84261 România Schimbări climatice ș i Programul de Dezvoltare Ecologică cu Emisii Reduse de Carbon Componenta B Raport sectorial Evaluare Rapidă a Agriculturii și Dezvoltării Rurale Ianuarie 2014 1. [Introduceț i un citat din document sau rezumatul unui argument 7. 2. 3. [ 4. [5. [6. [ [ [ interesant. Puteț i poziț iona căsuț a de text oriunde în document. Utilizaț i fila I I I I I I de instrumente pentru căsuț ele de text pentru a modifica formatarea a căsuț ei n n n n n n Contract de Prestări Servicii de Consultanță încheiat între Ministerul Mediului și de text cu citat. t t t t t t Schimbărilor Climatice și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare r r r r r r o o o o o o d d d d d d Beneficiar: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice u u u u u u c c c c c c e e e e e e ț ț ț ț ț ț i i i i i i u u u u u u n n n n n n c c c c c c i i i i i i t t Mondială Banca t t t t Regiunea Europa și Asia Centrală a a a a a a t t t t t t d d d d d d i i i i i i n n n n n n Proiect co-finanț at de Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin OPTA 2007 – 2013 d d d d d d o o o o o o Cuprins Abrevieri ș i Acronime ........................................................................................................................... 1 Mulț umiri .............................................................................................................................................. 2 Sumar executiv........................................................................................................................................ 3 1. Introducere ............................................................................................................................... 11 2. Caracteristici ale Sectorului de Agricultură ș i Dezvoltare Rurală (ADR) ............................. 13 2.1 Economia rurală ș i calitatea vieț ii ........................................................................................ 13 2.2 Agricultură ............................................................................................................................... 14 2.3 Resurse naturale ș i de mediu .................................................................................................. 17 3. Vulnerabilităț ilor ș i riscurile cauzate de schimbările climatice din sectorul ADR .............. 20 3.1 Schimbări climatice de referinț ă ............................................................................................ 20 Temperatură ............................................................................................................................ 20 Precipitaț ii ............................................................................................................................. 21 3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra sectorului ADR ......................................................... 22 Incidenț ă sporită a inundaț iilor ........................................................................................... 23 Intensitate ș i frecvenț ă sporite de secetă ............................................................................. 24 Risc sporit de eroziune ș i deș ertificare a solului .................................................................. 25 3.3 Vulnerabilităț ile ș i riscurile cheie din sectorul ADR ........................................................... 25 Productivitate agricolă redusă ................................................................................................ 26 Aprovizionarea cu apă a consumatorilor rurali ...................................................................... 28 Alte pericole sociale ș i economice ......................................................................................... 29 Mediu ....................................................................................................................................... 29 3.4 Nevoia de atenuare ș i adaptare în sectorul ADR.................................................................... 30 4. Existenț a strategiilor, politicilor ș i iniț iativelor naț ionale relevante pentru sectorul ADR din România .......................................................................................................................................... 32 4.1 Cadrul naț ional al politicii pentru acț iuni climatice............................................................. 32 4.2 Iniț iative pe bază de proiect pentru cercetarea / schimbul de experienț ă ............................ 33 4.3 Strategii ș i planuri de acț iune specifice sectorului ............................................................... 33 4.4 Măsuri implementate în programul PNDR 2007 - 2013 .......................................................... 34 5. Priorităț i pentru atenuarea ș i adaptarea schimbărilor climatice în sectorul ADR ................ 39 5.1 Acț iuni generale pentru sprijinirea atenuării ș i adaptării din sectorul ADR ........................ 39 Îmbunătăț irea conș tientizării schimbărilor climatice pentru agricultori ș i comunităț ile rurale ....................................................................................................................................... 39 Cercetare ț intă ș i asistenț ă consultativă pentru atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice .................................................................................................................................. 40 Evaluarea fezabilităț ii economice ș i a investiț iilor ș i stimulentelor pentru acț iunile climatice .................................................................................................................................. 42 5.2 Acț iuni prioritare pentru sprijinirea atenuării din sectorul ADR ........................................... 42 Sprijinirea agricultorilor prin reducerea continuă a emisiilor de GES ș i adoptarea unor tehnologii cu emisii reduse de carbon ..................................................................................... 43 Asistenț ă pentru reducerea pierderilor de carbon din sol ș i îmbunătăț irea procesului de reț inere a carbonului ............................................................................................................. 44 Asistenț ă pentru îmbunătăț irea producț iei de energie regenerabilă în zonele rurale....... 44 5.3 Acț iuni prioritare pentru sprijinirea adaptării din sectorul ADR ........................................... 45 Investiț iile în infrastructura de irigaț ie în regiunile cele mai vulnerabile .......................... 46 Sprijin pentru adaptarea accelerată de către agricultori şi comunităţile rurale. ................... 47 Gestionare mai bună a riscurilor legate de climat .................................................................. 49 6. Oportunităț i pentru integrarea acț iunii climatului în programul PNDR 2014-2020 ............ 51 6.1 Integrarea Acț iunilor Climatice ............................................................................................. 51 6.2 Logică fundamentală de intervenț ie pentru PNDR 2014-2020 ............................................. 51 6.3 Exemple de acț iuni climatice specifice care pot fi sprijinite de FAEDR .............................. 55 7. Acț iune generalizată în faț a incertitudinilor ........................................................................ 59 Referinț e.............................................................................................................................................. 61 Anexe .................................................................................................................................................... 64 Abrevieri ș i Acronime ADR Agricultură ș i Dezvoltare Rurală PAC Politica Agricolă Comună UE ASC Acț iunea Schimbărilor Climatice CH4 Metan CO2 Dioxid de carbon FAEDR Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală CE Comisia Europeană PEI Parteneriatul European de Inovaț ie PMSC Politica de mediu în domeniul schimbărilor climatice (EPIC) Model UDE Unitate de dimensiune economică UE Uniunea Europeană UE-15 Cele 15 State Membre ale Uniunii Europene înainte de extinderile din 2004 ș i 2007 UE-27 Cele 27 State Membre ale Uniunii Europene (de fapt 28 odată cu accederea Croaț iei din iulie 2013) MCM Modelul de circulaț ie mondială PIB Produs intern brut GES Gaze cu efect de seră VAB Valoare adăugată brută VNR Valoare naturală ridicată ICAS Institutul de Cercetări ș i Amenajări Silvice ICPA Institutul Naț ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agro-chimie ș i Protecț ia Mediului INHGA Institutul Naț ional de Hidrologie ș i Gospodărire a Apelor PISC Panoul interguvernamental privind schimbările climatice MMSC Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice MADR Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale N Azot N2O Protoxid de azot INS Institutul Naț ional de Statistică ANM Administraț ia Naț ională de Meteorologie NSM Noi State Membre PNDR Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală SCR Serviciul de consultanț ă pentru rambursare SUA Suprafaț ă utilizată agricol OUA Organizaț ia utilizatorilor de apă Mulț umiri Raportul este rezultatul Programului Serviciului de Consultanț ă pentru Rambursare (SCR) din România al Băncii Mondiale, program elaborat la solicitarea Guvernului României prin intermediul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor Climatice). A fost elaborat de o echipă nucleu formată din Mark Redman, Lavinia Andrei ș i Gabriel Ioniț ă. Acest raport de sector a beneficiat de comentarii și sugestii din partea lui Willem Janssen și Ademola Braimoh. A fost revizuit și aprobat de Dina Umali-Deininger. Proiectul a fost desfăș urat în perioada iunie 2013 - septembrie 2013 ș i s-a bazat pe rezultatele unor discuț ii extinse cu oficiali din sectorul agriculturii ș i dezvoltării rurale, inclusiv Sorin Deaconu (Inventar GES, MCES), Luminiț a Olteanu (Inventar GES, MCES), Maria Faina (Inventar GES, MCES), Mihail Dumitru (Director, ICPA), Catalin Simota (Vice-Director, ICPA), Aachim Irimescu (Secretar de stat, MADR), Mihai Herciu (Director General, MADR), Elena Tatomir (Director, MADR), Apostol Valentin (Director, MADR), Dinu Niculae (MADR), Monica Staicu (MADR), Constantin Darie (MADR), Vasilica Dinu (MADR), Mihai Stoichiț escu (ICAS), Dana Rebega (Autoritate Administrativă, MADR), Carmen Boteanu (Autoritate Administrativă, MADR), Andreea Agrigoroaei (Autoritate Administrativă, MADR), Andrei Bălan (Autoritate Administrativă, MADR), Elena Mateescu (Director, ANM), Anda Barbu (ANM), Alexandru Daniel (ANM), Emil Săndulescu (Autoritate Administrativă, MADR), Nicoleta Olaru (Autoritate Administrativă, MADR) ș i Daniela Radulescu (Director, INHGA). Studiul este, de asemenea, bazat pe rezultatele diferitelor rapoarte elaborate în temeiul Programului RAS pentru sectorul de Agricultură ș i dezvoltare rurală, iar descoperirile ș i recomandările acestuia se vor regăsi în strategia de agricultură ș i dezvoltare rurală, elaborată de Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale (MADR). Banca Mondială doreș te, de asemenea, să îș i exprime mulț umirea faț ă de Guvernul României pentru relaț iile excelente de lucru stabilite pe parcursul acestui proiect ș i în special pentru asistenț a personalului ș i membrilor Unităț ii de implementare a proiectului din partea Ministerului Mediului ș i Schimbărilor Climatice, anume Mihaela Smarandache, Narcis Jeler, Alexandra Ulmeanu, Gabriela Popescu ș i Bianca Moldovean. Programul privind schimbările climatice din România elaborat de Banca Mondială este administrat de Jian Xie ș i Erika Jorgensen, sub îndrumarea generală a lui Laszlo Lovei, Mamta Murthi, Kulsum Ahmed, Satu Kristiina Kahkonen ș i Elisabetta Capannelli din partea Băncii Mondiale. 2 Sumar executiv Schimbările climatice reprezintă o provocare uriaș ă pentru sectorul ADR din România. Pe de o parte, agricultura reprezintă o sursă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) ș i, prin urmare, se aș teaptă la contribuț ii în vederea atenuării impactului schimbărilor climatice în ceea ce prive ș te obiectivele Strategiei Europene 2020. Pe de altă parte, sectorul ADR este extrem de vulnerabil la impactul schimbărilor climatice întrucât capacitatea �spaț iului rural� de a furniza o alimentaț ie adecvată; de a deservi ecosistemului; de a sprijini dezvoltarea economică ș i de a furniza un mediu sigur de locuit pentru comunităț ile rurale depind în mod direct de condiț ii climatice favorabile. Cu toate acestea, există oportunităț i în cadrul Politicii Agricole Comune UE (PAC) pentru sprijinirea ș i adresarea acestor provocări pe parcursul perioadei următorului program din 2014 -2020 - în special în cadrul noii politicii de dezvoltare rurală (Coloana II a PAC), care a fost consolidată semnificativ în ceea ce priveș te acț iunile de atenuare ș i adaptare la schimbările climatice. Această analiză sectorială rapidă are rolul de a contribui la integrarea cu succes a ac ț iunilor climatice în politica românească de dezvoltare rurală post 2013 - anume în Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020 care va fi cofinanț at de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FAEDR). Acest raport reprezintă unul din ș ase analize sectoriale rapide 1 elaborate în cadrul Componentei B a Serviciul de consultanț ă pentru rambursare (SCR) pentru România al Băncii Mondiale. Titlul Componentei B este �Identificarea ș i integrarea acț iunilor climatice în Programele operaț ionale sectoriale pentru perioada 2014-2020�. Caracteristici ale Sectorului de Agricultură ș i Dezvoltare Rurală (ADR) Comparativ cu alte State Membre UE, sectorul ADR din România reprezintă un sector extins ocupând 59,8% din teritoriul ț ării ș i găzduind 44,9% din totalul populaț iei. De asemenea, zonele rurale generează o proporț ie relativ ridicată a valorii adăugate brute (32,4%) ș i a forț ei de muncă (41,5%). Cu toate acestea, sectorul ADR din România prezintă o variabilitatea imensă în contextul socio-economic ș i capacitatea umană / instituț ională; Zonele rurale din România sunt caracterizate printr-o infrastructură de calitate inferioară ș i prin servicii fundamentale nedezvoltate (sistemele de sănătate ș i educaț ional, financiar ș i al unităț ilor de credit, etc.) comparativ cu zonele urbane. Suprafaț a totală de teren agricol din România este de 15,9 milioane de hectare, din care aproximativ 13,3 milioane ha (aproximativ 56% din totalul teritoriului) sunt utilizate în prezent. Aproximativ 1,5 milioane ha de teren agricol utilizat sunt acoperite de sistemele de irigaţie viabile / marginal viabile din punct de vedere economic, deș i numai 800.000 ha sunt funcț ionale în prezent. Reabilitarea infrastructurii publice ș i private care deserveș te 100.000 ha ș i respectiv 300.000, a fost finalizată în anul 2012. Producț ia de ș eptel din România a suferit un regres rapid ca urmare a prăbuș irii regimului socialist ș i a continuat să urmeze (cu excepț ia industriei păsărilor) o tendinț a descendentă faț ă de momentul respectiv. Sectorul ADR este format din două sub-sectoare distincte ș i clar definite cu i) aproximativ o jumătate din terenul agricol fiind administrat de un număr mic de ferme la scară largă, cu capital intensiv ș i 1 Celelalte rapoarte de sector sunt cel energetic, de transport, urban, hidrologic ș i silvic. 