000 de locuitori). Polul de Creștere Ploiești concentrează 44% din populația județului Prahova și peste 70% din Rolul polarizator în județ și în cifra de afaceri totală, generată la nível județean. În plus, unitățile de învățământ din municipiu regiune atrag aproape 7.000 de elevi și studenți din celelalte localități prahovene, iar unitățile medicale de la nivelul acesteia dispun de specializări unice în context județean. De asemenea, la nível local, există o serie de instituții cu rol de deservire regională (Universitatea de Petrol-Gaze, Direcția Regională de Poștă, Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice etc.). Dezvoltarea economică a municipiului este strâns legată de avansul industriei de extracție și de procesare a hidrocarburilor, în anul 1857 aici fiind înființată prima instalație de rafinare din lume. La nível local au fost construite 4 rafinării, cu o capacitate de procesare de peste 10 mil. tone/an, dintre care doar trei mai sunt funcționale în prezent. În prezent, circa 6.000 de persoane mai lucrează direct în activitățile de exploatare și Tradiția în sectorul extractiv și prelucrare a hidrocarburilor, ceea ce reprezintă mai puțin de 5% din populația ocupată totală, energetic Luând împreună toate serviciile și activitățile conexe din sectorul petrolier, numărul salariaților direct sau indirect dependenși de acesta ajunge la circa 20% din forța de muncă locală. Termocentrala pe bază de gaze naturale de la Brazi, inaugurată în 2011, este una dintre cele mai moderne din Europa și poate genera până la 10% din necesarul de energie al României. De asemenea, zona dispune de cele mai importante capacități de cogenerare din țară. La nivelul Polului de Creștere Ploiești funcționează 8 parcuri industriale, dintre care 4 sunt Existența unei rețele solide de publice și 4 private. Acestea ocupă locul I la nivel național din perspectiva suprafeței ocupate parcuri industriale (circa 800 ha) și a numărului de locuri de muncă (peste 10.000). În plus, acestea au constituit principalul avantaj în atragerea de investiții străine directe, de circa 500 mil. de euro. Municipiul Ploiești are acces direct la două drumuri din rețeaua TEN-T rutieră centrală, DN 1/E 60 (cu cel mai ridicat trafic din țară, cu o medie de peste 30.000 vehicule/zi) și DN 1B/E 577, care îi asigură accesibilitatea către cele mai importante zone din România: capitala și zona Munteniei, Moldova și Transilvania. Recent a fost inaugurat tronsonul de autostradă A3, care leagă Ploieștiul de București. În ceea ce privește rețeaua de cale ferată, aceasta este una densă, municipiul Ploiești fiind unul Accesibilitate / conectivitate dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România, aflat la întretăierea magistralelor ridicată 300 (recent modernizată) și 500, care leagă Transilvania de Muntenia, București și Moldova. 2 Relațiile București-Ploiești-Brașov și București-Ploiești-Buzău sunt cele mai circulate din România, cu peste 8.000 de pasageri pe zi. Municipiul Ploiești se află la doar 45 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni- Profilul Polului de Creștere București, cel mai important din România, cu un număr mediu anual de peste 7 milioane de pasageri și cu curse interne și internaționale către cele mai importante orașe din Europa și din Orientul Apropiat și Mijlociu. Suprafața administrativă totală a Polului de Creștere Ploiești este de 609 km2, dintre care 70,4% este reprezentată de terenurile cu destinație agrícolă, cele mai multe amplasate în localitățile rurale învecinate municipiului. 73,5% dintre terenuri sunt, pe de altă parte, amplasate Disponibilitatea terenurilor în extravilan. pentru dezvoltare spațială Zonele industriale, construite mai ales în perioada comunistă, ocupă 1.458 ha doar la nivelul municipiului Ploiești, acestea fiind în mare parte abandonate și având potențial de a fi reconvertite pentru extinderea zonelor rezidențiale, comerciale, plantate etc. I 366 Puncte tari Justificare Serviciile de producere și distribuție a apei potabile și de canalizare, respectiv de producere și de distribuție a agentului termic în sistem centralizat, au fost concesionate, încă de la sfârșitul anilor ‘90, catre operatori privați, chiar dacă o parte din obligațiile de investiții în rețele au rămas în sarcina autorităților locale și județene. Apa Nova și Dalkia Thermo Prahova furnizează servicii de calitate, la prețuri mult mai reduse Eficiența crescută a serviciilor de decât în majoritatea localităților urbane din România (cu 45% în cazul apei potabile, respectiv utilități publice furnizate în PPP cel mai scăzut preț de furnizare dintre toți polii de creștere, în cazul energiei termice). De asemenea, fondurile alocate de municipalitate pentru subvenționarea agentului termic furnizat populației sunt insignifiante în comparație cu alte orașe de talie similară din România. Operatorii privați au investit zeci de milioane de euro în rețele, echipamente și implementarea de servicii noi, inclusiv on-line, productivitatea muncii fiind dublă față de operatorii publici din județ și din țară. Numărul de companii cu capital strain din județul Prahova a crescut cu 42,8%, iar capitalul subscris cu 165% în perioada 2007-2013. Peste 80% dintre aceste companii sunt amplasate la Volumul ridicat de investiții nivelul Polului de Creștere Ploiești, unele fiind lideri de piață la nivel mondial sau european în străine directe domeniile în care activează (de ex. Coca Cola, Unilever, Lufkin etc.). Județul Prahova deține locul 11 la nivel național din perspectiva numărului de companii deschise de investitori străini și locul 8 la valoarea capitalului subscris. Puncte slabe Justificare Drumurile naționale care asigură accesul în Polul de Creștere Ploiești înregistrează unele dintre cele mai ridicate valori medii ale traficului din România ((DN 1 – între 25.000 și 40.000 vehicule/zi; DN 1B – 22.000; DN 1A – între 6.000 și 15.000; DN 72 – 12.000). Peste 38.000 de Mobilitate redusă mai ales la salariați și aproape 7.000 de copii și elevi fac zilnic naveta către municipiu. nivelul arterelor de penetrație în Cele mai mari fluxuri de trafic pătrund în municipiu prin penetrațiile nord-sud (Bulevardul oraș Republicii, Bulevardul Independenței, Bulevardul București), vest (Str. Ștrandului, Str. Gheorghe Doja) și est (Str. Gh. Gr. Cantacuzino). La nivelul acestora se înregistrează și cele mai multe accidente rutiere, unele dintre acestea cu victime. La nivelul anului 2011, doar 40,8% dintre locuințele de la nivelul Polului de Creștere Ploiești au fost reabilitate termic, procent care urcă la 44,8% în cazul municipiului Ploiești. Pe de altă parte, doar 59,1% dintre locuințe dispun de tâmplărie termoizolantă. Vechimea medie a fondului construit este de circa 50 de ani, iar peste 30% din totalul locuințelor au zidărie din prefabricate de beton, materiale ineficiente energetic. Acestea sunt Eficiență energetică redusă a amplasate în cele aproape 3.000 de blocuri de locuințe ridicate în perioada comunistă. O clădirilor publice și de locuit situație similară se înregistrează și în cazul clădirilor de interes public, chiar dacă unele dintre instituțiile de sănătate și de învățământ au beneficiat de lucrări de reabilitare termică. Analizele au indicat existența unor insule de căldură urbană la nivelul municipiului, localizate mai ales în zona centrală și în marile ansambluri de locuințe colective din partea de nord și de vest a orașului, care concentrează clădirile cu transfer termic ridicat. Pădurile ocupă doar 9,1% din teritoriul administrativ al Polului de Creștere Ploiești, de trei ori mai puțin decât media națională. La nivelul municipiului Ploiești, zonele verzi și de agrement ocupă doar 2% din intravilan, fiind mult subreprezentate în raport cu zonele construite. Suprafața medie de spațiu verde per Spații verzi deficitare locuitor este de circa 7 mp/locuitor, față de media de circa 20 mp a celorlalți poli de creștere din România și de standardele internaționale de 25-30 mp/locuitor. Cu excepția Parcului Bucov și a Parcului Tineretului, celelalte spații plantate din municipiu sunt de mici dimensiuni și dispersate. Zonele critice sub aspectul deteriorării solurilor însumează la nivelul Polului de Creștere o suprafață de 132,13 ha, din care aproximativ 100 ha sunt situri contaminate de activități ale industriei extractive a petrolului și de depozitări de reziduuri petroliere. Acestea sunt amplasate mai ales în localitățile Ploiești, Valea Călugărească, Boldești-Scăeni, Băicoi. Existența de situri brownfield, Zonele industriale de la nivelul municipiului Ploiești, construite mai ales în perioada comunistă, = zone industriale dezafectate, ocupă 1.458 ha doar la nivelul municipiului Ploiești, acestea fiind în mare parte abandonate și inclusiv contaminate prezentând riscuri majore de mediu prin prisma profilului lor economic (industrie petrochimică, de construcții de mașini). Printre zonele cu potențial de reconversie vizate se numără rafinăria Astra Română (incintele nord și sud), platforma Upetrom 1 Mai (parțial), platforma Grivco, platforma Teleajen (parțial), platforma Dorobanțul. 367 Puncte slabe Justificare Între 2002 și 2011, populația municipiului Ploiești a scăzut cu 9,7%, iar cea a Polului de Creștere, cu 7,5%, ca urmare a sporului natural negativ, a migrației interne și externe, care a antrenat circa 10% din populația domiciliată în zonă. Declin demografic accentuat și Fenomenul de îmbătrânire demografică de la nivelul Polului de Creștere este mai accentuat Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei Capitolul 2.2. Analiza SWOT îmbătrânirea populației decât în alte orașe de talie similară din România, raportul dintre numărul de vârstnici și de tineri fiind de 156%. Față de recensământul anterior, cel din 2002, ponderea populației tinere a scăzut cu peste un punct procentual, iar cea a populației vârstnice a crescut cu 4,6 puncte, tendință care va continua și pe viitor, pe fondul creșterii speranței de viață. Spațiile publice de la nivelul municipiului Ploiești sunt restrânse ca suprafață și discontinue, fiind amplasate în cea mai mare parte în zona centrală (esplanadale și zonele pietonale din jurul Casei de Cultură a Sindicatelor și a Palatului Administrativ). Lipsa de atractivitate a spațiilor În pofida unor investiții publice finalizate (Sala Sporturilor, Stadionul Ilie Oană, Parcul Bucov, publice și de agrement Parcul Tineretului etc.) sau în curs (Hipodromul) și a celor private, infrastructura de agrement de la nívelul Polului de Creștere se menține restrânsă și uzată fizic și moral (de ex. bazinul de înot Vega). De asemenea, resursele naturale din zonă sunt insuficient valorificate (de ex. resursele balneare din zona Băicoi). În anul 2011, la nivelul municipiului Ploiești au fost identificate 11.504 de persoane care locuiesc în zone dezavanatajate pe locuire, 6.907 de persoane care locuiesc în zone dezavantajate pe ocupare și 13.905 de persoane care locuiesc în zone dezavantajate pe capital uman. Pe de altă Existența unor zone / cartiere parte, 5.130 de persoane trăiesc în zone urbane marginalizate, 23% dintre acestea fiind de etnie marginalizate romă, iar 30% copii. Zonele cele mai vulnerabile din punct de vedere social, identificate la nivelul municipiului Ploiești sunt cele care au poziție periferică și care sunt amplasate cu precădere în partea de sud și de est a orașului: Mimiu, Râfov, Pictor Rosenthal, Moțoi, Bereasca. Din perspectiva vitalității culturale, în anul 2010, municipiul Ploiești se plasa pe locul 18 la nível național, după toate celelalte municipii poli de creștere, dar și urma altor municipii reședință de județ din regiunea Sud Muntenia, precum Târgoviște și Pitești. Cele mai mari deficiențe identificate la nivelul sectorului cultural local sunt legate de resursele umane deficitare și Vitalitate culturală redusă de activitatea insuficientă a sectorului ONG din domeniu. Industriile creative și culturale au pondere cu până la 50% mai redusă în comparație cu ceilalți poli de creștere. În ultimii 7 ani, cu excepția cinematografelor, consumul cultural a scăzut semnificativ (-29,1% în cazul instituțiilor de spectacol). De asemenea, numărul de evenimente culturale organizate este redus în comparație cu alte orașe de talie similară. Gradul de modernizare a rețelei stradale de la nivelul localităților urbane din Polul de Creștere Ploiești era de 83,2%, cele mai multe străzi neasfaltate fiind regăsite în orașul Băicoi, orașele mici fiind cele mai dezavantajate din acest punct de vedere. La nivelul localităților rurale, peste 50% dintre drumurile comunale sunt nemodernizate. În plus, chiar și unele străzi și trotuare modernizate se află într-o stare avansată de degradare. Uzura infrastructurii tehnico- La nivelul municipiului Ploiești există un număr de 65 de străzi care nu dispun sau dispun doar edilitare și a rețelei stradale și parțial de rețea de alimentare cu apă, respectiv 218 necanalizate sau canalizate parțial. Cu disparitățile între localitățile din toate acestea, situația cea mai gravă se înregistrează la nivelul localităților rurale din Polul PC de Creștere, trei dintre acestea (Berceni, Dumbrăvești, Târgșoru Vechi) nedispunând de rețea publică de canalizare, ci doar de soluții individuale, implementate de proprietari. Rețeaua de apă și de canalizare, inclusiv stația de epurare a apelor uzate din municipiul Ploiești, înregistrează o uzură avansată, ca urmare a vechimii și subdimensionării sale, aceasta nefăcând obiectul unor investiții realizate cu finanțări nerambursabile, precum este cazul orașelor Băicoi și Plopeni. Deși numărul de pasageri care au utilizat mijloacele de transport în comun a crescut cu 12,1% 2 în perioada 2007-2013, doar aproximativ 30% din deplasările zilnice ale ploieștenilor sunt făcute cu transportul public – una din cele mai scăzute ponderi dintre toți polii de creștere și dintre orașe similare din Europa de Est. Atractivitatea redusă a Parcul de vehicule al TCE este unul extrem de învechit (9-40 de ani), ceea ce generează Profilul Polului de Creștere transportului public costuri ridicate cu mentenanță, timpi lungi de așteptare în stații și pune în pericol siguranța pasagerilor. De asemenea, vehiculele nu dispun în general de instalații de climatizare și pentru persoane cu dizabilități, ceea ce afectează negativ confortul pasagerilor. O altă problemă este legată de lipsa unui sistem modern de e-ticketing și de informare a pasagerilor. Industria prelucrătoare continuă să rămână principalul angajator din Polul de Creștere, cu o pondere de 24% din populația ocupată totală, urmată de comerț (17%), agricultură (8%), construcții și transporturi (câte 7%), toate acestea fiind activități cu valoare adăugată redusă. Slaba dezvoltare a sectorului Activitățile cu valoare adăugată ridicată și cu un nivel mai ridicat de salarizare (TIC, terțiar intermedieri financiare, activități științifice, tehnice și profesionale) nu ocupă mai mult de 9% din populație, ceea ce explică și menținerea salariilor din zonă la un nivel inferior altor poli de creștere din România, cu o structură economică mai avantajoasă. I 368 Circa 35.000 de persoane cu domiciliul în Polul de Creștere Ploiești (10% din populația totală) au migrat în ultimele două decenii către alte zone din România (cu precădere către Municipiul București) și către alte țări, cele mai multe dintre acestea fiind persoane calificate, cu studii medii și superioare (fenomen de “brain-drain). Prin urmare, rata șomajului a scăzut la circa 5-7%. Deficit de forță de muncă înalt și Numărul de elevi din sistemul public de învățământ tehnic și profesional a scăzut cu 89,7% față mediu calificată de 2007, cei mai mulți absolvenți de gimnaziu reorientându-se către liceele tehnologice, unde rata de promovabilitate la bacalaureat nu depășește în general 40%. De asemenea, numărul de participanți la programe de formare profesională continuă se menține scăzut. În acest context, cele mai multe companii optează pentru calificarea la locul de muncă și recrutarea de personal din alte localități ale județului. Polul de Creștere Ploiești nu dispune de nicio unitate medicală de categoria I sau II, localizate în general în centrele universitare (București, Cluj-Napoca, Iași). Din această cauză, un număr însemnat de pacienți din zonă și care necesită consultații și intervenții mai complexe se îndreaptă către clinicile universitare din capitală. Infrastructura medicală de la nivel local este, în general, uzată fizic și moral, în pofida unor investiții realizate în ultimii ani, în condițiile în care Spitalul de Pediatrie sau Secția Buna Vestire a Spitalului Județean nu dispun de un spațiu Infrastructură de sănătate adecvat. Toate unitățile spitalicești din zonă necesită noi dotări cu aparatură medicală de deficitară și lipsa cadrelor de calitate, situație similară și în cazul Ambulatoriilor integrate în spitale. specialitate Față de anul 2007, numărul de paturi de spital din sistemul public a scăzut cu 9%, pe fondul procesului de restructurare, care a fost doar parțial compensat de dezvoltarea sectorului privat. Unitățile sanitare publice (de ex. UPU sau Serviciul de ambulanță) se confruntă cu o criză acută de medici și asistenți (de 30-70% din totalul posturilor normate), pe fondul migrației către unitățile private, dar și a migrației către alte centre medicale din țară sau străinătate. Speranța de viață a populației este de circa 75 de ani, cu 5 ani sub media UE -28 și sub nivelul înregistrat la nivelul altor poli de creștere. La stațiile manuale de măsurare din municipiul Ploiești s-au înregistrat în 2013 depășiri ale concentrațiilor maxime admise de pulberi totale în suspensie (PM 10), la dioxidul de sulf, la hidrogenul sulfurat, principala cauză identificată fiind traficul auto intens. Poluare fonică și a aerului Pe parcursul anului 2011, în 68.71% din numărul determinărilor pentru poluarea fonică, valorile generată de trafic înregistrate sunt mai mari decât limitele maxime admise. În municipiul Ploiești se înregistrează valori care depășesc 75 sau chiar 80 de decibeli, pe axa Nord-Sud, în apropierea gărilor, în zonele industriale și pe străzile circulate de tramvaie sau deschise traficului greu. Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) de la nivelul Polului de Creștere Ploiești este una slab dezvoltată în context național, aceasta fiind dominată de sectorul public. Domeniile de specializare ale unităților de CDI de la nivel local sunt strâns legate de profilul economic al zonei, activând în domeniul extracției și prelucrării petrolului, al utilajelor petroliere, respectiv al viticulturii. Institutele de cercetare și proiectare cu tradiție de la nivel local (IPCUP, ICERP, IC- DVV) semnificativ activitatea sau chiar au sistat-o în ultimii ani, pe fondul reducerii alocărilor de la bugetul de stat pentru activități de CDI, dar și a dezvoltării de structuri de profil în cadrul Infrastructură deficitară de CDI companiilor private. Universitatea de Petrol-Gaze dispune de 13 centre de cercetare și de un și transfer tehnologic redus incubator tehnologic și de afaceri, dar activitatea acestora este încă puțin cunoscută pentru mediul de afaceri și restrânsă în raport cu potențialul. Din perspectiva cheltuielilor cu activitatea de CDI, județul Prahova se situează mult sub media națională și regională, cu mai puțin de 0,2% din PIB, de peste 10 ori mai puțin decât ținta asumată de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020. Conform statisticilor Ad Astra, municipiul Ploiești ocupă ultimul loc între polii de creștere la output-ul științific, concretizat în articole științifice publicate. Municipiul Ploiești dispune de o singură pistă de biciclete corespunzător amenajată, în lungime de circa 3 km, pe axa nord-sud, adesea impracticabilă din cauza autoturismelor parcate neregulamentar, la care se adaugă unele facilități pentru role și biciclete în Parcul Tineretului. Alternative reduse de transport Zonele exclusiv pietonale sunt extrem de restrânse și concentrate în zona centrală (Esplanada nemotorizat Centrului Civic, Str. Unirii, Str. Toma Caragiu, Str. Griviței etc.), nefiind integrate. Trotuarele de pe unele străzi sunt degradate și nu asigură deplasarea în siguranță a cetățenilor. În plus, unele străzi nemodernizate din cartierele mărginașe nu dispun de trotuare. La nivelul Polului de Creștere nu a fost aprobată o strategie de dezvoltare teritorială zonală Lipsa unei planificări spațiale metropolitană, în conformitate cu Legea nr. 350/2001, aceasta urmând să fie elaborată integrate la nivelul PC concomitent cu reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Ploiești. 369 Puncte slabe Justificare În perioada 2007-2013 numărul de firme active din Polul de Creștere Ploiești a scăzut cu 13,9%, peste media regională (-11,1%) și națională (-12,6%), pe fondul crizei economice. Numărul de firme nou-înființate a scăzut continuu după anul 2008, atingând nivelul minim al intervalului Slaba dezvoltare a în anul 2014. În schimb, numărul de radieri și de suspendări a crescut dramatic în anii 2009 și Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei Capitolul 2.2. Analiza SWOT antreprenoriatului și a 2010. Din perspectiva dinamicii antreprenoriale, exprimată în număr de întreprinderi active la structurilor asociative de afaceri 1.000 de locuitori (42,7), municipiul Ploiești înregistrează cele mai slabe performanțe dintre toți (cluster) cei 8 poli de creștere din România, economia locală fiind dominată de companii mari, cu capital străin, în lipsa unei clase locale solide de întreprinzători. De asemenea, la nivel local nu există niciun cluster agricol, industrial sau de servicii funcțional, spre deosebire de toți ceilalți poli de creștere, care dispun de până la 10 astfel de structuri asociative. În pofida faptului că atrage peste 45.000 de salariați și elevi navetiști zilnic și deși dispune de un sistem de transport public relativ extins (2 trasee de tramvai, 2 de troleibuze și 41 de autobuze), respectiv de 4 gări și 2 halte de cale ferată funcționale, acestea nu sunt integrate Lipsa infrastructurii de transport într-un sistem de transport coerent prin faciltăți intermodale corespunzătoare. intermodal De asemenea, serviciile de transport inter-urban furnizate de diferiți operatori privați, în lipsa unui operator metropolitan, nu sunt integrate din perspectiva stațiilor, orarelor de trafic și a prețurilor cu sistemul de transport în comun din interiorul municipiului. Numărul total al autovehiculelor înmatriculate în municipiul Ploiești este de circa 50.000, iar numărul total de locuri de parcare este de doar 25.000, dintre care doar 1.100 sunt cu Deficitul de spații de parcare plată, majoritatea fiind amplasate în zona centrală. În aceste condiții, șoferii parchează neregulamentar pe carosabil, trotuare, spații verzi, ceea ce reduce mobilitatea și pune în pericol siguranța participanților la trafic. Din totalul liniilor de transport al energiei electrice, doar 16,6% sunt subterane (LES), restul fiind aeriene (LEA). La acestea se adaugă cablurile diferiților operatori de transport în comun, de Lipsa unui sistem de canalizație iluminat public, de telecomunicații etc. Lipsa unui sistem de canalizație subterană pentru liniile subterană pentru cabluri aeriene aeriene de toate tipurile este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă municipiul Ploiești, care afectează și fațadele blocurilor de locuințe și a unor clădiri cu certă valoare arhitecturală, imprimând un aspect urban inestetic. La nivelul Polului de Creștere Ploiești există un număr de 193 de monumente istorice clasificate, dintre care 65 de interes național. Dacă clădirile de patrimoniu care găzduiesc instituții publice Existența unor obiective de au o stare de conservare relativ bună (excepție făcănd Halele Centrale – unul dintre simbolurile patrimoniu construit în stare orașului), cele private, cu destinație de locuit, se află de cele mai multe ori într-o stare precară. proastă de conservare Acestea au nevoie atât de lucrări de consolidare a structurii de rezistență, cât și de igienizare și de reparare a fațadelor. În pofida existenței unor operatori de salubritate publici sau privați în toate localitățile Depozitare necontrolată a componente ale Polului de Creștere, a sistării depozitării deșeurilor în gropile neconforme din deșeurilor mediul urban și rural, există încă zone puternic afectate de fenomenul depozitării necontrolate, precum centura de sud-est a municipiului Ploiești. Oportunități Justificare Polul de Creștere Ploiești se află la doar 60 km de municipiul București, arealele de influență ale celor două orașe fiind practic alipite. Aceasta reprezintă principala zonă de concentrare și dezvoltare economică a României, precum și principala piață de desfacere pentru produse și Proximitatea față de București – servicii, cu cei circa 4 milioane consumatori. relocarea de activități economice În aceste condiții, circa 10% din forța de muncă din municipiul Ploiești practică naveta în zona București-Ilfov, iar multe companii care deservesc piața bucureșteană sau pe cea națională 2 au decis să se localizeze sau să se relocheze în Ploiești, care se profilează tot mai mult ca un centru logistic al capitalei (a se vedea cazul depozitelor marilor rețele comerciale). Profilul Polului de Creștere Disponibilitatea finanțărilor POR 2014-2020 are un buget total estimat de 6,3 md. euro, dintre care circa 3 md. euro doar pentru dezvoltare urbană pentru dezvoltare urbană, existând premisele ca polii de creștere desemnați în perioada 2007- integrată (POR) 2013 să continue să beneficieze de alocări suplimentare pentru măsuri integrate. Master Planul General de Transport al României prevede pentru zona Ploiești, în perioada 2014-2020, investiții masive în extinderea și modernizarea infrastructurii de transport, Dezvoltarea infrastructurii precum: construcția autostrăzii Ploiești-Brașov, cu legături ulterioare către polii urbani din majore de transport Transilvania și cu conectarea la rețeaua majoră de transport din Europa Centrală și de Vest, finalizarea modernizării coridorului pan-european IV de transport și extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București-Otopeni. I 370 În prezent, circa 70,4% din suprafața administrativă totală a Polului de Creștere este acoperită de terenuri agricole fertile. În plus, zona are un avantaj competitiv în domeniul viticulturii și pomiculturii, care se practică pe circa 4.000 ha. De asemenea, potențialul de producere a Valorificarea resurselor naturale energiei din resurse regenerabile este foarte ridicat: solar (peste 1.300 kWh/mp/an), eolian (4 existente în regiune (agricultură, m/s), microhidroenergetic, de biomasă agricolă și lemnoasă, de biogaz etc. viticultură, energie, turism) Municipiul Ploiești se află la jumătatea distanței dintre cei mai importanți doi poli turistici ai României – municipiul București și Valea Prahovei / Brașov, prin urmare are potențial de dezvoltare a turismului de tranzit, de afaceri și evenimente, cultural, oneologic, fiind deja concepute mai multe trasee turistice la nivel județean. Amenințări Justificare La nivelul anului 2011, 65,5% dintre clădiri (printre care și peste 100 de blocuri) erau ridicate înainte de cutremurul din 1977, prin urmare nu au fost proiectate să reziste la seisme de mare magnitudine, mai ales în contextul în care municipiul Ploiești se află în zona cea mai expusă riscului seismic din România, alături de municipiile Buzău și Focșani (0,3 g pt. IMR = 100 ani). Risc seismic ridicat Deși procedura de expertizare a clădirilor cu risc seismic a începtul acum 20 de ani, până în prezent, doar 49 de blocuri au trecut prin această procedură, 31 fiind încadrate în clasa I de risc, unele prezentând pericol public, iar 18 în clasele II-IV. Dintre acestea, doar unul a fost reabilitat printr-un program al MDRAP. Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului înconjurător cu care se confruntă umanitatea. Ultimul deceniu a cuprins nouă din cei mai călduroși zece ani Schimbări climatice din istoria înregistrată. La nivel local, aceste fenomene globale sunt agravate de existența unor insule de căldură urbane, accentuate de eficiența energetică redusă a clădirilor, de valorile foarte ridicate ale noxelor emise de autovehicule, de deficitul de spații verzi și plantate etc. Circa 20% din forța de muncă de la nivel local este angrenată direct sau indirect în livrarea de produse și servicii pentru industria petrolieră și energetică. În 2014, prețul petrolului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape șase ani, iar prețul benzinei este și ea la un minim Vulnerabilitatea economiei locale nemaîntâlnit. În acest context, este de așteptat ca firmele din domeniu să reducă investițiile la șocuri externe (criză) pentru dezvoltare. Pe de altă parte, resursele de hidrocarburi ale României se vor epuiza în următorii 30-40 de ani, iar polul de activitate al componentei de extracție va migra către zona Mării Negre, unde există și facilități de prelucrare și transport. PIB per locuitor în prețuri curente la nivelul județului Prahova era, la nivelul anului 2011, de aproape 3 ori mai redus față de cel înregistrat în municipiul București. De asemenea, salariul mediu net era, la nivelul anului 2013, cu 33% mai redus, disparitățile de dezvoltare economică Proximitatea Bucureștiului fiind în creștere de la an la an. – adâncirea disparităților de În acest context, peste 5% din populația Polului de Creștere Ploiești a migrat către capitală dezvoltare față de București doar în ultimele două decenii, fenomen care a antrenat mai ales populația tânără și înalt calificată și care, cel mai probabil, va continua și în orizontul anului 2020, cu externalități negative asupra Ploieștiului și zonei sale de influență. 371 Partea I: Profilul Polului de Creștere 2 Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei Capitolul 2.3. Concluzii privind diagnosticul integrat și domenii de intervenție 373 2.3. Concluzii privind diagnosticul integrat și Diagnostic teritorial și recomandări pentru formularea strategiei 2.3. Concluzii - diagnostic, domenii domenii de intervenție Sectoarele analizate în secțiunile anterioare au evidențiat o serie de probleme și tendințe cu impact asupra evoluției viitoare a Polului de Creștere. Raportate la piramidele nevoilor cetățenilor și sectorului privat, impactul proiectelor sectoriale este sintetizat în tabelele următoare. Tabel 35. Impactul proiectelor sectoriale asupra nevoilor cetățenilor Econo- Forță de Calitate Accesibilitate Energie Utili- Spa- Locuire Edu- Sănătate / Cultură / mie muncă mediu / mobilitate / IT tăți țiu cație asistență recreere publice public Oportunități Locuințe / infrastructură Conectivitate Calitatea vieții Tabel 36. Impactul proiectelor sectoriale asupra nevoilor sectorului privat Econo- Forță de Calitate Accesibilitate Energie Utili- Spa- Locuire Edu- Sănătate / Cultură / mie muncă mediu / mobilitate / IT tăți țiu cație asistență recreere publice public Forța de muncă Terenuri birouri Conectivitate Clustere De asemenea, măsurile întreprinse în perioada 2007-2014 vor avea un impact major atât asupra dezvoltării spațiale a teritoriului, cât și a dinamicii demografice, după cum vor juca un rol important în relația cu aspectele transversale – incluziunea socială și schimbările climatice. Tabel 37. Impactul proiectelor sectoriale asupra aspectelor transversale Econo- Forță de Calitate Accesibilitate Energie Utili- Spa- Locuire Edu- Sănătate / Cultură/ mie muncă mediu / mobilitate / IT tăți țiu cație asistență recreere publice public Dinamica 2 populației Dezv. spațială Conectivitate Profilul Polului de Creștere Clustere în același timp, integrarea aspectelor sectoriale (în tabelul următor) demonstrează influența pe care proiectele implementate într-unul dintre domenii o au asupra domeniilor colaterale și, de aici, posibilul efect multiplicator asupra dezvoltării Polului de Creștere. I 374 Tabel 38. Impactul proiectelor sectoriale asupra domeniilor sectoriale conexe Econo- Forță de Calitate Accesibilitate Energie Utili- Spa- Locuire Edu- Sănătate/ Cultură/ mie muncă mediu / mobilitate / IT tăți țiu cație asistență recreere publice public Economie ++ + ++ ++ + + + + Forța de ++ ++ ++ ++ + + muncă Calitate mediu +/- + ++ ++ ++ ++ + + ++ Accessibilitate ++ ++ + + + Energie/IT + + + ++ ++ + ++ + Utilități ++ + ++ + publice Spatiu + + + ++ + public Locuire ++ + ++ ++ ++ Educatie + ++ ++ + + Sănătate/ + + asistentă Cultură/ + + ++ + recreere Coroborarea rezultatelor analizei relațiilor stabilite între domeniile sectoriale cu punctele tari și punctele slabe din analiza SWOT conduce către o serie de concluzii și către identificarea unor zone de intervenție prioritare în abordarea strategiei: • Aspectele transversale sunt identificate ca riscuri ale dezvoltării – atât schimbările climatice amenințate de dezvoltarea unor activități economice productive, cât și incluziunea socială, prin lipsa de abordare a zonelor marginalizate din municipiul Ploiești. Aceste aspecte vor trebui luate în considerare în identificarea și selectarea proiectelor pentru perioada 2014-2020. • Planificarea spațială la nivelul Polului de Creștere și dinamica demografică sunt identificate ca puncte slabe. Lipsește un plan de amenajare a teritoriului la nivel metropolitan și cu toate că există rezerve de terenuri, dezvoltarea acestora trebuie realizată pe baza unor reglementări urbanistice specifice, care să protejeze resursele. • Proiectele realizate aproape în toate domeniile în perioada 2007-2014 au răspuns atât nevoii cetățenilor pentru oportunități de locuri de muncă, cât și nevoii sectorului privat pentru forță de muncă calificată. Acestea au vizat lucrări de infrastructură, de eficiență energetică și de co-generare, domenii care în sine au generat locuri de muncă și au stimulat dezvoltarea sectorului economic. • Investițiile realizate în domeniul accesibilității și mobilității au avut impact pozitiv asupra dezvoltării economice/ localizării investițiilor și în special a investițiilor, în special a celor străine, și asupra migrației forței de muncă. Au avut totodată influență asupra scăderii poluării din trafic în zona centrală a municipiului Ploiești, asupra migrației școlare și asupra accesibilității zonelor marginalizate și a zonelor de recreere. în completarea acestor proiecte sunt necesare măsuri de îmbunătățire a transportului public la nivelul Polului de Creștere. • Tot la capitolul conectivității, proiectele din domeniul energiei și co-generării au efect multiplicator la nivel economic, dar și la reabilitarea infrastructurii de educație, sanitare, sociale, cu impact pozitiv asupra schimbărilor climatice. • Investițiile din domeniul utilităților publice nu au reușit să acopere nevoile cetățenilor din toate UAT-urile componente. Extinderile rețelelor de alimentare cu apă și canalizare sunt prioritare pentru Berceni, Dumbrăvești și Valea Călugărească, dar și pentru alte localități unde necesarul nu este acoperit. • Proiectele desfășurate în special de UPG în domeniul dezvoltării resurselor umane (finanțări POS DRU) nu sunt reflectate în dezvoltarea antreprenoriatului local în domeniul de excelență al industriei extractive și prelucrării petrolului și nici în dezvoltarea sectorului CDI. • Investițiile în domeniul culturii și recreerii nu au reușit să pună în valoare patrimoniul natural și construit existent și să genereze activități culturale și turistice conexe. Intervenții viitoare sunt necesare în acest domeniu, coroborate cu acțiuni de depoluare a solurilor contaminate și cu o politică pentru spațiile verzi. 