3 tehnologie avansată, iar ii) cealaltă jumătate din terenul agricol fiind ocupată de comunităț i de agricultori la scară foarte mică, ce practică metode tradiț ionale de agricultură ș i care produc în principal pentru consum propriu. În România există în total 3,86 de milioane de proprietăț i agricole, din care 96,6% sunt încadrate în sub-sectorul �fermelor la scară mică, de subzistenț ă�. Aceste ferme mici generează un important tampon socio-economic ș i mijloace fundamentale de trai pentru un procent semnificativ din populaț ia rurală. De asemenea, joacă un rol important în menț inerea vitalităț ii comunităț ilor rurale ș i în furnizarea unor importante servicii sociale, culturale ș i de mediu societăț ii româneș ti extinse. În contextul de termen scurt 2014-2020, se poate presupune în mod rezonabil că sectorul agricol de scară mică va continua să persiste, însă pe termen lung se prevede un angajament guvernamental clar faț ă de reformarea structurală a sectorului agricol extrem de polarizat, de asemenea este probabilă apariț ia unui declin al numărului de ferme de dimensiuni mici. România beneficiază de un mediu rural divers ș i de o abundenț ă de resurse naturale. Resursele naturale nu prezintă deficite, însă necesită o gospodărire adecvată pentru a asigura durabilitatea. Cu toate acestea, deș i situaț ia generală pare pozitivă în virtutea supra-capacităț ii, există zone în care insuficienț ele hidrologice din multe bazine, cauzate de secetele din perioada verii, reprezintă o preocupare semnificativă. În special bazinele Jiu, Argeș -Vedea, Buzău-Ialomiț a, Siret, Prut-Bârlad ș i Dobrogea-Litoral se confruntă cu deficite semnificative, ultimul dintre acestea reprezentând cel mai deficitar bazin hidrologic din România. Situaț ia va deveni mai serioasă odată cu impactul din ce în ce mai pronunț at al schimbărilor climatice. Poluarea cu nitraț i a apelor subterane continuă să fie o problemă majoră ș i este asociată în principal cu gestiunea inadecvată a îngrăș ământului zootehnic ș i a deș eurilor umane din zonele rurale. Vulnerabilităț ile ș i riscurile cauzate de schimbările climatice din sectorul ADR Climatul temperat al României este în schimbare ș i se estimează o diferenț ă foarte mare în următorii 50-100 de ani. Media anuală a temperaturii aerului creș te iar România trebuie să se aș tepte la o creș tere continuă ș i regulată a temperaturilor medii, similară cu cea prognozată pentru restul Europei. Există anumite variaț ii ale prognozelor pentru diferitele modele utilizate, însă comparativ cu perioada 1980 -1990 se estimează creș teri ulterioare ale temperaturii medii cuprinse între:  0,5°C – 1,5°C până în 2029, ș i;  2,0°C – 5,0°C până în anul 2099 (în funcț ie de scenariul mondial). Volumul total al precipitaț iilor anuale este în scădere ș i se aș teaptă o diminuare continuă de 10- 20% a mediei anuale până la sfârș itul secolului, deș i acest procent ar putea avea aspecte variabile între cele din i) nordul ș i sudul ț ării ii) ș i cele în zonele montane sau cele de câmpie. De asemenea, se estimează că diagrama precipitaț iilor va continua să se schimbe cu o frecvenț ă mai mare a evenimentelor izolate, mai intense ș i localizate de ploaie. Regimurile de precipitaț ii pot, de asemenea, deveni mai haotice ș i dificil de prognozat. România se confruntă deja cu o creș tere negativă a impactului asupra mediului din cauza schimbărilor climatice (inclusiv evenimente extreme), iar tendinț a schimbărilor climatice pe viitor sugerează că impactul negativ va continua să se agraveze. Aceste impact include: 4  o incidenț ă sporită a inundaț iilor;  o intensitate ș i frecvenț ă sporite de secetă;  risc sporit de eroziune ș i deș ertificare a solului La nivel global, sectorul ADR este extrem de vulnerabil în faț a impactului schimbării climei ș i se aș teaptă ca mijloacele de trai ce revin unei bune părț i a populaț iei din mediul rural să fie tot mai afectate de schimbările climatice anunț ate. Însă riscul impactului nu este distribuit în mod egal. Există diferenț e de ordin regional în potenț ialele impacte negative, cum ar fi seceta sau inundaț iile, precum ș i diferenț e de vulnerabilitate, flexibilitate ș i capacitate de adaptare a comunităț ilor ș i a exponenț ilor din mediul rural, în ceea ce priveș te schimbările climatice. Diferenț ele sunt accentuate ș i de o imensă polaritate a dimensiunii ș i structurii fermelor caracteristică sectorului ADR din România. Probabil unul din cele mai afectate grupuri de producători este cel al agricultorilor rămaș i în regiunile joase, în mod special cei din partea de sud ș i sud-est a României. Vulnerabilităț ile cheie sunt:  productivitate agricolă redusă;  aprovizionarea cu apă a consumatorilor rurali;  alte riscuri de ordin social ș i economic (spre ex. sănătatea oamenilor) pentru comunităț ile ș i gospodăriile rurale, ș i;  mediul înconjurător ș i “sănătatea� ecosistemelor naturale. Deș i a existat o reducere semnificativă pentru agricultura din România în emisiile GES în ul timii ani, rămâne posibilitatea foarte reală ca emisiile GES din agricultură să crească din nou odată cu îmbunătăț irea economiei agricole - în special dacă ș eptelul creș te ș i / sau producț ia recoltelor devine din nou mai intensă. Prin urmare, trebuie puse în aplicare măsuri de atenuare care limitează emisiile GES în sectorul ADR. Rămâne incert dacă atenuarea necesară poate fi echilibrată de cerinț ele pe termen lung inevitabile în agricultură pentru o producț ie mărită de alimente. Prin urmare, este necesară o combinaț ie adecvată de acț iuni pentru a gestiona, compensa ș i evita emisiile în cadrul întregului sector CDR. De asemenea, adaptarea este în mod cert o prioritate majoră - au loc schimbări climatice progresive ș i se dezvoltă un impact semnificativ în sectorul ADR. Acesta trebuie să dea urgent startul pregătirii pentru viitoarele impacte ș i aici este necesar să construiască atât o capacitate flexibilă cât ș i adaptabilă a celor 2 sub-sectoare ADR (marile ferme comerciale ș i comunităț ile fermelor rămase la scară mică) Strategii Naț ionale Existente, Metode ș i Iniț iative Relevante pentru sectorul ADR Strategia Naț ională privind Schimbările Climatice din România în 2013-2020 (aprobată recent de Decizia Guvernului nr. 529/2013 în iulie 2013) asigură îndrumări precise cu privire la acț iunile climatice adecvate din sectorul ADR ș i identifică bugetul UE (Cadrul Financiar Multianual) pentru 2014-2020, care joacă un rol important în �catalizarea investiț iilor specifice, necesare în vederea îndeplinirii ț intelor climatice ș i asigurării rezistenț ei climatice�. 5 Strategia conț ine 2 componente importante ale atenuării ș i adaptării - agricultura este identificată ca un sector prioritar în ambele componente. De asemenea, există ș i alte strategii diverse cu relevanț ă specifică pentru combaterea schimbărilor climatice în sectorul ADR, incluzând proiectul „Strategia Naț ională privind Efectele de Atenuare a Secetei ș i de Prevenire ș i Combatere a Degradării ș i Deș ertificării Terenurilor� (elaborat în 2008, dar încă neaprobat). În iunie 2006, Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale e elaborat Planul Strategic Naț ional (PSN) pentru Dezvoltare Rurală anticipând accederea în UE din 2007, iar lansarea Programului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020 a fost cofinanț ată de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FAEDR). Lupta împotriva schimbărilor climatice a fost menț ionată în PSN ca o prioritate importantă pentru România, iar atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost stabilită ca prioritate cheie în cadrul PNDR 2007-2013. Au fost programate 8 măsuri în total în PNDR 2007-2013, orientative sau cu relevanț ă directă pentru atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice, la fel ca ș i tranziț ia către o economie cu emisii reduse de carbon. Totalul finanț ării alocate acestor 8 măsuri a fost de 6399,1 milioane EUR, din care 46,2% (2958,9 milioane de EUR) au fost angajate beneficiarilor (adică absorbite) până la sfârș itul lui 2012. Deș i acest aspect oferă doar o informaț ie foarte generală asupra succesului din prezent pentru focalizarea măsurilor PNDR / finanț area acț iunilor climatice, o experienț ă pozitivă a fost generată prin implementarea măsurilor individuale care trebuie corelate ș i dezvoltate în momentul elaborării programului viitor PNDR 2014-2020. Priorităț i pentru atenuarea ș i adaptarea schimbărilor climatice în sectorul ADR Tabelul de mai jos prezintă un set de intervenț ii selectate prin intermediul analizei pentru atenuare ș i adaptare în sectorul ADR Toate intervenț iile au potenț ialul de a fi iniț iate (într-o anumită măsură) în următoarea perioadă de programare din 2014-2020 ș i sunt grupate în termeni de: a) Prioritatea pe Termen Scurt - Potenț ialul imediat de sprijin in cadrul PNDR 2014-2020, ș i; b) Prioritatea pe termen mediu - acț iune de însoț ire a PNDR 2014-2020, cu perspectivă pe termen lung. Priorităț i pe termen scurt – potenț ial imediat de sprijin prin programul NRDP 2014-2020 Concentrare Acț iune Tip de acț iune sectorială Acț iuni generale Îmbunătăț irea gradul de conştientizare a schimbărilor Educaţie/ pentru sprijinirea climatice în rândul agricultorilor şi comunităţilor rurale, să fie Pregătire atenuării ș i generate mesaje clare şi simple, pentru agricultori şi adaptării comunităţile rurale cu privire la tendinţele, riscurile şi incertitudinile asociate cu schimbarea climei Cercetare ţintă şi suport consultativ la atenuarea schimbărilor Cercetare si climatice şi adaptarea la acestea în sectorul ADR, pentru a i) analiza/ dezvoltarea unei mai bune înţelegeri a acţiunilor climatice Educaţie/ relevante şi eficiente în contextul specific al sectorului ADR Pregătire românesc, şi ii) comunicarea acestor cunoştinţe printr-o consiliere agricolă funcţională şi sistem de extindere. Acț iuni prioritare Sprijinirea agricultorilor, prin reducerea continuă a emisiilor de Politică / 6 pentru atenuare GES şi adoptarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon, Investiț ii / încurajarea adoptării tehnologiilor şi practicilor de gestionare a Stimulente exploatării agricole care contribuie direct la reducerea emisii lor - aceasta include îmbunătăţiri în eficienţa consumului de energie şi o mai bună gestionare a carbonului şi fluxurilor de azot în ecosistemul agricol. Sprijin pentru reducerea pierderilor de carbon din sol şi captarea Politică / creşterilor de carbon, pentru a încuraja agricultorii să adopte Stimulente tehnologii şi practici de gestionare a exploatării agricole care contribuie direct la reducerea pierderilor de carbon din sol şi creşterea reţinerii carbonului. Acţiunile prioritare pentru suport includ: i) împădurire de teren neproductiv şi de calitate scăzută trebuie să fie, de asemenea, încurajată, în special în acele regiuni în care solurile sunt foarte vulnerabile la degradare şi daune; îi) agricultură ecologică, şi, iii) tehnici de cultivare fără arare / conservare Sprijin pentru creşterea producţiei de energie din surse Politică / regenerabile în zonele rurale, pentru a încuraja i) agricultorii şi Investiț ii alte întreprinderi din mediul rural şi îi) comunităţile să investească în producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv culturile energetice; producţia de biogaz din mediul rural din îngrăşăminte zootehnice, şi; investiţii în tehnologii disponibile la scară mică–mare pentru generarea de energie solară şi eoliană Acț iuni prioritare Investiţie în infrastructură de irigare în cele mai vulnerabile Investiț ii pentru adaptare regiuni. Este nevoie de acţiune prioritară la nivel naţional pentru a îmbunătăţi / reabilita infrastructura de irigaţii economic viabilă în partea de sud, sud-est şi est a României, unde apariţia secetei se preconizează a fi cea mai frecventă şi atinge cele mai mari valori de intensitate. Condiţiile complete aferente FEADR-investiţii finanţate în irigaț ie (articolul 46 din Regulamentul CE nr. 1305/2013), au scopul de a evita adaptarea neadecvată la schimbările climatice, spre exemplu prin extinderea irigaț iei în bazinele hidrografice deja afectate de poluarea apei şi în care graficul privind schimbările climatice indică precipitaţii reduse. O mai bună gestionare a riscurilor legate de climă în sectorul Politică / ADR, introducerea instrumentelor relevante de gestionare a Stimulente riscului care stau la baza încrederii agricultorilor de a continua gestionarea şi investiţia în fermele lor în faţa incertitudinii asociate cu fenomenele meteorologice extreme. Instrumente specifice de analiză includ: i) sistemele de asigurare împotriva dezastrelor naturale şi împotriva dăunătorilor şi a bolilor animalelor şi a culturilor, şi ii) constituirea fondurilor comune ale agricultorilor pentru stabilizarea veniturilor în cazul fluctuaț iei preţurilor sau a pierderilor din dezastre naturale sau de şeptel / boli de cultură Prioritatea pe Termen-mediu - acț iuni de însoț ire ale PNDR 2014-2020 cu perspectivă pe 7 termen-lung Acț iuni generale Evaluarea fezabilităț ii economice a investiţiilor şi Cercetare si pentru sprijinirea stimulentelor pentru combaterea schimbărilor climatice în analiza atenuării ș i sectorul ADR, dezvoltarea unei mai bune înţelegeri a adaptării fezabilităţii economice şi eficacitatea costurilor diferitelor acţiuni de atenuare şi adaptare, care sunt adecvate pentru sectorul ADR din România. Acț iuni prioritare Sprijin pentru adaptarea accelerată de către agricultori şi Politică / Educaţie/ pentru adaptare comunităţile rurale. Aceasta este o acţiune complexă care Pregătire / include două obiective complementare: i) încurajarea Investiț ii / agricultorilor şi comunităţilor rurale în vederea adoptării unor Stimulente tehnologii şi practici care consolidează rezistenţa / capacitatea lor de adaptare pentru a face faţă incertitudinilor legate de schimbările climatice, şi, ii) promovarea şi cooperarea în vederea încurajării inovaţiilor şi altor iniţiative de dezvoltare în rândul comunităţilor locale, inclusiv a agricultorilor şi altor întreprinderi, care consolidează rezistenţa / capacitatea lor de adaptare pentru a face faţă incertitudinilor legate de schimbările climatice. Aceste acţiuni reprezintă o provocare majoră pentru sectorul ADR din punct de vedere ştiinţific, politic şi practic - o provocare care este complicată prin variabilitatea în contextul socio-economic al zonelor rurale şi structura extrem de polarizată a agriculturii. De exemplu, sunt necesare abordări foarte diferite pentru a exprima vulnerabilităţile contrastante în sector, cum ar fi producţia de culturi pe scară largă în zonele de şes din sudul şi sud-estul României, comparativ cu micii agricultori din comunităţile izolate geografic şi dezavantajate economic din zona montană, unde accesul la informaţii relevante şi îndrumarea sunt în prezent foarte limitate. Oportunităț i pentru integrarea acț iunii climatului în programul PNDR 2014-2020 Există o suită cuprinzătoare de măsuri de atenuare ș i adaptare eligibile pentru finanț area FAEDR confrom Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020 În termeni largi, domeniul de acț iuni susț inute de Regulamentul FAEDR (Regulament CE Nr.) 1305/2013) include �transferul de cunoș tinț e ș i inovaț ie� ca Prioritatea 1; �investiț ii� în modernizarea fermelor ș i competitivitate ca Priorităț ile 2 ș i 3, ș i; încurajarea unei gospodăriri durabile a terenurilor prin intermediul �plăț ilor compensatorii bazate pe zone� ca Priorităț ile 4 ș i 5. Desigur, măsurile selectate pentru includerea PNDR 2014-2020 nu vor pute adresa toate provocările legate de climă cu care se confruntă agricultorii ș i alte părț i interesate din zona rurală. Astfel că vor fi necesare prioritizarea ș i focalizarea atentă a resurselor PNDR. Principalul punct de lansare pentru acț iunile climatice din planul PNDR este reprezentat de prioritatea 5 a noilor propuneri CE pentru dezvoltare rurală, anume: �Promovarea eficienț ei resurselor ș i sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon ș i rezistenț ă superioară la efectele climatice în sectoarele agriculturii, alimentaț iei ș i silviculturii.� Însă, întrucât acț iunile de atenuare ș i adaptare a schimbărilor climatice reprezintă, de asemenea, obiective imediate pentru FAEDR, ș i acț iunile climatice trebuie introduse ca priorităț i alternative. Raportul include ș i o logică fundamentală de intervenț ie pentru integrarea acț iunilor climatice în programul PNDR 2014-2020. Programul PNDR 2014-2020 poate finanț a câteva exemple de măsuri 8 legate de climă listate mai jos - observaț i faptul că numerele articolelor sunt preluate direct din Regulamentul CE Nr. 1305/2013 publicat în decembrie 2013: Măsuri FAEDR Acț iuni eligibile pentru finanț area FAEDR Articolul Acț iuni legate de Acț iuni legate de îmbunătăț irea transferului de cunoș tinț e ș i a 14 transferul informaț iilor privind problemele legate de schimbările climatice, cunoș tinț elor ș i inclusiv de atenț ionare generală; cursuri practice de instruire; de informaț ii servicii agro-meteorologice noi; instrumente decizionale pe internet ș i platforme pentru schimbul de informaț ii etc. Articolul Investiț ia în Investiț iile în tehnologii duc la reducerea expunerii fermelor la 17 bunuri materiale impactul schimbărilor climaterice, precum instalaț ii de stocare a apei; sisteme de irigaț ie de mare putere; investiț ii în clădiri pentru ș eptel care să facă faț ă problemelor generate de căldură etc. Articolul Împădurirea ș i Împădurirea terenurilor agricole degradate ș i neproductive sau a 22 crearea terenurilor terenurilor non-agricole forestiere Articolul Servicii Diverse acț iuni pentru asigurarea meteorologică a planurilor de 20 fundamentale ș i dezvoltare locală, măsuri de adaptare la infrastructuri la scară mică recondiț ionarea precum alimentarea cu apă, producț ia de energie, etc. satelor în zonele rurale. Articolul Climat agricol de Plăț i compensatorii în funcț ie de zonă pentru o gamă largă de 28 mediu practici de gestionare a terenurilor cu privire la atenuare ș i/sau adaptare, inclusiv noile asolamente; sub-plantarea ș i recoltele acoperite; fâș ii de tufiș uri ș i zone de tampon; extinderea producț iei de ș eptel etc. Articolul Agricultură lăț i compensatorii în funcț ie de zonă pentru conversia ș i 29 organică întreț inerea unor metode de agricultură organică. Articolul Managementul Elaborarea modelelor de analiză de risc ș i fonduri comunic pentru 36 riscului stabilizarea veniturilor din agricultură ș i pentru compensarea pierderilor cauzate de pericolele schimbărilor climatice. Trebuie avut în vedere faptul că sectorul ADR este unul complex, iar integrarea cu succes a acț iunilor legate de climă în Programul PNDR 2014-2020 necesită formularea atentă a unor măsuri care să ț ină cont de: Nu este adecvată o abordarea universală pentru integrarea acț iunii climatice în programul PNDR 2014-2020 - este necesară încurajarea unei abordări flexibile ș i localizate în măsura posibilităț ilor, iar potenț ialul de ascensiune ș i iniț iativele comunitare nu trebuie subestimate (spre exemplu, utilizarea abordării LEADER). Acț iuni generalizate în faț a incertitudinilor Sectorul ADR prezintă incertitudini semnificative cu privire la: a) direcț ia ș i amploarea schimbărilor climatice; b) impactul acestora asupra agriculturii ș i asupra comunităț ii rurale lărgite, ș i c) eficienț a ș i economia diferitelor acț iuni ș i strategii de atenuare ș i adaptare. Această incertitudine se reflectă în mod invitabil asupra analizei sectoriale rapide, fiind recomandate o serie de acț iuni cu rază largă care să reflecte înț elegerea generală a celor mai adecvate acț iuni pentru sprijinirea agricultorilor, inclusiv a agricultorilor cu ferme mici, în vederea men ț inerii unor sisteme viabile ș i productive în faț a schimbărilor climatice. 9 Însă incertitudinile nu presupun amânarea acț iunilor, iar oportunitatea imediată de a implementare a acț iunilor climatice în programarea PNDR 2014-2020 trebuie să fie realizată în mod complet ș i eficient în beneficiul de scurtă-medie durată al sectorului ADR. Cu toate acestea, în paralele sunt necesare lucrări suplimentare în vederea focalizării recomandărilor generice din cadrul prezentei analize sectoriale rapide. În special: 1. Este necesară elaborarea unei baze probatorii robuste pentru a se asigura că toate hotărârile viitoare de politică legate de atenuare ș i adaptarea la sectorul ADR sunt rentabile. Spre exemplu, sunt necesare studii de impact pentru integrare climatică, utilizarea terenului ș i politicile macroeconomice, în timp ce analizele financiare ș i socioeconomice sunt necesare în vederea evaluării rentabilităț ii implementării diverselor tehnologii. Acest lucru necesită o conlucrare mai apropiată între Guvernul ș i instituț iile de cercetare din România în vederea dezvoltării unor probe ș i a unei politici de informare. 2. Este necesară o abordare mai strategică care să reconcilieze ș i să integreze schimbările climatice cu care se confruntă sectorul ADR, fiind, de asemenea, necesară o reformă semnificativă a sectorului spre o �agricultură mai bine focalizată spre export, de valoare mai ridicată ș i mai rezistentă la impactul climatic, în care condiț iile de viaț ă rurală să fie aliniate mai îndeaproape celor urbane�. 3. Ar fi util un model macro-economic pentru impactul schimbărilor climatice asupra sectorului ADR, însă acesta se confruntă cu o contrapartidă inevitabilă care trebuie soluț ionată între un model singular mai complex care permite explorarea mai multor întrebări legate de politică ș i o suită de modele simple care au rolul de a răspunde individual aceloraș i întrebări. 10 1. Introducere România s-a alăturat Uniunii Europene (UE) în anul 2007 ș i, după Polonia, este al 2-lea cel mai mare �nou� Stat Membru UE cu o suprafaț ă totală de 238.839 km2 ș i o populaț ie estimată de 21,4 milioane de locuitori2. Schimbările climatice reprezintă o provocare uriaș ă pentru sectorul de agricultură ș i dezvoltare rurală (ADR) pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) - inclusiv România. Pe de o parte, agricultura reprezintă o sursă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) ș i, prin urmare, se aș teaptă la contribuț ii în vederea atenuării impactului schimbărilor climatice în ceea ce prive ș te obiectivele Strategiei Europene 2020 - anume pentru a obț ine: i) reducerea emisiilor de GES cu cel puț in 20% sub obiectivele din anul 1990; ii) cel puț in 20% din consumul energetic trebuie să provină din surse negenerabile de energie, ș i; iii) o sporire de cel puț ine 20% a eficienț ei energetice. Pe de altă parte, sectorul ADR este extrem de vulnerabil la impactul schimbărilor climatice întrucât capacitatea �spaț iului rural� de a furniza o alimentaț ie adecvată; de a deservi ecosistemului; de a sprijini dezvoltarea economică ș i de a furniza un mediu sigur de locuit pentru comunităț ile rurale depind în mod direct de condiț ii climatice favorabile. Agricultorii, silvicultorii europeni, întreprinderile rurale ș i alte persoane fizice locale trebui, prin urmare, să acorde o mai mare atenț ie schimbărilor climatice ș i incertitudinilor în creș tere generate asupra vieț ii de zi cu zi a acestora precum ș i strategiilor pe durată mai lungă în ceea ce priveș te producț ia, administrarea, investiț ia ș i dezvoltarea comunităț ii. Politica Agricolă Comună UE (PAC) are un rol important în sprijinirea acț iunii climatice adecvate în sectorul ADR. Rolul va fi consolidat semnificativ în perioada 2014-2020 a programului după cum urmează: 1. Odată cu reforma Coloanei I din PAC, 30% din plăț ile directe către agricultorii din toate Statele Membre, inclusiv România vor fi legate de o �plată pentru ecologizare�. Pentru a ob ț ine aceste plăț i, agricultorii trebuie să respecte cerinț ele pentru a) diversificarea culturilor pe terenul arabil; b) menț inerea unei păș uni permanente, ș i; c) menț inerea �Zonelor ecologice de focalizare� (5% din terenul cultivat trebuie plantat cu tufiș uri, copaci, ș iruri tampon etc.) - toate acestea fiind relevante pentru acț iunile climatice; 2. În cadrul noii politici de dezvoltare rurală (Coloana II din PAC), două din ș ase priorităț i de dezvoltare rurală din cadrul regulamentului FAEDR propus fac trimitere specific la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Acț iunea climatică reprezintă, de asemenea, un obiectiv important imediat care trebuie să acopere toate măsurile de dezvoltare rurală implementate 3. Mai mult, Statelor Membre li se recomandă cheltuirea a minimum 30% din finan ț area totală FAEDR pentru programele de dezvoltare rurală pentru acț iuni de mediu, inclusiv pentru atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. 2 Estimare realizată ca urmare a recensământului popula ț iei realizat în anul 2012 11 Integrarea respectivelor acț iuni climatice în PAC are rolul de a aduce beneficii economiei ș i societăț ii în ansamblu, asigurând:  menț inerea capacităț ii ș i viabilităț ii productive a sectorului ADR;  dezvoltarea sistemelor agricole cu o rezistenț ă sporită la riscurile de mediu, climatice ș i economice, ș i;  continuarea progresului serviciilor esenț iale de biodiversitate ș i ecosistem dependente de gestionarea terenurilor. Acest raport reprezintă unul din ș ase analize sectoriale rapide 3 elaborate în cadrul Componentei B a Serviciul de consultanț ă pentru rambursare (SCR) pentru România al Băncii Mondiale. Titlul Componentei B este �identificarea ș i integrarea acț iunilor climatice în Programele operaț ionale sectoriale pentru perioada 2014-2020�. Acest obiectiv specific are rolul de a contribui la integrarea cu succes a acț iunilor climatice în politica românească de dezvoltare rurală post 2013 - anume a Programului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020. Raportul este adresat mai întâi persoanelor responsabile pentru elaborarea politicii din cadrul Guvernului României, care sunt direct sau indirect implicaț i în concepereaProgramul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020. Prin urmare, acest raport se bazează pe o serie de documente de lucru elaborate de Comisia Europeană pe tema integrării politicii de dezvoltare rurală cu privire la schimbările climatice în perioada 2014-2020 (CE, 2013a; CE, 2013b; CE, 2013c). Raportul conț ine 6 secț iuni principale:  O introducere în caracteristicile ale sectorului de agricultură ș i dezvoltare rurală (ADR) din România. Observaț i faptul că silvicultura este acoperită în alt raport sectorial;  O privire de ansamblu asupra vulnerabilităț ilor ș i riscurilor schimbărilor climatice din sectorul ADR în România, începând cu o introducere în schimbările climatice de referinț ă care sunt observate ș i prevăzute în prezent;  O revizuire pe scurt a strategiilor, politicilor ș i iniț iativelor naț ionale existente, relevante pentru sectorul ADR din România, inclusiv descrierea măsurilor FAEDR legate de acț iunea climatică, ce au fost incluse în programul PNDR pentru România 2007-2013;  Identificarea priorităț ilor pentru atenuarea ș i adaptarea schimbărilor climatice în sectorul ADR din România;  O introducere în oportunităț ile de integrare ale acț iunilor climatice în următorul program NRDP pentru România 20014-2020, inclusiv o logică fundamentală de intervenț ie (baza tuturor programelor strategice FAEDR) ș i câteva exemple de acț iuni climatice specifice care pot fi sprijinite de FAEDR;  O secț iune de încheiere care evidenț iază incertitudinile cu privire la descoperirile din cadrul acestei analize sectoriale rapide ș i nevoia de lucru suplimentar. Este furnizată listă extinsă de referinț e. 3 Celelalte rapoarte de sector sunt cel energetic, de transport, urban, hidrologic ș i silvic. 12 2. Caracteristici ale Sectorului de Agricultură ș i Dezvoltare Rurală (ADR) 2.1 Economia rurală ș i calitatea vieț ii România este o ț ară predominant rurală, iar agricultura joacă un rol important în economia rurală, inclusiv în ceea ce priveș te crearea locurilor de muncă. Conform definiț iei modificate OCDE a zonelor �rurale� utilizată de CE 4 pentru a permite comparaț ia dintre Statele Membre UE, 59,8% din teritoriul naț ional total ș i 45,7% din populaț ia României sunt clasificate ca predominant rurale (CE, 2012). Densitatea populaț iei în aceste zone predominant rurale este de 71,6 locuitori / km2, semnificativ mai ridicată faț ă de media UE-27 de 48,3 locuitori / km2. În acelaș i timp se estimează (2011) că populaț ia din zonele predominant rurale ale României este în declin cu o medie de aproximativ 4,5% / an, cu un declin al populaț iei în ț ările individuale variind între 1,00 ș i 11,6% / an (CE, 2013d). Procentul relativ mare al populaț iei care locuieș te în zone rurale reflectă un număr mare (comparativ cu ț ările UE) de aș ezări cu populaț ie mai puț in densă, de mici dimensiuni, care există în România, comparativ cu concentraț iile urbane de mari dimensiuni. O mare parte din aceste comunităț i rurale mici contribuie destul de puț in la creș terea economică, însă joacă un rol esenț ial în conservarea materialului social/ identităț ii culturale a zonelor rurale, precum ș i în furnizarea unei game largi de servicii de ecosistem de importanț ă naț ională ș i internaț ională semnificativă. De asemenea, zonele rurale generează o proporț ie relativ ridicată a valorii adăugate brute5 (32,4%) ș i a forț ei de muncă (41,5%), în comparaț ie cu valorile medii de 17,2% ș i respectiv 21,7 pentru toate zonele predominant rurale din UE-27 (CE, 2012). Cu toate acestea, veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanț a faț ă de zonele urbane este din ce în ce mai mare. PIB-ul pe cap de locuitori rural este semnificativ mai mic decât cel înregistrate pentru alte State Membre ș i aproximativ 50% din media UE-27 - reprezentând 30-40% din totalul generat în zonele urbane (CE, 2012). Mai mult de 70% din populaț ia săracă a României locuieș te în zonele rurale, iar rata relativă a sărăciei 6 este de 42%, comparativ cu 18% în zonele urbane. Agricultura ș i silvicultura reprezintă surse semnificativ mai importante de angajare în România comparativ cu alte State Membre, aproximativ 32,6% din populaț ie fiind angajată în sectorul agricol ș i cel silvicol comparativ cu media de 5,3% din UE-27 (CE, 2012). Cu toate acestea, productivitatea forț ei de muncă este extrem de scăzută (2.464 EUR/angajat în anul 2012) - aproximativ 20% din media naț ională ș i 26% faț ă de media UE (CE, 2012). Aproximativ 37,1% din agricultorii din zonele predominant rurale desfăș oară ș i �alte activităț i care generează venituri� (CE, 2012), cu alte cuvinte, alte surse de venit suplimentare faț ă de lucrul la fermă. Există numeroase surse de potenț ial angajament alternativ, inclusiv domeniile construcț ii, silvicultură, activităț i asociate turismului, etc. Institutul de Economie Agricolă propune o tipologie (Rusu, 2006) care ț ine cont de disparităț ile în creș tere din domeniul dezvoltării economice în zonele rurale, observate pe parcursul unei perioade de 4 În 2010, Comisia Europeană a convenit asupra unei noi tipologii de regiuni predo minant rurale, intermediare ș i predominant urbane în baza unei variaț ii a metodologiei OCDE utilizată anterior. 5 Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă un indicator de referin ț ă al contextului pentru o structură a economiei calculată de Eurostat pentru toate Statele Membre UE - aceasta este definită ca valoarea de ieș ire (la preț ui de bază) mai mici faț ă de valoarea consumului intermediar (la pre ț urile cumpărătorilor). 6 Definite ca gospodării cu venituri mai mici de 60% fa ț ă de media naț ională a venitului disponibil. 