375 II Partea 376 Strategia integrată a Polului de Creștere 377 Partea II: Strategia integrată a Polului de Creștere 3 Viziune și obiective de dezvoltare 379 3 Viziune și obiective de dezvoltare Conform PID 2007-2013, viziunea dezvoltării Polului de Creștere Ploiești-Prahova 2025 a luat în considerare rolul parteneriatului teritorial al Polului de Creştere în consolidarea unui avantaj comparativ, conferit de amplasarea între coridoarele pan-europene TEN-IV şi TEN-IX, dar şi în dezvoltarea de avantaje competitive prin creşterea factorilor de localizare pentru locuitori, mediul de afaceri şi mediul academic. Pentru perioada 2008-2025, viziunea formulată în 2009 a susținut orientarea comunităţii către o permanentă cunoaştere şi performanţă ca formă de adaptare la provocările competiţiei tehnologice. Pornind de la resursele naturale și de la tradiția economică a exploatării acestora, Polul de Creștere și-a propus consolidarea unei comunităţi a cărei cunoaștere acumulată până în prezent reprezintă energia necesară dezvoltării viitoare. Conținutul viziunii a schițat două direcții majore de intervenție: (a) una legată de redefinirea rolului corporatist al municipiului Ploiești la nivel regional și (b) una legată de dezvoltarea localităților învecinate, a căror echipare și evoluție ar trebui să conducă la creşterea calităţii acestora ca destinaţii de localizare pentru locuitori și pentru noi activități economice. Viziune și obiective de dezvoltare În susținerea acestei viziuni, investițiile realizate în baza PID 2007-2013 au vizat în primul rând aspectele de accesibilitate și conectare a Polului de Creștere la rețeaua majoră de transport european, precum și aspecte de echipare a infrastructurii tehnico-edilitare, de educație și de sănătate, în perspectiva eliminării disparităților dintre municipiu și zona sa de influență. O serie de alte proiecte au contribuit indirect la aceste deziderate: • Proiecte de susținere a infrastructurii de afaceri, pentru atragerea de investiții private și crearea de oportunități de locuri de muncă; • Proiecte de valorificare a resurselor de energie regenerabilă; • Proiecte de întărire a capacității resurselor umane în domenii de interes pentru piața de muncă. Pe lângă rezultatele investițiilor realizate în perioada 2007-2014, agenda publică pentru 2014-2020 aduce în plus elemente de coeziune socială și teritorială (prin inițiative de regenerare urbană a zonelor dezavantajate) și de competitivitate (prin îmbunătățirea calității vieții). Fără a fi modificat structural, conținutul viziunii pentru următoarea perioadă de programare trebuie să răspundă schimbărilor care au avut loc în dinamica economică și spațială a polului de creștere 3 și să continue direcția principală de dezvoltare, concentrându-se pe cooperarea teritorială a unităților administrativ- teritoriale componente în scopul mobilizării resurselor materiale și umane. În consecință, revizuirea conținutului viziunii va trebui să ia în considerare următoarele direcții pe care Polul de Creștere Strategia integrată a polului de creștere le poate urma simultan: • Un pol de concentrare economică dominat de activități productive nepoluante și de co-generare energetică; • Un partener de afaceri competitiv pentru investitori; • Un loc de viață atractiv și confortabil pentru toți cetățenii din toate localitățile componente; • O comunitate bazată pe cunoaștere, în care forța umană și cunoștințele acesteia reprezintă energia motrice a Polului de Creștere. Infrastructura urbană şi a cunoaşterii, îmbunătățită prin proiectele implementate în perioada 2007-2014, asigură pentru 2025 fundamentul creşterii unei economii locale / metropolitane solide, cu locuri de muncă generatoare de valoare adăugată. Funcţionalitatea unei economii mature, atractive şi competitive va susţine construcţia durabilă a unui teritoriu, dar şi a coeziunii sociale a cetăţenilor din Polul de Creştere Ploieşti-Prahova. II 380 Viziunea de dezvoltare: Polul de Creștere Ploieşti-Prahova – o comunitate bazată pe cunoaștere, deschisă parteneriatelor în domenii complexe de valorificare durabilă a resurselor și de creștere a calității vieții pentru toți locuitorii săi. Deși acceptată la scară metropolitană, vizunea de dezvoltare generează în continuare domenii prioritare și responsabilități diferențiate pentru municipiul Ploiești și pentru orașele și comunele învecinate: (a) Municipiul Ploiești va trebui să-și consolideze rolul său polarizator în regiune, dar să își fructifice avantajele competitive câștigate în perioada 2007-2014, să evolueze către domenii generatoare de plus-valoare – regenerare urbană, dezvoltarea infrastructurii culturale, de recreere etc. (b) Localitățile învecinate vor acționa pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură tehnico-edilitară și de transport public, continuând procesul de îmbunătățire a factorilor de localizare în vederea combaterii scăderii demografice și în vederea atragerii de noi rezidenți. Din punctul de vedere al creșterii coeziunii teritoriale și al utilizării eficiente a resurselor naturale și de teren, dezvoltarea economică și socială va trebui coordonată între partenerii din Polul de Creștere, în scopul luării unor decizii comune privind selecția, localizarea și implementarea proiectelor de dezvoltare în perioada 2014-2020, decizii care să conducă la potențarea eforturilor și la efecte maxime de multiplicare. Obiective strategice În PID 2007-2013 au fost formulate 3 obiective strategice, susținute fiecare de o serie de obiective sectoriale, astfel: Obiectiv strategic A: Susţinerea dezvoltării economice durabile integrate prin energii şi tehnologii noi la nivelul Polului de Creştere Ploieşti. • Obiectiv sectorial A1: Sprijinirea investiţiilor în tehnologii nepoluante, în industria prelucrătoare de vârf, în soluţii tehnologice de eficienţă energetică şi energii alternative şi a infrastructurii adiacente; • Obiectiv sectorial A2: Implicarea activă a sectorului de cercetare-dezvoltare în realizarea de noi produse şi tehnologii; • Obiectiv sectorial A3: Sprijinirea dezvoltării activităţilor economice în arealul Polului de Creştere. Obiectiv strategic B: Dezvoltarea teritorială durabilă prin îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a relaţiilor funcţionale dintre zonele urban–rural şi economic-industrial în cadrul Polului de Creştere Ploieşti-Prahova. • Obiectiv sectorial B1: Conectarea cu reţeaua de drumuri europene şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne de acces la zonele economice, parcuri / platforme industriale şi alte zone funcţionale, precum şi dezvoltarea transportului urban eficient şi nepoluant în zona Polului de Creştere; • Obiectiv sectorial B2: Protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei prin furnizarea unor servicii publice de calitate; • Obiectiv sectorial B3: Valorificarea patrimoniului natural şi tradiţional, cultural şi istoric; amenajarea zonelor turistice şi de agrement; sprijinirea acţiunilor de protecţie a mediului şi de dezvoltare a spaţiilor verzi. Obiectiv strategic C: Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetăţenilor din Polul de Creştere • Obiectiv sectorial C1: Creşterea calităţii infrastructurii sociale prin investiţii în favoarea grupurilor dezavantajate şi susţinerea reintegrării acestora în societate; • Obiectiv sectorial C2: Dezvoltarea resurselor umane prin creşterea calităţii infrastructurii educaţionale şi de 381 formare profesională; • Obiectiv sectorial C3: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate prin asigurarea unui act medical profesionist într-un spaţiu modern şi echipat; •Obiectiv sectorial C4: Creşterea capacităţii operaţionale a administraţiei prin managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative. Rezultatele analizei-diagnostic, coroborate cu analiza SWOT și cu prioritățile de dezvoltare ale Regiunii Sud Muntenia1 conduc la formularea unui scenariu de dezvoltare activ, bazat pe relația Puncte tari – Oportunități, urmărindu-se valorificarea rezultatelor obținute în perioada 2007-2014 în domeniul accesibilității și infrastructurii tehnico-edilitare, de educație și de sănătate. Trecerea la o nouă etapă de dezvoltare prin consolidarea punctelor tari și dezvoltarea domeniilor cu valoare adăugată trebuie reflectată în formularea obiectivelor strategice și sectoriale după cum urmează: Obiectiv strategic A: Susţinerea dezvoltării economice durabile integrate prin energii şi tehnologii noi. • Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile; • Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri. Obiectiv strategic B: Dezvoltarea teritorială durabilă prin îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a relaţiilor dintre zonele funcționale. • Obiectiv sectorial B1: Imbunătăţirea conectivității teritoriale; • Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit. Viziune și obiective de dezvoltare Obiectiv strategic C: Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetăţenilor la servicii publice de calitate. • Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice; • Obiectiv sectorial C2: Creșterea capacității APL. Corelarea obiectivelor sectoriale cu obiectivele Strategiei Europa 2020, cu prioritățile Agendei Teritoriale a Uniunii Europene 2020 și cu documentele naționale se realizează în matricea din tabelele următoare. 3 Strategia integrată a polului de creștere 1 (1) Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale; (2) Dezvoltare urbană durabilă; (3) Creșterea competitivității economiei regionale pe II termen lung; (4) Protecția mediului și creșterea eficienței energetice; (5) Susținerea educației și ocupării forței de muncă; (6) Susținerea sănătății și asistenței sociale; (7) Dezvoltarea rurală și agricultura. 382 Strategia Europa 2020 OT1 OT2 OT3 OT4 OT5 OT6 OT7 OT8 OT9 OT10 OT11 Promovarea Promovarea Promovarea Îmbunătățirea Îmbunătățirea Sprijinirea Investiții în Consolidarea Documente UE și adaptării la Protecția unor sisteme ocupării Consolidarea accesului, competitivității tranziției Promovarea educație, capacității schimbări mediului și durabile și forței de priorități cercetării, utilizării IMM, a sectorului către o incluziunii competențe instituționale climatice, promovarea eliminarea muncă și dezvoltării și calității agricol și a economie sociale și și învățare și o prevenirea utilizării blocajelor sprijinirea tehnologice și tehnologiilor sectorului cu emisii combaterea pe tot administrație și eficiente a din cadrul mobilității inovării informației și de pescuit și scăzute sărăciei parcursul publică gestionarea resurselor infrastructurii forței de comunicațiilor acvacultură de carbon vieții eficientă riscurilor rețelelor muncă Promovarea dezvoltării teritoriale policentrice şi echilibrate Obiectiv sectorial Incurajarea Obiectiv A2: Sprijinirea dezvoltării Obiectiv sectorial A1: Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor sectorial C2: sectorului IMM, Obiectiv sectorial C1: Creșterea integrate în Susţinerea dezvoltării energetice și a calității mediului natural și Creșterea antreprenoriatului calității serviciilor publice orașe, regiuni economice durabile construit capacității și startului în rurale/specifice APL afaceri Integrarea teritorială în regiunile funcționale transfrontaliere Asigurarea competitivității Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile globale a Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și regiunilor pe startului în afaceri baza ec. locale puternice Tabel 39. Matricea corelării obiectivelor de dezvoltare a PC cu documentele UE Imbunătățirea conexiunilor Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 Obiectiv sectorial B1: Imbunătăţirea conectivității teritoriale teritoriale pentru indivizi, com. și întrep. Gestionarea și conectarea valorilor ecol.. Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului peisagistice și natural și construit culturale ale regiunilor 383 Tabel 40. Matricea corelării obiectivelor de dezvoltare a PC cu documentele naționale Obiectiv strategice / Obiective specifice Axe prioritare / Priorități PO de la nivel național Obiective sectoriale PID SDTR 2035 POR 2014-2020 POIM 2014-2020 POC 2014-2020 Obiectiv strategic A: Susţinerea dezvoltării economice durabile AP 1: Promovarea integrate prin energii transferului tehnologic AP 1: Cercetare, dezvoltare şi tehnologii noi tehnologică și inovare (CDI) AP 2: Îmbunătățirea în sprijinul competitivității Obiectiv sectorial competitivității AP 6: Promovarea energiei economice și dezvoltării OS 3.1: Dezvoltarea unor centre urbane A1: Susţinerea întreprinderilor mici și curate și eficienței afacerilor specializate și inteligente cu vocație dezvoltării economice mijlocii energetice în vederea de poli internaționali și racordarea lor durabile susținerii unei economii cu AP 2: Tehnologia Informației eficientă la rețeaua urbană europeană AP 7: Diversificarea emisii scăzute de carbon și Comunicațiilor (TIC) Obiectiv sectorial economiilor locale prin pentru o economie digitală A2: Sprijinirea Viziune și obiective de dezvoltare dezvoltarea durabilă a competitivă sectorului IMM, turismului antreprenoriatului și startului în afaceri 3 Strategia integrată a polului de creștere II 384 Axe prioritare / Priorități PO de la nivel național Priorități de dezvoltare PDR SUD Priorități de dezvoltare PDJ POCU 2014-2020 POCA 2014-2020 PNDR 2014-2020 MUNTENIA 2014-2020 PRAHOVA 2014-2020 P 1: Încurajarea transferului de cunoștințe și inovării în agr., în silvicultură și în zonele rurale P 2: Creșterea viabilității exploatațiilor și competitivității tuturor tipurilor de agr. în toate regiunile și promovarea tehn. agricole inovative și a gestionării pădurilor P 1. Dezvoltare durabilă a infrastructurii județene și P 3: Promovarea P 3. Creșterea competitivității locale, inclusiv a infrastructurii AP 3: Locuri de muncă organizării lanțului economiei regionale pe termen lung turistice; pentru toți alim., procesarea și comercializarea prod. P 5. Susținerea educației și ocupării P 3. Dezvoltare infrastructurii de AP 6: Educație și agricole, a bunăstării forței de muncă sprijinire a afacerilor, creșterea competențe animale și gestionării competitivității economice: riscurilor în agr. P 7. Dezvoltare rurală și agricultură P 7. Dezvoltare rurală. P 5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agr., alim. și silvic P 6: Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezv. economică în zonele rurale 385 Tabel 40. Matricea corelării obiectivelor de dezvoltare a PC cu documentele naționale (continuare) Obiectiv strategice / Obiective specifice Axe prioritare / Priorități PO de la nivel național Obiective sectoriale PID SDTR 2035 POR 2014-2020 POIM 2014-2020 POC 2014-2020 OS 1.1: Dezvoltarea unei rețele de transport eficientă și diversificată capabilă să asigure gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri generate de schimburile economice între teritoriul național și piețele din spațiul european OS 1.2: Dezvoltarea și extinderea AP 1: Îmbunătățirea infrastructurii portuare și aeroportuare, mobilității prin precum și a legăturii acestora cu dezvoltarea rețelei TEN-T centrele urbane naționale în scopul și a metroului consolidării poziției României de nod logistic regional. AP 2: Dezvoltarea unui OS 1.3: Consolidarea infrastructurii sistem de transport de transport a energiei și conectarea multimodal, de calitate, acesteia la proiectele pan-europene cu durabil și eficient impact regional și național OS. 2.1: Asigurarea unei echipări AP 3: Dezvoltarea complete cu infrastructură de utilități infrastructurii de mediu în publice a localităților urbane și rurale condiții de management OS. 2.2: Asigurarea unei accesibilități Obiectiv strategic eficient al resurselor Viziune și obiective de dezvoltare crescute la nivelul teritoriului și a unei A.P.3: Sprijinirea tranziției B: Dezvoltarea conectivități eficiente între orașele către o economie cu emisii teritorială durabilă AP 4: Protecția mediului mari și zona urbană funcțională scăzute de carbon prin îmbunătăţirea prin măsuri de conservare OS. 2.3: Creșterea atractivității infrastructurii urbane a biodiversității, spațiilor urbane și rurale prin A.P. 4: Sprijinirea şi a relaţiilor dintre monitorizarea calității îmbunătățirea funcțiilor rezidențiale, dezvoltării urbane durabile zonele funcționale aerului și decontaminare a dezvoltarea unor spații publice de siturilor poluate istoric calitate și a unor servicii de transport A.P. 5: Conservarea, Obiectiv sectorial adaptate nevoilor și specificului local protecția și valorificarea B1: Imbunătățirea AP 5: Promovarea OS 3.2: Încurajarea dezvoltării zonelor durabilă a patrimoniului conectivității adaptării la schimbările urbane funcționale în jurul orașelor cu cultural teritoriale climatice, prevenirea și rol polarizator la nivelul teritoriului gestionarea riscurilor OS 3.3: Consolidarea rolului localităților A.P. 6: Îmbunătățirea Obiectiv sectorial rurale cu potențial de polarizare în infrastructurii rutiere de B2: Protejarea AP. 6: Promovarea energiei scopul asigurării unei accesibilității importanță regională și resurselor energetice curate și eficienței crescute a populației rurale la servicii locală și a calității mediului energetice în vederea de interes general natural și construit susținerii unei economii cu OS. 3.4: Sprijinirea dezvoltării emisii scăzute de carbon sistemelor urbane și axelor de dezvoltare de la nivelul teritoriului prin 3 AP 7: Creșterea eficienței asigurarea unor intervenții integrate energetice la nivelul teritorial sistemului centralizat de OS 4.1: Protejarea patrimoniului și termoficare în orașele promovarea măsurilor de regenerare a selectate Strategia integrată a polului de creștere capitalului natural OS. 4.2: Protejarea și reabilitarea AP 8: Sisteme inteligente patrimoniului construit în scopul și sustenabile de conservării identității naționale și transport al energiei creșterii atractivității spațiilor culturale electrice și gazelor cu potențial turistic deosebit naturale OS 4.3: Reducerea vulnerabilității zonelor supuse riscurilor naturale OS 4.4: Asigurarea echilibrului în dezvoltarea mediului rural și urban prin protejarea resurselor funciare agricole și limitarea extinderii intravilanului localităților II 386 Axe prioritare / Priorități PO de la nivel național Priorități de dezvoltare PDR SUD Priorități de dezvoltare PDJ POCU 2014-2020 POCA 2014-2020 PNDR 2014-2020 MUNTENIA 2014-2020 PRAHOVA 2014-2020 P 4: Refacerea, conservarea și consolidarea P 1. Dezvoltarea durabilă a ecosistemelor care sunt P 1. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii județene și legate de agricultură și infrastructurii locale și regionale locale, inclusiv a infrastructurii silvicultură turistice: P 2. Dezvoltarea urbană durabilă: P 5: Promovare a utilizării P 2. Dezvoltarea urbană eficiente a resurselor P 4. Protecția mediului și creșterea durabilă: și sprijinirea tranziției eficienței energetice: către o economie cu P 4. Protecția mediului și emisii reduse de carbon P 7. Dezvoltarea rurală și creșterea eficienței energetice și rezilientă la schimbările agricultură climatice în sect. agr., P 7. Dezvoltarea rurală alimentar și silvic 387 Tabel 40. Matricea corelării obiectivelor de dezvoltare a PC cu documentele naționale (continuare) Obiectiv strategice / Obiective specifice Axe prioritare / Priorități PO de la nivel național Obiective sectoriale PID SDTR 2035 POR 2014-2020 POIM 2014-2020 POC 2014-2020 OS 3.1: Dezvoltarea unor centre urbane specializate și inteligente, cu vocație de poli internaționali și racordarea lor eficientă la rețeaua urbană europeană Obiectiv strategic C: Dezvoltarea OS 2.4: Furnizarea unor servicii sociale AP 4: Sprijinirea capitalului uman de calitate prin asigurarea unei dezvoltării urbane durabile prin asigurarea diversificări a acestor servicii la nivelul accesului egal al teritoriului și îmbunătățirea gradului de AP 8: Dezvoltarea tuturor cetăţenilor acces al populației infrastructurii sanitare și la servicii publice de sociale calitate OS 5.1: Consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri AP 9: Sprijinirea Obiectiv sectorial multiple și diversificarea formelor regenerării economice și C1: Creșterea de cooperare între structurile sociale a comunităților calității serviciilor administrației publice defavorizate din mediul publice urban OS 5.2: Consolidarea instrumentelor Obiectiv sectorial de planificare spațială și a instituțiilor AP. 10: Îmbunătățirea C2: Creșterea cu rol în gestionarea și planificarea infrastructurii capacității APL proceselor de dezvoltare a teritoriului educaționale Viziune și obiective de dezvoltare (sau de amenajare a teritoriului) OS 5.3: Consolidarea capacității de cooperare și planificare în domeniul transfrontalier și transnațional 3 Strategia integrată a polului de creștere II 388 Axe prioritare / Priorități PO de la nivel național Priorități de dezvoltare PDR SUD Priorități de dezvoltare PDJ POCU 2014-2020 POCA 2014-2020 PNDR 2014-2020 MUNTENIA 2014-2020 PRAHOVA 2014-2020 AP. 1: Inițiativa Locuri de muncă pentru tineri (YEI) AP 2: Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs (not in education, employment or training) AP 1: Administrație publică și sistem judiciar AP 3: Locuri de muncă P 2. Dezvoltarea urbană durabilă: P 5. Dezvoltarea resurselor accesibile și transparente P 6: Promovarea incluziunii pentru toți P 5. Susținerea educației și ocupării umane, susținerea educației și sociale, reducerea sărăciei forței de muncă ocupării forței de muncă AP 2: Administrație și dezvoltare economică în AP 4: Incluziunea socială P 6. Susținerea sănătății și P 6. Susținerea sănătății și publică și sistem judiciar zonele rurale și combaterea sărăciei asistenței sociale asistenței sociale eficace și transparente AP 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității AP. 6: Educație și competențe 389 Partea II: Strategia integrată a Polului de Creștere 4 Portofoliu de proiecte 391 4 Portofoliu de proiecte Pentru fiecare dintre domeniile de intervenție, formulate pe baza rezultatelor diagnosticului teritorial, coroborate cu obiectivele strategice și sectoriale, secțiunea de față identifică o listă lungă de proiecte ce răspund nevoilor de dezvoltare. Această listă este elaborată prin consultarea directă cu administrațiile publice locale din polul de creștere și cuprinde idei de proiecte rezultate din analiza nevoilor, proiecte incluse în strategiile de dezvoltare ale acestor comunități, precum și în alte documente programatice de la nivel național, regional și național. Tabelul următor prezintă această listă de 464 de proiecte, structurată pe obiective și domenii de intervenție și incluzând o informație incipientă privind localizarea, inițiatorul proiectului și documentul strategic din care a fost selectat proiectul. Pentru perioada de implementare 2016-2023, proiectele din această listă lungă vor fi ordonate după prioritate pe baza unei metodologii descrise în documentul justificativ din capitolul următor. Tabel 41. Lista lungă de proiecte Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile Domeniul de intervenţie: parcuri industriale Extindere / dezvoltare de parcuri industriale aflate în Ploiești, Brazi, CJ Prahova Portofoliu de proiecte 1. administrarea sectorului public Plopeni (parteneriat UAT-uri) Modernizare și extindere a infrastructurii existente: 2. Bărcănești CJ Prahova drumuri și utilități la Parcul Industrial Bărcănești Ariceștii Strategia CJ Prahova 3. Atragerea de investiții în domeniul energiei verzi Ariceștii Rahtivani Rahtivani Amenajare parc industrial de 6 ha în zona de vest a 4. orașului, cu acces la DN1 și la centura ocolitoare (Parc Băicoi Băicoi Industrial Livada) 5. Înființarea Parcului Industrial Târgșoru Vechi satul Strejnicu Târgșoru Vechi Domeniul de intervenţie: activități CDI 4 6. Dezvoltarea / extinderea / modernizarea / dotarea infrastructurii de CDI și de transfer tehnologic a Ploiești UPG Universității de Petrol-Gaze Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Strategia integrată a polului de creștere Centru de transfer tehnologic și elaborarea de produse 7. Ploiești UPG educaționale noi în domeniul energiei Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri Domeniul de intervenţie: Sprijin pentru IMM și start în afaceri Organizarea unui birou de informare pentru start în 8. Ploiești Ploiești afaceri Ploiești Incubator de afaceri prin reabilitarea fondului construit, (Strategie 2007-2025) 9. Ploiești Ploiești în parteneriat cu sectorul privat Sprijin direct pentru întreprinderi microîntreprinderi 10. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni (activități de procesare a produselor agricole și forestiere) Acces la credite: fonduri de garantare 11. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni (a contribuției firmelor) Consultanță antreprenorială (cursuri, centre de 12. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni consultanță pentru aplicații proiecte) II 392 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Domeniul de intervenţie: activități agricole Promovarea produselor locale din județul Prahova prin crearea unui centru de informare în Ploiești și realizarea 13. unui website de promovare a producătorilor din județul Ploiești CJ Prahova Strategia CJ Prahova Prahova (meșteșuguri, artizanat, ferme bio, apicultură, mobilă, cazare și servicii bio) Reabilitare, extindere și modernizare a serelor din Str. 14. Ploiești SGU Ploiești Mircea cel Bătrân nr. 81, Ploiești Curățarea și ecologizarea suprafeței de teren de 10 ha 15. Ploiești SGU Ploiești din T35A493 și redarea ei circuitului agricol Reabilitarea canalului de irigații de la Leaotu Vechi Ariceștii 16. Ariceștii Rahtivani pentru agricultură Rahtivani Dezvoltarea infrastructurii de procesare a produselor 17. Boldești-Scăeni Firme private agroalimentare Dezvoltarea și modernizarea târgurilor și a piețelor agroalimentare: amenajarea de spații pentru organizarea 18. Dumbrăveşti Dumbrăveşti de târguri săptămânale cu produse din gospodăriile cetățenilor 19. Reabilitarea canalului de irigaţii de la Leaotu Vechi satul Târgșor Târgșoru Vechi Atragerea unei investiții private pentru îmbuteliere apă 20. Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi plată Valorificarea superioară și promovarea vinurilor Valea ICDVV Valea 21. tradiționale din Valea Călugărească prin așezarea Călugărească Călugărească enoturistică Conacul Matak Domeniul de intervenţie: infrastructura turistică Constructie și dotare centru de informare turistică 22. Prahova Activităţi de marketing şi promovare turistică în cadrul Filarmonica Paul 23. unui proiect ce poate include obiectivele culturale ale Ploiești Constantinescu municipiului Ploieşti Ploieşti Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii 24. de turism pentru valorificarea resurselor naturale și Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni creșterea calității serviciilor turistice Construirea unei baze turistice cu bazine piscicole și de 25. Dumbrăveşti Dumbrăveşti agrement Realizarea de spații de cazare și agrement pentru 26. Dumbrăveşti Dumbrăveşti turismul istoric – parteneriat public-privat Obiectiv sectorial B1: Imbunătăţirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE Domeniul de intervenţie: accesibilitate și mobilitate Creșterea capacității de trafic și a siguranței circulației 27. în zona de N-V a mun. Ploiești – construirea unui pasaj Ploiești CJ Prahova pe DJ 101I peste DN 1 (Centura de Vest) Ploiești, Ariceștii 28. Centura ocolitoare între DN 1 şi DN 72 Rahtivani, Blejoi, CJ Prahova Strategia CJ Prahova Păulești, Brazi Reabilitarea și amenajarea drumurilor județene (DJ 100F, DJ 100E, DJ 215) prin refacerea covorului asfaltic, prin amenajarea de piste de biciclete, de rigole Actualizare Strategie 29. CJ Prahova CJ Prahova și trotuare pietonale (DJ 100F, pe tronsonul din Str. Băicoi Independenței, de la Str. Gladiolelor – Cantonul Găgeni, DJ 100E, DJ 215) Modernizarea și reabilitarea drumurilor judeţene 30. identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – CJ Prahova CJ prahova traseele regionale 2 şi 3 – tronsonul Prahova – DJ 720; Băicoi Boldești- 31. Reabilitarea DJ 100 F intre Băicoi și Boldești-Scăeni CJ Prahova Strategii locale Scăeni Modernizare DJ 129 (plus modernizare acostamente și 32. Târgșoru Vechi CJ Prahova Strategii locale realizare pista de biciclete) 393 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Asigurarea accesibilităţii în zona industrială Ploiești Sud, Ploiești - RASP Ploiești 33. a campusului universitar, prin realizarea pasajului rutier Ploiești Ploiești (HCL 288/ 24.07.14) peste CF Gara de Sud. Creşterea accesibilităţii în partea de est a municipiului Ploieşti către Coridorul Pan-european TEN-IX prin Ploiești 34. Ploiești Ploiești realizarea pasajului rutier peste CF, în partea de SE a (HCL 288/ 24.07.14) municipiului Asigurarea mobilităţii traficului prin prelungirea legăturii rutiere şi de transport public între Gara de Sud şi Gara Ploiești 35. Ploiești Ploiești de Vest (strada Libertăţii), inclusiv lucrările de reabilitare (Strategie 2007-2025) a domeniului public al pieţelor gărilor Gara Sud - Gara de Nord: Realizarea căilor de acces de la zona Sud către cartierul Bereasca și Gara de Nord Ploiești 36. Ploiești Ploiești de-a lungul pârâului Dâmbu, (inclusiv lucrări de artă (Strategie 2007-2025) conexe, pasaj Râfov, poduri peste pârâul Dâmbu) Întregire inel III de circulație Tronson Gara de Sud – 37. Ploiești Ploiești Dâmbu Ploiești întregire inel III de circulație Tronson Bariera Bucov – 38. Ploiești Ploiești (HCL 288 /24.07.14) Găgeni 39. Pasaj suprateran Str. Laboratorului Ploiești Ploiești Amenajare intersecție Str. ștrandului cu centura de NE 40. Ploiești Ploiești HCL 38 /10.02.2014 DN 1B Sporirea mobilității și creșterea accesibilității către zona de vest a Polului de Creștere Ploiești prin lărgirea Ploiești 41. la 4 benzi a Str. Cantacuzino (zona Podul Înalt), a Ploiești CJ Prahova (HCL 288 /24.07.14) pasajului peste calea ferată (Ploiești – Buda – Florești) și extinderea și amenajarea intersecției Portofoliu de proiecte Modernizarea Str. Ștrandului pe tronsonul: ieșire din pasajul Bucov – municipiul Ploiești parte carosabilă, Ploiești 42. Ploiești Ploiești inclusiv amenajarea sensului giratoriu pe Str. Ștrandului (HCL 288 /24.07.14) / DN 1B Ploiești 43. Fluidizare trafic prelungire Str. Libertății Ploiești Ploiești (HCL 288 /24.07.14) Accesibilitate si fluidizare trafic catre zona industriala 44. Ploiești Vest si platforma industriala Brazi (Supralargire Ploiești Ploiești PMUD strada Marasesti) 45. Largire la 4 benzi DN 72 si pasaj peste CF Ploiești Ploiești PMUD 4 46. Completare legături inelare sud, pe tronsonul Str. Libertății – Str. Sondelor și pe tronson Str. Sondelor – Ploiești Ploiești PMUD Str. Depoului Strategia integrată a polului de creștere Largire si reabilitare "Podul de Lemn" (pasaj cu 2 benzi + 47. Ploiești Ploiești PMUD trotuar +pista de biciclete) Completare legături inelare pe: străpungere Str. Depoului 48. – Str. Izvoare; Str. Apelor și Strada Cornățel; Str. Apelor Ploiești Ploiești PMUD – Str. Găgeni. Creşterea accesibilităţii către şi dinspre oraşul Băicoi Strategia de dezvoltare 49. prin realizarea unui pasaj denivelat peste DN 1 la Băicoi Băicoi durabilă a Orașului intersecţia cu DJ 215 Băicoi 2014-2020 Realizarea unei centuri ocolitoare pentru oraşul Băicoi (6 50. km): realizarea unei variante de ocolire pentru devierea Băicoi Băicoi Actualizare Strategie traficului de tranzit pe direcția DJ 215 – DJ 100F Creșterea gradului de accesibilitate și sporirea sigurantei circulaţiei – amenajare sens giratoriu la intersecția DJ 51. 100F cu DJ 215 - Centru Liliești DJ 100F (Str. Republicii Băicoi Actualizare Strategie și Str. Independenţei) cu DJ 215 (Str. Infrăţirii și Str. Dorobanţi) Creșterea gradului de accesibilitate – sens giratoriu la Băicoi- comuna 52. Băicoi Actualizare Strategie intersecția DN 1 cu DJ 720 Florești Creșterea gradului de accesibilitate – pasaj denivelat II 53. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie peste DN 1 la intersecția cu DC 8A 394 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Creșterea accesibilității și sporirea siguranței circulaţiei prin amenajarea intersecțiilor: DJ 101D-DJ 101G, DN 54. Bărcănești Bărcănești PMUD 1A-drumuri acces parc industrial, DN 1A-Str. Ghighiului DC 92A, DN 1-DC 91 55. Realizarea centurii ocolitoare a comunei Bucov Bucov Bucov PMUD Domeniul de intervenţie: transport public nepoluant Realizarea de piste pentru biciclete pe traseul Drumul 56. Județul Prahova CJ Prahova Vinului Realizarea unei linii de transport public de legătură între 57. UAT PC ADI PC localitățile din Polul de Creștere Băicoi, Berceni, Amenajare de piste de biciclete pe drumurile județene Blejoi, Boldești- TRACE P3 58. și drumurile comunale din Polul de Creștere (conform Scăeni, Plopeni, CJ Prahova și PMUD studiului de mobilitate) Păulești, Târgșoru Vechi Amenajarea de trotuare, lucrări de bordurare și șanțuri Strategie de dezvoltare 59. pentru scurgerea apelor în satul Stejaru Brazi Brazi Brazi 2014-2020 Pietonizare și trafic controlat în zona centrală, inclusiv amenajare piste de biciclete pe traseele prioritare din TRACE P3 60. Ploiești Ploiești planul de mobilitate (continuare implementare măsuri și PMUD CIVITAS-SUCCESS) Extindere reţea troleibuz pe directiile: Gara Sud – Hipodrom, cu posibilităţi extindere până la Liceul Bărcănești; Hale – Bereasca – Parc C.Stere Bucov, cu SC Transport Ploiești 61. posibilităţi de extindere până la Bucov; Pod Înalt – Parc Ploiești Călători Express (Strategie 2007-2025) Industrial Ploiești, cu posibilităţi de extindere până la SA TRACE P4 Ploiești West Park; Sp. Judeţean – Parc Păulești, cu posibilităţi de extindere până la Plopeni. SC Transport Modernizare / înnoire a parcului de autovehicule cu 62. Ploiești Călători Express tracțiune electrică (tramvaie=25 buc., troleibuze=21 buc.) SA Implementarea sistemului de management al traficului plus ticketing pentru transportul local: achiziţia de SC Transport 63. automate de bilete (min. 50 buc.); achiziţie de validatoare Ploiești Călători Express cu montare în autovehicule (cca. 780 buc.); modernizare SA centre eliberare / incarcare carduri (13 puncte); SC Transport 64. Modernizare / innoire parc autobuze (85-90 buc.) Ploiești Călători Express TRACE P4 SA Modernizarea stațiilor de transport public local: montare SC Transport de copertine spațioase, cu iluminare, sistem de internet 65. Ploiești Călători Express gratuit, panouri informative pentru călători etc. (cca. SA 200 buc.) Modernizare / recondiționare bază tehnico-materială a SC Transport sistemului de producţie a serviciului de transport public: 66. Ploiești Călători Express consolidare / reabilitare termică ateliere; amenajarea de SA spații de parcare, inclusiv depoul de tramvaie etc. 67. Finalizarea infrastructurii de tramvai 102/2 Ploiești Ploiești PMUD Extinderea rețelei de tramvai, prin asigurarea conexiunii 68. Gara de Sud – Hipodrom și asigurarea conexiunii Ploiești Ploiești PMUD Șoseaua Vestului – Bulevardul Republicii Construire infrastructură pentru troleibuz pe ruta Gara 69. Ploiești Ploiești PMUD de Vest – Ștrand Bucov și ruta Gara de Vest - Fero Extinderea arealului cu prioritate pentru pietoni (şi 70. biciclişti) în zona centrală a Municipiului Ploieşti Concept Ploiești Ploiești PMUD zona centrala 395 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Reorganizarea circulației în cartier și/sau crearea unui areal cu prioritate/favorabil persoanelor care se deplasează nemotorizat (pietoni și biciliști) în 71. Ploiești Ploiești PMUD următoarele cartiere: Malu Roșu, Cartier Nord, Andrei Mureșanu, Ienăchiță Văcărescu, Cartier Vest I, Cartier Vest II, 9 Mai, Bereasca Amenajarea unei rețele de piste de biciclete pe DJ 100F, 72. Str. Republicii – intersecția cu DJ 100E, cu DJ 100D, Str. Băicoi Băicoi PMUD Înfrățirii, DC 8A (conform studiului de mobilitate) 73. Amenajare pistă biciclete DJ 139 și DC 157 Berceni Berceni PMUD 74. Amenajare staţii microbuz Berceni Berceni Amenajare piste de biciclete pe DJ 139 și DC 157, în 75. Blejoi Blejoi PMUD lungul DC 10A și pe DJ 102 tronson DN 1B - Păulești 76. Amenajare piste de biciclete în lungul DN 1A Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni PMUD Înființare rută de transport în comun: DJ 102 – DC 16 77. – DN 1 centru administrativ – satul Sfârleanca, satul Dumbrăveşti Dumbrăveşti Fundeni, satul Făget Amenajare stații de așteptare pentru transportul în 78. Dumbrăveşti Dumbrăveşti comun – sectorul DJ 102 Amenajare piste de biciclete pe tronson Blejoi - Păuleștii 79. Noi, DC 138 - ieșire Păulești, tronson iesire Păulești- Păulești Păulești PMUD Găgeni, tronson Găgeni-Canton Găgeni Amenajare piste de biciclete pe DJ 102, tronson Canton 80. Plopeni Plopeni PMUD Găgeni-Plopeni, pe tronson Plopeni-Plopeni Sat Amenajare piste de biciclete DJ 129 tronson Strejnicu 81. Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi PMUD -Târgșoru Vechi Portofoliu de proiecte Amenajare trotuare și canalizare pluvială pe DJ 140 și 82. Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi PMUD DJ 129 Domeniul de intervenţie: terminale multimodale Creşterea mobilităţii traficului prin realizarea terminalului multimodal Nord-Vest incluzând şi spaţii Ploiești 83. Ploiești Ploiești de parcare pentru moduri de transport auto şi biciclete (Strategie 2007-2025) (zona Spital Judeţean) 84. Park & ride la Gara de Vest Ploiești Ploiești PMUD Reabilitarea terminalului de transport auto de călători în Ploiești 85. Ploiești Ploiești zona Sud (Hipodrom și Fero) (HCL 288 /24.07.14) 4 86. Crearea unui terminal intermodal în zona de Est a orașului (Ștrand Bucov) Ploiești Ploiești PMUD Park & ride local, cu zona de parcare pentru biciclete la 87. Județul Prahova Județul Prahova PMUD Strategia integrată a polului de creștere garile Brazi, Gageni si Florești Prahova (20 locuri) Park & ride local (20 locuri) si parcare pentru biciclete la garile: Buda, Plopeni, Plopeni Sat, Gavanel, Malaesti, 88. Lipanesti, Boldesti-Scaieni, Blejoi, Valea Calugareasca, Județul Prahova Județul Prahova PMUD Corlatesti, Rafov, Trestieni, Zanoaga, Cornurile, Prahova si parcare pentru biciclete Domeniul de intervenţie: amenajare parcări Parcări pentru vehicule de marfă în următoarele zone: PMUD și Ploiești (HCL 89.. Ploiești Ploiești Piața Nord, Obor, Podu Înalt 288/24.07.14) Amenajare de parcări în următoarele zone: Halele Ploiești Centrale, Hotel Prahova, Gara de Sud, Gara de Vest, 90. Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Palatul Culturii/Curtea de Apel Ploiești, Tribunal Prahova, și PMUD Str. Văleni, Inspectoratul Județean de Poliție Parcări/garaje colective în cartiere rezidențiale: Malu 91. Ploiești Ploiești PMUD Roșu, Enachiță Văcărescu. Amenajare P+R in municipiul Ploiești în zona Pod înalt, 92. Ploiești Ploiești PMUD Cablul Românesc și Ștrand Bucov 93. Integrarea managementului parcarilor Ploiești Ploiești PMUD II 396 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Parcare pentru vehiculele de marfă în zona parcurilor Ariceștii 94. Ariceștii Rahtivani PMUD industriale Ploiești și West Park Rahtivani Construirea unei parcări supraterane S+P+5 95. (în zona de protecție a monumentelor istorice, conform Ploiești SC Hale și Piețe SA Legii nr. 422/2001 privind monumentele istorice) Domeniul de intervenţie: modernizare / reparații drumuri Reabilitarea şi amenajarea drumurilor județene (DJ 100F, DJ 100E, DJ 215) prin refacerea covorului asfaltiv, piste pntru biciclete, amenajare de rigole 96. şi trotuare pietonale (DJ 100F tronson din Str. Independenței de la Str. Gladiolelor - Canton Găgeni, DJ 100E, DJ 215) Reabilitarea / modernizarea infrastructurii de străzi: cu prioritate intrările în oraș și străzile din cartierele Ploiești 97. Ploiești RASP Ploiești periferice, inclusiv trotuare, scuaruri, parcări laterale, (Strategie 2007-2025) intersecții, sensuri giratorii Revizuirea modului de amenajare in intersecții prin corectii geometrice, insule canalizatoare de trafic, refugii pietonale la trecerile de pietoni, pe următoarele străzi: Șoseaua Nordului, Șoseaua Vestului, Gheorghe Grigore 98. Ploiești Ploiești PMUD Cantacuzino, Mărășești, Bulevardul Republicii, Bulevardul Independenței, Podul Înalt, Torcători, Bulevardul București, Malu Roșu, Elena Doamna, Mihai Bravu, Democrației, Rundului, Găgeni. Direcţia Tehnic Ploiești 99. Modernizare tramă stradală cartier Mitică Apostol Ploiești Investiţii (HCL 288 /24.07.14) Direcţia Tehnic 100. Modernizare tramă stradală cartier Pictor Rosenthal Ploiești Investiţii Direcţia Tehnic 101. Modernizare tramă stradală cartier Rafov Ploiești Investiţii Direcţia Tehnic 102. Modernizare tramă stradală colonie Vega Ploiești Investiţii Modernizare drumuri locale în comună în vederea Ariceștii 103. sporirii accesibilitatii la locurile de muncă - DJ 140 (intre Ariceștii Rahtivani Rahtivani Târgșoru Vechi și DJ 156), modernizare Str. Schelei PMUD Amenajarea și refacerea drumurilor de acces și de Ariceștii 104. Ariceștii Rahtivani exploatare agricolă Rahtivani Strategia de dezvoltare Reabilitarea străzilor interioare afectate de realizarea 105. Băicoi Băicoi durabilă a Orașului lucrărilor edilitare (canalizare și apă) din orașul Băicoi Băicoi 2014-2020 Reabilitarea şi amenajarea drumului comunal DC 8A prin refacere covor asfaltiv, piste biciclete, amenajare de 106. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie rigole şi trotuare pietonale DC 8A - tronson de la Str. Mihai Viteazul - DN 1) Modernizarea drumurilor de exploatare agricolă în 107. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie vederea asigurării accesului Reabilitarea / reconstruirea podurilor și podeţelor și Băicoi - Cartier Strategia de dezvoltare 108. amenajarea unei zone pietonale de-a lungul pârâului Dambu și Țintea Băicoi durabilă a Orașului Dambu după regularizarea acestuia L = 5km Băicoi 2014-2020 Consolidare și refacere infrastructură stradă 119. Lăcrămioarelor în zona locuinţelor de la nr. 64-66 Băicoi Băicoi Actualizare Strategie afectată de alunecări de teren Consolidare și refacere infrastructură tronson stradă 110. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie Gladiolelor afectată de alunecări de teren 111. Amenajare rigole și trotuare pe DJ 139 și DC 157 Berceni Berceni Modernizarea drumurilor comunale, cu realizarea 112. Blejoi Blejoi PMUD intersecțiilor și piste de biciclete 397 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus 113. Amenajare nod rutier DN 1 centura Vest cu DJ 101I Blejoi Blejoi PMUD Lucrări de întreținere a drumurilor comunale în toate 114. Brazi Brazi satele Amenajare intersecţii, trotuare, treceri de pietoni, staţii 115. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni PMUD de călători şi benzi de stocaj pe DN 1A Modernizarea drumurilor / amenajarea intersecțiilor / 116. Bucov Bucov PMUD sensuri giratorii Construire pod peste pârâul Vărbilău pentru trafic auto 117. Dumbrăveşti Dumbrăveşti PMUD și pietonal – sat Mălăeștii de Sus Construire pod peste pârâul Vărbilău pentru trafic auto 118. Dumbrăveşti Dumbrăveşti PMUD și pietonal – sat Sfârleanca Construire trotuare de-a lungul DJ 102 Ploiești – Slănic 119. Dumbrăveşti Dumbrăveşti PMUD (com. Dumbrăvești) Amenajare șanțuri de scurgere a apei pluviale de-a 120. Dumbrăveşti Dumbrăveşti PMUD lungul DJ 102 Ploiești – Slănic (com. Dumbrăvești) 121. Amenajarea drumurilor în extravilanul localității Dumbrăveşti Dumbrăveşti PMUD Modernizarea drumului de acces către situl arheologic 122. Băile Romane şi conservarea sa în vederea introducerii în Dumbrăvești Dumbrăvești PMUD circuitul turistic Reparaţii trotuare Păuleştii Noi – Găgeni, de-a lungul DJ 123. Păulești Păulești 102, pe o lungime de 4.841,2 m Modernizare DS 2236 (prelungire Str. Zootehniei), în 124. Păulești Păulești satul Păuleşti Execuţie trotuar în satul Găgeni, de-a lungul DJ 102, de-alungul DJ 102 – Biserica Păuleşti, DJ 201 – Biserica 125. Păulești Păulești Portofoliu de proiecte Găgeni – centru, DJ 102 – pod peste Strâmba în satul Cocoşeşti Modernizare DC 138, Păuleştii Noi – Cocoşeşti, lungime 126. Păulești Păulești 1670m 127. Varianta ocolitoare com. Păulești Păulești Păulești Achiziţionarea şi montarea de pompe stradale de-a 128. Păulești Păulești lungul DJ 102 Implementarea unui proiect de amenajare şi întreţinere 129. Păulești Păulești drumuri în toate satele Strejnicu Modernizare drumuri locale în comuna Tirgşoru Vechi pe 4 130. Târgșoru Vechi și Târgșoru Vechi PMUD o lungime de 7,8 km Stăncești 131. Amenajare intersecție DJ 129 cu DJ 140 PMUD 132. Camenajare rigole carosabile și trotuare sat Strejnicu sat Strejnicu Târgșoru Vechi PMUD Strategia integrată a polului de creștere Valea 133. Modernizare drumuri locale Valea Călugărească PMUD Călugărească Valea 134. Reabilitare covor asfaltic drum Catunului și DC 87 Valea Călugărească Călugărească Modernizarea drumului comunal în zona de nord a Valea 135. Valea Călugărească PMUD comunei, pe traseul Drumul Vinului, 10 km Călugărească Valea 136. Construcţie de trotuare în toate satele comunei Valea Călugărească PMUD Călugărească Domeniul de intervenţie: siguranța traficului Inspectoratul Creșterea gradului de siguranță rutieră pe DN 1 / E60 în 137. Ploiești Județean de Poliție Plan investiţii IJP județul Prahova Prahova Ploiești-ul în siguranță – implementarea unui sistem de Inspectoratul 138. monitorizare a tuturor căilor de acces ale muncipiului Ploiești Județean de Poliție Plan investiţii IJP Ploiești și a celor mai mari intersecții Prahova II 398 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Extinderea sistemului de management al traficului prin 139. integrarea de noi intersecții semaforizate cu functionare Ploiești Ploiești PMUD in regim adaptiv si sistem de comunicatii Achiziționare utilaje pentru dezăpeziri și de întreținere a 140. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie curățeniei stradale Extindere şi modernizare sistem de monitorizare video în 141. Păulești Păulești toată comuna Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit Domeniul de intervenţie: alimentare cu energie termică / gaze Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploiești: a. Zona M. Bravu, magistrala IV Centru (între zona Upetrom și Piata M. Viteazul), zona 9 Mai, magistrala Parteneriat CJ I+III Vest (între Piata M. Viteazul, zona Cablu PH și CL Ploiești 142. Ploiești Romanesc și Spitalul de Urgenţă Ploiești), magistrala (+Veolia Energie III Vest (între zona pasaj CFR Gara de Vest și Piata PH) Aurora), magistrala I Vest (între zona CMZ Vest și str. Domnisori), tronson al magistralei VI (str. Torcători) Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploiești: 143. b. Magistrala CET Brazi – Platforma F25 (Dn Ploiești 1000,900,2x700 mm) Parteneriat CJ Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploiești: PH și CL Ploiești c. Zona aeriană a magistralei I Vest (intre zona pasaj (+Veolia Energie 144. CFR ,Gara de Vest’ și Spitalul de Urgenţă Ploiești); Ploiești PH) zona aeriană a magistralei II Sud (între Gara de Vest și Upetrom ) Parteneriat CJ Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploiești: PH și CL Ploiești 145. Ploiești d. Tronson magistrala IV Centru (+Veolia Energie PH) Parteneriat CJ Modernizarea reţelei termice secundare aferentă a 43 PH și CL Ploiești 146. Ploiești PT SACET Ploiești (+Veolia Energie PH) Reabilitarea Coșului de Fum nr. 2, aferent etapei 2 x Parteneriat CJ 147. CET Brazi 105 + 1 x 50 MW PH și CL Ploiești (+Veolia Energie 148. Retehnologizare Cazanului nr. 5 CET Brazi PH) Construire rețea de distribuție a gazelor naturale în 149. Brazi Brazi satul Stejaru Ariceștii 150. Extindere alimentare cu gaze Ariceștii Rahtivani Rahtivani 151. Alimentare cu gaze naturale com. Berceni Berceni Berceni Inființare sistem de alimentare și distribuție cu gaze 152. Dumbrăveşti Dumbrăveşti naturale în comună Strejnicu, 153. Extindere reţea distributie gaze naturale Târgșoru Vechi și Târgșoru Vechi Stăncești Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale în satele Valea 154. Valea Călugărească Coslegi, Radila, Pantazi, Dârvari - 20 km Călugărească Domeniul de intervenţie: eficientizare energetică a clădirilor 155. Eficientizare consumuri energetice în clădiri publice Ploiești Ploiești TRACE P5 Ploiești / Ploiești 156. Creșterea eficienței energetice în blocurile de locuințe Cartier Ploiești Ploiești (HCL 288 /24.07.14) Vest Îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii (pereţi Filarmonica Paul exteriori, ferestre, tâmplărie, planşeu superior, planşeu 157. Ploiești Constantinescu peste subsol, etc) - Filarmonica Paul Constantinescu Ploieşti Ploieşti 399 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Implementarea sistemelor de management energetic Filarmonica Paul având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetice 158. Ploiești Constantinescu şi monitorizarea consumurilor de energie la nivel de Ploieşti instituţie - Filarmonica Paul Constantinescu Ploieşti Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi Filarmonica Paul incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă 159. Ploiești Constantinescu energetică ridicată şi durată mare de viaţă - Filarmonica Ploieşti Paul Constantinescu Ploieşti Reabilitarea energetică a blocurilor din cartiere (40 160. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie blocuri) Dotarea clădirilor de interes public cu panouri Strategie de dezvoltare 161. Brazi Brazi fotovoltaice Brazi 2014-2020 162. Eficientizarea termică a blocurilor de locuinţe Bărcănești Bărcănești Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe (cu 163. Plopeni Plopeni constituirea prealabilă a asociațiilor de proprietari) Domeniul de intervenţie: alimentare cu apă și canalizare Apele Romane, 164. Regularizare şi ecologizare albie pârâu Dâmbu Ploiești, Băicoi CJ Prahova, parteneriat APL-uri Realizarea modernizarea și extinderea sistemului de apă ADI Apă și CJ 165. jud. Prahova Master plan etapa II și canalizare în județul Prahova - etapa II Prahova Reabilitarea și dezvoltarea sistemului de apă potabilă, în coordonare cu Master planul alimentării cu apă potabilă Ploiești 166. elaborat de Apa Nova Ploiești, cu prioritate cartier Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Apostol, Mimiu, Râfov și Bereasca (reabilitare rețea, extindere rețea, reabilitare stație pompe Nord Găgeni) Portofoliu de proiecte Asigurarea securității și protecției surselor de apă, Ploiești 167. Ploiești Ploiești respectiv instituirea zonelor de protecție sanitară (Strategie 2007-2025) Extindere / modernizare stație de epurare - 168. Implementarea directivei CE privind utilizarea Ploiești Ploiești nămolurilor din stațiile de epurare Execuţie sisteme de udare în parcurile: Parc Dendrologic Mihai Viteazul, Parcul Melc Sud, Grădina Publică Centru 169. civic (zona Nichita Stănescu), Gradina Publică Cameliei Ploiești SGU Ploiești (Parc McDonalds), Grădina Publică Vest 1, Parc Modern, Parc Aurora Amenajarea malurilor pârâului Dâmbu, realizarea unor 4 Ploiești 170. poduri noi peste pârâul Dâmbu, realizarea arterelor de Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) circulaţie pe malurile pârâului Refacere și modernizare grupuri sanitare și Strategia integrată a polului de creștere infrastructura (asfaltare alei, instalatie apă și canalizare, 171. Ploiești SGU Ploiești instalatie iluminat, rampe de gunoi) în cimitirele Viisoara, Bolovani, Eternitatea, Mihai Bravu Extinderea rețelei de apă și canalizare (satele Ariceștii Ariceștii 172. Ariceștii Rahtivani Rahtivani și Nedelea) Rahtivani 173. Rezervor stocare apă – capacitate 5000 m.c. Băicoi Băicoi Lucrări de drenare şi canalizare a apelor provenite din 174. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie pluviaţie Extinderea şi modernizarea reţelei de distribuţie a apei 175. potabile și de canalizare în zonele Dâmbu, Tufeni şi Băicoi Băicoi Ţintea 176. Construire sistem de canalizare şi staţie de epurare Bărcănești Bărcănești 177. Alimentare cu apă și gaz sat Ghighiu Bărcănești Bărcănești 178. Alimentare cu apă Str. Tineretului, Berceni Berceni Berceni 179. Alimentare cu apă la Moara Nouă - Corlăţeşti Berceni Berceni Canalizare, podețe, șanțuri dalate, trotuare în com. 180. Berceni Berceni Berceni II 181. Execuţie canale de eliminare ape pluviale Berceni Berceni 400 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus 182. Execuţie foraj puț apă Berceni - Dambu Berceni Berceni Dezvoltarea și conformarea rețelei de canalizare, cu 183. Blejoi Blejoi stație proprie de epurare 184. Extindere şi modernizare reţele de canalizare Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni 185. Modernizare şi extindere staţie de epurare Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni 186. Extinderea rețelei de canalizare Bucov Bucov Inființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și 187. Dumbrăveşti Dumbrăveşti stație epurare – sat Mălăeștii de Sus Asigurarea capacității și autonomiei privind alimentarea 188. cu apă potabilă la standarde europene – forare puțuri, Dumbrăveşti Dumbrăveşti stații de depozitare și tratare a apei Înființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și 189. stație de epurare – satele Dumbrăvești, Mălăeștii de Jos Dumbrăveşti Dumbrăveşti și Găvănel Înființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și 190. Dumbrăveşti Dumbrăveşti stație de epurare – sat Plopeni Înființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și 191. Dumbrăveşti Dumbrăveşti stație de epurare – sat Sfârleanca 192. Canalizare menajeră sat Găgeni Păulești Păulești 193. Extindere gospodărie apă în comuna Păuleşti Păulești Păulești Execuţie reţea de alimentare cu apă în zona loturilor de 194. Păulești Păulești casă (Păuleşti, Cocoşeşti, Găgeni) Extindere reţea de canalizare şi executarea de 196. Păulești Păulești branşamente în toată comuna 196. Proiectare şi execuţie canalizare în Colonia Intex Păulești Păulești 197. Reabilitarea rețelei de canalizare Plopeni Hidro Prahova Realizarea rețelei de canalizare (+ stație de epurare) în 3 198. Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi sate (Tg. Vechi, Stancesti, Zahanaua) 199. Extindere reţea canalizare sat Strejnicu Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi Modernizare, extindere şi reabilitare sistem de Valea 200. Valea Călugărească alimentare cu apă potabilă Călugărească Înfiinţare sistem de alimentare cu apă potabilă în satele Valea 201. Valea Călugărească Dârvari, Coslegi, Radila Călugărească Valea 202. Modernizarea staţie de epurare Valea Călugărească Călugărească Înfiinţare reţea de canalizare în satele Coslegi, Radila, Valea 203. Valea Călugărească Pantazi, Dârvari - 10 km Călugărească Domeniul de intervenţie: reconversia terenurilor / brownfields Proprietate incerta Reconversia funcțională a zonelor industriale și pentru stabilirea Ploiești (Strategie 204. terenurilor degradate (browfields) – Industrial Sud, Ploiești initiatorului de 2007-2025) Grifco, Upetrom, UZUC, Lukoil proiect Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere și 205. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie reintegrarea acestora în circuitul agricol / industrial Băicoi - Str. Ecologizarea terenurilor poluate din zona parcului LAC și Strategia de dezvoltare Republicii nr. 206. transformarea acestora în spațiu verde de agrement – Băicoi durabilă a Orașului 87 suprafata = amenajare parc dendrologic Caragiale Băicoi 2014-2020 118997 mp Ecologizarea terenului contaminat prin închiderea gropii 207. de gunoi de la Plopeni Sat și redarea în circuitul verde Dumbrăveşti Dumbrăveşti prin plantarea de arboret Plopeni 208. Dezvoltarea terenului uzinei (brownfield) Plopeni (proprietar teren?) Domeniul de intervenţie: clădiri cu risc seismic 401 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Inventarierea clădirilor cu risc seismic și realizarea Ploiești 209. planului de acțiune pentru reabilitarea clădirilor afectate Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) de cutremur Reabilitarea / consolidarea clădirilor publice cu risc de Ploiești 210. Ploiești Ploiești prăbușire (Strategie 2007-2025) 211. Expertizarea / reabilitarea seismică a clădirilor publice Băicoi Băicoi Actualizare Strategie 212. Consolidare bloc Str. Podgoriei Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni Domeniul de intervenţie: patrimoniu construit Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului 213. cultural, precum și crearea / modernizarea infrastructurii conexe Muzeul Judeţean de Artă Prahova 214. Punerea în valoare a clădirii Muzeului de Artă Ploieşti Ploiești Ion Ionescu- Quintus“ Restaurarea, consolidarea, reamenajarea Muzeului 215. Memorial Paul Constantinescu (Casa Muzicianului Paul Ploiești CJ Prahova Constantinescu) - Ploiești Parteneriat 216. Reabilitarea zonei cultural - istorice Dumbrăveşti Dumbrăveşti CJ Prahova + Strategia CJ Prahova Dumbrăveşti Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului Muzeul Judeţean 217. cultural, precum și crearea / modernizarea Dumbrăvești de Istorie şi infrastructurii conexe Arheologie Modernizarea drumului de acces DC 16 (km. 7-8) și DS 135 către situl arheologic Castrul Roman 101-118 și parteneriat MC și Portofoliu de proiecte 218. Dumbrăveşti Strategia Dumbrăveşti Băile Romane și conservarea sa în vederea introducerii în CJP circuitul turistic Conservarea sitului arheologic Așezarea neolitică punctul parteneriat MC și 219. Râpa Mălăeștii de Jos, în vederea introducerii în circuitul Dumbrăveşti Strategia Dumbrăveşti CJP turistic Muzeul Judeţean Parcul Arheologic şi Muzeal / Castrul roman –punere în 220. Târgşoru Vechi de Istorie şi valoare ştiinţifică, educativă şi turistică Arheologie Ploiești 221. Reabilitarea clădirilor monument din categoria A și B Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) 4 Reamenajare, restaurare, consolidare, recompartimentare 222. imobil şi transformare pod în mansarda, imobil din Ploieşti Ploiești Ploiești Bulevardul Independenţei nr.16 Reamenajare, restaurare, consolidare, recompartimentare Strategia integrată a polului de creștere 223. imobil şi transformare pod în mansarda, imobil din Ploiești Ploiești Ploiești strada Democraţiei nr.33 (Casa Căsătoriilor) Reabilitare și modernizare a fântânii de la Palatul 224. Ploiești SGU Ploiești Administrativ Reabilitare, refacere, modernizare, capele cimitire 225. Ploiești SGU Ploiești Eternitatea, Mihai Bravu 226. Extindere clădire administratie Bolovani Ploiești SGU Ploiești Modernizare imobil Halele Centrale - Monument istoric și Ploiești 227. de arhitectura inscris în lista monumentelor istorice de Ploiești SC Hale și Piete SA (Strategie 2007-2025) interes national exceptional Ariceștii 228. Refacerea bisericii Sf. Nicolae din Ariceștii Rahtivani Ariceștii Rahtivani Rahtivani Lucrări de consolidare și restaurare a picturii la bisericile 229. Brazi Brazi din Bătești și Brazii de Jos II 402 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Restaurare și amenajare conacul Nicolau, sat Brazii de 230. Brazi Brazi Sus Domeniul de intervenţie: spațiul public, spatiul dintre blocuri, locuri de joacă Reabilitarea spațiilor dintre blocuri, cu prioritate în Ploiești 231. Ploiești Ploiești cartierul Ploiești Vest I și II (Strategie 2007-2025) 232. Amenajare zona istorica-pietonal Municipiul Ploiești Ploiești SGU Ploiești Filarmonica Paul Realizarea unei alei pietonale pe 233. Ploiești Constantinescu strada Anton Pann nr. 5 Ploieşti Ariceștii 234. Realizare parcuri și locuri de joacă pentru copii Ariceștii Rahtivani Rahtivani Reabilitarea domeniului privat dintre blocurile de locuințe 235. din zonele Liliești și Schela, precum și în zona căminelor Băicoi Băicoi Actualizare Strategie de nefamiliști Proiect de reabilitare urbană în Colonia Brazi (amenajare 236. spații verzi, mobilier urban, loc de joacă, trotuare, Brazi Brazi platforme colectare deșeuri, parcări) Amenajarea centrul civic – cu amplasare monument al 237. Dumbrăveşti Dumbrăveşti eroilor Valea 238. Amenajare spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii Valea Călugărească Călugărească Domeniul de intervenţie: parcuri și zone verzi 239. Reabilitarea Parcului de agrement Constantin Stere Ploieşti – Bucov ADI PC Strategia CJ Prahova Reabilitarea şi înfiinţarea perdelelor forestiere de Inspectoratul Silvic 240. protecţie a drumurilor naţionale şi a căilor ferate Prahova Protejarea și urmărirea arborilor din lista monumentelor Ploiești 241. naturii și plantarea de arbori și arbuști în zone lipsite de Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) vegetație Plantarea perdelelor forestiere de protecţie pe centurile 242. Ploiești SGU Ploiești de Est și Vest ale municipiului Ploiești Reabilitare / modernizare infrstructură și reconfigurare 243. spații verzi în parcurile: Tineretului, Bariera Bucov, Gara Ploiești SGU Ploiești de Sud, Vest 1, Cameliei 244. Amenajare grup sanitar Parc Tineretului Ploiești SGU Ploiești Dotare cu mobilier urban și amenajarea (alei, pergole ) urmatoarelor parcuri: Gradina Publică Bariera Bucov, 245. Ploiești SGU Ploiești Gradina Publică Gara de Sud, Gradina Publică Vest 1, Gradina Publică Cameliei 246. Parc fotovoltaic municipiul Ploiești Ploiești SGU Ploiești Execuţie și montaj în parcurile orașului a unor elemente 247. artistice (Landart) pe teme caracteristice municipiului Ploiești SGU Ploiești Ploiești 248. Amenajarea de zone verzi / Parc Blejoi Blejoi Blejoi 249. Împăduriri Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni 250. Amenajarea parcului Bucov Bucov Bucov 251. Întreținerea și menținerea spațiilor verzi în comună Brazi Brazi Creșterea zonelor verzi prin împădurirea terenurilor slab 252. Dumbrăveşti Dumbrăveşti productive și cu pericol de alunecări 12 ha zona Mălăești Imbunătățirea calității mediului prin amenajare parc sat 253. Dumbrăveşti Dumbrăveşti Găvănel 254. Amenajarea de parcuri şi dotarea lor în toate satele Păulești Păulești Domeniul de intervenţie: managementul deșeurilor Sistem de management integrat al deșeurilor în județul ADI Deseuri + CJ 255. Prahova - Zona 2: Faza 2 - statie tratare mecano- Ploiești Masterplan etapa II Prahova biologica Ploiești & echipamente 403 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Dezvoltarea serviciului de colectare selectivă a deșeurilor 256. și implementare a unui program de conștientizare a Dumbrăveşti Dumbrăveşti populației Domeniul de intervenţie: unități de cultură Crearea unui parc cultural / știintific prin reamplasarea 257. Ploiești Ploiești / Amenajarea sediului Muzeului petrolului Reorganizarea bibliotecilor municipale în centre de 258. Ploiești Ploiești informare cu conexiune internet Ploiești Dezvoltarea unui traseu de galerii și expoziții în zona (Strategie 2007-2025) centrală a municipiului, în teritoriul delimitat de Parcul 259. Ploiești Ploiești Nichita Stănescu, Teatrul Toma Caragiu și Halele Centrale Consolidare şi extindere sala de concerte Filarmonica 260. Paul Constantinescu Ploieşti / inclusiv dotari exterioare Ploiești Ploiești și interioare 261. Sală polivalentă (multifuncțională) la Cinema Patria Ploiești Ploiești Reamenajare prin extindere şi supraetajare imobil din 262. Ploieşti Bulevardul Independenţei nr. 14 (Teatrul de Ploiești Teatrul de papuși păpuşi) Teatrul Toma 263. Extindere și echipare Teatrul Toma Caragiu Ploiești Caragiu Ariceștii 264. Reabilitarea Căminului Cultural din Ariceștii Rahtivani Ariceștii Rahtivani Rahtivani 265. Realizarea unui centru cultural - social - multifuncțional Băicoi Băicoi Strategia de dezvoltare Reabilitare / Modernizare / Dotare casa de cultura durabilă a Orașului 266. Băicoi Băicoi Băicoi 2014-2020 Portofoliu de proiecte Liliești 267. Construirea unui cămin cultural Bărcănești Bărcănești 268. Reabilitare a trei camine culturale Berceni Berceni Renovarea clădirii fostei școli din Mălăeștii de Sus 269. și reconversia spațiului prin amenajarea unei săli de Dumbrăveşti Dumbrăveşti festivități, a unui muzeu al satului Amenajarea secției muzeului de istorie și arheologie din 270. Valea Slănicului cu grupul statuar Decebal și cei Șase Dumbrăveşti Dumbrăveşti Generali Amenajarea spațiilor exterioare de la Căminul Cultural 4 271. – scenă, bănci, alei, iluminat, spații servicii – pentru Dumbrăveşti Dumbrăveşti desfășurarea de activități culturale în aer liber 272. Refacerea istorică Drumul Sării Dumbrăveşti Dumbrăveşti Achiziţionarea clădirii T. Socolescu şi transformarea în Strategia integrată a polului de creștere 273. Păulești Păulești casă memorială 274. Dotare sală multifuncţională sat Cocoşeşti Păulești Păulești 275. Construire capelă la Biserica Păuleşti Păulești Păulești 276. Amenajare sală de evenimente la Biserica din Găgeni Păulești Păulești Lucrări de reparaţii şi modernizare la Biserica din 277. Păulești Păulești Cocoşeşti 278. Construcția unui parc de agrement sat Strejnicu Târgșoru Vechi 279. Realizarea unei săli polivalente Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi 280. Amenajare Cămin cultural Strejnic Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi Modernizarea și reabilitarea Căminului Cultural din Valea 281. Valea Călugărească Dârvari Călugărească Modernizarea şi reabilitarea Căminului Cultural din Valea Valea 282. Valea Călugărească Călugărească Călugărească Domeniul de intervenţie: comerț / piețe agro-alimentare Reabilitarea și extinderea piețelor agro-alimentare în Ploiești 283. Ploiești Ploiești centre de cartier (Strategie 2007-2025) II 404 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Revitalizarea comerțului stradal în zone pietonale, în Ploiești 284. Ploiești Ploiești zona centrală (Strategie 2007-2025) 285. Construire piața agro-alimentară Dumbrăveşti Dumbrăveşti Domeniul de intervenţie: dotări de sport / agrement Promovarea și susținerea creării de centre de sport și recreere în cartierele populate ale municipiului în parteneriat cu rețeaua școlară prin amenajarea de Ploiești 286. Ploiești Ploiești faciltăți sportive în spațiile verzi și interstițiale din (Strategie 2007-2025) cartiere (panouri de baschet, piste de alergare, de role, de patine etc.) Club Sportiv 287. Reabilitare și consolidare bazin de înot Vega Ploiești Municipal Amenajare locuri de recreere cartier Nord (str Cameliei Bl D1, fata de liceu Nichita Stănescu), cartier Vest (Aleea 288. Ploiești Ploiești lezerului) și cartier 9 Mai (Aleea Someș bl 9C, Piata 9 Mai, Aleea Prislop) Construirea unui bazin de înot acoperit – Propunere Clubul sportiv 289. Ploiești amplasament: incinta Complex Sportiv Voinţa-Conpet Municipal Ploiești Construirea unei piste de patina viteza - Propunere Clubul sportiv 290. Ploiești amplasament: incinta Hipodromului Ploiești Municipal Ploiești Construirea unei piste de alergare, în aer liber - Clubul sportiv 291. Propunere amplasament - incinta Parcului Municipal Ploiești Municipal Ploiești Vest Construirea unor spații de cazare pentru sportivii Clubul sportiv 292. legitimati la CSM Ploiești, cu domiciliul în alte localități- Ploiești Municipal Ploiești Propunere amplasament: incinta Hipodromului Ploiești Construirea unei săli polivalente de 6000 locuri – Clubul sportiv 293. Ploiești Propunere amplasament: incinta Parcului Municipal Vest Municipal Ploiești Construirea unui patinoar acoperit, funcțional și pe timpul verii, pentru a se putea desfașura antrenamentele Clubul sportiv 294. Sectiei