13 15+ ani. Tipologia utilizează 10 indicatori legaț i de agricultură, silvicultură, turism, industrie ș i forț a de muncă ș i identifică existenț a a 3 tipuri de zone rurale în România: 1. Zone rurale cu resurse predominant agricole ș i o situaț ie economică slabă sau medie - amplasate în principal în zonele joase de câmpie (25% din zona rurală ș i 26% din populaț ia rurală); 2. Zone rurale cu resurse provenite dintr-o economie mediu diversificată ș i o situaț ie economică medie - fără o amplasare specifică (40% din zona rurală ș i 43% din populaț ia rurală); 3. Zone rurale cu resurse provenite dintr-o economie diversificată ș i o situaț ie economică medie - amplasate în zona Munț ilor Carpaț i ș i a litoralului Mării Negre (35% din zona rurală ș i 31% din populaț ia rurală); Există un potenț ial substanț ial de creș tere economică în zonele rurale ale României, însă acest potenț ial nu beneficiază de o distribuț ie egală, întrucât există diferenț e semnificative între �baza� economică a diferitelor teritorii rurale din România. Zonele rurale din România se caracterizează printr-o calitate inferioară a infrastructurii. Spre exemplu, conform datelor Institutului Naț ional de Statistică (INS) numai 13,6% din comunităț ile rurale erau conectate la o sursă de apă potabilă în anul 2012, iar majoritatea gospodăriilor rurale continuă să utilizeze apă provenită / pompată din fântâni de mică adâncime, în timp ce numai 10,6% din drumurile rurale sunt considerate de �standard adecvat� cu acoperire asfaltică ș i puț ine gropi. Aproximativ 29% din drumurile rurale sunt drumuri cu pietriș / drumuri de pământ. Infrastructura socială fundamentală (sistemele de sănătate ș i educaț ie, de finanț are ș i furnizare de credite etc.) este, de asemenea, mult mai slab dezvoltată faț ă de cea din zonele urbane. Spre exemplu, numai 7,4% din numărul total de grădiniț e înregistrate la nivel naț ional în anul ș colar 2012-2013 sunt amplasate în zonele rurale, în timp ce numărul de locuitori ai zonelor rurale per doctor este estimat la 1.722 - aproape de 7 ori mai mult decât în zonele urbane (MADR, 2013). Toț i aceș ti factori afectează calitatea vieț ii în zonele rurale, restrâng dezvoltarea economică, anulează procesul de atenuare ș i duce la agravarea problemelor de sănătate ș i mediu. 2.2 Agricultură Conform Recensământului agricol din anul 2010 (EUROSTAT, 2010), suprafaț a totală de teren agricol din România este de 15,9 milioane de hectare, din care aproximativ 13,3 milioane ha (aproximativ 56% in totalul teritoriului) sunt utilizate în prezent - aș a numita Suprafaț ă utilizată agricol (SUA). Din totalul SUA:  8.3 milioane ha (62,4%) reprezintă teren arabil  4.5 milioane ha (33,9%) reprezintă păș uni ș i pajiș ti permanente  0.3 milioane ha (2,3%) reprezintă culturi permanente, iar  0.2 milioane ha (1,4%) reprezintă culturi de zarzavat. Grânele cereale, în special porumbul ș i grâul, reprezintă cele mai importante culturi, ocupând aproximativ 60% din terenul arabil, fiind urmate de culturile de cartofi, sfeclă de zahăr ș i culturi industriale. România este recunoscută pentru producț ia de legume, roș iile, ceapa, varza ș i ardeii numărându-se printre culturile obiș nuite. Livezile ș i viile sunt, de asemenea, importante. 14 În perioada anilor 1960-1980, regimul socialist anterior a construit instalaț ii de irigare în zonele semi-aride din sudul ș i sud-estul ț ării, acoperind aproximativ 3,2 milioane ha de teren arabil, cu o mare parte a acestor instalaț ii fiind operate cu electricitate subvenț ionată ș i o consideraț ie minimă pentru costurile reale. Odată cu prăbuș irea regimului anterior, modul de operare al irigării s-a modificat complet, zona irigată degradându-se semnificativ, iar o mare parte a infrastructurii de irigaț ie prezentând o stare proastă de operare. Reabilitarea / modernizarea sistemelor de iriga ț ie a înregistrat investiț i minime pe parcursul ultimilor 20+ de ani, fără ca vreuna din aceste investi ț ii să fie guvernată de o strategie cuprinzătoare care să răspundă unei cereri reale. Aproximativ 1,5 milioane ha (9,4% din totalul SUA) sunt acoperite de sistemele viabile / marginal viabile de irigaț ie, deș i numai 800.000 ha sunt funcț ionale în prezent. Întrucât majoritatea irigaț iilor din România sunt �suplimentare�, zona irigată în prezent variază semnificativ de la un an la altul, în funcț ie de nivelul anual de precipitaț ii (fiind, de asemenea, subvenț ionată de guvern până în anul 2010). În perioada 2000-2011, cea mai importantă zonă irigată a fost de 569.000 ha în 2003, iar cea mai mică zonă irigată a fost de 46.000 ha în 2005 (Banca Mondială, 2012). Infrastructura public deservind aproximativ 100.000 ha, plus infrastructura de ț inută de organizaț iile utilizatorilor de apă (OAU-uri) ș i acoperind 300.000 ha, a fost reabilitată în perioada 2008-2012. Obstacolele cheie pentru utilizarea infrastructurii existente de irigare sunt: i) eficien ț a hidraulică scăzută a acesteia; ii) nivelul ridicat de electricitate consumată pentru pompare, ș i; iii) tarifele mari percepute pentru apă. În România, irigaț ia este utilizată în principal de producătorii comerciali la scară largă care îș i permit să plătească pentru apă, totuș i, în prezent există puț ine dovezi ale solicitării agricultorilor - sau disponibilităț ii de a plăti - pentru o irigaț ie superioară. Producț ia de ș eptel din România a suferit un regres rapid ca urmare a prăbuș irii regimului socialist ș i a continuat să urmeze (cu excepț ia industriei păsărilor) o tendinț a descendentă faț ă de momentul respectiv, astfel că România este plasată semnificativ sub performanț ele medii ale UE-27 (a se vedea datele 2005-2012 din Tabelul 1 de mai jos). Tabelul 1: Date legate de producț ia de ș eptel în România pe perioada 2005-2012 Ovine - Bovine - Porcine - Carne de Carne de Carne de Carne de oaie ș i pasăre vită porc capră Populaț ia (‘000 capete)-2012 2009 5234 8.834 312.726 Evoluț ie 2005-2012 (%) -29,8 -20,7 +16,1 +7,1 UE-27 -3,6 -8,1 NA NA Producț ia de carne (‘000 la)-2012 28,8 425,6 1,3 NA Evoluț ie 2005-2012 (%) -86,1 -8,8 -4.500%7 NA UE-27 -6,8 0,04 NA NA Consumul pe cap de locuitor (kg) 2012 1,3 13,2 0,06 14,6 Evoluț ie 2005-2012 (%) -85,9 -38,6 -4.700% +8,6 UE-27 -8,9 0 NA NA Sursa: MADR (2013) 7 Producț ia de carne de oaie-capră a scăzut în perioada 2005-2012 de 45 de ori, ceea ce indică o reducere de 4500%.. Aceeaș i tendinț ă a fost urmată de consumul de carne de oaie-capră. 15 Modelul general al utilizării terenului ș i al producț iei agricole în România nu este foarte diferit de cel observat în UE-27. Cu toate acestea, caracteristicile principale ale agriculturii din România care o diferenț iază de alte State Membre este a) o structură extrem de polarizată ș i b) numărul foarte mare de ferme mici. Conform MADR (2012), din totalul de 3,86 milioane de proprietăț i - mai puț in de 0,4% sunt unităț i comerciale la scară largă (dimensiunea medie de 421 ha însumând 48,9% din SUA), în timp ce restul de 99,6% sunt proprietăț i mici cu o dimensiune medie de 1,77 ha ș i însumând 51,1% din totalul SUA. Sectorul ADR este, prin urmare, format din două sub-sectoare distincte. Un sub-sector este format din ferme la scară largă, cu investiț ii intensive ș i tehnologie avansată. În timp ce în opoziț ie, celălalt sub-sector este format din ferme mici care utilizează metode mai tradiț ionale de agricultură - adesea ca slujbă cu jumătate de normă. În cazul Programului Naț ional actual de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2007-2013 (MADR, 2007), aceste proprietăț i mici sunt împărț ite în următoarele categorii: 1. Ferme de semi-subzistenț ă definite cu încadrarea între 2 ș i 8 UED 8 . Acestea constituie aproximativ 359.000 din proprietăț i, acoperind 20,5% din SUA. Dimensiunea medie a fermelor între 2 ș i 4 UED este de 4,9 ha, ș i 9,4 ha pentru fermele între 4 ș i 8 UED. Fermele de semi- subzistenț ă au fost evidenț iate pentru asistenț ă în cadrul actualului plan PNDR 2007-2013 în vederea încurajării integrării superioare pe piaț ă ș i dezvoltării în �ferme familiale� la scară largă. 2. Fermele de subzistenț ă sunt definite ca fiind mai mici de 2 UED, formate din aproximativ 3,8 milioane de proprietăț i care acoperă aproximativ 45% din SUA. Majoritatea acestor unităț i nu prezintă personalitate juridică (deș i există câteva excepț ii) ș i se încadrează în dimensiunea agricolă de 0-5 ha pe fermă cu o dimensiune medie de 1,63 ha. Fermele de subzistenț ă nu au fost eligibile pentru mai multe forme de asistenț ă confrom programului actual PNDR 2007-2013. Agricultura de subzistenț ă este recunoscută de Sistemul românesc deconturi naț ionale (SCA) ca �producț ie în cadrul gospodăriilor familiale în scopul consumului final propriu� ș i formează un sector distinct al aș a-numitei economii neobservate / neînregistrate. Aproximativ 80% din gospodăriile familiale individuale se estimează că utilizează mai mult de 50% din produc ț ie pentru consum propriu (MLFEO, 2007). Situaț ia specifică a agricultorilor de subzistenț ă din România reprezintă un exemplu extrem în Europa. În prezent nu există niciun alt Stat membru UE în care un număr atât de mare de ferme la scară mică să reziste o perioadă atât de îndelungată. Pe de altă parte, fragmentarea deț inerii terenului ș i nivelurile reduse de investiț ii de capital din partea micilor proprietare a blocat în mod cert în anumite regiuni (în special în zonele joase cu producț ie ridicată) dezvoltarea agricolă ș i exploatarea avantajului competitiv considerabil al României prin limitarea ajustării structurale ș i modernizării sistemelor de producț ie pentru culturi ș i animale. Pe de altă parte, proprietăț ile mici din întregul teritoriu al României continuă să furnizeze un tampon socio-economic foarte important în momente de incertitudine economică prin furnizarea unor condiț ii fundamentale de trai pentru o proporț ie semnificativă a populaț iei rurale, precum ș i o 8 Dimensiunea economică a fermelor din UE este definită ca Unităț i economice de dimensiune (UED), unde 1 UED este echivalentul unei cifre anuale de afaceri de aproximativ 1200 EUR 16 sursă suplimentară de alimente ieftine, sănătoase pentru reț elele de membri ai familiei din zonele urbane. Mai mult, aceste proprietăț i mici joacă, de asemenea un rol important în menț inerea vitalităț ii comunităț ilor rurale ș i în furnizarea unor importante servicii sociale, culturale ș i de mediu (bunuri publice) societăț ii româneș ti extinse. Întrucât multe ferme mici sunt amplasate în zonele montane ș i sub-montane, acestea sunt esenț iale pentru păstrarea unor practici tradiț ionale de agricultură (pastoralism) prin bogăț ia păș unilor cu valoare naturală ridicată (VNR) caracteristice României. Fără menț inerea acestor păș uni ș i pajiș ti VNR, o mare parte din habitatele internaț ionale importante de viaț ă sălbatică ș i specii s-ar fi pierdut (Oppermann et al., 2012). În contextul de termen scurt 2014-2020, se poate presupune în mod rezonabil că sectorul agricol de scară mică va continua să persiste, însă pe termen lung se prevede un angajament guvernamental clar faț ă de reformarea structurală a sectorului agricol extrem de polarizat, de asemenea este probabilă apariț ia unui declin al numărului de ferme de dimensiuni mici. 2.3 Resurse naturale ș i de mediu Resursele hidrologice ale României sunt echivalentul a 2.000 m3 / locuitor / an9, situându-se mult sub media europeană de 4.500 m3 / locuitor / an – evidenț iind astfel nevoia unui management bun pentru asigurarea gestionării ș i durabilităț ii resurselor. Suprafaț a totală anuală teoretică a surselor hidrologice însumează 140 miliarde m3 - din care aproximativ 50 miliarde m3 provin din râurile interne ș i 90 miliarde m3 din Dunăre. Dintre aceș tia, numai aproximativ 40 miliarde m3 pot fi utilizaț i complet în stadiul actual de dezvoltare al infrastructurii hidrologice. Resursele apelor subterane sunt estimate la aproximativ 12 miliarde m3 anual, împărț ite aproape egal între apele freatice ș i straturile acvifere de adâncime. Romania beneficiază de 1.200 rezervoare cu o capacitate totală de depozitare a apei de 11 miliarde m3. Cu toate acestea, multe dintre rezervoare sunt mici ș i numai aproximativ 400 beneficiază de o capacitate de depozitare care să depăș ească 1 milion m3. Dintre acestea, numai 240 sunt rezervoare mai mari cu o capacitate de sute de milioane de metri cubi. Disponibilitatea hidrologică în România este caracterizată printr-o variabilitate ridicată de spaț iu ș i timp. Majoritatea râurilor izvorăsc din zona montană. Debitele de captare pe zonă unitară sunt mult mai ridicate în zonele montane (40 litri / secundă / km2) comparativ cu zonele joase unde debitul scade sub 1 litru / secundă / km2. De asemenea, rata de debit variază semnificativ pe parcursul anului de la inundaț iile (uneori sever) din primăvară sau vară timpurie la valorile foarte reduse pe par cursul verii ș i toamnei timpurii. În timpul precipitaț iilor abundente din zonele mici de captare, scurgerea poate crea rate ridicate de debit, ajungând la 1000 -2000 de ori faț ă de debitul minim, ducând astfel la inundaț ii bruș te extrem de localizate ș i devastatoare Schimbările economice ș i sociale din România au dus la o schimbare substanț ială a cererii de apă din partea utilizatorilor principali: populaț ia, agricultura ș i industria (a se vedea Tabelul 2). Tabelul 2: Cererea de apă (miliarde m3) în Romania ca teorie actuală (1990-2012, ani selectaț i) 1990 1991 1995 2001 2005 2008 2010 2011 2012 Populaț ie 2,22 1,7 1,9 1,67 1,14 1,13 1,03 1,00 1,05 Agricultură 6,93 2,3 1,9 1,05 0,49 1,08 0,75 0,96 1,09 9 Bazat pe date actualizate ale populaț iei din cadrul recensământului din 2011 17 Industrie 8,36 6,8 6,5 4,78 3,67 5,01 4,45 4,64 4,35 Total 17,5 10,8 10,3 7,50 5,30 7,22 6,22 6,60 6,49 Sursa: Administraț ia Naț ională Apele Române (ANAR) Între 1990 ș i 2012 cererea anuală de apă a scăzut de la 17,5 miliarde m3 la 6,5 miliarde m3 - echivalentul a 37% din cererea pe 1990. Apa utilizată pentru agricultură (iriga ț ie) a fost cea mai afectată (scăzând de la 16% din cerere în 1990), în timp ce cererea populaț iei ș i industriei a scăzut în 2012 la aproximativ 50% din cererea pe 1990. Din aceste cifre reies clar faptul că o cantitate semnificativă de apă disponibilă anual în România nu este utilizată, fie datorită scurgerii majorităț ii în timpul perioadei de inundaț ie, fie unei capacităț i insuficiente de depozitare care să permite o gospodărire multianuală eficientă a stocului de apă. Cu toate acestea, deș i situaț ia generală pare pozitivă în virtutea supra-capacităț ii, există zone în care insuficienț ele hidrologice din multe bazine, cauzate de secetele din perioada verii, reprezintă o preocupare semnificativă. În special bazinele se poate observa din Figura 1 faptul că bazinele Jiu, Arges-Vedea, Buzău-Ialomiț a, Siret, Prut-Bârlad ș i Dobrogea-Litoral se confruntă cu deficite semnificative, ultimul dintre acestea reprezentând cel mai deficitar bazin hidrologic din România. Situaț ia va deveni mai serioasă odată cu impactul din ce în ce mai pronunț at al schimbărilor climatice. Figura 1: Resurse utilizabile de apă per cap de locuitor în cadrul bazinelor râurilor interne din România Distribution of specific water resources Volume, mc /year/inhabitant 4000 3000 2000 1000 0 Sursa: INHGA (2011) În ceea ce priveș te calitatea apei, deș i utilizarea îngrăș ămintelor fabricate este relativ scăzută în România (ș i mult sub mediile UE-15 ș i UE-27), poluarea apelor subterane cu nitraț i reprezintă o problemă gravă în România, în special în sudul ț ării unde există regiuni cu ape subterane având o concentraț ie de peste 40 mg de nitraț i pe litru (CE, 2010). Această problemă este asociată în principal cu gestiunea inadecvată a îngrăș ământului zootehnic, în special al porcinelor ș i bovinelor. Majoritatea acestor animale sunt ț inute în gospodării agricole cu instalaț ii de proastă calitate pentru colectarea, depozitarea ș i împrăș tierea a îngrăș ământului 18 zootehnic. În plus faț ă de cauzarea poluării apelor, îngrăș ământul zootehnic reprezintă ș i o sursă de emisii CH4 ș i N2O . România beneficiază de un mediu natural divers cu numeroase râuri, munț i ș i lacuri care contribuie la un nivel ridicat de biodiversitate. În special Munț ii Carpaț i ș i una din cele mai importante zone mlăș tinoase din Europa, Delta Dunării, generează un patrimoniu natural unic. Una din caracteristicile cele mai marcante ale sectorului ADR din România este importan ț a agriculturii tradiț ionale ș i a practicilor agricole tradiț ionale pentru crearea ș i menț inerea biodiversităț ii păș unilor semi-naturale ș i bogate în specii - mai ales cele din zonele marginale ale munț ilor unde productivitatea agricolă este limitată de altitudinile ridicate, solurile sărace ș i pantele abrupte. Studiile păș unilor asociate unui singur sat din sudul Transilvaniei au identificat 11 comunităț i semi-naturale diferite de plante, inclusiv 4 tipuri de asociaț iuni de plante listate în interesul Comunităț ii Europene în cadrul Directivei privind habitatele. 12 dintre speciile de plante fiind clasificate în categoriile �vulnerabile� sau �rare� în Lista roș ie a plantelor superioare din România (Huband, 2008; Sârbu et al., 2004). Această aș a-numită agricultură cu �valoare naturală ridicată� (VNR) este caracterizată printr -o utilizare cu intensitate redusă a solului; prezenț a ș i/sau utilizarea unei vegetaț ii semi-naturale, ș i; diversitatea nivelului de acoperire ș i utilizare a terenului. Un total de 2,4 milioane de hectare de păș uni semi-naturale a fost inclus în categoria de �valoare naturală ridicată� în Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) ș i peste 70% din această zonă totală a fost supusă unor angajamente agricole ș i de mediu legate de păstrarea practicilor tradiț ionale de agricultură. 19 3. Vulnerabilităț ilor ș i riscurile cauzate de schimbările climatice din sectorul ADR 3.1 Schimbări climatice de referinț ă România are un climat temperat continental de tranziț ie cu 4 anotimpuri distincte. Variaț iile climatice de rutină apar ca urmare a influenț elor: a) Zonelor climatice învecinate - în special influenț ele oceanice din vest, influenț ele mediteraneene din sud-vest ș i influenț ele de temperatură mai puț in semnificative din nord ș i nor-est. Spre exemplu, în timpul iernii ț ara este afectată în mod frecvent de anticiloane arctice care aduc caracteristici specifice climatului scandinav sub-polar; b) Elemente geografice precum poziț ia lanț urilor muntoase, latitudinea, elevaț ia etc. Spre exemplu, temperatura medie anuală variază în prezent între 8°C în nord ș i 11°C în sud ș i între 2,6°C în zona montană la 11,7°C în zonele joase de câmpie. În plus faț ă de aceste surse existente de variaț ie climatică, influenț a schimbărilor climatice devine din ce în ce mai aparentă atunci când climatul temperat continental devine gradual mai cald, mai uscat, mai variabil ș i predispus evenimentelor extreme (MMSC, 2010). Temperatură Temperatura medie anuală a aerului la nivelul întregii ț ări pentru România a crescut cu 0,5°C în perioada 1901 – 2010. Figura 2: Tendinț a medie anuală de temperatură a aerului în România (1901-2010) Mean annual air temperature trend in Romania, over 1901-2010 period 12.0 11.5 11.0 10.5 Temp. (grade Celsius) 10.0 9.5 9.0 8.5 8.0 7.5 7.0 1901 1906 1911 1916 1921 1926 1931 1936 1941 1946 1951 1956 1961 1966 1971 1976 1981 1986 1991 1996 2001 2006 Anii Sursa: ANM Însă această tendinț ă pe termen lung nu prezintă toate aspectele: 1. Mai întâi, există diferenț e în schimbarea temperaturii medii anuale a aerului pentru diferite regiuni. Încălzirea este mai pronunț ată (până la 0,8°C) în sudul ș i estul ț ării, în timp ce prezintă o încălzire mai slabă (chiar o uș oară tentă de răcire) în regiunile montane ș i sub- montane ale Carpaț ilor.. 20 2. În al doilea rând, rata de încălzire pare să crească în ultimii ani (a se vedea Figura 3). Spre exemplu, datele colectate de la 94 de staț ii meteo în perioada 1961-2010 arată o creș tere a temperaturilor medii vara, iarna ș i primăvara de aproximativ 2°C (în zona estică a României, creș terile de temperatură depăș esc 2 °C în timpul iernii). În acelaș i timp, există o uș oară tendinț ă spre o temperatură medie scăzută în timpul toamnei. Figura 3: Tendinț a medie multianuală de temperatură a aerului în România (1961-2010) Evolutia deceniala privind temperatura medie multianuala a aerului - Romania 9.3 9.2 9.1 9 8.9 0 C 8.8 8.7 8.6 8.5 8.4 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2000 2001-2010 Sursa: ANM Conform evaluărilor prezentate de Grupul de lucru I în cel de-al Patrulea raport PISC (PISC, 2007), România trebuie să se aș tepte la o creș tere continuă ș i regulată a temperaturilor medii, similar cu cea prognozată pentru restul Europei. Există anumite variaț ii ale prognozelor pentru diferitele modele utilizate, însă comparativ cu perioada 1980-1990 se estimează creș teri ulterioare ale temperaturii medii cuprinse între:  0,5°C – 1,5°C până în 2029, ș i;  2,0°C – 5,0°C până în anul 2099 (în funcț ie de scenariul mondial). Administraț ia Naț ională de Meteorologie a generat prognoze similare la nivel naț ional (MMSC, 2010). Aceste prognoze estimează că este posibil ca zonele din afara Carpaț ilor să se confrunte cu cele mai mari creș teri de temperatură pe timpul iernii, în timp ce zonele de sud ș i sud-est ale ț ării se vor confrunta cu cele mai mari creș teri de temperatură pe timpul verii. Prognozele arată ș i o frecvenț ă, durată ș i intensitate sporită a �valurilor de căldură�. Precipitaț ii Datele pe termen lung din perioada 1901-2010 arată că totalul cantităț ii de precipitaț ii anuale (mm) din România se află în scădere începând cu anul 1960, mai ales în zonele de sud ș i sud-est ale ț ării. 21 Figura 4: Precipitaț ii anuale (mm) în România (1901-2010) Sursa: ANM În această tendinț ă pe termen lung maschează o variabilitate considerabilă, precum ș i o serie de tendinț e localizate mai subtile. Spre exemplu, datele colectate de la 104 staț ii meteo în perioada 1961-2007 arată că diagrama precipitaț iilor pe parcursul anului este, de asemenea, în schimbare în anumite regiuni, inclusiv:  o creș tere a lungimii perioadelor de timp fără precipitaț ii în partea sudică pe timp de iarnă ș i în partea vestică pe timp de vară;  o sporire a numărului de zile �extrem de ploioase� cu precipitaț ii care depăș esc 10mm/zi în partea de nord a ț ării, mai ales toamna, ș i;  scăderi semnificative ale grosimii stratului de zăpadă (precipitaț ii acumulate) în părț ile de nord- est, centru ș i vest a ț ării. Conform estimărilor celui de-al Patrulea raport PISC (PISC, 2007), România trebuie să se aș tepte la o creș tere continuă ș i regulată a mediei anuale de precipitaț ii de 10-20% până la finalul secolului, însă este posibil să varieze semnificativ între i) nordul ș i sudul ț ării, ș i ii) munț i ș i zonele joase. De asemenea, se estimează că diagrama precipitaț iilor va continua să se schimbe cu o frecvenț ă mai mare a evenimentelor izolate, mai intense ș i localizate de ploaie. Regimurile de precipitaț ii pot, de asemenea, deveni mai haotice ș i dificil de prognozat. În concluzie - climatul temperat al României este în schimbare ș i se estimează o diferenț ă foarte mare în următorii 50-100 de ani. Acest lucru este extrem de semnificativ pentru sectorul ADR, deș i este evident faptul că efectele climatului în schimbare în ceea ce prive ș te temperatura, precipitaț iile ș i apariț ia / frecvenț a evenimentelor extreme va continua să varieze de la o regiune la alta. 3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra sectorului ADR Impactul schimbărilor climatice poate fi pozitiv sau negativ, însă cele întâlnite în sectorul ADR din România sunt predominant negative. Acestea includ:  O incidenț ă sporită a inundaț iilor 22  O intensitate ș i frecvenț ă sporite de secetă  Risc sporit de eroziune ș i deș ertificare a solului  Productivitate agricolă redusă  Alte costuri sociale ș i economice Conform McCallum et al. (2013) România a suferit �pagube cauzate de climă� medii anuale de 8.452 milioane USD din 1980 până în 211 - echivalentul a 0,26% din PIB - din care 34% au fost legate în mod specific de secetă. Modelarea tendinț elor climatice viitoare sugerează faptul că impactele negative vor continua să se agraveze. Anexa 1 conț ine un sumar al proiectelor naț ionale ș i internaț ionale relevante care sunt actualmente în curs de desfăș urare sau au fost finalizate, ș i car furnizează informaț ii detaliate asupra impactului ș i vulnerabilităț ilor cauzate de schimbările climatice. Incidenț ă sporită a inundaț iilor Inundaț iile reprezintă o problemă în continuă creș tere pentru sectorul ADR din România, aproximativ 1,3 milioane de hectare fiind supuse riscului ș i putând afecta aproximativ 500.000 de locuitori. Inundaț iile apar cel mai frecvent din cauza topirii zăpezii, blocajelor râurilor ș i ploilor abundente cu gheaț ă ș i torenț iale, însă pe parcursul ultimilor 20 de ani, apariț ia inundaț iilor severe a crescut ca urmare a unei serii de factori suplimentari. Aceș tia includ supra-exploatarea pădurilor ș i modificarea hidrologiei locale; lipsa unei infrastructuri anti-inundaț ii bine întreț inute (sporind astfel incidenț a ș i intensitatea inundaț iilor), ș i; efectele schimbărilor climatice. Principalele zone afectate de inundaț ie au fost localizate de-a lungul Dunării ș i în Câmpia Română (Râurile Siret, Argeș , Olt ș i Jiu) ș i Câmpia Banat-Criș ana (râurile Someș , Criș ș i Mureș ). În zonele montane ș i deluroase unde albiile râurilor se desfăș oară pe pante abrupte (100-200 m/km) ș i câmpii înguste, inundaț iile puternice pot fi acompaniate de o eroziune intensă a malurilor râurilor, ducând la alunecări de teren ș i văi blocate. Pe parcursul ultimilor 10 ani, România a fost afectată de inundaț ii severe aproape în fiecare an. Inundaț iile, atât cele la scară largă cât ș i inundaț iile bruș te au dus la pierderi umane, economice ș i sociale, inclusiv la perturbarea infrastructurii ș i serviciilor locale timp de săptămâni sau chiar luni. În perioada 2005-2010, un total de 142 de persoane au fost ucise de inundaț ii, 27.000 de case ș i mii de km de drumuri naț ionale au fost deteriorate, fiind inundate sute de mii de hectare de teren. Costul total al acestor pagube a fost estimat la aproximativ 6 miliarde EUR. Inundaț iile majore din 2005 ș i 2006 au avut un impact special în ceea ce priveș te populaț ia afectată, pierderile de vieț i ș i distrugerea infrastructurii ș i a proprietăț ii private. La sfârș itul lui aprilie 2005, aproximativ 100.000 ha au fost inundate în județ ul Timiș , iar producț ia agricolă nu a putut continua în anul respectiv din cauza prezen ț ei apei pe culturi timp de mai multe săptămâni. În acelaș i an, Râul Siret a inundat 40,000 ha ș i a distrus complet un sat. În 2006, Fluviul Dunăre a inundat aproximativ 30.000 ha, a distrus 2 sate, ameninț ând zonele joase din Brăila ș i Galaț i. Ultimii ani au evidenț iat faptul că România are o vulnerabilitate specială la inundaț ii (în special la inundaț iile bruș te) din cauza tăierii extinse a pădurilor din zonele deluroase ș i a intensităț ii ridicate a furtunilor. Pădurile bine gospodărite sunt în special importante pentru reducerea riscului de inundaț ie locală prin atenuarea scurgerilor de suprafaț ă ș i a evenimentelor de debit extrem cauzat ploi abundente. 23 Intensitate ș i frecvenț ă sporite de secetă Sectorul ADR este unul din sectoarele cu impactul negativ cel mai puternic observat până în prezent, prin incidenț a sporită a deficitului de apă ș i secetei cauzate de efectul combinat al reducerii precipitaț iilor ș i al creș terii temperaturii, mai ales în partea de sud ș i sud-est a ț ării (Mateescu et al., 2013). Seceta se caracterizează prin absenț a ploilor timp de cel puț in 14 zile consecutive în timpul sezonului rece (octombrie-martie) ș i de cel puț in 10 zile consecutive în timpul sezonului cald (aprilie-septembrie). În cazul apariț iei precipitaț iilor în această perioadă, care nu au atins un anumit prag, identificarea secetei poate fi supusă diferitelor interpretări. Cele mai dăunătoare sunt secetele de primăvară cauzate de zăpezile limitate din timpul iernii ș i implicit de rezervele scăzute de apă din sol. În cazul apariț iei unei secete de primăvară, nici măcar ploile abundente din lunile ulterioare nu pot atenua consecinț ele negative ale acesteia. Apariț ia efortului de umiditate în timpul înfloririi, polenizării ș i înmuguririi grânelor este dăunătoare pentru majoritatea recoltelor, în special pentru porumb, soia ș i grâu. Evaporarea sporită din sol ș i transpiraț ia accelerată a plantelor datorată temperaturilor ridicate vor duce / accentua, de asemenea, efortul de umezeală. Deș i secetele pot dura de la câteva zile la câteva luni, acestea afectează rezultatele producț iei agricole pentru întregul an. Din 1901 până în prezent, România a trecut prin fiecare decată prin una -patru ani extrem de secetoș i/ploioș i, cu un număr sporit de secete cu apariț ii din ce în ce mai frecvente după anul 1981 (a se vedea Tabelul 3). Tabelul 3: Ani de secetă extremă ș i ploaie in Romania (1901-2010) SECOLUL 20 DECADA ANI DE SECETĂ EXTREMĂ ANI CU PRECIPITAȚ II EXTREME 1901-1910 1907-1908 1910 1911-1920 1917-1918 1911, 1912, 1915, 1919 1921-1930 1923-1924, 1927-1928 1929 1931-1940 1934-1935 1937, 1939, 1940, 1919 1941-1950 1945-1946, 1947-1948, 1949-1950 1941, 1944, 1947 1951-1960 1952-1953 1954, 1955, 1957, 1960 1961-1970 1962-1963, 1964-1965 1969, 1970 1971-1980 1973-1974, 1975-1976 1972, 1974, 1975, 1976 1981-1990 1982-1983, 1985-1986, 1987-1988 1981, 1990 1991-2000 1992-1993, 1997-1998, 1999-2000 1991 1997 SECOLUL 21 2000-2001, 2001-2002, 2002-2003, 2001-2010 2006-2007, 2008-2009 2005, 2006, 2010 2011-2020 2011-2012 Sursa: Adaptare după Mateescu et al. (2013) Începând cu anul 2000, au existat 6 sezoane de creș tere (2000-2001, 2001-2002, 2002-2003, 2006- 2007, 2008-2009 ș i 2011-2012) care au prezentat un deficit semnificativ de ploaie ș i în care seceta a diminuat considerabil producț ia recoltelor. 2007 a fost cel mai uscat an asociat cu cele mai slabe producț ii de cereale ș i alte recolte anuale, în timp ce 2010-2011 a fost cel mai favorabil, generând producț ii medii de 1,5-3 ori mai mari comparativ cu anul 2007. 24 Mai recent, noiembrie 2011 a fost cea mai secetoasă lună din ultimii 52 de ani în România, înregistrând o medie lunară de numai 1,2 mm faț ă de media multianuală de 43,9 mm. Iulie 2012 a fost cea mai călduroasă lună din ultimii 52 de ani în România, înregistrând o medie lunară a temperaturii de 23,7 °C faț ă de media multianuală de 19,2 °C – o abatere pozitivă de la 4,5 °C. .(Mateescu et al., 2013). Risc sporit de eroziune ș i deș ertificare a solului Incidenț a sporită a furtunilor cu ploi abundente, de intensitate sporită ș i durată scurtă, vor genera o un debit al scurgerii sporit ș i un risc sporit de eroziune a solului de apa scursă pe terenurile în pantă - mai ales în zonele cu tipurile cele mai vulnerabile de sol. Pe de altă parte, înregistrând o tendinț ă în creș tere faț ă de secetele mai frecvente ș i intense, există posibilitatea apariț iei unui sol mai arid care, combinat cu vânturile fierbinț i, vor spori riscul eroziunii eoliene ș i degradării pedologice mai ales în sudul, sud-estul ș i estul României. Acestea includ riscul deș ertificării, marginalizării ș i abandonării terenului agricol în zonele în care solurile sunt uș oare ș i vulnerabile la eroziune. Deș ertificarea reprezintă un fenomen complex ș i o consecinț ă a setului de procese importante care sunt active în mediile aride ș i semi-aride, unde apa reprezintă principalul factor de limitare pentru agricultură ș i alte utilizări ale terenului. Deș ertificarea apare atunci când anumiț i factori declanș ează schimbări ireversibile în sistemul plante-sol. Schimbările climatice nu declanș ează individual ș i în mod direct deș ertificare, însă au un impact asupra altor procese - spre exemplu, eroziunea eoliană sporită a solurilor uș oare ș i aride - care poate declanș a deș ertificarea. Există o preocupare specială cu privire la riscul deș ertificării în sudul ș i estul României, unde studiile recente au generat avertismente serioase conform cărora 13 jude ț e (Timiş, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Tulcea, Galaţi ș i Vaslui) se confruntă cu riscul deș ertificării chiar pe parcursul decadei actuale. 