de patina-viteză din cadrului Clubului Sportiv Ploiești Municipal Ploiești Municipal Ploiești - Propunere amplasament: incinta Parcului Municipal Vest Strategia de dezvoltare Construire Sală de Sport pentru uz școlar aferentă școlii 295. Băicoi Băicoi durabilă a Orașului Generale Nr. 3, Cu Clasele I - VIII Liliești Băicoi 2014-2020 Construirea unui bazin de înot pentru competiții 296. Naționale și internaționale la Grupul Școlar Constantin Băicoi Băicoi Actualizare Strategie Cantacuzino Strategia de dezvoltare 297. Reabilitare/ Modernizare / Dotare Baza Sportiva Liliești Băicoi Băicoi durabilă a Orașului Băicoi 2014-2020 298. Reabilitare/ Modernizare / Dotare Baza Sportivă Tufeni Băicoi Băicoi Dezvoltarea și promovarea potențialului de agrement în zona lacurilor sărate și a băilor Valea Stelii – spații de Lacuri sărate- 299. Băicoi Actualizare Strategie cazare și echiparea cu rețea de canalizare și stație de zona Livede epurare (parteneriat public - privat) 300. Sala polivalentă com. Berceni Berceni Berceni 301. Execuţie sala sport public-privat Berceni Berceni 302. Modernizare bază sportivă, construire stadion comunal Berceni Berceni 303. Amenajare teren sport Dambu Berceni Berceni 304. Realizare bazin de înot Blejoi Blejoi Construire complex piscine, ștranduri, bazine Strategia de dezvoltare 305. Brazi Brazi kinetoterapie, anexe, sat Brazii de Sus Brazi 2014-2020 Amenajarea și dotarea unui spațiu de agrement în satul Strategia de dezvoltare 306. Brazi Brazi Popești Brazi 2014-2020 405 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Achiziționarea unui teren în satul Bătești pentru Strategia de dezvoltare 307. Brazi Brazi amenajarea unui spațiu de recreere și agrement Brazi 2014-2020 308. Construirea unei săli de sport în satul Plopeni Dumbrăveşti Dumbrăveşti Construirea unui teren multifuncțional sportiv în satul 309. Dumbrăveşti Dumbrăveşti Dumbrăvești 310. Execuţie mini-teren de fotbal în satul Găgeni Păulești Păulești 311. Modernizarea bazei sportive de la Păuleşti Păulești Păulești 312. Amenajarea unei piste la aeroclub Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi Valea 313. Modernizarea și reabilitarea bazei sportive Chimistul Valea Călugărească Călugărească Domeniul de intervenţie: iluminat public, rețele electrice și IT 315. Extinderea iluminatului public cu LED Ploiești Ploiești TRACE P6 316. Realizare canalizație subterană (îngropat cabluri) Ploiești Ploiești Instalare WI-FI libe în parcurile: Tineretului, Dendrologic 317. Ploiești SGU Ploiești Mihai Viteazul, Aurora, Libertății, OZN, Vest 1 Monitorizare video în următoarele locuri: Parcul Tineretului, Parcul Dendrologic Mihai Viteazul, Parcul 318. Aurora, Parcul Câineni, Parcul Libertății, Parcul OZN, Ploiești SGU Ploiești Gradina Publică Bariera Bucov, Gradina Publică Gara de Sud Monitorizare video a tuturor parcărilor cu plată din 319. Ploiești SGU Ploiești municipiul Ploiești SC Transport Modernizarea stațiilor de redresare pentru alimentare la 320. Ploiești Călători Express rețeaua electrică pentru tramvaie / troleibuze (4 stații); SA Portofoliu de proiecte Instalarea unui sistem de sonorizare profesional şi Filarmonica Paul 321. performant al sălii de concert - Filarmonica Paul Ploiești Constantinescu Constantinescu Ploieşti Ploieşti Instalarea unui sistem WI-FI în spaţiile instituţiei (hol Filarmonica Paul 322. intrare, hol lateral, birouri, săli de studiu) - Filarmonica Ploiești Constantinescu Paul Constantinescu Ploieşti Ploieşti Instalarea unor ecrane, monitoare şi dotarea cu Filarmonica Paul aparatură tehnică necesară susţinerii unor conferinţe, 323. Ploiești Constantinescu simpozioane, workshop-uri, etc - Filarmonica Paul Ploieşti Constantinescu Ploieşti Implementarea unui sistem de monitorizare video a axei Politia Locală 4 324. Nord-Sud a municipiului Ploiești Ploiești Ariceștii Ploiești 325. Extindere iluminat public Ariceștii Rahtivani Rahtivani Strategia integrată a polului de creștere Băicoi Stimularea producţiei de energie electrică prin Strategia de dezvoltare DJ100F 326. amplasare de lămpi solare pentru iluminat public pe Băicoi durabilă a Orașului DJ100E principale artere ale oraşului Băicoi Băicoi 2014-2020 DJ215 Băicoi Strategia de dezvoltare DJ100F 327. Introducerea rețelelor urbane în subteran Băicoi durabilă a Orașului DJ100E Băicoi 2014-2020 DJ215 Montarea unui transformator electric la Corlătești, 328. Berceni Berceni Cătunu Montarea unui transformator electric la Corlătești, 329. Berceni Berceni Cătunu 330. Extindere iluminat public com. Berceni Berceni Berceni 331. Modernizarea iluminatului public (extinderea rețelei LED) Bucov Bucov Modernizare și extinderea sistemului de iluminat public 332. Dumbrăveşti Dumbrăveşti stradal rutier Extinderea iluminatului public în comună şi în zonele nou 333. Păulești Păulești construite II 406 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Modernizare şi extindere reţele electrice, cu montare 334. Păulești Păulești puncte de transformare în fiecare sat 335. Internet wirelles în parcul din centrul comunei Păulești Păulești 336. Extinderea și modernizarea iluminatului public Plopeni Plopeni 337. Extinderea rețelei electrice Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi 338. Extinderea și modernizarea iluminatului public Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi Valea 339. Extinderea și modernizarea iluminatului public Valea Călugărească Călugărească Extinderea rețelei de energie electrică în zonele Valea 340. Valea Călugărească neelectrificate Călugărească Domeniul de intervenţie: energie alternativă Proiectare și montare panouri solare pentru apă caldă Club Sportiv 341. Ploiești menajeră la Sala Sporturilor Olimpia Municipal Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru Filarmonica Paul asigurarea necesarului de energie termică pentru 342. Ploiești Constantinescu încălzirea şi prepararea apei calde de consum - Ploieşti Filarmonica Paul Constantinescu Ploieşti Introducerea de tehnologii avansate în funcţionarea sistemului urban de încălzire; Realizarea unor 343. echipamente care utilizează energii neconvenţionale Băicoi Băicoi Actualizare Strategie pentru producerea de energie verde pe clădirile instituţiilor publice: primărie, şcoli, grădiniţe) Energie regenerabila (valorificarea resurselor regenerabile 344. de energie, modernizare centrala termică, combustibil Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni regenerabil) Dotarea clădirilor de interes public cu panouri Strategia de dezvoltare 345. Brazi Brazi fotovoltaice Brazi 2014-2020 Creșterea producției de energie din surse regenerabile 346. prin montarea de panouri solare la instituțiile publice din Dumbrăveşti Dumbrăveşti comună Realizarea de noi capacități de producere a energiei 347. electrice pentru consumul propriu sistemului public de Dumbrăveşti Dumbrăveşti iluminat stradal 348. Dotare cu panouri foto-voltaice a instituţiilor publice Păulești Păulești Execuţie lucrări de completare a sistemelor clasice de 349. Plopeni Plopeni încălzire cu sisteme care utilizează energia solară Realizarea unei capacități noi de producţie a energiei Valea 350. electrice prin valorificarea resurselor energetice Valea Călugărească Călugărească regenerabile solare Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice Domeniul de intervenţie: infrastructură socială 351. Centru de plasament Plopeni Plopeni CJ Prahova Ploiești 352. Modernizare Cămin Cosminele Ploiești Ploiești (HCL 288 /24.07.14) 353. Modernizarea cantinelor sociale Ploiești Ploiești 354. Modernizarea caselor de copii abandonați Ploiești Ploiești Asigurarea accesului în clădirile publice pentru persoane 355. Ploiești Ploiești Ploiești cu handicap fizic (rampe, lifturi) (Strategie 2007-2025) Realizare de clădiri cu funcțiuni sociale integrate 356. Ploiești Ploiești (locuințe, servicii sociale) în cartierul Bereasca 357. Realizarea rețele de servicii sociale la domiciliu Ploiești Ploiești Reabilitarea blocului de locuinţe sociale din Str. 358. Ploiești Ploiești Rafinorilor 13 359. Regenerare urbană / CLLD în cartierele Mimiu și Bereasca Ploiești Ploiești 360. Centru de zi pentru persoane aflate în dificultate Ploiești ASSC 407 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus 361. Ateliere protejate Ploiești ASSC 362. Centru de găzduire temporară Ploiești ASSC Centru pentru prevenirea și combaterea violentei în 363. Ploiești ASSC familie Construirea unui Centru Social în satul Brazii de Jos Strategia de dezvoltare 364. (cantină socială, centru medical, cămin/centru asistență Brazii de Jos Brazi Brazi 2014-2020 bătrâni) Amenajarea unor locuințe sociale în clădirile din Colonia Strategia de dezvoltare 365. Brazi Brazi Brazi Brazi 2014-2020 Bloc locuinţe pentru tineri, destinate închirierii 24UL, 366. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni (2 tronsoane) Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea 367. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni infrastructurii serviciilor sociale Reabilitare, modernizare şi transformare a Căminului de Valea 368. Valea Călugărească nefamiliști nr. 2 (S+P+4E) în locuinţe sociale Călugărească Domeniul de intervenţie: infrastructura școlară Construire sală de concerte, ateliere și sală de sport Direcţia Tehnic 369. Ploiești Liceul de artă Carmen Sylva Investiţii Ploiești Construire campus școlar Direcţia Tehnic (HCL 288 /24.07.14) 370. Ploiești Colegiul Economic Virgil Madgearu Investiţii Ploiești 371. Realizarea campusului preuniversitar PEGAS Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Modernizarea sălilor de sport la unităţile de învăţământ - Școala I. A. Bassarabescu, Școala Nicolae Simache, Direcţia Tehnic 372. Școala Nicolae Iorga; Sfantul Apostol Andrei; Școala H. Ploiești Investiţii Portofoliu de proiecte M. Berthelot; Colegiul National I. L. Caragiale, Colegiul National Nichita Stănescu Direcţia Tehnic 373. Extindere corp clădire Colegiul National Al. I. Cuza Ploiești Investiţii Direcţia Tehnic 374. Modernizare unităţi învăţământ liceal – 6 licee Ploiești Investiţii Direcţia Tehnic 375. Modernizare școli gimnaziale - 8 școli Ploiești Investiţii Direcţia Tehnic 376. Extindere corp clădire Școala Grigore Moisil Ploiești Investiţii 4 Direcţia Tehnic 377. Extindere corp clădire Școala Sfantul Vasile Ploiești Investiţii Reabilitare corp anexa Colegiul National Mihai Viteazul – Direcţia Tehnic 378. Ploiești Str. Jurnalist Gabi Dobre nr.2 Investiţii Strategia integrată a polului de creștere Ariceștii 379. Construirea unei săli de sport în satul Ariceștii Rahtivani Ariceștii Rahtivani Rahtivani Extinderea și reabilitarea sălii de sport, amenajarea 380. terenului de sport și împrejmuire la Liceul Tehnologic Băicoi Băicoi Constantin Cantacuzino Strategia de dezvoltare durabilă a Orașului Reparații la învelitoare, finisaje interioare, sală sport, Băicoi 2014-2020 381. amenajare teren de sport, împrejmuire Școala Dumitru Băicoi Băicoi Ghenoiu, Corpul A, Str. Unirii nr 19 Extinderea, reabilitarea și modernizarea clădirii C1, 382. Băicoi Băicoi Școala Dumitru Ghenoiu, Corpul B, Str. Viilor nr.16 Extindere cu spatiu afterschool reabilitare și împrejmuire Strategia de dezvoltare 383. Școala Gimnazială Liliești, Băicoi Băicoi durabilă a Orașului Strada Progresul Nr. 2 Băicoi 2014-2020 Reparații generale și modernizarea Școlii cu clasele I-VIII 384. Băicoi Băicoi din Țintea Reabilitare/ modernizare / consolidare / dotare / 385. schimbare destinaţie clădire fost Spital Hepatita în Băicoi Băicoi Actualizare Strategie Școală Populară de Arte și Meserii II 386. 408 Asfaltare curţi unităţi de învăţământ Berceni Berceni Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Extinderea și modernizarea școlii Radu Tudoran 387. Blejoi Blejoi (demolare + reconstrucție) 388. Modernizarea și extinderea școlii Bucov Bucov Extinderea școlii din Popești (cu zece săli de clasă și Strategia de dezvoltare 389. Brazi Brazi laboratoare) Brazi 2014-2020 390. Construire sală de sport la școala din Dumbrăvești Dumbrăveşti Dumbrăveşti Extindere Școala Plopeni Sat – cabinet informatică, 391. Dumbrăveşti Dumbrăveşti biblioteca, sală lectură, cabinet medical școlar Extindere Școala Dumbrăvești– cabinet informatică, 392. Dumbrăveşti Dumbrăveşti biblioteca, sală lectură, cabinet medical școlar 393. Construcţie corp de şcoală cu trei săli de clasă Păulești Păulești 394. Sală de educaţie fizică şi sport Păulești Păulești Construcţie corp (3 săli clasă şi spaţii anexe) la şcoala 395. Păulești Păulești Păuleşti Construire sală de educaţie fizică şi sport la şcoala 396. Păulești Păulești Păuleşti Executare de reparaţii şi lucrări de modernizare a 397. Păulești Păulești terenurilor de sport de la şcolile din comună Construirea unui corp cu două săli de clasă la Şcoala 398. Păulești Păulești Găgeni Reabilitare, consolidare, extindere, modernizare şcoala cu 399. Plopeni Plopeni cls.I-VIII, Carol I Reabilitare, consolidare, extindere, modernizare pentru 400. Plopeni Plopeni Grupul Şcolar Plopeni Realizarea unei săli de sport la școală și a unui teren de 401. Plopeni Plopeni sport la liceu 402. Realizarea unei școli noi Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi Construire sală sport la Şcoala generală cu cls. I-VIII, Valea 403. Valea Călugărească Valea Călugărească Călugărească Valea 404. Reabilitarea a 3 școli, o grădiniță și un cămin de copii Valea Călugărească Călugărească Domeniul de intervenţie: creșe și grădinițe Construirea unei grădinițe cu program normal pe Aleea Direcţia Tehnic 405. Ploiești Strunga (6 grupe) Investiţii Construirea unei grădinițe cu program normal pe Str. Ploiești 406. Ploiești Ploiești Trestioara nr. 20 (HCL 288 /24.07.14) Construirea unei grădinițe cu program prelungit pe Bd. Direcţia Tehnic 407. Ploiești Petrolului (8 grupe) Investiţii Modernizarea unor unități de învățământ preșcolar – 5 Direcţia Tehnic 408. Ploiești grădinițe Investiţii Modernizare unități de învățământ ante-preșcolar – 3 Direcţia Tehnic 409. Ploiești creșe Investiţii Direcţia Tehnic 410 Construirea unei Grădinițe pe Str. Poștei nr. 36 Ploiești Investiţii Ariceștii 411. Construire grădiniță cu 50 de locuri Ariceștii Rahtivani Rahtivani Amenajare spații de joacă și recreere la grădinițele din 412. Dumbrăveşti Dumbrăveşti comună 413. Amenajarea unei grădiniţe cu program prelungit Păulești Păulești Domeniul de intervenţie: infrastructură de sănătate Reabilitarea /extinderea/modernizarea / dotarea UPU + 414. Ploiești CJ Prahova ambulatorii - Spitalul Județean de Urgență Ploiești 409 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Spitalul Judeţean de Urgenţă 415. Ploiești reabilitarea / extinderea / modernizarea / Ploiești CJ Prahova Strategia CJ Prahova dotarea UPU Spitalul Județean de Urgența Ploiești – Îmbunătățirea 416. Ploiești CJ Ploiești eficienței energetice a clădirii Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești: 417. Ploiești CJ Prahova Strategia CJ Prahova îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii Reabilitarea / modernizarea / dotarea infrastructurii 418. ambulatoriilor; crearea și dotarea infrastructurii CPU - Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești - reabilitarea 419. / modernizarea / dotarea infrastructurii ambulatoriilor; Ploiești CJ Prahova Strategia CJ Prahova crearea și dotarea infrastructurii CPU Reabilitarea / modernizarea, clădiri și echipamente, a 420. ambulatoriilor de specialitate și facilități acces pentru Ploiești Ploiești persoane cu dizabilități fizice Ploiești (Strategie 2007-2025) Reabilitarea / modernizarea, clădiri și echipamente 421. Ploiești Ploiești sectie exterioara a Spitalului Judeţean Reabilitarea / modernizarea Spitalului Municipal nr. 1 422. Ploiești Ploiești Schuller (clădiri și echipamente) Ploiești 423. Extinderea și modernizarea clădirii Spitalului de Pediatrie Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Utilare cu aparatură pentru Centrul de Radioterapie Spitalul Municipal 424. (accelerator și anexe) - an 2016 (Spitalul Municipal Ploiești Ploiești Ploiești) Constructie Centru de Radioterapie - an 2015 (Spitalul Spitalul Municipal Portofoliu de proiecte 425. Ploiești Municipal Ploiești) Ploiești Constructie clădire spitalizare de zi – an 2017 Spitalul Municipal 426. Ploiești (Spitalul Municipal Ploiești) Ploiești Spitalul Municipal 427. Aparat RMN - an 2018 (Spitalul Municipal Ploiești) Ploiești Ploiești Reabilitare fatadă și invelitoare aferente Corpului A Spitalul Municipal 428. (Secția de Boli Interne și ambulatoriul de specialitate) - Ploiești Ploiești an 2015 (Spitalul Municipal Ploiești) Consolidarea și refuncționalizarea Corpului A (Secția Spitalul Municipal 429. Oncologie – etapa a II-a) – an 2018 (Spitalul Municipal Ploiești Ploiești 4 Ploiești) Reabilitare termică secția Reumatologie – corp V - an Spitalul Municipal 430. Ploiești 2016 (Spitalul Municipal Ploiești) Ploiești Reabilitare termică secția Recuperare-Medicina fizica Strategia integrată a polului de creștere Spitalul Municipal 431. și balneologie (Corp K) - an 2016 (Spitalul Municipal Ploiești Ploiești Ploiești) Ariceștii 432. Amenajare micropoliclinică în Ariceștii Rahtivani Ariceștii Rahtivani Rahtivani Reabilitare termică/extindere cu ambulatoriu integrat și UPU/modernizare/consolidare Corp C2, Corp C3/ Strategia de dezvoltare 433. schimbare acoperis Corp C1/amenajare parcări și Băicoi Băicoi durabilă a Orașului spațiu de recreere pentru bolnavi, alei, iluminat/ Băicoi 2014-2020 construire garaj pentru ambulanță Modernizare / amenajare / dotare Dispensar Medical 434. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie Liliești Reabilitare termică / consolidare / modernizare / 435. Băicoi Băicoi Actualizare Strategie amenajare / dotare dispensar medical ţintea Extindere, modernizare și dotare a dispensarului 436. Dumbrăvești – cabinet medica, cabinet stomatologic, Dumbrăveşti Dumbrăveşti punct farmaceutic Valea 437. Construirea unui Dispensar uman în satul Pantazi Valea Călugărească Călugărească II 410 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Reabilitarea și modernizarea Dispensarului uman în satul Valea 438. Valea Călugărească Nicovani Călugărească Reabilitarea și modernizarea Dispensarului uman în satul Valea 439. Valea Călugărească Rachieri Călugărească Reabilitarea și modernizarea Dispensarului uman în satul Valea 440. Valea Călugărească Dârvari Călugărească Domeniul de intervenţie: educație și ocuparea forței de muncă Proiecte de creștere a gradului de activare a populației 441. inactive, implicarea AJOFM în domeniul sub-ocupării, Judeţul Prahova AJOFM Prahova strategia AJOFM ocuparea tinerilor etc. Îmbunătățirea accesului și participării grupurilor 442. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni vulnerabile la sistemul de educație și pe piața muncii 443. Promovarea egalității de șanse pe piața muncii Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni 444. Inițiativele transnaționale pe piața incluzivă a muncii Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru 445. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni promovarea adaptabilității Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de 446. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni ocupare Promovarea sustenabilității pe termen lung în zonele 447. rurale în termenii dezvoltării resurselor umane și a Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni ocupării Domeniul de intervenţie: sedii de primării și alte funcțiuni publice Ploiești 448. Construirea sediului Primăriei Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Restaurarea fațadei și consolidarea clădirii în care își Politia Locală 449. Ploiești desfășoară activitatea Poliția Locală Ploiești Ploiești Extindere, modernizare și reabilitare energetică a clădirii 450. Băicoi Băicoi Primăriei din orașul Băicoi Strategia de dezvoltare Construcție și dotare a sediului nou al Primăriei orașului 451. Băicoi Băicoi durabilă a Orașului Băicoi (regim de înălțime P+1) Băicoi 2014-2020 452. Realizarea unui sediu nou al Primăriei Blejoi Blejoi Amenajare și compartimentare mansardă sediu Primăria Strategia de dezvoltare 453. Brazi Brazi Comunei Brazi Brazi 2014-2020 454. Construire și dotare a sediului Primăriei Dumbrăveşti Dumbrăveşti Domeniul de intervenţie: construcții de locuințe 455. Finalizarea cartierului Eden (36 locuinţe pentru medici) Ploiești Ploiești 456. Dezvoltarea unui cartier de locuințe pentru tineri Bucov Bucov Înființarea Complexului Construire locuințe ANL – grup 457. statuar – secție muzeu arheologie Valea Slănicului și Dumbrăveşti Dumbrăveşti construcții complementare Locuințe pentru tineri destinate închirierii – ANL (180 de 458. Dumbrăveşti Dumbrăveşti locuințe) Construirea unui ansamblu de locuinţe în parteneriat cu 459. Păulești Păulești ANL Realizare de locuințe (400 loturi pe islazul comunal, cu 460. Târgșoru Vechi Târgșoru Vechi PUZ aprobat) Domeniul de intervenţie: educație pentru situații de urgență și siguranță Crearea unui centru de informare, pregătire şi Inspectoratul conştientizare a populaţiei privind comportamentul în 461. Judeţul Prahova pentru Situaţii de situaţii de urgenţă şi dezastre naturale, generate de Urgenţă Prahova schimbările climatice şi dezastre naturale Inspectoratul Crearea unui centru de formare şi pregătire continuă a 462. Judeţul Prahova pentru Situaţii de personalului paramedical din cadrul SMURD Urgenţă Prahova 411 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus 463. Crearea unui dispecerat integrat judeţean SMURD –SAJ Bărcănești CJ Prahova Strategia CJ Prahova Participarea la îmbunătăţirea mediului urban prin reconversia funcţională și reutilizarea terenului aferent Inspectoratul 464. imobilului din Ploiești, Str. Ghighiului, nr.3, aparținand Ploiești Județean de Inspectoratului de Jandarmi Prahova, ca zona de Jandarmi Prahova agrement pentru cadrele militare Creșterea efiecienței energetice și utilizarea energiei Inspectoratul 465. regenerabile în imobilul aparținând Inspectoratului de Ploiești Județean de Jandarmi Judeţean Prahova din localitatea Ploiești Jandarmi Prahova Înființarea unui centru modern de pregătire fizică și tactică pentru toate instituțiile abilitate în asigurarea/ Bărcănești Inspectoratul 466. menținerea siguranței publice (în baza logistică a IJP din (Tătărani) Județean de Poliție Tătărani) Construirea unui arest suprateran în baza logistică a IJP Bărcănești Inspectoratul 467. din Tătărani (Tătărani) Județean de Poliție Înființare bază operațională pentru serviciul situații 468. de urgență – dotare cu utilaje de stingere a incendiilor, Dumbrăveşti Dumbrăveşti dezăpezire Obiectiv sectorial C2: Creșterea capacității APL Domeniul de intervenţie: comunicare și transparență decizională Rețea integrată comunicații digitale pentru activități 469. de administrație locală, ordine publică și managementul Ploiești Ploiești situațiilor de urgență Informarea populației privind proiectele urbane și a 470. Ploiești Ploiești regulamentelor de urbanism aferente Monitorizarea implementării marilor proiectelor de Portofoliu de proiecte Ploiești 471. investiții realizate din buget public prin montarea unei Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) camere video Conectarea primăriei și a instituțiilor publice 472. subordonate la un sistem coordonat de date de interes Ploiești Ploiești public Informarea persoanelor fizice și juridice cu privire la 473. Ploiești Ploiești fiscalitatea locală Domeniul de intervenţie: îmbunătățirea performanțelor administrației publice Implementarea în instituțiile furnizoare de servicii Ploiești 474. Ploiești Ploiești publice a unui sistem de indicatori de performanță (Strategie 2007-2025) 4 475. Elaborarea strategiei și planului de acțiune în domeniul eficienței energetice Ploiești Ploiești TRACE P1 Întărirea capacității administrației locale de gestionare 476. Ploiești Ploiești a proiectelor finanțate din fonduri structurale Strategia integrată a polului de creștere Întărirea capacității administrației locale de realizare de 477. Ploiești Ploiești parteneriate Ploiești Realizarea sistemului de evaluare a proprietăților pentru (Strategie 2007-2025) 478. Ploiești Ploiești o impozitare reală la valoare de piață Implementarea de mecanisme pentru eficientizarea Serviciul Public 479. cheltuielilor publice și de stimularea colectării taxelor și Ploiești Finante Locale impozitelor locale Înființarea unui departament/serviciu de planificare a 480. Ploiești Ploiești PMUD transportului 481. Înființarea unei unități de management al traficului Ploiești Ploiești PMUD UAT-uri din Pol UAT-uri din Pol 482. Înfiinţarea unei Asociații de Transport Public PMUD Ploiești Ploiești Cursuri de formare continuă și creștere a calificării Poliția Locală 483. profesionale a angajaților institutiei Poliției Locale Ploiești Ploiești Ploiești Dotarea cu uniforme, armament și mijloace de protecţie Poliția Locală 484. a politiștilor locali, autovechicule, materiale de birotică și Ploiești Ploiești II mobilier - Poliția Locală Ploiești 412 Nr. UAT în care se Inițiatorul Document strategic în Titlul proiectului crt localizează proiectului care este propus Dezvoltarea capacității de îmbunătăţire a performanţei 485. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni serviciilor în administrația locală Îmbunătăţirea procesului decizional la nivel administrativ 486. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni politic Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice 487. Boldești-Scăeni Boldești-Scăeni electronice Domeniul de intervenţie: marketing și promovare Direcţia Judeţeană Patrimoniul industrial din judeţul Prahova – istoric, 488. Ploiești pentru Cultură evidenţă informatizată, perspective Prahova Ploiești 489. Realizarea ghidului de investiții în municipiul Ploiești Ploiești Ploiești (Strategie 2007-2025) Program de popularizare a comunei Păulești, pentru 490. Păulești Păulești Păulești susţinerea sectorului turistic şi atragerea de investitori 413 Lista scurtă a proiectelor Elaborarea unui pachet de proiecte prioritare pentru perioada de implementare 2014-2023, presupune aplicarea unei metodologii de clare de ordonare după prioritate și implicarea mai multor factori decidenți și actori locali. În mod evident, acest proces de ordonare după prioritate nu se poate face pe întreaga listă lungă de proiecte (cu peste 180 de Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor propuneri individuale numai pentru municipiul Ploiești), întrucât ar fi un proces mult prea laborios și complicat. Ca atare, o serie de pași au fost parcurși pentru a obține o listă de proiecte mai ușor de administrat. În cazul UAT- urilor din Polul de Creștere Ploiești, cu excepția municipiului Ploiești, listele propuse de autoritățile actuale pot fi luate ca atare, deoarece includ un număr relativ redus de proiecte propuse și pentru că aceste proiecte nu trebuie să treacă prin metodologia de ordonare după prioritate, propusă în Ghidul pentru Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020. O abordare similară a fost adoptată și pentru proiectele propuse de Consiliul Județean Prahova. Exercițiul de ordonare după prioritate pe baza metodologiei propuse în Ghidul pentru Axa nr. 4 a POR 2014-2020 se va face numai pentru proiectele ale cărui beneficiar direct este municipiul Ploiești. Ca atare, în cele ce urmează vom descrie pașii urmați pentru a obține o listă scurtă de proiecte pentru municipiul Ploiești și vom prezenta în cele din urmă această listă scurtă, cu o serie de informații adiționale incluse (bugetul estimat și gradul de maturitate). Vor fi prezentate și listele de proiecte pentru celelalte UAT-uri constituente ale Polului de Creștere Ploiești, inclusiv Consiliul Județean (CJ) Prahova. Ordonarea după prioritate a proiectelor acestor UAT-uri se va face în Documentul Justificativ printr-un proces simplu de selecție a unui pachet integrat, cu o valoare totală apropiată de bugetul operațional estimat pentru aceste UAT-uri. Lista scurtă de proiecte pentru municipiul Ploiești Primul pas în elaborarea unei liste scurte de proiecte pentru municipiul Ploiești presupune determinarea bugetului operațional pentru perioada de implementare 2014-2023. În acest caz, bugetul operațional a fost estimat la aproximativ 272 milioane de euro pentru 2014-2023. Lista scurtă pentru municipiul Ploiești, adică cea pentru care va fi aplicată metodologia de ordonare după prioritate 4 din Ghidul pentru Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, trebuie să includă proiecte cu o valoare estimată care să fie cel puțin dublă față de bugetul operațional – mai exact cu o valoare egală sau mai mare de 544 milioane de euro. O astfel de listă de proiecte va fi mai ușor de ordonat în funcție de priorități. Strategia integrată a polului de creștere O serie de filtre au fost aplicate pentru a obține lista scurtă de proiecte din lista lungă, după cum urmează: 1. Continuarea unor proiecte din PIDU 2007-2015 care au fost deja demarate, precum și reconsiderarea proiectelor care au fost pe lista de rezervă sau nu au obținut finanțare în perioada respectivă de programare; 2. Prioritățile cetățenilor, identificate pe baza unui sondaj de opinie realizat de specialiști în domeniu (a se vedea anexa cu rezultatele chestionarelor); 3. Prioritățile reprezentanților din administrațiile publice locale, dezbătute în cadrul consultărilor realizate în cadrul acestui proces (a se vedea anexa cu rapoartele întâlnirilor); 4. Opiniile experților implicați în elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, a Planului de Mobilitate și a Planului Urbanistic General al municipiului Ploiești (a se vedea anexa cu rapoartele întâlnirilor). Lista scurtă de proiecte obținută în urma aplicării acestor filtre este inclusă în tabelul următor. II 414 Tabel 42. Municipiul Ploiești (buget operațional: 272 mil. Euro – estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Grad de Titlul proiectului sursă de crt. estimată (euro) maturitate finanțare Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sprijin pentru IMM și start în afaceri Incubator de afaceri prin reabilitarea fondului construit, în parteneriat 1 1.500.000 Propunere proiect POR 2.1 cu sectorul privat DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură turistică Activităţi de marketing și promovare turistică în cadrul unui proiect ce 2 200.000 Propunere proiect Buget local poate include obiectivele culturale ale municipiului Ploiești Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: accesibilitate și mobilitate Asigurarea accesibilităţii în zona industrială Ploiești Sud, a campusului 3 26.000.000 PT + DE/ 2006 POR 4.1 universitar, prin realizarea pasajului rutier peste CF Gara de Sud Creşterea accesibilităţii în partea de est a municipiului Ploiești către 4 Coridorul pan-european TEN-IX prin realizarea pasajului rutier peste CF, 26.000.000 SF / 2003. în partea de sud-est a municipiului Asigurarea mobilităţii traficului prin prelungirea legăturii rutiere şi de 5 transport public între Gara de Sud și Gara de Vest (strada Libertăţii), 15.000.000 SF /actualizare POR 4.1 inclusiv lucrări de reabilitare a domeniului public al pieţelor gărilor Modernizare rețea rutieră/stradală : lărgire la 4 benzi str. Gh. Gr. Cantacuzino și pasaj nou CF în zona Podul Inalt; reabilitare str. Gh. 6 22.000.000 Propunere proiect POR 4.1 Gr.Cantacuzino, tronson sos. Vestului – limită oraș, inclusiv terminal intermodal Modernizare str. Ștrandului pe tronsonul: ieșire pasaj Bucov – limită Propunere proiect 7 Ploiești corelare parte carosabilă cu piste biciclete, inclusiv amenajare 10.000.000 POR 4.1 PMUD sens giratoriu pe Str. Ștrandului / DN 1B DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Pietonizare și trafic controlat în zona centrală, inclusiv amenajare 8 piste pentru biciclete pe traseele prioritare din planul de mobilitate 10.000.000 Propunere proiect POR 4.1 (continuare implementare măsuri CiViTAS-SUCCESS) Modernizare / înnoire a parcului de autovehicule cu tracțiune electrică 9 32.000.000 Propunere proiect POR 4.1 (tramvaie=25 buc., troleibuze=21 buc.) Implementarea sistemului de management al traficului, plus ticketing pentru transportul local: achiziție de automate de bilete (min. 50 buc.); 10 8.000.000 Propunere proiect POR 4.1 achiziție de validatoare cu montare în autovehicule (cca. 780 buc.); modernizarea centrelor de eliberare / încărcare a cardurilor (13 puncte); 11 Modernizare / înnoire a parcului de autobuze (85-90 buc.) 20.000.000 Propunere proiect POR 4.1 Modernizare stații transport public local: copertine cu iluminare, sistem POR 4.1/ 12 Wi-Fi liber, panouri informative în timp real pentru călători, ș.a. (cca. 2.000.000 Propunere proiect POR 4.2 200 buc.) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: terminale multimodale SF / elaborare; Creşterea mobilităţii traficului prin realizarea terminalului multimodal Studiu trafic 13 Nord-Vest, incluzând şi spaţii de parcare pentru moduri de transport 9.000.000 POR 4.1 Propunere proiect auto şi biciclete (zona Spital Judeţean) PMUD 14 Park & ride la Gara de Vest 2.000.000 Propunere proiect POR 4.1 15 Reabilitare terminal pentru transport auto călători, zona Sud 5.600.000 Propunere proiect POR 4.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: amenajare parcări Amenajare de parcări în zonele: Halele Centrale, Hotel Prahova, Gara de 16 17.000.000 Propunere proiect PPP Sud, Gara de Vest DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Reabilitare/modernizare infrastructură străzi, cu prioritate intrările în 17 oraș și străzile din cartierele periferice, inclusiv trotuare, scuaruri, parcări 23.000.000 Propunere proiect Buget local laterale, intersecții, sensuri giratorii 415 Potențială Nr. Valoare Grad de Titlul proiectului sursă de crt. estimată (euro) maturitate finanțare Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: eficientizare energetică a clădirilor 18 Eficientizarea consumurilor energetice în clădirile publice 27.000.000 Propunere proiect POR 3.1 19 Creșterea eficienței energetice în blocurile de locuințe 25.000.000 Propunere proiect POR 3.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Reabilitarea și dezvoltarea sistemului de apă potabilă, în coordonare cu Plan de investiții Apa Nova / 20 Master planul privind alimentarea cu apă potabilă, elaborat de Apa Nova 10.000.000 existent Buget local Ploiești, cu prioritate în cartierele Apostol, Mimiu, Râfov și Bereasca Extinderea / modernizarea stației de epurare pentru transpunerea PNDL / Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor 21 3.000.000 Propunere proiect Directivei CE privind utilizarea nămolurilor din stațiile de epurare Buget local Amenajarea malurilor pârâului Dâmbu, realizarea unor poduri noi peste 22 2.000.000 Propunere proiect Buget local pârâul Dâmbu, realizarea arterelor de circulație pe malurile pârâului DOMENIUL DE INTERVENȚIE: reconversia terenurilor/ brownfields Reconversia funcțională a zonelor industriale și terenurilor degradate 23 47.000.000 Propunere proiect POR 4.2 (brownfields) – Industrial Sud, Grivco, Upetrom, Uzuc, Lukoil DOMENIUL DE INTERVENȚIE: clădiri cu risc seismic Inventarierea și consolidarea/reabilitarea clădirilor cu risc seismic și MDRAP/ 24 realizarea planului de acțiune pentru reabilitarea clădirilor afectate de 18.000.000 Propunere proiect Buget local/ cutremure alte surse DOMENIUL DE INTERVENȚIE: patrimoniu construit Modernizarea imobilului Halele Centrale (monument istoric și de 25 arhitectură, înscris în lista monumentelor istorice de interes național 21.000.000 Propunere proiect POR 5.1 excepțional) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: spațiul public, spațiul dintre blocuri, locuri de joacă Reabilitarea/modernizarea spațiilor dintre blocuri, în cartierele POR 4.2/ 26 5.000.000 Propunere proiect municipiului Ploiești Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi POR 4.1, Plantarea perdelelor forestiere de protecție pe centurile de Est și Vest Fondul de 27 2.000.000 Propunere proiect ale municipiului Ploiești Mediu și Bugetul local Reabilitare/modernizare infrastructură și reconfigurare spații verzi în POR 4.1 / 28 5.000.000 Propunere proiect parcurile: Tineretului, Bariera Bucov, Gara de Sud, Vest 1, Cameliei Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 4 Crearea unui parc cultural / științific prin reamplasarea / amenajarea Buget local / Buget 29 5.000.000 Propunere proiect sediului Muzeului Petrolului județean/ Strategia integrată a polului de creștere Min Culturii Modernizare/dotări exterioare și interioare Filarmonica Paul Studii tehnice în POR 5.1/ 30 2.000.000 Constantinescu Ploieşti elaborare Buget local/ Modernizat în 31 Sală polivalentă (multifuncțională) la Cinema Patria 1.000.000 Buget local 2011 POR 5.1/ 32 Reamenajare, extindere și echipare a Teatrului Toma Caragiu 5.000.000 Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: comerț / piețe agroalimentare 33 Reabilitarea și extinderea piețelor agroalimentare în centre de cartier 1.500.000 Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport / agrement Promovarea și susținerea creării de centre de sport și recreere în cartierele populate ale municipiului în parteneriat cu rețeaua școlară 34 1.000.000 Propunere proiect POR 4.2/4.3 prin amenajarea de facilități sportive în spațiile verzi și interstițiale din cartiere (panouri de baschet, piste de alergare, de role, de patine etc.) Expertiză tehnică 35 Reabilitarea și consolidarea bazinului de înot Vega 2.000.000 Buget local + DALI/ HCL II 416 Potențială Nr. Valoare Grad de Titlul proiectului sursă de crt. estimată (euro) maturitate finanțare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT Extinderea sistemului de iluminat public cu LED, POR 3.1/ 36 27.000.000 Propunere proiect plus canalizație subterană Buget local Instalare WI-FI liber în parcurile: Tineretului, Dendrologic Mihai Viteazul, 37 200.000 Propunere proiect Buget local Aurora, Libertății, OZN, Vest 1 Monitorizare video a parcărilor cu plată și a parcurilor: Tineretului, 38 Dendrologic Mihai Viteazul, Aurora, Câineni, Libertății, OZN, Bariera 1.000.000 Propunere proiect Buget local Bucov, Gara de Sud DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă Proiectare și montare de panouri solare pentru apa caldă menajeră de la Certificat audit 39 12.000 POR 3.1 Sala Sporturilor Olimpia energetic Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială Modernizarea și extinderea infrastructurii de servicii sociale existente: Căminul Cosminele, cantine sociale, case de copii abandonați, rețele 40 de servicii sociale la domiciliu, centru de zi pentru persoane aflate în 12.000.000 Propunere proiect POR 8.1 dificultate, ateliere protejate, centru de găzduire temporară, centru pentru prevenirea și combaterea violenței în familie Asigurarea accesului în clădirile publice pentru persoane cu handicap 41 500.000 Propunere proiect Buget local fizic (rampe, lifturi) Realizare de clădiri cu funcțiuni sociale integrate (locuințe, servicii POR 4.3/ 42 4.000.000 Propunere proiect sociale) în cartierul Bereasca Buget local 43 Regenerare urbană /CLLD în cartierele Mimiu și Bereasca 10.000.000 Propunere proiect POR 9 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară Extinderea/ reabilitarea / modernizarea și dotarea următoarelor școli: Colegiul Economic Virgil Madgearu, Școala Grigore Moisil, Școala Sfântul POR 4.5/ 44 20.000.000 Propunere proiect Vasile și alte 8 școli gimnaziale și licee: Liceul de Artă Carmen Sylva, Buget local Colegiul Național Al. I. Cuza, Colegiul Național Mihai Viteazul și alte 6 licee Modernizarea sălilor de sport de la următoarele unități de învățământ: Școala I.A. Bassarabescu, Școala Nicolae Simache, Școala Nicolae Iorga; 45 2.000.000 Propunere proiect Buget local Sfântul Apostol Andrei; Școala H. M. Berthelot; Colegiul Național I.L. Caragiale, Colegiul Național Nichita Stănescu DOMENIUL DE INTERVENȚIE: creșe și grădinițe Modernizarea unităților de învățământ preșcolar (5 grădinițe) și ante- Documentații 46 preșcolar (3 creșe) și construcție de noi grădinițe (Aleea Strunga <6 5.800.000 tehnice în diverse POR 4.4 grupe>, Str. Trestioara, Bd. Petrolului <8 grupe> , Str. Poștei) stadii de elaborare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură de sănătate POR 3.1/ 47 Extindere / modernizare clădiri Spitalul de Pediatrie 35.000.000 SF/ în elaborare POR 8.1/ Buget local Extindere, reabilitare și dotare Spitalul Municipal Ploiești (construcție și utilitare cu aparatură centru de radioterapie ; POR 3.1/ 48 consolidare și refuncționalizare Corp A ; 18.400.000 SF POR 8.1/ reabilitare termică secția Reumatologie și secția Recuperare- Buget local Medicină fizică și balneologie ) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sedii de primării și alte funcțiuni publice 49 Construirea sediului Primăriei 9.000.000 SF / iulie 2004 Buget local Obiectiv sectorial C2: Creșterea capacității APL DOMENIUL DE INTERVENȚIE: comunicare și transparență decizională Implementarea de soluții de tip e-administrație la nivelul administrației 50 600.000 Propunere proiect POCA 1 publice locale DOMENIUL DE INTERVENȚIE: îmbunătățirea performanțelor administrației publice 51 Îmbunătățirea performanțelor administrației publice locale 1.900.000 Propunere proiect POCA 1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: marketing și promovare 52 Realizarea ghidului de investiții în municipiul Ploiești 50.000 Propunere proiect Bugetul local Valoarea estimată totală a proiectelor 559.262.000 417 Lista scurtă de proiecte pentru CJ Prahova Lista scurtă de proiecte propuse pentru Consiliul Județean Prahova este prezentată mai jos: Tabel 43. CJ Prahova și alte instituții publice (buget operațional CJ Prahova: 144 mil. euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Inițiatorul Valoare Grad de Titlul proiectului sursă de crt. proiectului estimată (euro) maturitate finanțare Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri industriale Extindere / dezvoltare de parcuri industriale (Ploiești, CJ Prahova 1 5.000.000 Propunere proiect PPP Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor Brazi, Plopeni) aflate în administrarea sectorului public parteneriat Modernizare și extindere a infrastructurii existente: Buget 2 CJ Prahova 10.300.000 SF/2014 drumuri și utilități la Parcul industrial Bărcănești județean DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activități CDI Dezvoltarea / extinderea / modernizarea / dotarea 3 infrastructurii de CDI și de transfer tehnologic a UPG 5.000.000 Propunere proiect POR 1.1 Universității Petrol-Gaze Ploiești Centru de transfer tehnologic și elaborarea de produse 4 educaționale noi în domeniul energiei la Universitatea UPG 2.000.000 Propunere proiect POR 1.1 Petrol-Gaze Ploiești Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activități agricole Promovarea produselor locale din județul Prahova prin crearea unui Centru de Informare în Ploiești și realizarea Buget 5 unui website de promovare a producătorilor din județul CJ Prahova 1.000.000 Propunere proiect județean Prahova (meșteșuguri, artizanat, ferme bio, apicultură, mobilă, cazare și servicii bio) Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale DOMENIUL DE INTERVENȚIE: accesibilitate și mobilitate PNDL/ 6 Reabilitarea DJ 100F între Băicoi și Boldești-Scăeni CJ Prahova 750.000 Propunere proiect Buget județean PNDL/ Modernizare DJ 129 (plus modernizare de acostamente și 7 CJ Prahova 2.000.000 Propunere proiect Buget realizare a unei piste de biciclete) județean 4 Creșterea capacității de trafic și a siguranței circulației Buget 8 în zona de N-V a mun. Ploiești: construire a unui pasaj pe CJ Prahova 10.000.000 Propunere proiect județean DJ 101I peste DN 1 (Centura de Vest) Sporirea mobilității și creșterea accesibilității către zona Propunere de POR 4.1./ Strategia integrată a polului de creștere de vest a Polului de Creștere Ploiești prin lărgirea la 4 9 CJ Prahova 10.000.000 proiect Bugetul benzi a pasajului peste calea ferată (Ploiești – Buda – PMUD județean Florești) și extinderea și amenajarea intersecției Reabilitarea şi amenajarea drumurilor județene (DJ 100F, DJ 100E, DJ 215) prin refacere covor asfaltic, piste POR 4.1./ Propunere de 10 biciclete, amenajare de rigole și de trotuare pietonale CJ Prahova 8.000.000 Bugetul proiect (DJ 100F, pe tronsonul din Str. Independenței, de la Str. județean Gladiolelor la Cantonul Găgeni, DJ 100E, DJ 215) Creșterea gradului de siguranță rutieră pe DN 1 / E 60 în Buget 11 CJ Prahova 4.000.000 Propunere proiect județul Prahova județean Ploieștiul în siguranță: implementarea unui sistem de Buget 12 monitorizare a tuturor căilor de acces ale municipiului CJ Prahova 1.000.000 Propunere proiect județean Ploiești și a celor mai mari intersecții DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajare de piste de biciclete pe drumurile județene din POR 4.1/ 13 Polul de Creștere (Băicoi, Berceni, Blejoi, Boldești-Scăieni, CJ Prahova 8.000.000 Propunere proiect POR 3.2/ Plopeni, Păulești, Târgșoru Vechi) parteneriat Realizarea de piste pentru biciclete pe traseul „Drumul Buget 14 CJ Prahova 5.000.000 Propunere proiect II Vinului” județean 418 Potențială Nr. Inițiatorul Valoare Grad de Titlul proiectului sursă de crt. proiectului estimată (euro) maturitate finanțare Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu energie termică / gaze Credit/alte 15 Modernizarea rețelei termice primare a SACET Ploiești CJ Prahova 97.600.000 studiu de soluție surse Modernizarea rețelei termice secundare, aferente a 43 PT SF/studiu de Credit/alte 16 CJ Prahova 23.600.000 ale SACET Ploiești; soluție surse DOMENIUL DE INTERVENȚIE: patrimoniu construit Parteneriat Reabilitarea zonei cultural-istorice Dumbrăveşti, precum 17 CJPrahova / 2.500.000 Propunere proiect POR 5.1 și crearea / modernizarea infrastructurii conexe Dumbrăveşti Restaurarea, consolidarea, reamenajarea Muzeului 18 Memorial Paul Constantinescu (Casa Muzicianului Paul CJ Prahova 3.000.000 Propunere proiect POR 5.1 Constantinescu) Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului POR 5.1 19 cultural, precum și crearea / modernizarea infrastructurii CJ Prahova 5.000.000 Propunere proiect /Buget conexe județean Modernizarea drumului de acces DC 16 (km. 7-8) și Parteneriat DS 135 către situl arheologic Castrul Roman 101-118 20 M.Culturii și 100.000 SF/PT 2011 POR 5.1 și Băile Romane, precum și conservarea sa în vederea CJPh introducerii în circuitul turistic Conservarea sitului arheologic Așezarea neolitică – Parteneriat POR 5.1/ 21 punctul Râpa, Mălăeștii de Jos, în vederea introducerii în M.Culturii și 200.000 Propunere proiect M.Culturii circuitul turistic CJPh DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Parteneriat Apele 22 Regularizarea şi ecologizarea albiei pârâului Dâmbu Romane/ 2.000.000 SF/ actualizare POIM 5.1 CJPh/ APL- uri Realizarea, modernizarea și extinderea sistemului de apă Hidro PH/ Master plan, 23 2.068.560 POIM 3.2 și canalizare în județul Prahova - etapa II (Băicoi) CJPh etapa II DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi 24 Reabilitarea Parcului de agrement Constantin Stere ADI PC 10.000.000 SF 2015-2016 POR 4.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: managementul deșeurilor Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Master plan, etapa 25 Prahova, zona 2, faza 2: stație tratare mecano-biologică CJ Prahova 10.000.000 POIM 3.1 II Ploiești, inclusiv echipamente Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură de sănătate Spitalul Județean de Urgență Ploiești: îmbunătățirea POR 3.1/ 26 eficienței energetice a clădirii, inclusiv reabilitare/ CJ Prahova 4.900.000 SF 2015 POR 8.1 extindere/ modernizare/dotare UPU și ambulatorii Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești: îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii, inclusiv reabilitarea / POR 3.1/ 27 CJ Prahova 9.000.000 SF 2015-2016 modernizarea /dotarea infrastructurii ambulatoriilor și POR 8.1 crearea și dotarea infrastructurii CPU Spital de boli infecțioase: îmbunătățire eficiență POR 3.1/ 28 energetică, inclusiv reabilitare/modernizare clădire și CJ Prahova 4.000.000 Propunere proiect POR 8.1 dotare echipamente DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială 29 Centru de plasament Plopeni CJ Prahova 500.000 Propunere proiect POR 8.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: educație și ocuparea forței de muncă Creșterea gradului de activare a populației inactive, prin AJOFM 30 implicarea AJOFM în domeniul sub-ocupării, ocuparea 3.000.000 Propunere proiect POCU Prahova tinerilor, etc. 419 Potențială Nr. Inițiatorul Valoare Grad de Titlul proiectului sursă de crt. proiectului estimată (euro) maturitate finanțare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: educație pentru situații de urgență și siguranță Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor Crearea unui centru de informare, pregătire și conştientizare a populaţiei privind comportamentul în 31 ISU Prahova 1.000.000 Propunere proiect POIM 5.2 situaţii de urgenţă generate de schimbările climatice şi de dezastre naturale Buget Crearea unui centru de formare şi pregătire continuă a 32 ISU Prahova 1.000.000 Propunere proiect județean/ personalului paramedical din cadrul SMURD MAI Plan de analiză și Buget Crearea unui dispecerat integrat judeţean 33 CJ Prahova 13.600.000 acoperire riscuri / județean/ SMURD – SAJ SF 2015 MAI Înființarea unui centru modern de pregătire fizică și Inspectoratul Buget tactică pentru toate instituțiile abilitate în asigurarea / 34 Județean de 500.000 Propunere proiect județean / menținerea siguranței publice (la baza logistică a IJP din Poliție MAI/ IJP Tătărani) Inspectoratul Construirea unui arest suprateran în baza logistică a IJP Buget 35 Județean de 1.000.000 Propunere proiect din Tătărani județean Poliție Obiectiv sectorial C2: Creșterea capacității APL DOMENIUL DE INTERVENȚIE: marketing și promovare Direcţia pentru Buget 36 Pachet complex de promovare a obiectivelor turistice 100.000 Propunere proiect Cultură județean Prahova Construcție și dotare a Centrului de Buget 37 CJ Prahova 2.000.000 Propunere proiect informare turistică Prahova județean Valoarea estimată totală a proiectelor 268.718.560 4 Strategia integrată a polului de creștere II 420 Lista scurtă de proiecte pentru celelalte UAT-uri din Polul de Creștere Ploiești Listele de proiecte pentru celelalte UAT-uri din Polul de Creștere Ploiești sunt incluse mai jos. Tabel 44. Comuna Ariceștii Rahtivani (buget operațional: 9,2 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activități agricole 1 Reabilitare canal de irigații Leaotu Vechi pentru agricultură 5.000.000 Propunere proiect PNDR 4.1 Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Modernizare drumuri locale în comună în vederea sporirii PNDR/ PNDL/ 2 accesibilității la locurile de muncă – DJ 140 (între Târgșoru 2.000.000 Propunere PMUD Buget local Vechi și DJ 156), modernizarea Str. Schelei Amenajarea și refacerea drumurilor de acces și de exploatare PNDR/ PNDL/ 3 1.000.000 Propunere proiect agricolă Buget local Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu energie termică / gaze Distrigaz Sud/ 4 Extindere alimentare cu gaze 2.000.000 Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Extinderea rețelei de apă și canalizare (satele Ariceștii 5 5.900.000 Propunere proiect PNDL Rahtivani și Nedelea) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: patrimoniu construit 6 Refacerea bisericii Sf. Nicolae din Ariceștii Rahtivani 500.000 Propunere proiect BOR/Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: spațiul public, spațiul dintre blocuri, locuri de joacă 7 Realizare parcuri și locuri de joacă pentru copii Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 8 Reabilitare cămin cultural Ariceștii Rahtivani Propunere proiect PNDL/ Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT 9 Extindere iluminat public 2.000.000 Propunere proiect Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară 10 Construirea unei săli de sport în satul Ariceștii Rahtivani Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: creșe și grădinițe 11 Construcție grădiniță cu 50 locuri Propunere proiect POR 4.4 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură de sănătate 12 Amenajare micropoliclinică în Ariceștii Rahtivani Propunere proiect 421 Tabel 45. Oraș Băicoi (buget operațional: 14 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri industriale Amenajare parc industrial de 6 ha în zona de vest a orașului, cu 1 4.200.000 Propunere proiect POR 1.1 acces la DN 1 și centură ocolitoare (Parc industrial Livada) Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: accesibilitate și mobilitate Creşterea accesibilităţii către și dinspre oraşul Băicoi prin realizarea SF/ în elaborare PNDL și Bugetul Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor 2 4.000.000 unui pasaj denivelat peste DN 1, la intersecţia cu DJ 215 Propunere PMUD local Realizarea unei variante de ocolire pentru devierea traficului de 3 4.000.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local tranzit pe direcția DJ 215 - DJ 100F Creșterea gradului de accesibilitate și sporirea siguranței circulației prin amenajarea unui sens giratoriu la intersecția DJ 100F cu DJ215 – SF în curs de 4 PNDL/ Buget local centrul localității Liliești; DJ 100F (Str. Republicii și Str. Independenței) elaborare cu DJ 215 (Str. Înfrățirii și Str. Dorobanți) Creșterea gradului de accesibilitate prin amenajarea unui sens Propunere proiect 5 PNDL/ Buget local giratoriu la intersecția DN 1 cu DJ 720 PMUD Creșterea gradului de accesibilitate prin amenajarea unui pasaj 6 2.000.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local denivelat peste DN 1, la intersecția cu DC 8A DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Reabilitare străzi interioare în orașul Băicoi, afectate de realizarea 7 2.000.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local lucrărilor edilitare (canalizare și apă) Reabilitarea și amenajarea drumului comunal DC 8A prin refacere 8 covor asfaltic, piste de biciclete, amenajare de rigole și trotuare Propunere proiect PNDL/ Buget local pietonale pe DC 8A – tronsonul de la Str. Mihai Viteazul la DN 1) Modernizarea drumurilor de exploatare agricolă în vederea asigurării 9 Propunere proiect PNDL/ Buget local accesului Reabilitarea / reconstruirea podurilor și podețelor și amenajarea suport topografic 10 unei zone pietonale de-a lungul pârâului Dâmbu după regularizarea 2.000.000 PNDL/ Buget local Propunere PMUD acestuia (Dâmbu+Țintea 5 km) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajarea unei rețele de piste de biciclete pe DJ 100F, Str. 11 Republicii – intersecția cu DJ 100E, cu DJ 100D, Str. Înfrățirii, DC 8A Propunere proiect PNDL/ Buget local (conform studiului de mobilitate) 4 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: siguranța traficului Achiziționare utilaje pentru deszăpeziri și de întreținere a curățeniei 12 Propunere proiect Buget local stradale Strategia integrată a polului de creștere Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: eficientizare energetică a clădirilor SF (HCL 23/2012)+ 13 Reabilitarea energetică a blocurilor din cartiere (40 blocuri) 518.000 POR 3.1 Audit energetic+ Expertiză tehnică DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare 14 Rezervor de stocare apă cu o capacitate de 5000 mc 15 Lucrări de drenare și canalizare a apelor provenite din pluviaţie 5.000.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local Extinderea și modernizarea reţelei de distribuţie a apei potabile și de 16 canalizare în zonele Dâmbu, Tufeni şi Ţintea DOMENIUL DE INTERVENȚIE: reconversia terenurilor / brownfields Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere și reintegrarea POR 5.2/ Fond de 17 Propunere proiect acestora în circuitul agricol / industrial mediu Ecologizarea terenurilor poluate din zona Parcului Lac (str. Republicii SF ( HCL) PT, DE, POR 5.2/ Fond de 18 nr. 87, S=118.997 mp) și transformarea acestora în spațiu verde de 4.891.420 DDE mediu agrement (amenajare parc dendrologic Caragiale) II 422 Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: clădiri cu risc seismic Program MDRAP/ 19 Expertizarea / reabilitarea seismică a clădirilor publice Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: spațiul public, spațiul dintre blocuri, locuri de joacă Reabilitarea domeniului privat dintre blocurile de locuințe din zonele SF în curs de Buget local /POR 20 Liliești și Schela, precum și în zona căminelor de nefamiliști elaborare 5.2 Consolidare și refacere infrastructură pe strada Lăcrămioarelor, în 21 Suport topo, zona locuințelor de la nr. 64-66, afectată de alunecări de teren studiu geo, PNDL/ Buget local Consolidare și refacere infrastructură pe tronsonul de pe Str. expertiză tehnică 22 Gladiolelor, afectat de alunecări de teren DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 800.000 CNI/ 23 Realizarea unui centru cultural și social multifuncțional (standard SF/în elaborare Buget local cost) Reabilitare / modernizare / CNI/ 24 Propunere proiect dotare a Casei de Cultură din Liliești Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport / agrement Construire sală de sport pentru uz școlar, aferentă Școlii Generale nr. Suport topo, POR 10.1/ CNI/ 25 3 , cu clasele I-VIII din Liliești studiu geo Buget local Suport topo, POR 10.1/ CNI/ 26 Construire bazin de înot pentru competiții naționale și internaționale studiu geo Buget local Reabilitare / modernizare / POR 10.1/ CNI/ 27 Identificare zonă dotare bază sportivă în Liliești și Tufeni Buget local Dezvoltarea și promovarea potențialului de agrement în zona lacurilor sărate și a băilor Valea Stelii (spații de cazare și echiparea POR 7.1/ Fondul 28 Propunere proiect cu rețea de canalizare și stație de epurare prin parteneriat public- de mediu/PPP privat) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT Stimularea producţiei de energie electrică prin amplasare de lămpi 29 solare pentru iluminat public pe principale artere ale oraşului Băicoi Propunere proiect POR 3.1 (DJ 100F; DJ 100E; DJ 215) Introducerea rețelelor urbane în subteran 30 SF/în elaborare PNDL/ Buget local (DJ 100F; DJ 100E; DJ 215) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă Introducerea de tehnologii avansate în funcţionarea sistemului urban de încălzire: realizarea unor echipamente care utilizează energii 31 Propunere proiect POR 3.1 neconvenţionale pentru producerea de energie verde pe clădirile instituţiilor publice (primărie, şcoli, grădiniţe) Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară Extindere și reabilitare sală de sport, amenajare teren de sport și 32 împrejmuire la Liceul Tehnologic Constantin Cantacuzino din orașul 371.000 SF aprobat PNDL Băicoi, județul Prahova Reparații la învelitoare, finisaje interioare, sală de sport, amenajare 33 teren de sport, împrejmuire la Școala Dumitru Ghenoiu, Corp A, 210.198 SF aprobat PNDL Strada Unirii nr. 19, orașul Băicoi, județul Prahova Extindere, reabilitare și modernizare a clădirii C1 la Școala Dumitru 34 104.522 SF aprobat PNDL Ghenoiu, Corp B, Strada Viilor nr.16, orașul Băicoi, județul Prahova Extindere cu spațiu after-school, reabilitare și împrejmuire la Școala 35 Gimnazială din Liliești, Str. Progresul nr.2, oraș Băicoi, județul 785.250 SF aprobat PNDL Prahova Reparații generale și modernizare la Școala cu clasele I-VIII din 36 296.778 SF aprobat PNDL Țintea, oraș Băicoi, județul Prahova Suportul topo, Reabilitare/ modernizare/consolidare clădire fost spital hepatita in 37 studiu geo, POR 10.1/ CNI vederea schimbarii destinației în școală populară de arte și meserii expertiză tehnică DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură de sănătate 423 Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Reabilitare termică/extindere cu ambulatoriu integrat și UPU (modernizare/consolidare a Corpurilor C2, C3; schimbare acoperiș la POR 8.1/ CNI/ 38 Corpul C1; amenajare parcări și spațiu de recreere pentru bolnavi, alei, Buget local iluminat; construire garaj pentru ambulanță) Modernizare / amenajare / POR 8.1/ CNI/ 39 dotare a Dispensarului medical din Liliești Buget local Reabilitare termică / consolidare / modernizare / amenajare / dotare POR 8.1/ CNI/ 40 a Dispensarului medical din Țintea Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sedii de primării și alte funcțiuni publice Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor Extindere, modernizare și reabilitare energetică a clădirii Primăriei din POR 3.1/ Buget 41 orașul Băicoi local Construcție și dotare sediu nou al Primăriei orașului Băicoi (regim de 42 796.040 SF/în elaborare Buget local înălțime P+1) Tabel 46. Comuna Bărcănești (buget operațional: 5,5 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: accesibilitate și mobilitate Creșterea accesibilității și sporirea siguranței circulației prin amenajarea intersecțiilor: DJ 101D – DJ 101G, DN 1A – drumuri 1 2.000.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local de acces în parcul industrial, DN 1A – str. Ghighiului, DC 92A, DN 1 – DC 91 Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: eficientizare energetică a clădirilor 2 Eficientizarea termică a blocurilor de locuințe 1.500.000 Propunere proiect POR 3.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare PNDL/ PNDR 7.6/ 3 Construire a unui sistem de canalizare şi staţie de epurare 2.000.000 Propunere proiect Buget local PNDL/ PNDR 7.6/ 4 Construire rețea apă potabilă în sat Ghighiu SF+PT Buget local 5 Rețea alimentare cu gaz în satul Ghighiu Propunere proiect Buget local 4 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 1.000.000 6 Modernizare/dotare cămin cultural Românești Propunere proiect Buget local (standard cost ) Strategia integrată a polului de creștere Tabel 47. Comuna Berceni (buget operațional: 3,5 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant 1 Amenajare pistă pentru biciclete pe DJ 139 și DC157 Propunere proiect PNDR 7.2/PNDL/ 2 Amenajare rigole și trotuare pe DJ 139 și DC 157 1.000.000 PMUD Buget local 3 Amenajare de stații microbuz Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport / agrement 4 Sală polivalentă în comuna Berceni 5 Execuție sală de sport în parteneriat public-privat Propunere proiect CNI/buget local 6 Modernizarea bazei sportive, construirea unui stadion comunal II 424 Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 7 Reabilitarea a trei Cămine Culturale 1.000.000 Propunere proiect PNDR 7.6 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu energie termică / gaze 8 Alimentare cu gaze naturale în comuna Berceni Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare 9 Alimentare cu apă pe Str. Tineretului, Berceni Propunere proiect PNDR 7.6 10 Alimentare cu apă la Moara Nouă, Corlătești SF/PT 11 Canalizare, podețe, șanțuri dalate și trotuare în comuna Berceni 2.500.000 SF/PT PNDL/PNDR 7.2 12 Execuție canale de eliminare a apelor pluviale SF/PT DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT 13 Montare a unui transformator electric în Corlătești, Cătunu 14 Extindere a rețelei electrice pe Str. Rafinăriei Propunere proiect PNDR 7.2 15 Extindere a iluminatului public în comuna Berceni Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială 10 Asfaltarea curților din cadrul unităților de învățământ Propunere proiect PNDR 7.2 Tabel 48. Comuna Blejoi (buget operațional: 11,1 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajare piste pentru biciclete în lungul DN 1B, șos. Ploiești- Propunere proiect POR 4.1/ PNDR 1 Văleni, până la limita cu UAT Ploiești; de la intersecția DJ 102 cu 300.000 PMUD 7.2 DN1B până la intersecția DN1B cu DN1A DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare/reparații drumuri Modernizarea drumurilor comunale, cu realizarea intersecțiilor și Propunere proiect POR 4.1/ PNDR 2 1.000.000 piste de biciclete PMUD 7.2 Amenajare nod rutier pe DN1, la centura de Vest cu DJ 101I Propunere proiect POR 4.1/ PNDL/ 3 5.000.000 str. Busa PMUD Buget local Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Dezvoltare și conformare rețea de canalizare, cu stație proprie 4 5.400.000 Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 de epurare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi 5 Amenajarea de zone verzi / Parc Blejoi 600.000 Propunere proiect PNDR 19.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport agrement 6 Realizare a unui bazin de înot Propunere proiect Buget local Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară Extinderea și modernizarea Școlii Radu Tudoran (demolare și PNDR 7.2/ POR 7 1.000.000 Propunere proiect reconstrucție) 10.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sedii de primării și alte funcțiuni publice 8 Realizarea unui sediu nou al Primăriei 2.500.000 Propunere proiect Buget local 425 Tabel 49. Oraș Boldești-Scăieni (buget operațional: 9,6 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sprijin pentru IMM și start în afaceri Sprijin direct pentru întreprinderi și microîntreprinderi (activități de 1 Propunere proiect POR 2.1 procesare a produselor agricole și forestiere) Consultanță antreprenorială (cursuri, centre de consultanță pentru 2 Propunere proiect POR 2.1 depuneri proiecte) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activități agricole Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor 3 Dezvoltarea infrastructurii de procesare a produselor agroalimentare Propunere proiect POR 2.2/ DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură turistică Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru 4 valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor Propunere proiect Buget local/ turistice Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Propunere proiect POR 4.1/ PNDL/ 5 Amenajare piste pentru biciclete de-a lungul DN 1A 1.000.000 PMUD Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Amenajare intersecții, trotuare, treceri de pietoni, staţii de călători şi Propunere proiect POR 4.1/ PNDL/ 6 1.500.000 benzi de stocaj pe DN 1A PMUD Buget local Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare 7 Extindere și modernizare a reţelelor de canalizare 4.000.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local 8 Modernizare şi extindere a staţiei de epurare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: clădiri cu risc seismic 9 Creșterea eficienței energetice a blocului din Str. Podgoriei 500.000 Propunere proiect POR 3.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă Energie regenerabilă (valorificarea resurselor regenerabile de energie, 10 Propunere proiect POR 3.1 modernizarea centralei termice, combustibil regenerabil) Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială 4 11 12 Bloc de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii 24 UL (2 tronsoane) Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii 1.500.000 Propunere proiect Propunere proiect Buget local POR 8.1 serviciilor sociale Strategia integrată a polului de creștere DOMENIUL DE INTERVENȚIE: educație și ocuparea forței de muncă Îmbunătățirea accesului și participării grupurilor vulnerabile la 13 1.000.000 Propunere proiect POCU sistemul de educație și pe piața muncii 14 Promovarea egalității de șanse pe piața muncii Propunere proiect POCU Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea 15 Propunere proiect POCU adaptabilității Tabel 50. Comuna Brazi (buget operațional: 18 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. estimată Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale - DOMENIUL TRANSPORT și MOBILITATE DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajarea de trotuare, lucrări de bordurare și șanțuri pentru 1 1.000.000 Propunere Proiect Bugetul local scurgerea apelor în satul Stejaru II DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri 2 Lucrări de întreținere a drumurilor comunale în toate satele 4.000.000 SF + PT Bugetul local 426 Potențială Nr. estimată Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: eficientizare energetică a clădirilor PNDR și Bugetul 3 Dotarea clădirilor de interes public cu panouri fotovoltaice 500.000 Propunere proiect Local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: patrimoniu construit Restaurare și amenajare a conacului Nicolau din satul POR 5.1/ PNDR 4 8.000.000 SF+PT/ actualizare Brazii de Sus 7.6 Lucrări de consolidare și restaurare a picturii la bisericile din Bătești 5 200.000 Propunere proiect Buget local și Brazii de Jos DOMENIUL DE INTERVENȚIE: spațiul public, spațiul dintre blocuri, locuri de joacă Proiect de reabilitare urbană în Colonia Brazi (amenajare spații verzi, 6 mobilier urban, loc de joacă, trotuare, platforme colectare deșeuri, 1.500.000 Propunere proiect Buget local parcări) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi 7 Întreținerea și menținerea spațiilor verzi în comună 100.000 Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport / agrement 8 Amenajarea și dotarea unui spațiu de agrement în satul Popești 200.000 Propunere proiect Buget local 9 Amenajare spațiu de agrement în satul Bătești 700.000 PUZ Buget local 10 Amenajare zonă agrement în Brazi de Sus 5.000.000 SF+PT Buget Local Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială Construirea unui Centru Social în satul Brazii de Jos (cantină socială, 11 1.000.000 Propunere proiect Buget local centru medical, cămin/centru asistență bătrâni) Buget local și SC 12 Amenajarea unor locuințe sociale în clădirile din Colonia Brazi 2.500.000 Propunere proiect OMV Petrom DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară 13 Extinderea școlii din Popești (cu zece săli de clasă și laboratoare) 500.000 Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sedii de primării și alte funcțiuni publice Amenajare și compartimentare mansardă sediu SF+PT, Execuție în 14 Buget local Primăria Comunei Brazi curs DOMENIUL DE INTERVENȚIE: rețea gaze 15 Construire rețea de distribuție a gazelor naturale în satul Stejaru 2.000.000 Sf+PT Buget local Tabel 51. Comuna Bucov (buget operațional: 7,8 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Realizarea unei variante de ocolire pentru devierea traficului de tranzit pe Propunere proiect 1 2.500.000 PNDR 7.2/ PNDL directia DN 1B PMUD DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare/reparații drumuri 1.000.000 2 Modernizarea drumurilor / amenajarea intersecțiilor / sensuri giratorii (limită sup. Propunere proiect PNDR 7.2/ PNDL PNDR) Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare 3 Extinderea rețelei de canalizare 3.900.000 Propunere proiect PNDR 7.