3.3 Vulnerabilităț ile ș i riscurile cheie din sectorul ADR �Vulnerabilitatea� la schimbările climatice reprezintă nivelul la care orice sistem este susc eptibil ș i prin care nu mai poate face la efectele negative impuse de schimbările climatice. �Rezistenț a� este opusul vulnerabilităț ii ș i este definită de PISC drept �...capacitatea unui sistem social sau ecologic de a atenua perturbările ș i de a păstra aceeaș i structură fundamentală ș i aceleaș i moduri de funcț ionare, capacitatea de auto-organizare ș i capacitatea de adaptare la eforturi ș i schimbări�. Măsura în care sectorul ADR din România este fie �vulnerabil� fie �rezistent� la impactul negativ al schimbărilor climatice nu este bine înț eles - însă necesită investigaț ii ș i consideraț ii suplimentare. �Riscul� sistemului sectorial ADR de a fi afectat semnificativ de impactul negativ al schimbărilor climatice este corelat unor criterii precum:  probabilitatea apariț iei impactului negativ;  timpul impactului (termen scurt sau lung);  magnitudinea impactului;  persistenț a ș i reversibilitatea impactului, ș i; 25  potenț ialul ș i capacitatea de adaptare a sistemului. Însă ș i aceste criterii sunt extrem de variabile. Conform descrierii de la punctul 3.1 de mai sus, efectele schimbărilor climatice asupra temperaturii, precipitaț iilor ș i apariț iei / frecvenț ei evenimentelor extreme variază de la o regiune la alta - însă această vulnerabilitate este pusă mai presus de variabilitatea bazei de resurse, dezvoltării economice ș i structurii sociale a regiunilor care influenț ează pe rând atât i) rezistenț a exponenț ilor din mediul rural / comunităț ilor rurale la schimbările climatice, ș i; ii) de asemenea, capacitatea acestora de adaptare la riscurile ș i incertitudinile asociate. Mai mult, există diferenț e substanț iale între rezistenț ă ș i capacitatea de adaptare asociată unei polarităț i imense în ceea ce priveș te dimensiunea fermei pentru fermele comerciale la scară largă ce se confruntă cu diferite provocări cauzate de schimbările climatice faț ă de fermele mici de subzistenț ă. Spre exemplu, fermele la scară largă au în mod obiș nuit sisteme specializate de producț ie ș i sunt extrem de vulnerabile la impactul perioadelor frecvente ș i lungi de secetă asupra rezultatelor recoltelor ș i profitului fermelor. Însă beneficiază de profesioniș ti bine informaț i cu resurse tehnice ș i financiare bune ș i dispun de a bună capacitate ș i multe opț iuni pentru a se adapta la sistemele agricole, inclusiv la sistemele de diversificare a recoltelor, adoptarea noilor tehnologii ș i utilizarea irigaț iilor. Fermele mici de subzistenț ă sunt, de asemenea extrem de vulnerabile social ș i economic la evenimentele climatice adverse, agricultura reprezentând în mod direct o treime din populaț ia muncitoare ș i furnizând cantităț i semnificative regimului alimentar al gospodăriei. În anumite cazuri, agricultorii individuali ș i / sau comunităț ile locale sunt specializate în producț ia de recolte specifice, precum ceapă sau cartofi, ceea ce sporeș te ș i mai mult vulnerabilitatea acestora. În alte cazuri, comunităț ile de mici agricultori pot prezenta o rezistenț ă intrinsecă datorită nivelului redus de investiț ie ș i reciclare a resurselor, economiilor existente de carbon, diversităț ii producț iei, relaț iilor sociale puternice ș i (în anumite regiuni) surse alternative de venituri din afara fermelor. Rezistenț a ș i capacitatea de adaptare a acestor comunităț i mai diversificate au potenț ialul de a se dezvolta ș i mai mult în cazul în care obstacolele precum standardele educaț ionale scăzute, izolarea geografică / socială ș i lipsa accesului la capitalul de investiț ii pot fi depăș ite. Productivitate agricolă redusă Producț ia agricolă este inevitabil corelată climatului, făcând din sectorul ADR unul din cele mai sensibile sectoare la climat din toate sectoarele economice. După cum am afirmat anterior, impactul schimbărilor climatice asupra sectorului ADR din România reprezintă o problemă specială imediată ș i importantă întrucât majoritatea populaț iei rurale depinde fie direct, fie indirect de agricultură pentru condiț iile de trai. Analiza impactului potenț ial al schimbărilor climatice asupra sectorului ADR reprezintă o sarcină complexă. Spre exemplu, conform lui Olesen et al. (2011) schimbările climatice afectează producț ia recoltelor în mai multe moduri - atât direct cât ș i indirect: 1. direct prin efectele concentraț iei de CO2 în continuă creș tere asupra productivităț ii recoltei; 2. direct prin efectele temperaturii, ploilor, radiaț iilor, umidităț ii, etc. asupra dezvoltării ș i creș terii culturilor; 26 3. indirect prin schimbarea gradului de potrivire al diferitelor recolte, mai ales a extinderii culturilor spre nord în timpul sezonului cald; 4. direct prin pagubele cauzate de evenimente extreme precum valurile de căldură extremă, grindină ș i inundaț ii; 5. indirect prin schimbarea nutriț iei culturilor ș i apariț ia buruienilor, dăunătoarelor ș i manelor, ș i; 6. indirect prin degradarea bazei de resurse (ex. eroziunea solului). La nivel european, se estimează că schimbarea climatului va avea un impact din ce în ce mai mare asupra alimentaț iei ș i siguranț ei. Conform cu Iglesias et al. (2007), se estimează că încălzirea globală va genera efecte mixte ș i distribuite neuniform în cadrul UE. În cazul unui scenariu de încălzire moderată, se estimează că întreaga Europă poate beneficia de creș teri mici ale productivităț ii recoltelor, însă acestea vor prezenta variaț ii regionale. Europa de Nord ș i munț ii (în special regiunile Alpilor) pot înregistra iniț ial o creș tere a productivităț ii ș i a expansiunii recoltelor ș i terenului cultivat, însă regiunile Sudice vor fi afectate negativ de efectul încălzirii ș i de deficitele de apă. Cu toate acestea, se estimează că ș i beneficiile acestora din urmă vor fi depăș ite de inundaț iile din ce în ce mai frecvente ș i de instabilitatea solului. Figura 5: Efectele estimate ale schimbărilor climatice asupra agriculturii UE Sursa: Comisia Europeană Culturile care vor suferi impactul cel mai mare sunt recoltele stropite în mod normal de ploaie ș i care se dezvoltă în mod tradiț ional în timpul sezonului de vară, precum porumbul, floarea soarelui, legumele ș i fructele. Totuș i, anumite recolte pot beneficia de efectele directe ale schimbărilor climatice (precum ș i de nivelurile ridicat de CO2) – în special cele care beneficiază de sezoane mai lungi ș i mai calde de creș tere, precum grâul semănat toamna ș i cules iarna sau pajiș tile (luncile ș i păș unile). Există, de asemenea, beneficii pentru culturile irigate, cu condiț ia disponibilităț ii unei cantităț i suficiente de apă. Conform celui de-al ș aselea comunicat naț ional al României către NUFCC (MMSC, 2013a), “În viitorul apropiat (2011 - 2040), În condiț ii de schimbare climatică, este probabil ca secete din ce în 27 ce mai lungi să afecteze teritoriul României în sezonul de creș tere, având un impact semnificativ asupra activităț ilor agricole�. Raportul a continuat să identifice vulnerabilităț ile cheie de adaptare a agriculturii odată cu îmbătrânirea agricultorilor, lipsa infrastructurii pentru iriga ț ie, productivitate scăzută pentru fermele mici, fragmentarea dreptului de proprietate asupra terenurilor ș i migraț ia populaț iei tinere dinspre zonele rurale. În special, se estimează o scădere a producț iei de grâne ș i alte recolte de-a lungul părț ii sudice ș i sud-estice a României din cauza creș terii frecvenț ei secetelor (JRC, 2012). Chiar dacă pagubele pot fi contracarate de efectele benefice ale dioxidului de carbon, producț ia recoltelor va fi ameninț ată ș i de creș terea competiț iei pentru apă ș i prevalenț a dăunătorilor, a manelor ș i a pierderilor de terenuri prin deș ertificare. Ș i culturile perene (livezi ș i vii) sunt vulnerabile la pierderea parț ială sau totală a recoltei sau la îmbătrânirea prematură a plantaț iilor. Reducerea productivităț ii păș unilor / furajului ca urmare a secetelor va avea efecte conexe asupra productivităț ii / viabilităț ii ș eptelului. Fără a uita de impactul direct al efectelor căldurii / deficitelor hidrologice asupra productivităț ii, ratei de înmulț ire ș i sănătăț ii ș eptelului Acesta include eventualele riscuri pentru sănătatea ș eptelului ș i oamenilor, inclusiv reapariț ia unor boli transmisibile (antrax, tetanos, rabie ș i boli respiratorii cronice). În general, este probabil ca impactul potenț ial al schimbărilor climatice din România să sporească semnificativ riscul recoltelor slabe ș i să reducă stabilitatea financiară a agricultorilor din mai multe zone, în special a celor din sudul ș i sud-estul ț ării. Cu toate acestea, este de notat faptul că efectele combinate ale schimbărilor de temperatură ș i regimurilor de precipitaț ii în scenarii diferite de schimbărilor climatice nu sunt bine înț elese, astfel că este necesar lucrul suplimentar în vederea evaluării impactului la nivel regional. Reducerea prognozelor pentru modelele de Circulaț ie Globală (MCG) ș i considerarea condiț iilor locale pentru zonele de interes vor îmbunătăț i acurateț ea estimărilor pentru producț ia recoltei în condiț iile noi generate de schimbările climatice. Aprovizionarea cu apă a consumatorilor rurali Alimentarea cu apă a comunităț ilor rurale va fi afectată negativ deoarece cu cât iernile sunt mai calde ș i mai scurte, cu atât vor duce la o scădere a volumului de zăpadă ș i la o topire timpurie ș i rapidă a zăpezii, ducând la deficite hidrologice în timpul lunilor de vară. Există deja dovezi pentru apariț ia fenomenului în respectivele zone montane (ex. coridorul Rucăr-Bran), unde există o necesitate sporită de apă datorită turismului ș i deficitelor grave apărute în weekend ș i în perioadele de vârf ale concediilor din cauza influxului de vizitatori. Ș i alimentarea va avea de suferit din cauza scăderii nivelului apelor subterane în lunile de vară ca urmare a reducerii din regimul scurgerilor de suprafaț ă. Temperaturile mai ridicate din timpul verii vor duce la o evapo-transpiraț ie sporită ș i, implicit, la o cerere mai mare de apă pentru sectorul agricol pe parcursul aceleiaș i perioade, atunci când alimentarea suferă o descreș tere. Cererile domestice de apă ș i alimentarea vor cunoaș te aceleaș i efecte (însă într-un mod mai puț in pronunț at) De asemenea, este probabil ca verile mai fierbinț i ș i mai uscate să cauzeze deteriorarea calităț ii resurselor de apă, reducând astfel în mod efectiv capacitatea de alimentare. 28 Alte pericole sociale ș i economice Schimbările climatice supun comunităț ile rurale la multe ale pericole în afara impactului direct subliniat mai sus, adică al inundaț iei infrastructurii rurale sau al secetei asupra productivităț ii agricole Spre exemplu, există mai multe pericole pentru sănătatea umană. Frecven ț a ș i durata mai mare a valurilor de căldură au un impact serios asupra sănătăț ii populaț iei în vârstă. Exist, de asemenea, riscul sporit al bolilor, inclusiv recurenț a bolilor eradicate anterior. Nevoia unei buni igiene în vederea evitării toxiinfecț iilor alimentare etc. sporeș te, de asemenea, în mod semnificativ în perioadele de căldură excesivă. Toț i aceș tia reprezintă factori care pun o mare presiune asupra serviciilor de sănătate, care sunt deja supra-solicitate în condiț ii de vreme normală. Există multe efecte indirecte ale schimbărilor climatice care afectează comunităț ile ș i gospodăriile rurale Spre exemplu:  ecosistemele locale furnizează multe produse (ș i importante din punct de vedere economic) pentru comunităț ile rurale, inclusiv fructe, ciuperci ș i ierburi spre recoltare. Abundenț a ș i distribuț ia acestora se va modifica odată cu încălzirea ș i uscarea climatică;  incendiile forestiere vor constitui un nou risc în zonele rurale ș i vor avea un impact negativ asupra disponibilităț ii resurselor lemnoase pentru combustibil sau construcț ii;  aproximativ 36% din totalul electricităț ii din zonele rurale este produs de centrale hidro-electrice de mici dimensiuni, care pot fi afectate de secetă ș i de debitul redus al râurilor.  multe din comunităț ile rurale se află deja în dezavantaj din cauza calităț ii precare a drumurilor rurale - transportul public fiind îngreunat, o mare parte din serviciile ș i bunurile moderne nefiind disponibile, cauzând astfel o dificultate sporită de a ajunge la noile pieț e cu produsele locale. Aceste dezavantaje se vor agrava odată cu impactul negativ al ploilor abundente ș i inundaț iilor asupra drumurilor de pământ / pietriș . Mediu Conform McCallum et al. (2013), există deja covezi clare care arată că biodiversitatea răspunde în mod directla schimbările climatice ș i va continua acest proces în întreaga Europă.. Speciile răspund în mod individual, cu impact direct, inclusiv schimbările de fenologie, abundenț a ș i distribuț ia speciilor, compoziț ia comunităț ii, structura habitatului ș i procesele de ecosistem. Schimbările climatice duc, de asemenea, la impactul indirect asupra biodiversităț ii prin schimbările de utilizare a terenului ș i alte resurse, în special apa. Spre exemplu, în România se estimează că flora ș i fauna din ecosistemele acvatice (râuri ș i lacuri), precum ș i cele dependente de precipitaț ii ș i de debitele râurilor (precum mlaș tinile) vor suferi din cauza reducerii cantitative a debitelor pe timpul verii ș i din cauza frecvenț ei sporite a inundaț ilor ș i secetelor. Temperaturile mai ridicate din timpul verii duc la o degradare a calităț ii apei (prin scăderea oxigenului dizolvat, eutroficare ș i proliferare de alge), afectând în mod negativ mediul. Schimbarea nivelurilor acvifere va duce, de asemenea, la efecte adverse asupra echilibrului hidrologic din zonele mlăș tinoase, susț inute de ape subterane în perioadele de debit redus. Acest impact indirect poate cauza mai multe pagube decât impactul direct prin prisma dimensiunii, domeniului ș i vitezei. Acestea vor reduce rezistenț a ecosistemelor la schimbările climatice ș i capacitatea acestora de a furniza servicii esenț iale, precum reglarea climatică, alimentaț ie, aer ș i apă curate ș i controlul inundaț iilor sau eroziunii. 29 3.4 Nevoia de atenuare ș i adaptare în sectorul ADR Conform Inventarului gazelor de seră din România 1989-2011 (MMSC, 2013b), sectorul agricol a înregistrat 14% (16 679,72 Gg echivalent CO2) din totalul emisiilor GES estimate pentru România în 2010. Acesta depăș eș te mediile regionale ș i UE (a se vedea Figura 6) care înregistrează aproximativ 10%. Emisiile de N2O înregistrează cea mai mare proporț ie (52%) din totalul emisiilor echivalente CO2 din agricultură, urmate de emisiile de CH4 care înregistrează restul de 48%. Emisiile de N2O sunt derivate din i) gestionarea îngrăș ământului zootehnic (producț ie ș i depozitare), ș i; ii) solurile agricole (în special datorită denitrificăii urmată de aplicarea îngrăș ămintelor anorganice sau îngrăș ământului zootehnic). Ș eptelul domestic reprezintă principala sursă de emisii de CH4 din agricultură, atât din fermentaț ia enterică dar ș i din gestionarea îngrăș ământului zootehnic. De asemenea, este probabil ca utilizarea continuă a latrinelor din gropi deschise din cadrul multor gospodării rurale ș i sate să contribuie la emisiile de CH4. Anumite emisii de N2O ș i CH4 rezultă din arderea pe teren a reziduurilor agricole (aceasta reprezentând o altă sursă de emisii NOx ș i CO). Ca aspect pozitiv, emisiile GES din agricultură au fost cu 53% mai mici în 2010 comparativ cu emisiile din 1989 datorită:  declinului ș eptelului;  zona redusă de cultivare a orezului (încă o sursă potenț ială de emisii de CH4 );  Intensitatea scăzută a producț iei recoltelor, în special reducerea aplicării îngrăș ămintelor anorganice cu azot. Totuș i, acest lucru evidenț iază posibilitatea foarte reală ca emisiile GES din agricultură să crească din nou odată cu îmbunătăț irea economiei agricole - în special dacă numărul ș eptelului sporeș te ș i / sau producț ia recoltelor devine din nou mai intensă. Figura 6: Emisiile de GES rezultate din agricultură în ț ările din Europa Centrală ș i de Est (procentul emisiilor totale, 2000-2010) 25 2000 2003 2006 2010 20 15 10 5 0 Sursa: Eurostat Astfel că măsurile de atenuare trebuie implementate în sectorul ADR. Oportunităț ile pentru sprijinirea atenuării din sectorul ADR se încadrează în trei categorii mari, în func ț ie de mecanismul 30 care stă la baza acestora  Reducerea directă a emisiilor – îmbunătăț irea eficienț ei consumului energetic, plus gestionarea debitelor de carbon ș i azot din ecosistemul agricol pot duce la reducerea emisiilor de CO2, CH4 ș i N2O din sectorul ADR;  Reducerea emisiilor prin măsuri de reț inere a carbonului – ecosistemele agricole deț in cele mai mari rezerve de carbon ș i pot depozita mai mult prin gama de practici adecvate condiț iilor locale;  Evitarea (sau eliminarea) emisiilor – în special prin producț ia de surse regenerabile de energie ș i evitarea practicilor de gestionarea agricolă despre care se ș tie că pot contribui la emisii semnificative de GES, ex. cultivarea vechilor păș uni. Există, de asemenea o necesitate importantă de adaptare în sectorul ADR pentru adresarea schimbărilor climatice progresive observate ș i prognozate pentru următoarele decenii. Totuș i, există o serie de factori socio-economici care influenț ează abilitatea agricultorilor ș i a altor membri ai comunităț ii rurale de a se adapta - acestea includ:  Context general socio-economic (adică agricultorii cu resurse limitate au capacitatea cea mai mică de adaptare);  Caracteristicile sistemului de producț ie agricolă (tipul de producț ie; dimensiunea proprietăț ii; nivelul de intensitate; diversitatea culturilor, etc.);  Disponibilitatea altor surse de venit;  Accesul la informaț ii, abilităț i ș i cunoș tinț e cu privire la schimbările climatice ș i la soluț iile de adaptare;  Accesul la tehnologie ș i infrastructură. 31 4. Existenț a strategiilor, politicilor ș i iniț iativelor naț ionale relevante pentru sectorul ADR din România 4.1 Cadrul naț ional al politicii pentru acț iuni climatice Pentru a implementa efectiv acț iunile climatice coerente ș i complementare în sectorul ADR; România trebuie să dispună de un cadru politic clar atât pentru acț iunile sectoriale ș i teritoriale specifice la nivel naț ional, regional ș i local. Constituirea acestui cadru politic reprezintă un proces gradual, însă a fost înregistrat un progres pozitiv prin dezvoltarea continuă a strategiei române cu privire la schimbările climatice, care furnizează îndrumări strategice utile pentru sectorul ADR. Această primă Strategie Naț ională privind Schimbările Climatice din România a fost elaborată pentru perioada 2005-2007 ș i detaliază pe scurt importanț a / efectele adaptării la schimbările climatice pentru diverse sectoare, inclusiv pentru cel agricol ș i silvicol. Ca răspuns la Documentul Verde al Comisiei Europene din 2007 10 cu privire la Adaptarea la efectele schimbărilor climatice - opț iuni pentru acț iunile UE, Ministerul mediului a elaborat un Ghid de adaptare al efectele schimbărilor climatice (MoE, 2007) care furnizează mai multe recomandări detaliate cu privire la reducerea riscului efectelor negative ale schimbărilor climatice în 13 sectoare cheie ale economiei, inclusiv agricultura, biodiversitatea, resursele hidrologice ș i silvicultura. În ceea ce priveș te recomandările pentru agricultură, Ghidul se axează pe selecț ia adecvată de specii de cultură, varietăț i ș i hibrizi pentru a face faț ă schimbărilor climatice; utilizarea eficientă a resurselor hidrologice, inclusiv managementul superior al iriga ț iilor; o utilizare optimă a asolamentelor etc. Strategia Naț ională privind Schimbările Climatice din România (aprobată recent prin Decizia Guvernamentală nr. 529/2013 în iulie 2013) reprezintă un document mai cuprinzător (MMSC, 2013c) care actualizează documentele anterioare ș i are rolul de a furniza un cadru de acț ionare ș i îndrumări pentru ca toate sectoarele prioritate să dezvolte un plan individual de ac ț iune aliniat principiilor strategice naț ionale. Strategia conț ine două componente principale cu privire la atenuare ș i adaptare11. Agricultura este din nou identificată ca sector prioritar pentru ambele componente. Componenta de adaptare integrează mai multe informaț ii noi din consultarea extinsă cu experț ii ș i părț ile interesate ș i include secț iuni de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice, Cooperare Instituț ională, Acț ionare, Resurse ș i Provocări ș i Acț ionare la Nivel Sectorial. Strategia Naț ională privind Schimbările Climatice din România în 2013-2020 furnizează îndrumări clare cu privire la acț iunile climatice adecvate din sectorul ADR ș i identifică bugetul UE (Cadrul Financiar Multianual) pentru 2014-2020 care joacă un rol important în �catalizarea investiț iilor specifice, necesare în vederea îndeplinirii ț intelor climatice ș i asigurării rezistenț ei climatice�. 10 Pentru informaț ii suplimentare accesaț i acest site: http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/l28193_en.htm 11 Tradus, versiuni în limba engleză pentru ambele componente ale Strategiei Naț ionale privind Schimbările Climatice din 2013-2020 (MMSC, 2013c) au fost furnizate de MMSC 32 4.2 Iniț iative pe bază de proiect pentru cercetarea / schimbul de experienț ă România dispune de o bază de cunoș tinț e în continuă dezvoltare cu privire la acț iunile naț ionale / regionale specifice pentru atenuarea ș i adaptarea schimbărilor climatice în sectorul ADR Revizuirea cuprinzătoare a acestei baze de cunoș tinț e nu se încadrează în scopul acestei analize sectoriale, însă sumarul cercetărilor existente ș i alte iniț iative sunt incluse în Anexa 2. 4.3 Strategii ș i planuri de acț iune specifice sectorului Există mai multe strategii pentru sectorul ADR relevante în cazul acț iunii climatice: Cadrul Naț ional Strategi pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Agroalimentar ș i a Spaț iului Rural2014-2020–2030 – finalizat în 2013, acesta furnizează un cadru cuprinzător pentru îndrumarea opț iunilor naț ionale ale politicii publice cu privire la dezvoltarea sectorului ADR ș i agroalimentar. Sprijinit de un document cu o Viziune pe termen mediu ș i lung (Horizon 2020/2030) elaborat de Banca Mondială. Strategia Naț ională de Dezvoltare Durabilă: Horizons 2013-2020-2050 – un cadru strategic larg adoptat în anul 2008 care stabileș te obiective naț ionale de nivel ridicat pentru toate sectoarele.. Obiectivele strategice cheie pentru sectorul ADR sunt:  Horizon 2013 - îmbunătăț irea vitalităț ii economice a zonelor rurale din România, păstrând echilibrul social prin intermediul unei dezvoltări durabile în domeniile agricol ș i silvicol;  Horizon 2020 - consolidarea structurilor de producț ie din agricultură ș i silvicultură prin promovarea dezvoltării economice ș i sociale a zonelor rurale în vederea reducerii disparităț ilor existente ș i în vederea obț inerii unui nivel actual mediu de performanț ă pentru toate Statele Membre UE;  Horizon 2030 - obț inerea implementării complete a politicilor ș i practicilor CE în agricultură ș i silvicultură, inclusiv cele legate de atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Strategia Naț ională privind Atenuarea Efectelor Secetei ș i Prevenirea ș i Combaterea Degradării ș i Deș ertificării Terenurilor (elaborată în anul 2008, însă neaprobată încă) - această strategie are rolul de a atenua impactul social, economic ș i de ecologic în creș tere al secetei prin elaborarea unor strategii / acț iuni de gestionare a secetei; introducerea unor măsuri pentru protecț ia ș i restaurarea capacităț ii ecosistemelor naturale care prezintă deficit de apă, a culturilor agricole ș i a altor bunuri afectate de secetă ș i deș ertificare, ș i; îmbunătăț irea gestionării resurselor hidrologice ș i pedologice. Programul agricol de modernizare a fermelor – adoptat în anul 2008, acest program naț ional a asigurat sprijinul financiar pentru înlocuirea tractoarelor ș i echipamentelor agricole depăș ite cu echipamente ș i tehnologii mai eficiente energetic ș i cu un nivel redus de poluare. Planul Strategic Naț ional pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală 2007-2013 (adoptat în 2006) - acest plan identifică priorităț ile de dezvoltare pentru agricultură, silvicultură ș i zonele rurale în contextul accederii României din 2007 în Uniunea Europeană. Planul este implementat prin Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2007-2013 revizuit în detaliu în secț iunea 4.4 de mai jos. Program pentru Stimularea Culturilor Energetice, inclusiv a Biocombustibililor (adoptat în 2006) – bazat pe un program de asistenț ă UE pentru promovarea culturilor energetice, această 33 schemă naț ională de plată a funcț ionat în România în perioada 2007-2009 ș i a dus la o creș tere a zonei cultivate cu culturi energetice la 27.000 ha în 2007 ș i la 39.000 ha în 2008. Strategie pentru Reabilitarea Infrastructurii Irigaț iilor (aprobată de MADR în 2013) - elaborată în cadrul proiectului de Reabilitare ș i Reformare a Sistemului de Irigaț ii finanț at de Banca Mondială ș i de Guvernul României ș i implementată de Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale din România din perioada 2004-2012. Strategia include numai diagramele de irigaț ie cu viabilitate economică consacrată, unde a fost demonstrat interesul agricultorilor pentru iriga ț ia continuă. 4.4 Măsuri implementate în programul PNDR 2007 - 2013 În iunie 2006, Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale e elaborat Planul Strategic Naț ional (PSN) pentru Dezvoltare Rurală anticipând accederea în UE din 2007 (a se vedea secț iunea 4.3 de mai sus), iar lansarea Programului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014- 2020 a fost cofinanț ată de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FAEDR). Lupta împotriva schimbărilor climatice a fost menț ionată în PSN ca o prioritate importantă pentru România, iar atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES-uri) a fost stabilită ca prioritate cheie pentru axa 2 (gestiunea durabilă a terenurilor) din cadrul PNDR, împreună cu producț ia / utilizarea sporită a surselor de energie stabilite ca prioritate în axa 1 (competitivitate) ș i axa 3 (diversificare economică ș i calitatea vieț ii). Programul PNDR 2007-2013 menț ionează în mod specific energia solară, eoliană, de biomasă ș i geotermică însă acordă atenț ie optimă cultivării ș i procesării biomasei agricole / silvicole ca substitut pentru sursele convenț ionale de energie - inclusiv trimiterea la nevoia de dezvoltare a unei pieț e domestice de biocombustibili în vederea îndeplinirii cerinț elor membrilor UE. Acest angajament faț ă de acț iunile cu privire la climat / legate de domeniul energetic a fost consolidat prin alocarea unei sume suplimentare de 53,9 milioane de EUR din partea FAEDR pe parcursul reviziei PNDR a urmare a Verificării de sănătate PAC 2008 ș i adoptarea Pachetului European de Recuperare Economică (PERE). Acesta a constat dintr-un total de 18,19 milioane EUR alocate acț iunilor climatice ș i 35,72 milioane alocate energiei recuperabile. O detaliere precisă a finanț ării FAEDR cheltuită pentru acț iunile climatice în perioada 2007-2013 a programului nu este disponibilă în prezent, însă Tabelul 4 furnizează un sumar al cheltuielilor faț ă de măsurile implementate de PNDR 2007-2013 cu potenț ialul de a sprijini Acț iunile climatice (atenuare, adaptare ș i energii regenerabile) Se poate observa faptul că au fost programate 8 măsuri în total în cadrul PNDR 2007-2013, orientative sau cu relevanț ă pentru atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice, la fel ca ș i tranziț ia către o economie cu emisii reduse de carbon. Totalul finanț ării alocate acestor 8 măsuri a fost de 6399,1 milioane EUR, din care 46,2% (2958,9 milioane de EUR) au fost angajate beneficiarilor (adică absorbite) până la sfârș itul lui 2012. Desigur, acest aspect oferă doar o informaț ie foarte generală asupra succesului din prezent pentru focalizarea măsurilor PNDR / finanț area acț iunilor climatice, însă experienț a pozitivă a fost generată prin implementarea măsurilor individuale care trebuie corelate ș i dezvoltate în momentul elaborării programului viitor PNDR 2014-2020. 34 Spre exemplu, una din cele mai importante acț iuni avute în vedere în mod specific în momentul atenuării ș i adaptării la schimbările climatice a fost împădurirea terenurilor agricole. Măsurile au făcut explicit trimitere la importanț a împăduririi pentru a) reț inerea carbonului; b) prevenirea eroziunii solului ș i a altor pericole naturale, precum inundaț iile, ș i; c) creș terea producț iei pentru sursa de energie regenerabilă. Ț inta pentru împădurire a fost de 50.000 ha de teren agricol degradat, însă un calcul actualizat prevede neglijarea unei sume de 221 cu mai puț in de 500 ha împădurite ș i numai 11.452 EUR absorbiț i din totalul alocat de 229,3 milioane EUR! Problema a fost constituită de conceperea eronată a măsurătorii ș i accesul dificil. Pentru programul PNDR 2014-2020, criteriile de eligibilitate trebuie clarificate, iar procedurile de implementare trebuie îmbunătăț ite. Pe de altă parte, cel mai ridicat nivel de absorbire (76,5%) a fost observat până în prezent în cazul plăț ilor agricole ș i de mediu. Acestea reprezintă plăț i compensatorii prevăzute de programul PNDR 2007-2013 pentru menț inerea unor practici agricole extensive ș i evitarea aplicării îngrăș ămintelor ș i pesticidelor pe păș unile cu valoare naturală ridicată. Aceste păș uni sut importante pentru reț inerea carbonului ș i menț inerea ecosistemelor funcț ionale care furnizează servicii importante de mediu ș i sprijin pentru întreț inerea a milioane de agricultori la scară mică. Plăț ile agricole ș i de mediu vor continua să fie finanț ate ca măsură obligatorie în cadrul programului 2014-2020 ș i în conformitate cu Articolul 29 din noul Regulament FAEDR vor fi redenumite �plăț i pentru agricultură-mediu-climat� ș i trebuie să includă o concentrare specifică asupra �promovării schimbărilor necesare în practicile agricole care aduc o contribuț ie pozitivă mediului ș i climatului.� Prin urmare este încurajator faptul că aceste plăț i s-au dovedit atât de populare până în prezent pentru agricultori ș i vor reprezenta o acț iune climatică importantă pentru promovarea PNDR 2013-2020. O sursă utilă de informaț ii suplimentare pentru măsurile de dezvoltare rurală relevante pentru climat utilizate de alte State Membre în perioada de programare 2007-2013 este Raportul de sinteză al Reț elei Europene pentru Dezvoltare Rurală (REDR) pentru Adresarea Schimbărilor Climatice din cadrul Programelor de Dezvoltare Rurală de după Verificarea de Sănătate (2007-2013) (REDR, 2010). 