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi PNDR 19.2/ 4 Amenajarea Parcului Bucov 300.000 Propunere proiect parteneriat 427 Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT 5 Modernizarea iluminatului public (extinderea rețelei LED) 1.000.000 Propunere proiect PNDL Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară Reabilitarea/modernizarea/extinderea și echiparea infrastructurii POR 10.1/ PNDR 6 400.000 Propunere proiect educaţionale din comună 7.2/ DOMENIUL DE INTERVENȚIE: construcții de locuințe 7 Dezvoltarea unui cartier de locuințe pentru tineri Propunere proiect Buget local Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor Tabel 52. Comuna Dumbrăvești (buget operațional: 2,5 mil. euro - estimat pentru 2014-2023) Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activitățile agricole Dezvoltarea și modernizarea târgurilor și a piețelor agroalimentare: 1 amenajarea de spații pentru organizarea de târguri săptămânale 200.000 Propunere Proiect PNDR 4.2 pentru produsele din gospodăriile cetățenilor DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructura turistică 2 Construire a unei baze turistice, cu bazine piscicole și de agrement Propunere proiect PPP Realizarea de spații de cazare și de agrement pentru turismul istoric 3 2.000.000 Propunere proiect PNDR 7.6 prin parteneriat public-privat Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Înființarea unei rute de transport în comun DJ 102 – DC 16 – DN 1, 4 500.000 centru administrativ – satul Sfârleanca, satul Fundeni, satul Făget Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 Amenajare de stații de așteptare pentru transportul în comun pe 5 500.000 sectorul DJ 102 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Construire pod peste pârâul Vărbilău pentru trafic auto și pietonal – 6 1.000.000 satul Mălăeștii de Sus studii PNDL/ PNDR 7.2 4 Construire pod peste pârâul Vărbilău pentru trafic auto și pietonal – hidro-geotehnice 7 1.000.000 satul Sfârleanca Amenajare trotuare și rigole carosabile pe DJ 102 8 500.000 Propunere proiect PNDR 7.6 (comuna Dumbrăvești) Strategia integrată a polului de creștere 9 Amenajarea drumurilor în extravilanul localității 1.500.000 SF/PT 2011 PNDL/ PNDR 7.2 Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu energie termică / gaze Înființarea unui sistem de alimentare și distribuție de gaze naturale în 10 3.000.000 SF /PT 2010 Buget local comună DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Înființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și stație epurare 11 800.000 SF/PT 2008 PNDR 7.2 în satul Mălăeștii de Sus Asigurarea capacității și autonomiei privind alimentarea cu apă 12 potabilă la standarde europene: forare puțuri, stații de depozitare și Propunere proiect PNDR 7.2 tratare a apei Înființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și stație de 13 1.500.000 Propunere proiect PNDR 7.2 epurare în satele Dumbrăvești, Mălăeștii de Jos și Găvănel Înființarea rețelei publice de apă uzată – canalizare și stație de 14 7.00.000 Propunere proiect PNDR 7.2 epurare în satul Plopeni și satul Sfârleanca DOMENIUL DE INTERVENȚIE: managementul deșeurilor II Dezvoltarea serviciului de colectare selectivă a deșeurilor și 15 Propunere proiect Buget local implementarea unui program de conștientizare în rândul populației 428 Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare DOMENIUL DE INTERVENȚIE: reconversia terenurilor / brownfields Ecologizarea terenului contaminat prin închiderea gropii de gunoi de 16 la Plopeni Sat și reincluderea lui în circuitul verde prin plantarea de Propunere proiect Fondul de mediu arboret DOMENIUL DE INTERVENȚIE: spațiul public, spațiul dintre blocuri, locuri de joacă 17 Amenajarea centrul civic, cu amplasarea unui monument al eroilor Propunere proiect Fondul de mediu DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi Creșterea zonelor verzi prin împădurirea terenurilor slab productive și 18 Propunere proiect POR 8.1 cu pericol de alunecări (12 ha, zona Mălăești) Îmbunătățirea calității mediului prin amenajarea unui parc în satul 19 300.000 SF/PT 2010 PNDR 19.2 Găvănel DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură Renovarea clădirii fostei Școli din Mălăeștii de Sus și reconversia 20 spațiului prin amenajarea unei săli de festivități și a unui muzeu al Propunere proiect PNDR 7.6 satului Amenajarea secției muzeului de istorie și arheologie din Valea 21 Propunere proiect PNDR 7.6 Slănicului cu grupul statuar „Decebal și cei Șase Generali” Amenajarea spațiilor exterioare ale Căminului Cultural – scenă, 22 bănci, alei, iluminat, spații servicii – pentru desfășurarea de activități Propunere proiect PNDR 7.6 culturale în aer liber 23 Refacerea istorică a Drumului Sării 64.000 SF 2010 PNDR 7.6 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: comerț / piețe agroalimentare 24 Construire a unei piețe agroalimentare Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport / agrement 25 Construire a unei săli de sport în satul Plopeni Propunere proiect PNDR 7.2 26 Construire a unui teren multifuncțional sportiv în satul Dumbrăvești DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT 27 Modernizare și extinderea sistemului de iluminat public stradal rutier 70.000 SF/PT 2014 PNDL DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă Creșterea producției de energie din surse regenerabile prin montarea 28 Propunere proiect PNDR 7.2 de panouri solare la instituțiile publice din comună Realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice pentru 29 150.000 SF/PT 2011 PNDR 7.2 consumul propriu sistemului public de iluminat stradal Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară PNDR 7.2/ POR 30 Construirea unei săli de sport la Școala din Dumbrăvești 375.000 SF/PT 2009 10.1 Extinderea Școlii din Plopeni Sat cu cabinet de informatică, PNDR 7.2/ POR 31 Propunere proiect bibliotecă, sală de lectură, cabinet medical școlar 10.1 Extinderea Școlii din Dumbrăvești cu cabinet de informatică, PNDR 7.2/ POR 32 Propunere proiect bibliotecă, sală lectură, cabinet medical școlar 10.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: creșe și grădinițe PNDR 7.2/ POR 33 Amenajare de spații de joacă și de recreere la grădinițele din comună Propunere proiect 10.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură de sănătate Extindere, modernizare și dotare a dispensarului Dumbrăvești cu 34 Propunere proiect Buget local cabinet medical, cabinet stomatologic, punct farmaceutic DOMENIUL DE INTERVENȚIE: sedii de primării și alte funcțiuni publice 35 Construire și dotare sediu Primărie 22.720 SF/PT 2011 Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: construcții de locuințe Înființarea Complexului Construire locuințe ANL – grup statuar 36 – secție muzeu arheologie Valea Slănicului și construcții 6.500.000 PUZ 2010 Buget local complementare 429 Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare 37 Locuințe pentru tineri de tip ANL, destinate închirierii (180 locuințe) SF Buget local Program pentru educație în situații de urgență și siguranță Înființare a unei baze operaționale pentru serviciul de situații de 38 Propunere proiect Buget local urgență: dotare cu utilaje de stingere a incendiilor și deszăpezire Tabel 53. Comuna Păulești (buget operațional: 6,7 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Valoare Potențială Nr. Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajare de piste pentru biciclete pe tronsoanele: DC 138 –ieșire Propunere proiect POR 4.1/ PNDR 1 Păulești, ieșire Păulești – intrare Găgeni, intrare Găgeni – Canton 2.100.000 PMUD 7.2 Găgeni DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Reparaţii trotuare Păuleştii Noi – Găgeni, de-a lungul DJ 102, (4.841,2 2 750.000 HCL/2013 PNDL/ PNDR 7.2 m) PT+DE 3 Modernizare DS 2236 (prelungirea Str. Zootehniei) în sat Păuleşti 60.000 PNDL/ PNDR 7.2 (HCL/2015) Reabilitare / modernizare drumuri, amenajare rigole carosabile, șanțuri 4 275.000 PT+DE PNDL/ PNDR 7.2 betonate, zid sprijin DC 10A Amenajare sistem rutier, trotuare, rigole carosabile, șanțuri betonate, 5 390.000 PT+DE PNDL/ PNDR 7.2 platforme acces, sat Găgeni Amenajare sistem rutier, trotuare, rigole carosabile, șanțuri betonate, 6 450.000 PT+DE PNDL/ PNDR 7.2 platforme acces, sat Păulești Amenajare trotuare, rigole carosabile, șanțuri betonate, platforme acces, 7 250.000 PT+DE PNDL/ PNDR 7.2 sat Cocoșești 8 Realizare variantă ocolitoare pentru comuna Păulești 960.000 Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 9 Achiziţionarea și montarea de pompe stradale de-a lungul DJ 102 Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 10 Amenajare drum DE 55/1 - Deal Verde 123.000 PT+DE (HCL/2015) Buget local DOMENIUL DE INTERVENTIE: siguranța traficului 11 Extindere / modernizare sistem monitorizare video în toată comuna 29.500 HCL/2015 Buget local 4 Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare 12 Execuție rețea canalizare menajeră sat Găgeni 9.800.000 S.F. + P.T. + D.E. PNDR 7.2/ PNDL Strategia integrată a polului de creștere 13 Realizare/extindere reţea canalizare (str. 1 – 6) 450.000 S.F. + P.T. + D.E. PNDR 7.2/ PNDL DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi 14 Amenajarea de parcuri şi dotarea lor în toate satele 55.000 HCL /2015 PNDR 19.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi Achiziţionarea clădirii T. Socolescu și transformarea sa în casă 15 Propunere proiect POR 5.1 memorială 16 Reabilitare/modernizare Biserica din Cocoşeşti PNDR 7.6 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri și zone verzi PNDL/ PNDR 7.2/ 17 Extinderea iluminatului public în comună și în zonele nou construite HCL/2015 Buget local Modernizarea şi extinderea reţelelor electrice, cu montarea de puncte PNDL/ PNDR 7.2/ 18 Propunere proiect de transformare în fiecare sat Buget local 19 Instalare internet WiFi liber în parcul din centrul comunei Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă 20 Creșterea eficienței energetice a instituţiilor publice Propunere proiect POR 3.1/ PNDR 7.2 II 430 Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară POR 10.2 / PNDR 21 Construire un corp la şcoala Păuleşti (3 săli clasă şi spaţii anexe) 375.000 SF+PT+DE 7.2 POR 10.2/ Buget 22 Construire sală de educaţie fizică şi sport la şcoala Păuleşti SF+PT+DE local SF+PT+DE / POR 10.2/ Buget 23 Construire un corp la şcoala Găgeni (2 săli pentru clasa I-a) 250.000 elaborare local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: creșe și grădinițe PNDR 7.2/ POR 24 Amenajare grădiniţă cu program prelungit Propunere proiect 10.1 Obiectiv sectorial C2: Creșterea capacității APL DOMENIUL DE INTERVENȚIE: marketing și promovare Program de popularizare a comunei Păulești pentru susţinerea 25 Propunere proiect Buget local sectorului turistic și atragerea de investitori Tabel 54. Comuna Plopeni (buget operațional: 7,4 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Valoare Potențială Nr. Titlul proiectului estimată Grad de maturitate sursă de crt. (euro) finanțare Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajare de piste de biciclete pe DJ 102, pe tronsoanele Canton Propunere proiect POR 4.1/PNDL/ 1 500.000 Găgeni – Plopeni și Plopeni – Plopeni Sat PMUD Buget local Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: eficientizare energetică a clădirilor Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe (cu constituirea 2 2.000.000 Propunere proiect POR 3.1 prealabilă a asociațiilor de proprietari) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare 3 Reabilitarea rețelei de canalizare 2.500.000 Propunere proiect PNDL/ Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: reconversia terenurilor / brownfields Reconversia și refuncționalizarea terenului uzinei (zonă industrială 4 2.500.000 Propunere proiect POR 5.2 dezafectată) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT 5 Extinderea și eficientizarea sistemului de iluminat public Propunere proiect POR 3.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă Execuţie de lucrări de completare a sistemelor clasice de încălzire cu 6 Propunere proiect POR 3.1 sisteme care utilizează energia solară Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială Reabilitare/ modernizare/ extindere/ și echipare a școlii cu cls. I-VIII 7 Propunere proiect POR 10.1 Carol I, inclusiv realizarea unei săli de sport Reabilitare/ modernizare/ extindere/ și echipare la Grupul Şcolar 8 Propunere proiect POR 10.1 Plopeni 9 Realizarea unui teren de sport la liceul din oraș PNDL/ Buget local 431 Tabel 55. Comuna Târgșoru Vechi (buget operațional: 4,8 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile DOMENIUL DE INTERVENȚIE: parcuri industriale 1 Înființarea Parcului industrial (U.M. Strejnicu) 5.000.000 Propunere proiect PPP Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activități agricole 2 Reabilitarea canalului de irigaţii în localitatea Leaotu Vechi Propunere proiect PNDR 4.1 Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor DOMENIUL DE INTERVENȚIE: transport public nepoluant Amenajare de piste de biciclete pe DJ 129, tronsonul Strejnicu – Propunere proiect 3 2.500.000 PNDL/ PNDR 7.2 Târgșoru Vechi PMUD DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri Modernizarea drumurilor locale în comuna Târgșoru Vechi PNDL/ PNDR 7.2/ 4 2.300.000 SF+PT (7,8 km) Buget local Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2/ 5 Amenajarea intersecției DJ 129 cu DJ 140 în Strejnicu 20.000 PMUD Buget local Amenajare trotuare în satele Strejnicu, Trgșoru Vechi și PNDL/ PNDR 7.2/ 600.000 SF+PT/ 2011 Stăncești Buget local Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2/ 6 Amenajare rigole carosabile și trotuare pe DJ 140 1.600.000 PMUD Buget local Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2/ Amenajare trotuare si canalizare pluviala pe DJ 129 3.000.000 PMUD Buget local Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu energie termică / gaze 7 Extinderea reţelei de distribuție de gaze naturale 518.000 Propunere proiect Buget local DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Realizarea rețelei de canalizare (inclusiv stație de epurare) în 8 2.300.000 SF+PT/ 2012 PNDL/ PNDR 7.2 trei sate (Târgșoru Vechi, Stăncești, Zahanaua) 9 Extindere reţea canalizare în satul Strejnicu SF/ în elaborare PNDL/ PNDR 7.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 10 Construcția unui parc de agrement Propunere proiect PNDR 19.2 4 11 Amenajarea Căminului Cultural din Strejnicu DOMENIUL DE INTERVENȚIE: dotări de sport / agrement Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.6 Realizarea unui centru sportiv polivalent 12 1.200.000 SF+PT/ 2014 PNDL/ Buget local Strategia integrată a polului de creștere (sală sport, teren minifotbal, ș.a.) PNDL/ Minister 13 Amenajarea unei piste la aeroclub Strajnicu Propunere proiect Transport DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT 14 Extinderea rețelei electrice 70.000 Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 15 Extinderea și modernizarea iluminatului public Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară 400.000 PNDR 7.2/ 16 Construirea unei școli noi (cf. standard de Propunere proiect POR 10.1 cost) PNDR 7.2/ Buget 17 Realizarea unei săli de sport la școala Strejnicu Propunere proiect local 18 Înființare creșă în sat Strejnicu Propunere proiect POR 10.1 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: construcții de locuințe Buget local/ alte 19 Realizare de locuințe (400 loturi pe islazul comunal) PUZ aprobat surse II 432 Tabel 56. Comuna Valea Călugărească (buget operațional: 5,6 mil. Euro - estimat pentru 2014-2023) Potențială Nr. Valoare Titlul proiectului Grad de maturitate sursă de crt. estimată (euro) finanțare Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri DOMENIUL DE INTERVENȚIE: activități agricole Valorificarea superioară și promovarea vinurilor tradiționale 1 de la Valea Călugărească prin așezarea enoturistică Conacul Propunere proiect PNDR 7.6 Matak Obiectiv sectorial B1: Îmbunătățirea conectivității teritoriale (transport și mobilitate) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: modernizare / reparații drumuri 2 Modernizarea drumurilor locale 261.360 PT/2014 3 Reabilitarea covorului asfaltic pe drumul Cătunului și pe DC 87 8.700.000 Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 Modernizarea drumului comunal în zona de nord a comunei, pe 4 (cf. standard de traseul Drumul Vinului (10 km) cost) 5 Construcţie trotuare în toate satele comunei 258.200 PT/2014 Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu energie termică / gaze Înfiinţarea unei reţele de distribuţie de gaze naturale în satele 6 SF/în elaborare Buget local Coslegi, Radila, Pantazi, Dârvari (20 km) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: alimentare cu apă și canalizare Modernizare, extindere și reabilitare a sistemului de alimentare 7 205.727 cu apă potabilă PT/2014 Înfiinţarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă în satele 8 400.000 Dârvari, Coslegi, Radila PNDL 9 Modernizarea staţie de epurare 15.300.000 Înfiinţarea unei reţele de canalizare în satele Coslegi, Radila, Propunere proiect 10 Pantazi, Dârvari (10 km) DOMENIUL DE INTERVENȚIE: spațiul public, spațiul dintre blocuri, locuri de joacă 11 Amenajare de spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii 250.000 Propunere proiect PNDR 19.2 DOMENIUL DE INTERVENȚIE: unități de cultură 12 Modernizarea şi reabilitarea Căminului Cultural din Dârvari 228.273 PT/2015 PNDL Modernizarea şi reabilitarea Căminului Cultural din Valea 13 140.900 PT/2014 PNDL Călugărească DOMENIUL DE INTERVENȚIE: iluminat public, rețele electrice și IT Eficientizare sistem iluminat public, inclusiv extindere în zonele 14 2.000.000 Propunere proiect PNDL/ PNDR 7.2 neelectrificate DOMENIUL DE INTERVENȚIE: energie alternativă Realizarea unei capacități noi de producţie a energiei electrice 15 10.000.000 SF/2010 PNDL/ PNDR 7.2 prin valorificarea resurselor energetice regenerabile solare Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură socială Reabilitarea, modernizarea şi transformarea Căminului de 16 986.360 SF+PT/ 2013 Buget local nefamilişti nr. 2 (S+P+4E) în locuinţe sociale DOMENIUL DE INTERVENȚIE: infrastructură școlară Construire a unei săli de sport la Şcoala Generală cu cls. I-VIII PNDR 7.2/ POR 17 204.550 PT/2010 din Valea Călugărească 10.1 PNDR 7.2/ POR 18 Reabilitarea a trei școli, a unei grădinițe și a unui cămin de copii 500.000 Propunere proiect 10.1 433 Anexa 4.1. Prioritățile de dezvoltare ale cetățenilor din Polul de Creștere Ploiești De cele mai multe ori, strategiile de dezvoltare reprezintă opiniile și prioritățile identificate de un număr mic de experți și decidenți locali, cu o implicare sumară a cetățenilor (de obicei o versiune intermediară sau finală a strategiei este pusă pe website-ul instituției pentru „consultare publică”). În mod evident, un proces de consultare publică riguros nu este nici ușor, nici ieftin de organizat. Acest proces reprezintă însă un pas esențial, care ar trebui urmat pentru a da o legitimitate mai mare documentului programatic și pentru a avea recomandări care sunt mai aproape de nevoile celor cărora astfel de documente se adresează. Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor În cazul SIDU a Polului de Creștere Ploiești, consultarea cetățenilor a fost făcută prin intermediul unui sondaj de opinie simplu, după chestionarul inclus mai jos. Chestionar în rândul populației pentru identificarea domeniilor prioritare de investiții pentru perioada 2015-2020, PC Ploiești-Prahova Autoritățile publice locale au început elaborarea strategiei de dezvoltare a Zonei Metropolitane Ploiești pentru perioada 2015-2020. Punctul dumneavoastră de vedere este extrem de important pentru a identifica prioritățile de investiții de la nivel local, prin urmare vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la acest chestionar scurt. Menționăm că acest chestionar este anonim. Vă mulțumim! Care considerați că sunt cele mai importante măsuri pentru dezvoltarea comunității dumneavoastră? (Notați de la 1 la 10 variantele de răspuns de mai jos, unde 1 este cea mai importantă măsură, iar 10 cea mai puțin importantă măsură) Măsură Nota Modernizare străzi, intersecții / sensuri giratorii, inclusiv construcția de pasaje Îmbunătățirea sistemului de transport public și investiții pentru pietoni și bicicliști Crearea și modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor dintre blocuri Amenajarea de noi locuri de parcare 4 Crearea de noi locuri de muncă Modernizarea infrastructurii educaționale (creșe, grădinițe, școli, licee) Modernizarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale (spitale, policlinici, centre pentru îngrijirea copiilor, bătrânilor, persoanelor defavorizate etc.) Strategia integrată a polului de creștere Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare Termoizolarea blocurilor Reabilitarea infrastructurii culturale și a clădirilor istorice Metodologia cercetării Studiul a fost realizat în perioada 8-12 octombrie 2015 prin metoda anchetei pe bază de chestionar tematic, aplicat în regim mixt – telefonic și în persoană – pe un eșantion reprezentativ la nivelul ariei de interes, cu un volum de 1002 persoane. Marja de eroare statistică este de +/-3% pentru un interval de încredere de 95%. Eșantionarea a fost de tip „random route”, pe cote, multistadială, multistratificată, conform structurii eșantionului pentru aria de interes (ponderea per localități cuprinse în Polul de Creștere Ploiești-Prahova) și conform prognozelor INS-Tempo pentru 2015 privind structura populației pe localități, pe vârstă și gen. Eșantionul rezultat corespunde parametrilor de reprezentativitate proiectați, nefiind necesare ponderări ale bazei de date rezultate în urma aplicării chestionarelor. II Conform INS Tempo – serii de date pentru prognoză 2015, structura proiectată a eșantionului a fost următoarea: 434 135949 130892 130847 133090 130785 130712 130678 130614 130552 132075 131443 131069 130981 130534 SIRUTA VALEA TÂRGȘORU ARICEȘTII BOLDESTI- PĂULEȘTI DUMBRAVA BUCOV BRAZI BLEJOI BERCENI BĂRCĂNEȘTI PLOPENI BĂICOI PLOIEȘTI LOCALITATE TOTAL CĂLUGĂREASCĂ VECHI RAHTIVANI SCĂENI M 33 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 19 ani F 20-24 37 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 20 49 2 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 2 3 30 M ani F 50 2 1 1 1 2 1 1 1 1 2 2 2 3 30 M 44 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 2 29 ani F 44 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 2 29 M 54 2 2 1 1 2 1 2 1 2 1 2 2 3 32 ani F 51 2 2 1 0 2 1 1 1 1 1 1 2 3 33 M 51 2 2 1 1 2 1 2 1 2 1 1 2 3 30 ani F 25-29 30-34 35-39 40-44 51 2 2 1 1 2 1 1 1 2 1 1 2 2 32 M 54 2 2 1 1 2 1 2 1 2 2 1 2 3 32 ani F 58 2 1 1 1 2 1 1 1 2 2 1 2 3 38 M 34 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 21 ani F 40 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 27 M 40 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 28 ani F 49 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 2 2 3 33 VÂRSTA / GEN M 38 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 26 ani F 43 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 30 M 26 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 16 ani F 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 34 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 2 21 M 16 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 11 ani F 70-74 27 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 2 16 M 15 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 11 ani F 27 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 18 M 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 6 ani F 75-79 80-84 18 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 12 M 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 85 ani F peste 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 8 1002 33 28 18 11 32 25 26 19 29 27 24 34 55 641 TOTAL 435 Rezultatele cercetării Rezultatele acestui sondaj sunt prezentate mai jos. Un punctaj mai mic reprezintă o prioritate mai mare. Medie Modernizarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale (spitale, policlinici, centre pentru îngrijirea copiilor, 3.09 bătrânilor, persoanelor defavorizate etc.) Crearea de noi locuri de muncă 3.15 Modernizarea infrastructurii educaționale Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor (creșe, grădinițe, școli, licee) 3.49 Modernizare străzi, intersecții/sensuri giratorii, 3.56 inclusiv construcția de pasaje Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare 3.68 Îmbunătățirea sistemului de transport public 3.71 și investiții pentru pietoni și bicicliști Reabilitarea infrastructurii culturale și a clădirilor istorice 3.96 Amenajarea de noi locuri de parcare 4.00 Crearea și modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor dintre blocuri 4.06 Termoizolarea blocurilor 4.37 Volum din populație care a ales itemul pe primul loc Modernizarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale (spitale, policlinici, centre pentru îngrijirea copiilor, 64.8% bătrânilor, persoanelor defavorizate etc.) 4 Crearea de noi locuri de muncă 60.6% Modernizarea infrastructurii educaționale 48.9% Strategia integrată a polului de creștere (creșe, grădinițe, școli, licee) Modernizare străzi, intersecții/sensuri giratorii, 43.3% inclusiv construcția de pasaje Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare 38.4% Îmbunătățirea sistemului de transport public 37.2% și investiții pentru pietoni și bicicliști Reabilitarea infrastructurii culturale și a clădirilor istorice 33.8% Amenajarea de noi locuri de parcare 32.7% Crearea și modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor dintre blocuri 31.5% Termoizolarea blocurilor 29.0% II 436 Medii: comparație urban/rural urban rural Modernizarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale (spitale, policlinici, centre pentru îngrijirea copiilor, 3.1 3.1 bătrânilor, persoanelor defavorizate etc.) Crearea de noi locuri de muncă 3.2 3.1 Modernizarea infrastructurii educaționale 3.5 (creșe, grădinițe, școli, licee) 3.5 Modernizare străzi, intersecții/sensuri giratorii, 3.6 inclusiv construcția de pasaje 3.5 Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare 3.7 3.7 Îmbunătățirea sistemului de transport public 3.7 și investiții pentru pietoni și bicicliști 4.9 3.7 Reabilitarea infrastructurii culturale și a clădirilor istorice 4.7 Amenajarea de noi locuri de parcare 3.7 3.5 Crearea și modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor dintre blocuri 3.9 4.6 Termoizolarea blocurilor 4.0 5.6 Medie: comparație zonală (Municipiul Ploiești) Modernizarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale (spitale, policlinici, centre pentru îngrijirea copiilor, 3.3 bătrânilor, persoanelor defavorizate etc.) Crearea de noi locuri de muncă 3.4 Modernizarea infrastructurii educaționale (creșe, grădinițe, școli, licee) 3.7 Modernizare străzi, intersecții/sensuri giratorii, 3.8 inclusiv construcția de pasaje Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare 3.8 Îmbunătățirea sistemului de transport public 3.8 și investiții pentru pietoni și bicicliști Reabilitarea infrastructurii culturale și a clădirilor istorice 3.9 Amenajarea de noi locuri de parcare 4.0 Crearea și modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor dintre blocuri 4.0 Termoizolarea blocurilor 4.1 437 Medie: comparație zonală (UAT-urile din Polul Ploiești, exceptând municipiul Ploiești) zona metropolitană Modernizarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale (spitale, policlinici, centre pentru îngrijirea copiilor, 2.7 bătrânilor, persoanelor defavorizate etc.) Crearea de noi locuri de muncă 2.8 Modernizarea infrastructurii educaționale Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor (creșe, grădinițe, școli, licee) 3.1 Modernizare străzi, intersecții/sensuri giratorii, 3.1 inclusiv construcția de pasaje Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare 3.1 Îmbunătățirea sistemului de transport public 3.4 și investiții pentru pietoni și bicicliști Reabilitarea infrastructurii culturale și a clădirilor istorice 4.2 Amenajarea de noi locuri de parcare 4.3 Crearea și modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor dintre blocuri 4.3 Termoizolarea blocurilor 4.9 4 Strategia integrată a polului de creștere II 438 Anexa 4.2. Rapoarte ale întâlnirilor de consultare privind identificarea și ordonarea după prioritate a proiectelor din SIDU PC Ploiești-Prahova O serie de întâlniri de lucru au fost organizate atât cu factori decidenți locali, cât și cu echipele de experți implicate în elaborarea Planului de Mobilitate pentru Polul de Creștere Ploiești și a Planului Urbanistic General pentru Municipiul Ploiești și a Planului de Amenajare al Teritoriului Zonal Metropolitan pentru Polul de Creștere. Întâlnirea de lucru din data de 23.03.2015, Ploiești Obiectiv: Consultare cu echipa de specialiști implicată în elaborarea Planului Urbanistic General al Municipiului Ploiești Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Marina Neagu Analist Teritorial MKBT 2. Andreea Toma Urbanist MKBT 3. Florin Machedon Prof. Dr. Arhitect UAUIM 4. Mihai Alexandru Urbanist UAUIM 5. Marius Cristea Expert Banca Mondială 6. Sorina Racoviceanu Expert Banca Mondială 7. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 8. Mădălina Crăciun Dir. Ex. Adj. Primăria Ploiești 9. Mihai Dogaru Director DALKYA 10. Mircea Marinache Expert ADR Sud Muntenia 11. Cozia Roxana Georgescu Coordonator PC ADR Sud Muntenia Întâlnirea de lucru din data de 25.03.2015, Ploiești Obiectiv: Consultare cu reprezentanții APL – Primăria Ploiești și CJ Prahova asupra problemelor și priorităților de dezvoltare ale PC Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Simona Albu Secretar Mun. Ploiești 2. Elena Vasile Director Economic Mun. Ploiești 3. Anca Agapie Administrator Public Mun. Ploiești 4. Iulian Liviu Teodorescu Viceprimar / Atribuții Primar Mun. Ploiești 5. Mihaela Iamandi Director Tehnic Investiții P.M.P. 6. Alina Mihaela Istrătescu Șef Serviciu Relații Publice Mun. Ploiești 7. Aurelian Culcea Contabil Șef Parc Industrial Bărcănești S.A. 8. Gheorghe Rizea Consilier Cabinet Președinte C.J. Prahova Birou Coordonare ADR Sud 9. Cătălina Lambrescu Expert Muntenia 10. Cozia Roxana Georgescu Coordonator PC ADR Sud Muntenia 11. Sorina Racoviceanu Expert Banca Mondială 12. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 13. Marius Cristea Expert Banca Mondială 439 Întâlnirea de lucru din data de 29.04.2015, Ploiești Obiectiv: Consultare cu reprezentanții APL din zona periurbană asupra problemelor și priorităților de dezvoltare ale PC Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Laurențiu Nițu Secretar Primăria Ariceștii Rahtivani 2. Alexandru Cristea Primar Primăria Ariceștii Rahtivani 3. Sorina Racoviceanu Expert Banca Mondială 4. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 5. Marius Cristea Expert Banca Mondială 6. Cozia Georgescu Coordonator PC ADR Sud Muntenia Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor 7. Georgeta Voinea Expert ADR Sud Muntenia 8. Cătălina Lambrescu Expert ADR Sud Muntenia 9. Mircea Marinache Expert ADR Sud Muntenia 10. Andreea Oana Irimescu Manager Spitalul Orășenesc Băicoi 11. Ancuța Ștefănică Arhitect Șef Primăria Băicoi 12. Simona Luntraru Compart. Achiziții Primăria Băicoi 13. Mircea Florian Dinescu Inspector Primăria Băicoi 14. Ciprian Stătescu Primar Oraș Băicoi 15. Dumitru Dan Matache Administrator Public Oraș Plopeni 16. Adrian Dumitru Primar Com. Blejoi Întâlnirea de lucru din data de 02.06.2015, București Obiectiv: Coordonarea obiectivelor și programelor de dezvoltare cu prevederile Planului Urbanistic General, aflat în proces de elaborare Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Marina Neagu Analist Teritorial MKBT 2. Cătălina Ioniță Arhitect MKBT 3. Ana Maria Vrabie Economist MKBT 4. Mihai Alexandru Urbanist MKBT 4 5. 6. Mihai Sercăianu Marius Cristea Inginer Expert MKBT Banca Mondială 7. Sorina Racoviceanu Expert Banca Mondială Strategia integrată a polului de creștere 8. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 9. Andreea Chină Expert Banca Mondială Întâlnirea de lucru din data de ......................2015, București Obiectiv: Consultare pe baza cadrului instituțional de implementare a SIDU, cu reprezentanții MDRAP și MFE Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Teofil Gherca Director MDRAP 2. Radu Necșuliu Consilier MDRAP 3. Ionut Trinca Consilier MDRAP 4. Luiza Radu Sef serviciu MDRAP 5. Anton Enachescu Director MFE 6. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială II 7. Marius Cristea Expert Banca Mondială 440 Întâlnirea de lucru din data de......................2015, București Obiectiv: Consultare pe baza cadrului instituțional de implementare a SIDU Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Cezarina Falan 2. Aida Catană Expert Banca Mondială 3. Cozia Georgescu Coordonator PC ADR Sud Muntenia 4. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 5. Marius Cristea Expert Banca Mondială Întâlnirea de lucru din data de 08.09.2015, Ploiești Obiectiv: Coordonarea proiectelor de dezvoltare ale PC Ploiești cu prevederile Planului de Mobilitate Urbană, aflat în proces de elaborare Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Cozia Roxana Georgescu Coordonator PC ADR 3 SM 2. Aura Răducu Manager Program BERD 3. Anca Brânzărea Consultant Search Corporation 4. Denis Sima Consultant Search Corporation 5. Marius Cristea Consultant Banca Mondială 6. Sorina Racoviceanu Consultant Banca Mondială 7. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 8. Andreea Chină Expert Banca Mondială 9. Ana Maria Vrabie Economist MKBT 10. Mihai Alexandru Urbanist MKBT Întâlnirea de lucru din data de 11.09.2015, Ploiești Obiectiv: Coordonarea proiectelor de dezvoltare ale PC Ploiești cu prevederile Planului de Mobilitate Urbană aflat în proces de elaborare Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Cozia Roxana Georgescu Coordonator PC ADR 3 SM Pol Creștere Ploiești 2. Aura Răducu Manager Program BERD 3. Anca Brânzărea Consultant Search Corporation 4. Denis Sima Consultant Search Corporation 5. Marius Cristea Consultant Banca Mondială 6. Sorina Racoviceanu Consultant Banca Mondială 7. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 8. Andreea Chină Expert Banca Mondială 441 Întâlnirea de lucru din data de 29.09.2015, Ploiești Obiectiv: Consultare cu reprezentanții APL Primăria Ploiești și CJ Prahova, precum și cu echipa de specialiști implicați în elaborarea Planului de Mobilitate asupra proiectelor prioritare de dezvoltare ale PC Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Cozia Roxana Georgescu Coordonator PC ADR 3 SM Pol Creștere Ploiești 2. Georgeta Voinea Expert ADR 3 SM Pol Creștere Ploiești 3. Cătălina Lambrescu Expert ADR 3 SM Pol Creștere Ploiești 4. Mircea Marinache Expert ADR 3 SM Pol Creștere Ploiești 5. Marius Cristea Consultant Banca Mondială Portofoliu de proiecte - Lista scurtă a proiectelor 6. Sorina Racoviceanu Consultant Banca Mondială 7. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 8. Mihaela Drăghici Specialist Comunicare Search Corporation 9. Rainer Schwarzmann Consultant PTV Transp. Cons. 10. Anca Brânzărea Consultant Search Corporation 11. Denis Sima Consultant Search Corporation 12. Daniel Cotigă Consultant Search Corporation 13. Aura Răducu Manager Program BERD 14. Marius Nicolae Director CJ Prahova 15. Alina Florescu Consilier CJ Prahova 16. Radu Popescu Consilier Cabinet Primar Ploiești 17. Andrei Țurcanu Consilier Cabinet Primar 18. Iolanda Băzăvan Viceprimar Primăria Mun. Ploiești 19. Cristian Gonea Consilier Local Primăria Mun. Ploiești 20. Cătălin Vișean Manager Spitalul Pediatrie Ploiești 21. Radu Mateescu Consilier Local Consiliul Local Ploiești 22. Alexandru Preda Șef Birou Primăria Ploiești 23. Iulian Teodorescu Viceprimar Primăria Ploiești 24. Bogdan Toader Vicepreședinte CJ Prahova 25. Rodica Paraschiv Prefect Prefectura Prahova 4 Strategia integrată a polului de creștere II 442 Întâlnirea de lucru din data de 01.10.2015, Ploiești Obiectiv: Consultare cu reprezentanții APL din zona periurbană și cu echipa de specialiști implicați în elaborarea Planului de Mobilitate asupra proiectelor prioritare de dezvoltare ale PC Participanți: Nr. Nume /Prenume Funcția Instituția crt. 1. Denis Sima Consultant Search Corporation 2. Anca Brânzărea Consultant Search Corporation 3. Rainer Schwarzmann Consultant PTV Transp. Cons. 4. Mihaela Drăghici Consultant Search Corporation 5. Valentin State Primar Dumbrăvești 6. Sorina Racoviceanu Consultant Banca Mondială 7. Marcel Ionescu Heroiu Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială 8. Marius Cristea Consultant Banca Mondială 9. Rodica Paraschiv Prefect I.P.Ph. 10. Bogdan Toader Vicepreședinte CJ Prahova 11. George Pană Consilier Local Consiliul Local Ploiești 12. Marius Nicolae Director Executiv CJ Prahova 13. Alina Florescu Consilier CJ Prahova 14. Constantin Panait Viceprimar Berceni 15. Valeriu Lupu Viceprimar Bărcănești 16. Nicolae Ivan Viceprimar Brazi 17. Adrian Dumitru Primar Blejoi 18. Mariana Buturoiu Consilier Băicoi 19. Simona Luntraru Inspector Băicoi 20. Florian Dinescu Inspector Băicoi 21. Adrian Alexe Proiectant Search Corporation 443 Partea II: Strategia integrată a Polului de Creștere 5 Domenii de intervenție 445 5 Domenii de intervenție În vederea implementării obiectivelor de dezvoltare, strategia de față realizează o corelare a obiectivelor sectoriale cu problemele și tendințele de dezvoltare identificate în diagnosticul teritorial, pe baza piramidei nevoilor cetățenilor și sectorului privat. în felul acesta, recomandările rezultate în urma diagnosticului teritorial reprezintă argumente pentru o serie de domenii de intervenție, care vor conduce în continuare la identificarea unei liste de proiecte specifice fiecărui domeniu. Schema integrării domeniilor de intervenție în viziunea și obiectivele de dezvoltare ale Polului de Creștere este ilustrată în figura de mai jos. ARGUMENTE REZULTATE DIN DIAGNOSTICUL TERITORIAL ➪ DOMENII DE INTERVENȚIE Obiectiv strategic A: Susţinerea dezvoltării economice durabile integrate prin energii şi tehnologii noi Obiectiv sectorial A1: Susţinerea dezvoltării economice durabile Diagnosticul teritorial identifică problema lipsei unor rețele funcționale de afaceri, lanțuri de furnizare și clustere inovative, precum și o tendință de dezvoltare a sectoarelor cu potențial de specializare economică inteligentă, localizate în parcurile industriale existente pe teritoriul PC. ➪ Extindere / dezvoltare parcuri industriale Domenii de intervenție În ciuda subfinanțării sectorului CDI, prin investițiile perioadei anterioare de programare, există o tendință de a acestui sector către tehnologia din domeniul energiei regenerabile. ➪ Susținere a activităților CDI Obiectiv sectorial A2: Sprijinirea sectorului IMM, antreprenoriatului și startului în afaceri Diagnosticul teritorial a identificat o problemă legată de scăderea numărului de firme active din PC și o dezvoltare antreprenorială scăzută. ➪ Sprijin pentru IMM și start în afaceri ➪ Creșterea cererilor de schimbare a funcționalității terenurilor (prin PUZ-uri referitoare la Susținerea activităților schimbări de destinație pentru investiții municipale, parcelare pentru locuințe, accesibilitate agricole 5 etc.) impune o protecție a terenurilor agricole și a activităților agricole în comunele din PC. ➪ Cu toată lipsa de atractivitate a PC pentru turiști, există o tendință de dezvoltare a Dezvoltarea Strategia integrată a polului de creștere inițiativelor private în consolidarea unei infrastructurii de turism aplicat caracteristicilor infrastructurii turistice polului de creștere (turism de afaceri, turism de tranzit). Obiectiv strategic B: Dezvoltarea teritorială durabilă prin îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a relaţiilor dintre zonele funcționale Obiectiv sectorial B1: Imbunătăţirea conectivității teritoriale Diagnosticul teritorial estimează o creștere a numărului de călătorii către zonele cu noduri logistice /parcuri industriale și către zona centrală a municipiului Ploiești și recomandă creșterea accesibilității către rețeaua europeană de transport TEN-T și creșterea fluidității traficului prin realizarea pasajelor denivelate în intersecțiile cu flux ridicat de trafic. ➪ Accesibilitate și mobilitate În contextul creșterii numărului de călătorii, se recomandă extinderea spațiilor pietonale din zona centrală și a gărilor din municipiul Ploiești și dezvoltarea în continuare a formelor de transport alternativ (ex. bicicleta). Lipsește un sistem de transport public integrat la nivel metropolitan (urban și interurban) ➪ Transport public nepoluant II 446 ARGUMENTE REZULTATE DIN DIAGNOSTICUL TERITORIAL ➪ DOMENII DE INTERVENȚIE Diagnosticul teritorial identifică lipsa unor terminale intermodale, care să asigure transferul rapid de pe un tip de transport pe altul (transport feroviar, transport urban și interurban, transport velo și pietonal etc.) ➪ Terminale multimodale PC se confruntă cu lipsa spațiilor de parcare în special în zone cu flux sporit de vizitatori/ călători. ➪ Amenajare parcări ➪ În interiorul PC, în special la nivelul comunelor, dar și în cartiere din municipiul Ploiești, Modernizare/reparații infrastructura de transport rutier este în stare mediocră, cauzând congestie de trafic, drumuri reducerea mobilității și poluarea aerului. Lipsește un sistem extins de management al traficului, mai ales la nivelul arterelor de penetrație (nord-sud, est-vest) și a celor cu capacitate de transport redusă. ➪ Siguranța traficului Obiectiv sectorial B2: Protejarea resurselor energetice și a calității mediului natural și construit ➪ Diagnosticul teritorial identifică uzura fizică a rețelei și branșamentelor de gaz natural, ce Alimentare cu energie impun înlocuirea și retehnologizarea acestora, precum și accesbilitatea redusă a locuitorilor termică/gaze din zona periurbană la alimentarea cu gaze. Investițiile realizate în perioada anterioară de programare în domeniul eficientizării energetice nu a acoperit necesitățile clădirilor publice și ale celor de locuit decât în mică măsură. ➪ Eficientizare energetică a clădirilor ➪ master planului județean privind apa și canalizarea presupune investiții pe zonele Alimentare cu apă și neacoperite de rețele publice de utilități, cu co-finanțare din programe europene și canalizare naționale, pentru atingerea țintelor stabilite prin directivele U.E. în domeniu până în 2018. ➪ Diagnosticul teritorial identifică existența de terenuri industriale poluate/situri brownfield, Reconversia terenurilor/ ca urmare a restrângerii activităților din platformele industriale și recomandă reabilitarea brownfields acestora prin decontaminare și reconversia lor în terenuri de construcție și zone verzi. Vechimea medie a clădirilor de locuit depășește 50 de ani, iar 65,5% dintre aceste clădiri au fost construite înainte de cutremurul din 1977 și prezintă un risc seismic ridicat. ➪ Reabilitarea clădirilor cu risc seismic ➪ PC dispune de un patrimoniu cultural bogat – 193 monumente istorice (Lista monumentelor Reabilitarea istorice, 2010), din care 63 de interes național, iar o parte semnificativă se află în stare patrimoniului construit avansată de degradare. Diagnosticul teritorial semnalează lipsa de atractivitate a spațiului public dintre blocuri și recomandă reabilitarea acestuia și amenajarea locurilor de joacă pentru copii. ➪ Spațiul public dintre blocuri, locuri de joacă Deficitul de spații verzi și de agrement reclamă amenajarea de noi spații verzi, sportive și de agrement, care să acopere minim 200 ha, în vederea atingerii normelor europene. ➪ Parcuri și zone verzi ➪ Se recomandă continuarea proiectului privind Sistemul de management integrat al deșeurilor Prahova, finanţat din fonduri UE prin POS Mediu 2007-2013 și implementarea Managementul deșeurilor măsurilor de conștientizare a populației privind colectarea selectivă a deșeurilor. Infrastructura culturală este deficitară în orașele mici și în localitățile rurale învecinate, evenimentele de profil fiind organizate sporadic. ➪ Reabilitare și construcție unități de cultură Dotările comerciale și piețele agro-alimentare sunt deficitare la nivelul PC, în special în zona periurbană. ➪ Comerț / piețe agro- alimentare Facilitățile sportive sunt uzate fizic și moral, împiedicând practicarea sportului de performanță, sau a activitășilor de agrement. ➪ Dotări de sport / agrement ➪ Alimentarea cu energie electrică se realizează pe întreg teritoriul PC, dar se recomandă Iluminat public, rețele extinderea sistemului de iluminat public prin implementarea unor soluții inovative electrice și IT (tehnologiei LED sau a celei de dozare a intensității luminii) 447 ➪ DOMENII DE ARGUMENTE REZULTATE DIN DIAGNOSTICUL TERITORIAL INTERVENȚIE În baza proiectelor deja implementate în acest domeniu se recomandă dezvoltarea continuă a măsurilor privind folosirea resurselor energetice neconvenționale, măsuri de eficientizare și ecologizare a producției de energie convențională și de creștere a capacității de cercetare în direcția producerii de energie regenerabilă. ➪ Energie alternativă Obiectiv strategic C: Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetăţenilor la servicii publice de calitate Obiectiv sectorial C1: Creșterea calității serviciilor publice Tendința de creștere a numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (persoane vârstnice dependente, persoane fără locuință, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, persoane cu handicap etc.) reclamă măsuri de dezvoltare a infrastructurii sociale și de implicare a mediului ONG în furnizarea de servicii. ➪ Infrastructură socială Diagnosticul teritorial identifică deficiențe ale infrastructurii educaționale legate de starea și eficiența energetică a clădirilor, dotarea cu mobilier, echipamente, infrastructură sportivă. ➪ Infrastructura școlară ➪ Diagnosticul teritorial semnalează o cerere ridicată de creșe și grădinițe, precum și deficiențe ale infrastructurii acestora legate de starea și eficiența energetică a clădirilor, Creșe și grădinițe dotarea cu mobilier și echipamente. Problemele identificate țin de Infrastructură sanitară deficitară (cuprinzând clădiri improprii pentru furnizarea unor servicii medicale de calitate), capacitatea insuficientă și dotarea inadecvată cu aparatură medicală a ambulatoriilor integrate spitalelor și lipsa unităților medicale de categoria I sau II, cu o gamă diversificată de servicii medicale de calitate. ➪ Infrastructura de sănătate Domenii de intervenție Tendințele în acest domeniu indică o dezvoltare a forței de muncă în segmentul de ➪ vîrstă 18-25 de ani grație investițiilor realizate în perioada 2007-2013 (ex. Centrul de Educația și ocuparea excelență pentru Tinerii Intreprinzători), susținută de coordonarea măsurilor de educație forței de muncă cu particularitățile pieței de muncă și reducerea migrației externe din punct de vedere cantitativ. Există la nivelul PC o cerere pentru sedii de primării și alte funcțiuni publice. ➪ Sedii de primării și alte funcțiuni publice 5 Diagnosticul teritorial indică o dinamică a investițiilor în domeniul locuințelor, bazată pe o cerere de locuințe unifamiliale, precum și o lipsă a unui fond de locuințe sociale. ➪ Construcții de locuințe Diagnosticul teritorial identifică factorii de risc și măsurile necesare pentru prevenirea ➪ Siguranță și situații de Strategia integrată a polului de creștere situațiilor de urgență. urgență Obiectiv sectorial C2: Creșterea capacității APL ➪ Implementarea strategiei de dezvoltare a PC necesită cooperare instituțională la nivel Comunicare și metropolitan, bazată pe decizii consensuale și comunicare eficientă. Raportul privind analiza transparență decizională cadrului instituțional identifică o serie de măsuri în acest sens. Atingerea obiectivelor de satisfacere a nevoilor comunităților din PC este direct legată de îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale. ➪ Performanțele administrației publice Atragerea grupurilor vizate de strategie (oameni de afaceri, locuitori, vizitatori) reclamă măsuri de sporire a vizibilității avantajelor competitive și a investițiilor din PC. ➪ Marketing și promovare II 448 Figura 102. Schema integrării domeniilor de intervenție în viziunea și obiectivele de dezvoltare ale polului de creștere Viziunea de dezvoltare: Polul de creștere Ploiești-Prahova - o comunitate bazată pe cunoaștere, deschisă parteneriatelor în domenii complexe de valorificare durabilă a resurselor și de creștere a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii săi ➪ ➪ ➪ Obiectiv strategic C: Obiectiv strategic A: Obiectiv strategic B: Dezvoltarea capitalului uman prin Susţinerea dezvoltării economice Dezvoltarea teritorială durabilă prin asigurarea accesului egal al tuturor durabile integrate prin energii și îmbunătăţirea infrastructurii urbane cetăţenilor la servicii publice de tehnologii noi și a relaţiilor dintre zonele funcţionale calitate ➪ ➪ ➪ Obiectiv sectorial Obiectiv sectorial Obiectiv sectorial Obiectiv sectorial B2: A1: A2: Obiectiv sectorial Obiectiv sectorial B1: Protejarea Susţinerea Sprijinirea C1: C2: Îmbunătăţirea resurselor dezvoltării sectorului IMM, de Creșterea calităţii Creșterea conectivităţii energetice și a economice antreprenoriat și serviciilor publice capacităţii APL teritoriale mediului natural și durabile start în afaceri construit ➪ ➪ ➪ ➪ ➪ ➪ alimentare cu sprijin pentru IMM și accesibilitate și infrastructura comunicare și parcuri industriale energie start în afaceri mobilitate socială transparenţă termică/gaze reabilitare și eficientizare performanţele transport public extindere a activităţi CDI activităţi agricole energetică administraţiei nepoluant infrastructurii a clădirilor publice școlare infrastructură terminale alimentare cu apă și marketing și creșe și grădiniţe turistică multimodale canalizare promovare reconversie a infrastructura de amenajare parcări terenurilor / sănătate brownfields modernizare/ reabilitare a clădirilor educaţie și ocupare reparaţii DOMENII DE INTERVENŢIE cu risc seismic a forţei de muncă drumuri reabilitare a sedii de primării și siguranţă a traficului patrimoniului alte construit funcţiuni publice spaţiul public dintre construcţii de blocuri, locuri de locuinţe joacă siguranţă și situaţii parcuri și zone verzi de urgenţă managementul deșeurilor reabilitare și construcţie unităţi de cultură comerţ / pieţe agroalimentare dotări de sport și agrement iluminat public, reţele electrice și IT energie alternativă 449 Partea II: Strategia integrată a Polului de Creștere 6 îmbunătățirea cadrului instituțional de la nivelul Polului de Creștere Ploiești-Prahova în perioada de programare 2014-2020 451 6 îmbunătățirea cadrului instituțional de la nivelul Polului de Creștere Ploiești-Prahova în perioada de programare 2014-2020 5.1. Context Polii de creștere sunt locurile care constituie motoarele dezvoltării într-o anumită regiune, după cum se subliniază în raportul Băncii Mondiale privitor la polii de creștere, menționat și în Acordul de Parteneriat. Politica polilor de creștere, inițiată în perioada de programare 2007-2013, a contribuit semnificativ la implementarea conceptelor de dezvoltare urbană durabilă și dezvoltare regională în România și trebuie continuată și extinsă în perioada de programare actuală, cu învățarea lecțiilor din perioada anterioară și cu punerea la punct a unor mecanisme corespunzătoare de coordonare și implementare. îmbunătățirea cadrului instituțional Acest punct de vedere este împărtășit și de Ministerul Fondurilor Europene, care, în adresa de răspuns nr. 568/14.03.2014 către președintele ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova”, menționează faptul că „experiența și activitatea polilor de creștere va continua și în perioada 2014-2020”, în cadrul unei axe prioritare dedicate dezvoltării urbane durabile a POR (AP 4). Această axă va pune la dispoziția polilor de creștere posibilitatea finanțării strategiilor integrate de dezvoltare urbană, prin ”stabilirea unui mecanism de corelare între programele operaționale pentru procesarea optimă a proiectelor ce fac parte din astfel de strategii”. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în adresa de răspuns nr. 15.379/10.03.2014 către președintele „ADI Polul de Creștere Ploiești-Prahov”, menționează faptul că strategiile integrate de dezvoltare urbană vor viza „rezolvarea problemelor economice, de mediu, climatice și sociale din orașe”, avându-se în vedere „implementarea la nivelul Acordului de Parteneriat a unui mecanism de corelare a POR 2014-2020 cu celelalte programe operaționale pentru asigurarea complementarității prin tratarea cu prioritate la finanțare în celelalte programe operaționale a proiectelor care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană”. Comisia Europeană, în poziția sa cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat și a Programelor în România pentru perioada 2014-2020 (ref. Ares (2012) 1240252/19/10/2012) afirmă că „sprijinul oferit din 2007 celor 7 poli de 6 creștere trebuie să fie continuat și extins” și că „trebuie avut în vedere un nivel adecvat de delegare a managementului pentru evaluarea cerințelor și capacităților instituționale”. Fișa informativă pentru Dezvoltare Urbană Durabilă Integrată menționează, la rândul său, faptul că diversele provocări cu care se confruntă zonele urbane necesită o Strategia integrată a polului de creștere abordare integrată în materie de dezvoltare urbană. Acordurile de parteneriat şi programele operaţionale ar trebui să stabilească modalităţile de a asigura o abordare integrată a utilizării fondurilor ESI pentru dezvoltarea durabilă a zonelor urbane în contextul mai larg al dezvoltării teritoriale. Aceste priorităţi de investiţii ar putea fi incorporate în strategia de dezvoltare urbană integrată a unei zone urbane (articolul 7 din Regulamentul privind FEDR), însoţită de acţiuni sprijinite din FSE în cadrul priorităţilor de investiţii ale acestuia (articolul 3 din Regulamentul privind FEDR). Implementarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă implică un anumit grad de delegare către nivelul autorităţii urbane [articolul 7 alineatele (4) şi (5) din Regulamentul privind FEDR]. Având în vedere că intervenţiile în vederea dezvoltării urbane durabile pot acoperi diferite tipuri de oraşe şi zone urbane, astfel cum sunt definite de către Statele Membre, acest instrument permite finanţarea acţiunilor integrate de la nivel de cartier sau sector până la zone funcţionale, cum ar fi regiunile urbane sau zonele metropolitane, inclusiv zonele rurale învecinate. Aceste prevederi continuă practic recomandările Declarației de la Toledo, care promovează abordarea integrată a regenerării și revitalizării urbane, bazată pe multicriterialitate, management integrat, guvernanță participativă și abordare la scară urbană a zonei. Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 stipulează la articolul 7 faptul că FEDR sprijină dezvoltarea urbană prin „strategii II care stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda provocări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, ținând seama de nevoia de a promova legăturile dintre zonele urbane și cele rurale.” 452 Dezvoltarea urbană durabilă poate fi realizată prin intervenții teritoriale integrate sau printr-un program operațional cu o axă prioritară dedicată. Pe de altă parte, fiecare Stat Membru stabilește, în cadrul acordului său de parteneriat, principiile de selectare a zonelor urbane în care trebuie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, precum și valoarea orientativă a alocării anuale pentru aceste acțiuni la nivel național. În oricare scenariu, cel puțin 5% din resursele FEDR atribuite la nivel național în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă trebuie alocate acțiunilor integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, unde orașele, organismele sub-regionale sau cele locale responsabile pentru implementarea strategiilor urbane durabile („autorități urbane”) sunt responsabile pentru sarcinile legate cel puțin de selectarea operațiunilor în conformitate cu articolul 123 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 123 alineatul (7) din regulamentul respectiv. Ulterior, Autoritatea de Management (AM) stabilește, după consultarea autorității urbane, domeniul de aplicare a sarcinilor care urmează să fie îndeplinite de autoritățile urbane legate de gestionarea acțiunilor integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă. La inițiativa Comisiei, FEDR poate sprijini acțiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile, în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Regulamentul nr. 1304/2013, în articolul 12, stipulează faptul că FSE poate sprijini strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității în zonele urbane și rurale, astfel cum se prevede la articolele 32, 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pacte teritoriale și inițiative locale pentru ocuparea forței de muncă, inclusiv ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, educație și incluziune socială, precum și investiții teritoriale integrate (ITI), astfel cum se prevede la articolul 36 din Regulament (UE) nr. 1303/2013. Complementar cu intervențiile FEDER, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, FSE poate sprijini dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru abordarea provocărilor economice, ecologice și sociale care afectează zonele urbane identificate de Statele Membre pe baza principiilor prevăzute în acordurile lor respective de parteneriat. În Acordul de Parteneriat (România 2014RO16M8PA001.1.2), la Secțiunea 1A, se subliniază faptul că structura policentrică a României și distribuția uniformă a aglomerărilor urbane constituite un avantaj, „rolul zonelor urbane în generarea și sprijinirea creșterii economice fiind recunoscut prin desemnarea celor mai importante orașe ca poli de creștere”. Acordul de Parteneriat menționează și faptul că, deși cooperarea dintre zonele urbane și cele periurbane pentru dezvoltarea de inițiative și servicii publice a fost limitată, ca urmare a unor diferende politice, la fel ca și coordonarea ineficientă la nivel regional/județean a proiectelor strategice, principiul de bază al politicii polilor de creștere este unul corect și această abordare ar trebui continuată în perioada de programare 2014-2020, iar finanțarea acesteia ar trebui să asigure coordonarea între sursele de finanțare. O contribuție importantă la depășirea acestor impedimente ar putea să o aibă Grupul de Lucru Funcțional pentru Abordări Noi din subordinea Ministerului Fondurilor Europene, menționat în Secțiunea 1B a aceluiași Acord de Parteneriat, cu rolul de „a armoniza abordările, a îndruma și a consolida capacitățile, a coordona rețele, a corela și a ordona după prioritate investițiile, astfel încât intervențiile din diferite obiective tematice și programe să contribuie împreună la obiectivele de dezvoltare strategică ale teritoriilor vizate”. Acordul de Parteneriat menționează la punctul 3.1.3./1131 faptul că „structura pentru coordonarea polilor de creștere va fi menținută pentru a asigura o mai bună legătură și corelare între fondurile ESI și strategiile de dezvoltare locală și, în același timp, va încerca să sprijine ameliorarea capacității administrative”. În Raportul de evaluare final „Evaluarea de impact a Axei Prioritare 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, concluzia nr. 7 recomandă ca „în perioada următoare, autoritățile publice locale să aibă în vedere întărirea capacității administrative a resurselor umane la nivel local, în ceea ce privește planificarea și managementul strategiilor de dezvoltare locală. Recomandabilă este, de asemenea, şi creşterea rolului coordonatorilor polilor de creştere la nivel regional”, având în vedere faptul că, în perioada 2007-2013, abordarea integrată la nivelul polilor de creștere a fost superioară celei de la nivelul polilor de dezvoltare urbană și centrelor urbane, sprijinite, de asemenea, de Axa Prioritară nr. 1 a POR. Același raport subliniază faptul că două funcții ale coordonatorului de pol de creștere au fost evidențiate ca fiind pozitive și eficiente: • Funcția de integrare între actorii publici și non-publici, și anume orientarea pentru a conecta interesele actorilor locali implicați în Polul de Creștere și de a promova cooperarea și coordonarea; • Funcția de facilitare, pusă în aplicare în special în cazul actorilor publici, adică rolul de mediere asigurat de coordonatorul de pol între autoritățile centrale și locale implicate în dezvoltarea și implementarea PID. 453 Totuși, raportul recomandă analizarea rolului coordonatorilor de poli de creștere din perspectiva a trei tipuri distincte de activități, respectiv: a. Activități transversale, și anume furnizarea de asistență tehnică pentru Strategia PIDU (promovare, monitorizare, suport tehnic pentru autoritățile publice implicate în PC, intermediere între Autoritatea de Management și Organismele Intermediare); b. Pregătirea pentru depunerea proiectelor, respectiv acordarea de sprijin în ceea ce privește analiza proiectelor, asistența tehnică în selecție, evaluare și faza de contractare (conformitatea și eligibilitatea proiectelor); elaborarea Raportului de analiză a proiectului; c. Faza de implementare, însemnând asistarea beneficiarilor în toate problemele / cererile care decurg de-a lungul acestei etape. În POAT 2007-2013, în cadrul DMI 1 al AP 1.1, se subliniază faptul că a fost acordat sprijin pentru „funcţionarea biroului/cabinetului coordonatorului de pol, acesta reprezentând un mecanism orizontal de coordonare a intervenţiilor finanţate din instrumentele structurale pentru polii de creştere”. În aceeași ordine de idei, POAT 2014-2020 „își propune să sprijine aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din FESI” și poate finanța „măsuri privind aspectele orizontale pentru beneficiarii FEDR, FC și FSE”. Plecând de la recomandările Documentului de poziţie al serviciilor Comisiei Europene cu referire la pregătirea Acordului de Parteneriat şi a programelor operaţionale în România pentru perioada 2014-2020, asistența tehnică integrată și eficientă ar trebui intensificată, diversificată și canalizată pentru a sprijini beneficiarii mari de fonduri FESI sub forma îndrumării particularizate de tip help-desk, diseminării de documente standardizate și simplificate etc. îmbunătățirea cadrului instituțional În POR 2014-2020, Axa Prioritară nr. 12, se prevede explicit sprijinirea financiară a activității structurilor coordonatorilor de poli urbani în vederea furnizării de sprijin autorităților urbane (de ex. pentru furnizarea de linii directoare, ghiduri și bune practici de dezvoltare urbană durabilă integrată etc.). Documentul remarcă faptul că „sprijinul direct acordat atât potenţialilor beneficiari, cât şi beneficiarilor, reprezintă o precondiţie pentru implementarea în bune condiţii a programului operaţional. Pentru aceste motive, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct”. De asemenea, „coordonatorii de poli vor avea atribuții extinse în vederea furnizării de sprijin autorităților urbane care vor implementa activități corespunzătoare axei de dezvoltare urbană integrată.” Programul menționează și faptul că „pentru a contribui la o dezvoltare policentrică la nivel naţional se va promova susţinerea dezvoltării centrelor urbane majore şi a zonelor funcţionale urbane şi consolidarea zonelor puternic urbanizate, concomitent cu asigurarea unor servicii optime de bază care să deservească oraşele mijlocii şi mici”. Este nevoie astfel de o tratare diferențiată a acestora şi de stabilire a priorităților în acord cu necesitățile și potențialul local de dezvoltare. Având în vedere că OT-urile selectate pentru axa de dezvoltare urbană nu acoperă toate domenii esențiale pentru promovarea unei dezvoltări urbană durabile comprehensive, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare ale POR sau alte programe operaționale. 6 Aceasta se va realiza prin mecanismul de corelare a investițiilor prevăzut în AP.Printre principiile de selectare a zonelor urbane pentru promovarea și implementarea acțiunilor integrate de dezvoltare urbană durabilă se va lua în Strategia integrată a polului de creștere considerare „promovarea unei abordări integrate a dezvoltării locale (strategii integrate și interconectate, mobilizarea parteneriatelor locale, combinarea resurselor din toate sursele de finanțare, impactul socio-economic local, în special având în vedere zonele învecinate și urbanizarea etc.)”. Mecanismul de alocare a fondurilor aferente Axei Prioritare nr. 4 a POR 2014-2020, bazat pe alocări orientative predeterminate pentru fiecare municipiu reședință de județ în parte, este „necesar, pe de o parte, pentru a oferi o bază stabilă și previzibilă pentru încurajarea planificării și pentru a asigura caracterul integrat al investițiilor, iar pe de altă parte, pentru a evita performanțele relativ scăzute a abordării dezvoltării urbane în perioada de programare 2007-2013, generate de motivația scăzută, întârzieri semnificative în pregătirea planurilor de dezvoltare urbană și în implementarea proiectelor aferente, precum și de lipsa de integrare reală a investițiilor”. Pe parcursul implementării acestui proiect, echipa Băncii Mondiale a făcut mai multe propuneri pentru o posibilă arhitectură instituțională la nivelul Polului de Creștere. Aceste propuneri au fost discutate cu reprezentanți ai autorităților și instituților implicate în acest proces. Recomandările din secțiunile următoare reprezintă o sinteză a acestor discuții. Aceste recomandări au presupus, de asemenea, o continuă rafinare a propunerilor făcute inițial, având în vedere că, în momentul elaborării acestui raport, nu au fost stabilite încă mecanismele naționale și regionale pentru implementare a Axei Prioritare nr. 4 a POR 2014-2020 de „Dezvoltare Urbană Sustenabilă”. II 454 5.2. Înființarea și funcționarea Autorității Urbane de la nivelul Polului de Creștere Ploiești-Prahova În conformitate cu prevederile Art.7 (4) al Regulamentului FEDR nr. 1301/2013 este obligatorie implicarea organismelor care implementează SIDU în contextul dezvoltării urbane durabile în procesul de implementare și gestionare a fondurilor de dezvoltare urbană. Aceasta presupune că Autoritatea de Management pentru POR poate delega atribuții privind managementul și implementarea activităților specifice către organismele („Autorități Urbane”) care implementează dezvoltarea urbană, fiind obligatorie cel puțin delegarea atribuției de selecție a operațiunilor (proiectelor). În conformitate cu prevederile Art. 7 din Regulamentul FEDR și luând în considerare modalitatea de implementare a dezvoltării urbane durabile, atât prin POR 2007-2013, când Ploieștiul a fost selectat ca pol de creștere cu prealocare financiară în cadrul Axei Prioritare nr. 1, cât și prin POR 2014-2020, unde beneficiarii eligibili sunt municipiile reședințe de județ, CJ sau ADI constituite în jurul acestora, Autoritatea Urbană va fi cel mai probabil înființată la nivelul Primăriei Municipiului Ploiești, cu implicarea unor membri desemnați ai Consiliului Județean Prahova și ai ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova”. Atragerea CJ și a ADI în această structură este esențială pentru reprezentarea intereselor tuturor UAT-urilor componente ale asociației și pentru sustenabilitatea organizațională a acesteia. Componența recomandată a Autorității Urbane va include următoarele categorii de experți (această componență va varia în funcție de decizia finală luată de AM-POR pe acest subiect): • 8 reprezentanți ai Primăriei Municipiului Ploiești, nominalizați prin dispoziție a primarului, din cadrul diferitelor structuri ale instituției; • 3 reprezentanți ai ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova”, nominalizați prin dispoziție a reprezentantului legal al ADI; • 2 reprezentanți ai Consiliului Județean Prahova, nominalizați prin dispoziție a președintelui. Propunerea Băncii Mondiale cu privire la structura Autorității Urbane Ploiești, bazată pe analiza organigramei instituțiilor vizate, este următoarea: Figura 103. Structura propusă a Autorității Urbane Ploiești Direcția Relațiii Publice / Direcția Compartimentul Manageri Gestiune Patrimoniu - de Proiect - Primăria Primăria Ploiești Ploiești (1) (1) Direcția Absorbția Fonduri Direcția Economică - Europene - CJ Prahova Primăria Ploiești (1) (1) ADI Polul de Creștere Ploiești-Prahova ASSC Ploiești (3) (1) Direcția Generală Direcția Tehnică - Dezvoltare Urbană / CJ Prahova Arhitect-Șef - (1) Direcția Primăria Ploiești Tehnică și Investiții - (1) Primăria Ploiești (1) 455 Opțional, la lucrările Autorităților Urbane Ploiești-Prahova vor putea fi invitați cu rol de observator reprezentanți ai direcțiilor juridice și achiziții publice din cadrul Primăriei, ai unităților subordonate acestora (de ex. spitale, unități de învățământ, servicii de gospodărire urbană etc.), ai operatorilor de transport în comun, de utilități, ai ADI sectoriale (apă-canal, managementul deșeurilor), precum și ai SSDU. Membrii Autorității Urbane vor fi experți tehnici, demnitarii / aleșii locali fiind excluși. Prin delegarea funcției de selecție a proiectelor, Autoritate Urbană Ploiești-Prahova va face parte din sistemul de management și control al POR 2014-2020 și va avea un rolul de organism intermediar secundar, funcționând ca un comitet tehnico-economic de selecție. În acest context, se va încheia un acord de delegare de funcții cu AM-POR, urmând ca membri Autorității Urbane să beneficieze de sprijin din partea AM-POR (sau a consultanților selectați de aceasta) pentru dezvoltarea capacității de selecție a proiectelor, prin acțiuni de formare și de informare. Totuși, delegarea de funcții către Autoritățile Urbane nu va fi însoțită de fonduri pentru funcționarea acesteia, care vor fi asigurate din fondurile municipalității sau ale Consiliului Județean. Banca Mondială a propus atribuirea unor funcții de monitorizare Autorității Urbane, pentru a asigura o implicare pe întreaga perioadă de implementare și pentru a permite oferirea sporurilor pentru lucru pe proiecte europene. Desemnarea Autorității Urbane Ploiești ca organism intermediar secund și, în consecință, includerea acesteia în sistemul de management și control al POR 2014-2020, implică necesitatea existenței la nivelul Autorității a unei proceduri cu privire la îndeplinirea funcției delegate de AM-POR (selecția / ordonarea după prioritate a proiectelor). În același timp, la nivelul AM-POR vor exista proceduri de supervizare a funcție delegate către autoritățile urbane. îmbunătățirea cadrului instituțional În plus, ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova” va avea, la rândul ei, statutul de beneficiar potențial pentru anumite priorități de investiții din cadrul Axei Prioritare nr. 4 din POR 2014-2020. În acest sens, Primarul Municipiului Ploiești va avea în vedere atât implicarea diferitelor direcții și departamente din cadrul Primăriei în Autoritatea Urbană, cât și respectarea principiului separării funcțiilor, în sensul că membrii acesteia nu vor putea să realizeze și ordonarea după prioritate, și implementarea acelorași proiecte, în conformitate cu prevederile art. 7 din Regulamentul FEDR. Un acord de delegare va fi semnat în acest sens între Primăria Ploiești și AM-POR, împreună cu proceduri clare de ducere la îndeplinire a funcțiilor delegate. Activitatea propriu-zisă a Autorității Urbane va consta în elaborarea Documentului Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020, plecând de la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Ploiești-Prahova pentru perioada 2014-2020, cuprinzând o listă extinsă de proiecte strategice și de fișe de proiect, elaborată cu asistența tehnică a Băncii Mondiale, care va fi pusă la dispoziția Autorității de către Biroul Coordonator Pol de Creștere. Acest document va avea următoarea structură: 6 a) Scurtă descriere a abordării propuse pentru utilizarea fondurilor ESI în perioada 2014-2020: explicarea modalității prin care proiectele / domeniile avute în vedere pentru finanțare din FESI 2014-2020 se încadrează în SIDU Pol de Creștere Ploiești- Strategia integrată a polului de creștere Prahova 2014-2020. De asemenea, se va explica caracterul integrat, la nivel teritorial sau sectorial (proiectele integrate din FESI sau integrate cu alte proiecte finanțate sau avute în vedere pentru finanțare prin strategia integrată de dezvoltare locală) al proiectelor / domeniilor pentru care se solicită finanțare din FESI 2014-2020. b) Bugetul operațional pentru perioada de implementare 2014-2023: elaborarea bugetului operațional pentru UAT/ADI-ul de zonă metropolitană identificat se bazează pe o metodologie propusă de Banca Mondială (circa 420 mil. euro pentru intervalul 2014-2023, în cazul Polului de Creștere Ploiești-Prahova). c) Listă scurtă de proiecte prioritare pentru perioada 2014-2023: elaborarea unei liste de proiecte pentru 2014-2023, ai cărei beneficiari sunt APL-urile și a căror valoare estimată să fie cel puțin dublul bugetului operațional al Polului de Creștere Ploiești-Prahova pentru 2014-2023, respectiv 2 x 420 mil. euro = 840 mil. euro. d) Explicarea metodologiei de ordonare după prioritate a proiectelor și justificarea modului în care acestea au fost selectate: ordonarea după prioritate a proiectelor ar trebui să ia în considerare și sursele de finanțare disponibile (cu o preferință dată proiectelor ce pot fi finanțate din fonduri europene) și o abordare integrată (ori la nivel teritorial – de exemplu, un cartier sau regiune aparte a municipiului Ploiești, ori la nivel sectorial – de exemplu, mobilitate). II e) Lista proiectelor prioritare eligibile pe Axa 4 a POR 2014-2020: o listă de proiecte prioritare va fi identificată în cuantumul prealocării orientative pentru municipiul Ploiești (comunicat în prealabil de către AM-POR. Propunerea Băncii Mondiale este 456 ca Polul de Creștere Ploiești să primească o prealocare orientativă de 41,95 mil. euro) și în conformitate cu prioritățile de investiție acoperite în această axă. O listă de proiecte de rezervă va fi de asemenea identificată, cu o valoare estimată totală egală cu maxim 50% din cuantumul alocat pe Axa Prioritară nr. 4 a POR pentru Ploiești și în conformitate cu prioritățile de investiție acoperite în această axă. f) Lista proiectelor prioritare / domeniilor prioritare eligibile pe alte axe prioritare POR 2014-2020 sau alte Programe Operaționale: În conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat, vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare / alte programe operaționale printr-un mecanism de corelare și ordonare după prioritate a investițiilor, prevăzut în Acordul de Parteneriat. g) Cadrul instituțional pentru selectarea / implementarea și monitorizarea proiectelor prioritare: oferirea unor informații privind Autoritatea Urbană Ploiești, structura / structurile și actorii responsabili pentru implementarea proiectelor prioritare din Documentul Justificativ FESI 2014-2020, includerea componenței UIP pentru fiecare proiect prioritar (se recomandă să existe un manager la fiecare 10-15 mil. euro) și monitorizarea proiectelor. Concret, plecând la metodologia unică de ordonare după prioritate, adoptată de CM-POR pentru toate municipiile reședință de județ și de la lista de proiecte din SIDU Pol de Creștere Ploiești-Prahova 2014-2020, fiecare membru al Autorității Urbane va aplica criteriile din metodologia de ordonare după prioritate și va obține o ierarhizare individuală a proiectelor prioritare, rezultatele finale fiind obținute prin însumarea punctajelor acordate de fiecare expert, sarcină ce va reveni unui secretar ales de membri. În baza punctajului final, se vor elabora diferitele liste de proiecte ce alcătuiesc Documentul Justificativ pentru finanțarea intervențiilor FESI 2014-2020, dintre care una va cuprinde proiectele eligibile pentru Axa Prioritară nr. 4 din POR 2014-2020. Acesta va cuprinde proiecte în cuantum de 150% din prealocarea financiară orientativă comunicată de AM-POR pentru municipiul Ploiești. Proiectele propuse spre finanțare din Axa Prioritară nr. 4 vor trebuie să răspundă suplimentar la cel puțin două obiective tematice din Strategia Europa 2020, iar cel puțin unul dintre acestea trebuie să țintească reducerea emisiilor de CO2. O dată ce Documentul Justificativ va fi finalizat de către Autoritatea Urbană, acesta va fi transmis, împreună cu SIDU Pol de Creștere Ploiești-Prahova 2014-2020, către ADR Sud Muntenia, în calitate de OI, pentru realizarea unei evaluări ex-ante a acelor documente, pentru a asigura coerența lor internă și externă, precum și pentru a verifica îndeplinirea criteriilor minimale de admisibilitate din grilele adoptate de AM-POR. Figura 104. Procesul de pregătire a SIDU și a Documentului Justificativ (DJ) pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020 Pregătirea documentelor: Evaluare SIDU/DJ Aprobare și avizarea (conformitate cu criteriile de evaluare) SIDU/DJ • Elaborarea SIDU de către APL/ADI • Aprobarea metodologiei și a criteriilor de selecție a ➪ • Transmiterea SIDU și DJ către OI/AM- POR pentru evaluare • Realizarea evaluării de către OI/AM- ➪ • Aprobarea SIDU/DJ de către CL/CA al ADI proiectelor de către CM POR POR/GLF Abordări Noi • Avizarea SIDU/DJ de către • Elaborarea DJ de către APL/ • Revizuirea SIDU/DJ de către APL/ADI AM-POR/GLF Abordări Noi ADI După transmiterea raportului de evaluare ex-ante de către ADR Sud Muntenia, cele două documente vor fi modificate în consecință dacă vor exista observații, iar SIDU și Documentul Justificativ vor fi aprobate de către forul de conducere al ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova”, precum și de către fiecare UAT componentă în parte. 457 Figura 105. Procesul de evaluare a SIDU și a Documentului Justificativ SIDU și DJ sunt transmise Comitete de evaluarea Verificarea SIDU CU OBSERVAȚII etapizat către SIDU&DJ admisibilității SIDU • AM-POR transmite AM-POR/OI: • SIDU - OI/AM- • Se realizează de către observațiile • APL/ADI depune SIDU și POR (Comisie AM-POR (Comisie DJ la AM; ➪ Interdiscplinară independentă) ➪ interdisciplinară independentă) ➪ • APL/ADI revizuiesc SIDU și îl retrimit • AM numește experți evaluatori / transmite DJ • DJ – GLF Abordări Noi • 8 criterii la GLF Abordări ➪ SIDU FĂRĂ OBSERVAȚII DJ CU OBSERVAȚII • Depunerea și verificarea • AM-POR transmite admisibilității DJ observațiile • Se realizează de către ➪ • APL/ADI revizuiesc GLF Abordări Noi DJ și îl retrimit • 7 criterii ➪ îmbunătățirea cadrului instituțional DJ FĂRĂ OBSERVAȚII: • Aprobare DJ de către GLF Abordări Noi • Aprobare DJ în CL/CA al ADI • Pregătire proiecte din DJ de către APL/ADI • Avizare proiecte de SSDU După aprobarea lor de către ADI și de către UAT componente, SIDU și Documentul Justificativ vor fi transmise către AM-POR spre evaluare simultană (pentru a asigura coerența internă a celor două documente), de preferință într-un comitet comun de selecție – spre exemplu, Grupul de Lucru Funcțional pentru Abordări Noi, din subordinea Ministerului Fondurilor Europene (MFE). Această opțiune este preferabilă întrucât cele două documente vor cuprinde proiecte finanțabile prin diferite programe operaționale și din alte surse de finanțare, care trebuie gândite și evaluate de o 6 manieră integrată. Dacă pe parcursul evaluării vor apărea solicitări de modificare a documentelor sau de clarificări din partea evaluatorilor, acestea vor fi operate de către ADI „Polul de Creștere Ploiești Prahova” și de către Autoritatea Strategia integrată a polului de creștere Urbană. Varianta finală a Documentului Justificativ va fi aprobată de către forul de conducere al ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova” și de către AM-POR, următorul pas fiind cel de pregătire propriu-zisă a proiectelor individuale tratate cu prioritate în document. Procesul de evaluare, selecție și contractare al proiectelor individuale va fi unul similar cu cel din perioada 2007-2013, cel puțin în cazul POR Axa Prioritară nr. 4, atribuțiile rămânând exclusiv în sarcina AM-POR, care le va delega parțial către ADR-uri și evaluatori externi contractați. II 458 Figura 106. Procesul de evaluare, selecție și contractare a proiectelor individuale cuprinse în Documentul Justificativ Clarificări Cerere de proiecte: Comitete de evaluare Verificarea conformității Verificarea eligibilității • AM-POR lansează cerere pe Axa nr. 4 în cadrul administrative a proiectului: de proiecte cu depunere OI/AM-POR proiectului: • Se lansează de către continuă pe Axa 4 (pe priorități de • Se lansează de către OI OI investiții) • APL/ADI depun cererea la OI ➪ • Președinte ➪ • Criteriile din Ghidul General ➪ • 8-9 criterii (în funcție de prioritatea de • Secretar investiții) • Experți OI/ independenți ➪ ➪ Notificarea beneficiarului privind îndeplinirea/ neîndeplinirea condițiilor ➪ ➪ ➪ ADMIS RESPINS Evaluarea tehnico- financiară a proiectului: • Se realizează de către AM-POR (experți independenți) • 7 criterii ➪ Clarificări ➪ ➪ ADMIS RESPINS Contractare și implementare 459 5.3. Întărirea capacității administrative a Primăriei Municipiului Ploiești de a pregăti și implementa proiecte de investiții La nivelul Primăriei Municipiului Ploiești, există o Direcție de Relații Internaționale, în subordinea căreia există și un Compartiment Manageri de Proiect, cu un număr de 10 de posturi normate în organigramă, dedicate managementului pregătirii și implementării, dintre care doar o parte sunt ocupate. În contextul crizei financiare, recrutarea de personal în administrația publică locală a fost interzisă și salariile au fost reduse cu 25%, fiind reîntregite totuși în ultimii ani. Municipalitatea implementează un număr relativ mare de proiecte cu un număr mic de manageri de proiect, fiecare îndeplinind această funcție pentru 1-3 proiecte. Aceștia sunt insuficient remunerați, având în vedere faptul că bonusul salarial de 75% pentru personalul cu atribuții în implementarea fondurilor UE se acordă doar la nivelul administrației publice centrale, în timp ce în administrația locală acesta se ridică, sub forma claselor de salarizare, la 30-60%, în funcție de numărul de proiecte în care este implicat fiecare expert. Având în vedere faptul că municipiul Ploiești are un buget operațional de peste 250 mil. euro pentru perioada 2014- 2023, propunem realizarea unei analize funcționale a structurilor existente la nivelul municipalității și înființarea Direcției de Programe a Primăriei Ploiești, cu următoarea componență: • 1 manager; • 25 de manageri de proiect; • 3 experți achiziții publice; • 3 experți în management financiar; îmbunătățirea cadrului instituțional • 1 jurist; • 2 ingineri – construcții civile, edilitare; • 1 arhitect urbanist. Direcția de Programe a Primăriei Municipiului Ploiești ar trebui să îndeplinească minim următoarele atribuții: • elaborarea caietelor de sarcini pentru licitații; • elaborarea contractelor de prestare servicii și de dezvoltare; • organizarea de concursuri pe teme de proiect; • soluționarea problemelor de achiziții publice; • managementul proiectelor; • monitorizarea post-implementare; • urbanismul și dezvoltarea teritorială; • soluționarea problemelor legale; • managementul financiar. 6 Alte soluții pe termen scurt și mediu, propuse de Banca Mondială pentru întărirea capacității direcțiilor de implementare programe/management de proiect, necesare mai ales în contextul înființării autorităților urbane, care vor inactiva o parte din personalul existent la nivelul primăriilor în contextul aplicării principiului segregării funcțiilor, sunt: Strategia integrată a polului de creștere • o analiză funcțională a direcțiilor/compartimentelor de implementare programe existente, în vederea adaptării personalului acestora la bugetul operațional (potențialul financiar de realizare de investiții) al municipiului; • includerea cheltuielilor cu personalul în categoria cheltuielilor eligibile pentru proiectele de investiții finanțate din fonduri europene, mai ales în cazul POR; • externalizarea unor sarcini de implementare proiecte către experți externi, mai bine plătiți, pentru degrevarea personalului propriu, în contextul aprobării Legii nr. 64/2015; • creșterea bonusului salarial acordat personalului cu atribuții în implementarea de proiecte cu finanțări UE la 75% și acordarea acestuia inclusiv pentru membrii Autorităților Urbane; • acordarea bonusurilor/claselor se salarizare aferente personalului cu atribuții în implementarea proiectelor cu fonduri UE și membrilor Autorității Urbane, care nu vor mai avea dreptul de a se implica în UIP-urile proiectelor selectate, conform prevederilor Articolului 7 din Regulamentul FEDR. II 460 5.4. Înființarea Structurii de Sprijinire a Dezvoltării Urbane Sud Muntenia Ploiești (prin reorganizarea Biroului Coordonator Pol de Creștere Ploiești) Biroul Coordonator Pol de Creștere Ploiești a avut o activitate solidă în perioada de programare 2007-2013, fiind un sprijin real pentru beneficiarii de finanțări din POR și nu numai. Aceste performanțe sunt rezultatul unei dezvoltări continue a capacității instituționale, în pofida numărului redus de angajați, dar și urmarea unei flexibilități mai ridicate de a recruta, forma și remunera corespunzător personalul propriu, în comparație cu sectorul administrației publice locale. Din această perspectivă, menținerea acestor structuri și a personalului care are deja o experiență solidă în conlucrarea cu actorii locali și asigurarea legăturii acestora cu autoritățile de la nivel central se impune pentru atingerea obiectivelor asumate de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în documentul POR 2014-2020 aprobat de Comisia Europeană. Recomandarea Băncii Mondiale este de menținere și de reorganizare a acestor structuri, cu următoarele obiective concrete: • acoperirea problemelor de dezvoltare urbană sustenabilă pentru toate reședințele de județ / ADI-urile din regiune, în cazul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia fiind vorba de municipiile Ploiești, Pitești, Târgoviște, Călărași, Giurgiu, Slobozia și Alexandria. În mod ideal, structura de coordonare a polului ar trebui păstrată în Polul de Creștere (ce are rol polarizator pentru restul regiunii și unde există deja un nucleu de personal deja format și cu experiență, care ar putea prelua imediat sarcinile aferente noii perioade de programare), cu reprezentați sau sub-unități stabilite în fiecare reședință de județ din regiune. Ca atare, va fi necesară și o consolidare a capacității operaționale a structurii existente, prin angajarea de personal specializat suplimentar, formarea profesională continuă a acestuia și adoptarea de către AM-POR a unor proceduri de lucru pentru CDUS; • preluarea unor sarcini de help-desk pentru ajutorarea beneficiarilor în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor. Printre altele, Structura de Sprijinire a Dezvoltării Urbane (SSDU) ar putea ajuta cu elaborarea caietelor de sarcini și a contractelor (două etape în procesul de achiziții publice care au fost deficitare în exercițiul financiar 2007-2013) pentru proiectele care au fost aprobate pentru finanțare din fonduri europene (indiferent de sursa de finanțare); • organizarea de schimburi de experiență între diferitele reședințe de județ din regiune și din România; • SSDU Sud-Muntenia Ploiești va face parte din structura ADR Sud Muntenia, având însă atribuții distincte de cele ale OI POR din cadrul Agenției. În acest context, este recomandabil ca între AM-POR și ADR Sud Muntenia să se încheie acorduri diferite de delegare de funcții pentru cele două sub-structuri, care au un istoric, caracteristici funcționale și atribuții diferite; • finanțarea SSDU Sud Muntenia Ploiești va fi asigurată, conform documentului POR 2014-2020, din Axa Prioritară nr. 12 – Asistență Tehnică a POR 2014-2020. Având în vedere propunerea ca SSDU să ofere beneficiarilor sprijin pentru implementarea și corelarea tuturor proiectelor din Documentul Justificativ FESI 2014-2020, recomandăm finanțarea activității acestora prin semnarea unui Acord Cvadripartit între MDRAP – AM-POR, MFE – AM-POAT, MADR – AM- PNDR și ADR-uri. În mod ideal însă, un asemenea acord ar trebui să includă toate autoritățile de management care vor implementa proiecte la nivelul polului de creștere (AM-POIM , AM-POC, AM-POCA). Responsabilitățile SSDU Sud-Muntenia Ploiești, la nivelul celor 7 municipii reședință de județ din regiune ar putea include: 1. Sprijinirea elaborării / actualizării / modificării documentelor programatice aferente implementării dezvoltării urbane durabile în perioada 2014-2020 Avizează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada de programare 2014-2020 precum şi Documentul Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020, acordând anterior sprijin asociațiilor de dezvoltare intercomunitară/municipiilor reședință de județ în elaborarea şi actualizarea acestor documente. 2. Sprijinirea Autorităților Urbane în îndeplinirea responsabilităţilor a) Sprijină procesul de creare, acreditare și funcționare al Autorităților Urbane, inclusiv implementarea recomandărilor anuale ale misiunilor de audit. b) Asigură sprijin pentru elaborarea procedurilor interne de lucru ale Autorităților Urbane pentru funcția delegată de la nivelul AM-POR. 461 c) Sprijină Autorităţile Urbane în procesul de implementare a acordurilor de delegare de atribuții încheiate între AM- POR și Autoritățile Urbane. d) Participă, ori de câte ori este necesar, la ședințele de urmărire, coordonare și corelare a proiectelor cuprinse în Documentul Justificativ FESI 2014-2020, organizate de Autoritatea Urbană, alături de membri autorității, de managerii de proiect, consultanți, constructori și diriginții de șantier. 3. Sprijinirea monitorizării Documentului Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020 Elaborează rapoarte de monitorizare periodice (trimestrial/semestrial/anual, după caz) sau informări ad hoc privind stadiul implementării Documentului Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020, inclusiv a proiectelor prioritare (ex. stadiul proiectelor, respectarea graficului de pregătire/ depunere a proiectelor aferente, etc.). 4. Sprijinirea implementării / monitorizării proiectelor prioritare de finanțare aferente Documentului Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020 a) Întocmește rapoarte de avizare (pre-verificare) a proiectelor prioritare din Documentul justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020 înainte de depunere a acestora la AM/OI. b) Urmărește progresul în desfășurarea proiectelor prioritare, precum si îndeplinirea indicatorilor asumați prin aceste proiecte și sprijină beneficiarii în implementarea proiectelor din cuprinsul Documentului Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020. c) Participă ca observator la vizitele de monitorizare. îmbunătățirea cadrului instituțional 5. Acordarea de sprijin pentru implementarea dezvoltării urbane durabile în perioada 2014-2020 a) Asigură legătura dintre autoritățile publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară constituită la nivelul reședinței de județ și celelalte autorități de management și organisme de la nivelul celorlalte programe operaționale cu finanțare comunitară în perioada 2014-2020 prin oferirea de informații, realizarea de întâlniri, participarea la discuții și în grupuri de lucru de coordonare de la nivel național. b) Asigură promovarea în rândul actorilor relevanți de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară / municipiilor reședință de județ cu privire la apelurile de proiecte / oportunități de finanțare din FESI 2014-2020; c) Stabilește o relație de colaborare și consultare permanentă cu autoritățile publice locale sau cu asociația de dezvoltare intercomunitară constituită la nivelul reședinței de județ. d) Contribuie / derulează campanii de promovare și informare referitoare la conceptul de dezvoltare urbană durabilă în perioada 2014-2020. e) Îndeplinește orice altă atribuție ce rezultă din prevederile documentelor referitoare la dezvoltarea urbană durabilă. 6 Strategia integrată a polului de creștere II 462 5.5. Consolidarea cooperării inter-instituționale și a structurilor asociative de la nivelul Polului de Creștere Ploiești-Prahova ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova”, deși a fost înființat încă din anul 2009, are o capacitate instituțională redusă. După cum am indicat în secțiunile anterioare, în perioada de programare 2007-2013, această structură asociativă a fost mai degrabă un vector artificial de investiții, creat pentru atragerea finanțărilor nerambursabile disponibile în perioada 2007-2013 în cadrul Axei Prioritare nr. 1 din POR, fără a furniza alte servicii celor 15 membri, la care se adaugă CJ Prahova. Pe de altă parte, cele mai multe dintre investițiile finanțate în cadrul acestei axe au avut ca solicitant Primăria Municipiului Ploiești, chiar dacă cele mai multe dintre proiecte aveau impact sau rol de deservire de ordin metropolitan (precum cele din sfera mobilității – de ex. pasajele rutiere). În acest context, mai multe UAT membre ale asociației nu au dorit să mai achite cotizația de membru și și-au exprimat dorința de a părăsi această structură asociativă, fiind mai atrași de Grupurile de Acțiune Locală, care le oferă beneficii directe, sub forma unor finanțări nerambursabile, fie ele și de foarte mică valoare. În acest context, pentru asigurarea sustenabilității instituționale a ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova” în perioada 2014-2020 sunt necesare măsuri urgente de dezvoltare a capacității instituționale a aparatului executiv al asociației, prin măsuri de tipul: • elaborarea și comunicarea către membri a unui plan de acțiuni concrete pentru perioada 2014-2020, în vederea menținerii acestora în structura asociativă; • aderarea la Federația Zonelor Metropolitane și a Aglomerărilor Urbane din România și implicarea activă în activitățile acesteia, inclusiv prin schimburi de experiență cu zonele metropolitane funcționale din România (de ex. Oradea, Constanța, Baia Mare sau Iași); • pregătirea și implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă (de ex. POC, POCU, INTERREG etc.), de consolidare a capacității instituționale proprii (de ex. cursuri de formare, dotarea cu echipamente etc.), precum și furnizarea de servicii către membri (de ex. organizarea de sesiuni de informare și training, asistență pentru elaborarea de documentații de planificare strategică și spațială, baze de date comune, promovare turistică și culturală, mediu, eficiență energetică, TIC etc.); • implicarea membrilor ADI în Autoritatea Urbană pentru a asigura reprezentarea intereselor tuturor membrilor în procesul de ordonare după prioritate a proiectelor de investiții de la nivelul Polului de Creștere Ploiești; • schimbarea denumirii asociației în ADI „Zona Metropolitană Ploiești”, pentru a evita orice confuzie semantică și a sublinia clar scopul acesteia. Pe termen mediu, o dată cu modificarea legislației în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, a celei de organizare, funcționare și finanțare a administrației publice locale, ADI „Pol de Creștere Ploiești-Prahova” ar putea să-și extindă aria de activitate pentru a acoperi domenii precum amenajarea teritoriului și urbanismul, prin elaborarea și adoptarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Metropolitan (actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Intercomunal şi Orăşenesc existent), pregătirea și implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă (activitate în prezent constrânsă, în ceea ce privește infrastructura, de problemele de proprietate și de operare ulterioară) sau chiar furnizarea de servicii de consultanță specializată pentru UAT membre (elaborare de caiete de sarcini, contracte, asistență pe durata implementării, asistență pentru atragerea de investitori etc.), funcționând ca o veritabilă Agenție de Dezvoltare Metropolitană. Un alt aspect de maxim interes la nivelul Polului de Creștere Ploiești-Prahova este cel al transportului în comun, care este prezentat pe larg în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Polului de Creștere Ploiești-Prahova, elaborat cu sprijinul MDRAP și BERD și care va fi finalizat în anul 2015. În prezent, la nivelul polului nu există un operator metropolitan de transport în comun, aceste servicii fiind furnizate în municipiul Ploiești de către un operator public al cărui unic acționar este municipalitatea, iar în localitățile din zona periurbană de diferiți operatori privați, care au câștigat licențe de transport valabile în general până în anul 2019. Mai mult, acești operatori nu au fost selectați în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1370/2007, care prevede necesitatea încheierii unui contract de servicii publice (un model de astfel de contract a fost elaborat deja de BERD), ci cu legislația națională de la respectivul moment, care nu este aliniată complet la respectivul regulamentul. În acest context, dacă există acordul tuturor UAT membre în ADI „Polul de Creștere Ploiești-Prahova”, dar și a altor localități din județul Prahova, se impune demararea procedurilor pentru constituirea unei ADI Metropolitane de Transport Ploiești, cu scopul de a încheia, în orizontul anului 2019, un contract de servicii publice cu un operator 463 metropolitan, în baza programului de transport pe care îl elabora și adopta. Acesta va fi aliniat Regulamentului nr. 1370/2007 și va prevedea atât obligațiile operatorului de transport, cât și pe cele ale UAT membre în termeni de compensații (subvenții) oferite operatorului, în condițiile în care nu toate traseele licitate vor fi rentabile. Ulterior, atribuțiile acestui ADI pot fi extinse după modelul propus pentru regiunea București-Ilfov și funcție de modificările de ordin legislativ de la nivel național, astfel încât să includă și alte competențe: • managementul parcărilor din UAT membre; • supervizarea activității de taximetrie; • operarea și mentenanța modelului de transport dezvoltat în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă; • managementul unui sistem metropolitan de transport feroviar; • planificarea în domeniul mobilității la nivelul zonei metropolitane. Nu în ultimul rând, o prioritate în sfera cooperării inter-instituționale de la nivelul județului Prahova, este cea de continuare a eforturilor de atragere a investitorilor. Județul Prahova are cea mai mare suprafață de parcuri industriale autorizate din România și autoritățile locale, cu precădere Consiliul Județean Prahova, au investit sume importante în dezvoltarea acestora, succesul reportat în atragerea de investitori fiind unic în context național. Cu toate acestea, ultimii ani au marcat o reducere a interesului investitorilor pentru parcurile industriale publice din județ, un caz elocvent în acest sens fiind cel mai nou parc industrial din județ, cel de la Bărcănești, care nu are, după doi ani de la înființare, niciun client. Prin urmare, se recomandă înființarea și susținerea financiară corespunzătoare, fie la nivelul Consiliului Județean îmbunătățirea cadrului instituțional Prahova, fie la nivelul S.C. Ploiești Industrial Parc S.A., societate de administrare a parcurilor industriale din subordinea CJ, a unui Birou pentru Relația cu Investitorii, care să îndeplinească următoarele funcții: • asistarea potențialilor investitori, la cerere, cu toate informațiile necesare pentru demararea unei afaceri în județul Prahova, precum și în etapa de implementare (identificare terenuri, asistare în obținerea de avize, acorduri și autorizații, asigurare acces și utilități - în parteneriat cu proprietarii rețelelor, recrutarea de personal etc.); • abordarea proactivă a investitorilor prin organizarea de delegații de afaceri în țară și străinătate, colaborarea cu ambasadele din străinătate, cu băncile comerciale și de stat, organizarea de forumuri de investiții, participarea la târguri și expoziții de profil etc.; • colaborarea cu alte structuri de la nivel național, regional, județean și local, cu atribuții / competențe în atragerea de investitori (agenții guvernamentale, ADR, universități, camere de comerț etc.); • elaborarea și distribuirea de materiale de promovare a județului ca destinație de investiții; • servicii de tip call-center pentru investitori – existenți și potențiali; • organizarea de târguri locuri de muncă și cursuri de formare profesională în ocupațiile pentru care există cerere, în parteneriat cu unități de învățământ și de formare profesională acreditate; • etc. 6 Strategia integrată a polului de creștere II 464 1