35 Tabelul 4: Sumarul măsurilor implementate de PNDR 2007-2013 cu potenț ialul de a sprijini Acț iunile climatice (atenuare, adaptare ș i energii regenerabile) Alocare Cheltuieli Potenț ialele efecte financiară publice 2007- Măsura Exemple de acț iuni ale Acț iunilor 2007-2013 2012 (mil. PNDR climaterice eligibile pentru climatice eligibile (mil. EUR) EUR) asistenț ă tehnică Investiț ii în noi Atenuarea - deș i a echipamente ș i instalaț ii fost vizată în agricole, inclusiv: unităț ile momentul sprijinirii de depozitare pentru implementării îngrăș ământ / îngrăș ământ Directivei CE privind zootehnic, utilaje de câmp Nitraț ii, multe din pentru împrăș tierea investiț iile eligibile îngrăș ământului / sunt, de asemenea, îngrăș ământului zootehnic, importante pentru 121 – ș i; gestiunea / tratarea reducerea emisiilor 521,2 Modernizarea apelor reziduale de CH4 ș i N2O 1 149,8 (absorbț ie proprietăț ilor Adaptare – Investiț iile în echipament / 45,3%) agricole îmbunătăț irea instalaț ii de depozitare a eficienț ei de apei ș i irigaț ie la nivelul utilizare a apei în fermei agricultură Investiț ii în arboret scurt de Economie cu C rotaț ie pentru i) producerea redus – producț ie biomasei ș i ii) îmbunătăț ită a îmbunătăț irea eficienț ei de surselor regenerabile utilizare ca sursă durabilă de de energie energie în cadrul fermei Adaptarea– Investiț iile în tehnici de eficienț ă producț ie / procesare pentru îmbunătăț ită de 123 – economisirea apei utilizare a apelor Valorificarea rurale 402,3 produselor Investiț iile în producț ia ș i Economie cu C 1 177,5 (absorbț ie agricole ș i utilizarea biomasei provenite redus – producț ie 34,2%) silvicole din sectorul agricol / silvicol ș i utilizare ca sursă regenerabilă de îmbunătăț ită a energie, inclusiv producț ia surselor regenerabile de biocombustibili de energie Investiț iile în echipament / instalaț ii de depozitare a apei ș i irigaț ie la nivelul 125 - fermei, inclusiv reabilitarea Adaptare – Îmbunătăț irea infrastructurii la nivelul îmbunătăț irea ș i dezvoltarea fermei unde i) infrastructura eficienț ei de infrastructurii iniț ială a fost utilizare a apei în 80,0 legate de îmbunătăț ită; ș i ii) agricultură 574,8 (absorbț ie dezvoltarea ș i viabilitatea economică ș i 13,9%) adaptarea nivelul ridicat de utilizare agriculturii ș i poate fi demonstrat silviculturii Investiț ia în promovarea ș i Economie cu C utilizarea îmbunătăț ită a redus – utilizare surselor regenerabile de îmbunătăț ită a energie surselor regenerabile 36 Alocare Cheltuieli Potenț ialele efecte financiară publice 2007- Măsura Exemple de acț iuni ale Acț iunilor 2007-2013 2012 (mil. PNDR climaterice eligibile pentru climatice eligibile (mil. EUR) EUR) asistenț ă tehnică de energie 143 - Furnizarea Sprijin consultativ pentru Potenț ial pentru unor servicii măsuri specifice care includ 3,3 sprijin consultativ de consultative 214 (mediul agricol) ș i 221 13,5 (absorbț ie atenuarea / adaptare ș i de (prima împădurire a 24,4%) la nivelul fermei extindere terenului agricol) pentru ferme Atenuare - potenț ial pentru reț inerea de carbon ș i promovarea emisiilor reduse de GES prin intermediul Suport pentru menț inerea unor practici extinse păș unilor cu valoare de agricultură ș i 214 - Plăț i 761,8 naturală ridicată (VNR), evitarea aplicării legate de 996,4 (absorbț ie stabilirea culturilor de îngrăș ămintelor ș i mediul agricol 76,5%) acoperire verde ș i pesticidelor agricultură organică Adaptare – eroziunea redusă a solului ș i menț inerea unor habitate / biotopuri semi-naturale cu biodiversitate ridicată Atenuare – reț inerea de carbon Adaptare - prevenirea eroziunii 221 - Prima Plantare copacilor ș i alte solului ș i alte 0,01 împădurire a acț iuni pentru stabilirea hazarde naturale, 229,3 (absorbț ie terenului noilor păduri pe teren agricol precum inundaț iile neglijabilă) agricol marginal Economie cu C redus – producț ie îmbunătăț ită a surselor regenerabile de energie Investiț ii în echipamente pentru producerea unor surse regenerabile de energie (altele decât Economie cu C 312 - Sprijin biocombustibili) care se redus – producț ie pentru crearea 210,8 axează pe alimentarea cu ș i utilizare ș i dezvoltarea 531,8 (absorbț ie energie regenerabilă la nivel îmbunătăț ită a micro- 39,6%) local cu rezultate pozitive surselor regenerabile întreprinderilor privind angajarea ș i mediul de energie non-agricol Poate fi utilizat în combinaț ie cu măsura 123 322 - Acț iuni complementare Economie cu C 1 726,0 979,5 37 Alocare Cheltuieli Potenț ialele efecte financiară publice 2007- Măsura Exemple de acț iuni ale Acț iunilor 2007-2013 2012 (mil. PNDR climaterice eligibile pentru climatice eligibile (mil. EUR) EUR) asistenț ă tehnică Reînnoirea ș i pentru măsura 312 de mai redus – producț ie (absorbț ie dezvoltarea sus - sprijinirea investiț iilor ș i utilizare 56,7%) satelor, în producț ia de energie îmbunătăț ită a îmbunătăț irea recuperabilă ș i alimentarea surselor regenerabile serviciilor clădirilor publice din zonele de energie fundamentale rurale (ex. renovarea unei pentru ș coli din zona rurală) populaț ia rurală ș i îmbunătăț irea patrimoniului rural 2 958,9 Total 6 399,1 (absorbț ie 46,2%) 38 5. Priorităț i pentru atenuarea ș i adaptarea schimbărilor climatice în sectorul ADR 5.1 Acț iuni generale pentru sprijinirea atenuării ș i adaptării din sectorul ADR Îmbunătăț irea conș tientizării schimbărilor climatice pentru agricultori ș i comunităț ile rurale Ca un prim pas cheie pentru adresarea răspunsului sectorului ADR la schimbările climatice este importantă recunoaș terea unui gradient descendent în ceea ce priveș te impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii cu un nivel mai ridicat de înț elegere din partea institutelor naț ionale guvernamentale / de cercetare ș i cu un nivel mult mai scăzut de cunoș tinț e la nivel regional ș i local. Populaț ia din zona rurală, inclusiv agricultorii ș i alte comunităț i, nu înț eleg pe deplin consecinț ele schimbărilor climatice asupra întreprinderilor administrate ș i asupra condiț iilor de viaț ă. Mai mult, fluxul de cunoș tinț e relevante în ordine ascendentă este împiedicat de:  supra-centralizarea problemelor legate de schimbările climatice din cadrul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor Climatice (MMSC), ceea ce presupune că responsabilii cu politica din alte instituț ii nu sunt informaț i suficient cu privire la riscurile asociate impactului schimbărilor climatice asupra sectorului ADR;  �discrepanț a� apărută în România (ș i în multe alte ț ări europene) între cercetarea ș i practica agricolă;  lipsa actuală a unui serviciu agricol complet funcț ional de extindere ș i consultanț ă în România ca urmare a desființ ării acestui serviciu în ultimii ani, ș i;  continuarea unei tendinț e de standarde educaț ionale inferioare în multe din zonele rurale. Cu siguranț ă comunităț ile rurale au conș tientizat, s-au informat asupra fenomenului perceput ca o condiț ie meteorologică din ce în ce mai variabilă - însă este necesară articularea ș i comunicarea unor mesaje clare ș i simple cu privire la tendinț ele, riscurile ș i incertitudinile asociate cu percepț iile acestora despre schimbările climatice. Publicul trebuie atenț ionat cu privire la domeniul de riscuri climatice. Mesajele trebuie elaborate în funcț ie de riscurile ș i vulnerabilităț ile locale variind de la valuri de căldură, deficite sezoniere de apă, secetă ș i deș ertificare la pericole locale de inundaț ie. Trebuie organizate campanii proactive de informare, care să implice birourile centrale ș i regionale ale Ministerului Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale (MADR); Camerelor Agricole; ramurile județ ene ș i locale ale Agenț iilor de plată (APIA ș i APDRP) ș i toate organizaț iile cheie ale agricultorilor / producătorilor. Există numeroase programe TV, ziare sau reviste populare care servesc intereselor ruralului. Toate acestea trebuie luate în considerare. Organizaț iile societăț ii civile ș i alte ONG-uri trebuie implicate. Atunci când este cazul, campaniile de informare trebuie, de asemenea, legat de capacitate de construcț ie pentru planificare de urgenț ă. Unele comunităț i rurale vor fi inevitabil expuse unui risc mai ridicat al evenimentelor extreme ș i urgenț elor legate de climă decât celelalte comunităț i. Serviciile de informare cu privire la climat vor avea ș i ele un rol în sprijinirea acestor campanii de comunicare. Administraț ia Naț ională de Meteorologie (ANM) dispune deja de o gamă largă de servicii relevante de informare, însă acestea se axează în principal pe prognozarea naț ională ș i regională. Trebuie dezvoltate noi instrumente de informare care să comunice ș i să crească nivelul de conș tientizare al riscurilor asociate schimbărilor climatice - spre exemplu, hărț i privitoare la pericole care comunică în mod clar riscurile de secetă, deficitele de apă, inundaț iile localizate etc. Activităț ile de cercetare agro-meteorologică ale ANM se află într-un continuu proces de îmbunătăț ire, iar gama de modelare / tehnică GIS este utilizată pentru monitorizarea intensităț ii fenomenelor meteorologice extreme ș i pentru evaluarea celor mai vulnerabile zone. Informaț iile furnizate acoperă zonele agricole care variază de la nivelul regional, la cel sub -regional ș i naț ional în funcț ie de nevoile specifice ale utilizatorilor finali. Aceste informaț ii sunt deja extrem de utile pentru asistarea agricultorilor cu deciziile zilnice de management, mai ales pentru unităț ile la scară largă, comerciale de producț ia e recoltelor. Cu toate acestea, nu sunt satisfăcute nevoile multor altor agricultori. Spre exemplu, un sistem timpuriu de avertizare (ex. telefon mobil / bazat pe SMS-uri) pentru evenimente climatice extreme, în special pentru furtunile electrice, ar fi extrem de util pentru agricultorii ș i oierii din zona montană, atunci când animalele pasc pe păș uni la mare altitudine în perioada de vară sau toamnă. O furtună electrică din 2001 a ucis 70 de oi ș i 4 persoane în zona munț ilor din județ ul Neamț , România de est. Cercetare ț intă ș i asistenț ă consultativă pentru atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice O mult mai bună înț elegere este necesară pentru tipurile de acț iuni climatice relevante ș i eficiente în contextul specific al sectorului ADR din România, iar aceste cunoș tinț e trebuie să fie comunicate printr-un sistem funcț ional consultativ ș i de extindere care intră în contact cu întregul sector ADR, nu doar cu componente specifice ale acestuia. Cercetare ț intă Cercetarea aplicată este necesară pentru o gamă de domenii atât pentru dezvoltarea noilor practici ș i tehnologii de atenuare ș i adaptare la schimbărilor climatice, cât ș i de îmbunătăț ire a practicilor ș i tehnologiilor existente. Aceasta necesită o abordare multilaterală ș i extinsă pe mai multe sectoare. Priorităț ile imediate pentru cercetare aplicată includ: 1. Studiul continuu al variabilităț ii climatice, schimbărilor climatice ș i prognozei climatice de către Departamentul de Climatologie din cadrul Administraț iei Naț ionale de Meteorologie (ANM). Temele cheie de cercetare continuă să fie reprezentate de următoarele:  analizele principalelor caracteristici ale variabilităț ii climatice din România utilizând observaț ii pe termen lung (tendinț e, schimbări, evenimente extreme);  legăturile dintre climatul românesc ș i mecanismele la scară largă (circulaț ia atmosferică, Oscilarea Nord Atlantică, etc.)  prognozele climatice pentru contextul din România utilizând modele de reducere statistică, ș i;  validarea modelelor climatice globale/regionale la scară largă ș i scară regională. 2. Analiza sistemelor existente de alimentaț ie ș i agricultură în vederea identificării vulnerabilităț ii / rezistenț ei acestora la diferite scenarii de schimbare climatică. Sistemele agricole care prevalează în prezent în România s-au adaptat la condiț iile climatice curente de-a 40 lungul unor perioade îndelungate de timp, cu toate acestea, se ș tiu foarte puț ine informaț ii legate de modul în care se vor manifesta la schimbările climatice progresive. Lucrul privind utilizarea modelelor dinamice de simulare trebuie să continue - coroborat cu estimarea diferitelor scenarii climatice prin intermediul modelelor climatice globale - pentru a modela impactul schimbărilor climatice asupra creș terii, dezvoltării ș i rezultatelor generate de culturi. Lucrul trebuie să fie extins pentru a include modelarea economică a întregilor sisteme agricole care nu ț in cont numai de efectele directe ale schimbărilor climatice din România, ci ș i de efectele indirecte ale schimbărilor climatice la nivel global (ex. volatilitatea preț urilor globale ale pieț ei). Cercetarea de colaborare continuă dintre Laboratorul Agro -meteorologic al NMA ș i alte institute de cercetare precum Institutul Naț ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agro-chimie ș i Protecț ia Mediului (ICPA) trebuie încurajată. Cercetările existente au tendinț a de a se axa pe culturile de grâu ș i porumb de iarnă din sudul ș i estul României, însă acestea trebuie extinse ș i asupra altor culturi ș i sisteme de exploatare agricolă. 3. Cercetarea noilor tehnologii ș i practici mai bune (indiferent de origine). Mai multe analize efectuate la scară largă (ex. JRC, 2012) identifică regiuni ș i culturi în UE care vor prezenta sensibilitate la schimbările climatice progresive, însă există puț ine cunoș tinț e ș tiinț ifice legate de: a) modul în care sistemele actuale de agricultură din România pot fi adaptate efectiv, ș i; b) care dintre sistemele ș i practicile de exploatare agricolă actuale au cel mai mare potenț ial pentru a permite adaptarea. Pe de o parte, există un potenț ial clar de dezvoltare a noilor tehnologii ș i a unor practici mai rezistente la schimbările climatice. Investiț iile în cultivarea convenț ională ș i biotehnologie pentru a adresa problemele legate de climatul în continuă schimbare (ex. căldură, secetă, saturaț ia solului ca urmare a excesului de apă, atacuri sporite ale dăunătoarelor ș i pericole cauzate de boli) va constitui inevitabil o parte importantă a efortului românesc de adaptare la sistemele agricole. Prin urmare, lucrările de cercetare elaborate de institutele de cercetare, precum Institutul de Cercetare pentru Cereale ș i Culturi Industriale (Fundulea) ș i Institutul de Cercetare pentru Pomicultură (Piteşti-Mărăcineni (pomi fructiferi) trebuie extinse. Acestea trebuie să includă dezvoltarea unor proiecte de colaborare între mai mulț i parteneri întrucât creș terea culturilor în scenariile climatice viitoare vor avea o rată mai mare de succes în cazul angrenării agricultorilor ș i considerării abilităț ii ș i disponibilităț ii acestora de a adopta noi riscuri ș i / sau metode. Alte teme de cercetare cu prioritate ridicată includ eficienț a sporită a utilizării apei pentru culturi ș i elaborarea unor măsuri specifice pentru a contracara degradarea ș i deș ertificarea terenurilor. Odată cu migrarea efectivă a climatelor în cadrul UE, transferul celor mai bune practici dintr-o regiune / ț ară în alta va reprezenta un element crucial ș i trebuie considerată drept prioritate majoră pentru cercetare. Spre exemplu, există multe exemple de cele mai bune practici cu privire la agricultura pe terenurile uscate din regiunea Mediteranei care vor deveni relevante pentru România. Într-adevăr, există anumite practici promiț ătoare deja consolidate în cunoș tinț a locală,practicile rurale tradiț ionale ș i obiceiurile din România care necesită pur ș i simplu o redescoperire. Asistenț ă tehnică ț intă Agricultorii ș i comunităț ile rurale confruntate cu riscurile ș i incertitudinile schimbărilor climatice necesit asistenț ă tehnică robustă, continuă ș i focalizată pentru un domeniu de probleme. Din 41 nefericire, sistemul consultativ agricol din România este foarte slab ca urmare a desființ ării / descentralizării sistemului guvernamental de consultanț ă ș i de extensie agricolă în anul 2010. Este necesară reconstrucț ia unui sistem de consultanț ă ș i extensie. Mare parte din fosta reț ea consultativă continuă să acț ioneze sub forma Camerelor de Agricultură subordonate administraț iei locale publice din Consiliile Județ ene, însă proiectele recente comune ale Băncii Mondiale ș i Ministerului Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale (MADR) au introdus o serie de factori suplimentari pe piaț ă:  Centrele de Informaț ie ș i Pregătire (CIP-uri) stabilite în principalele regiuni din România, ca baze de cunoș tinț e ș i resurse pentru îmbunătăț irea ș i actualizarea abilităț ii profesionale a specialiș tilor în extensie, siguranț a alimentară ș i cercetare.  Birouri Agricole Integrare (concepute pe modelul serviciilor furnizat de aceea ș i instituț ie) înființ ate în 4 zone pilot, care cumulează sub acelaș i acoperiș consultanț a agricolă ș i serviciile de administrare, ș i;  Unităț i ș i mecanisme care furnizează servicii de îndrumare socio-economică înființ ate în 15 județ e, care au rolul de a spori abilitatea populaț iei agricole de a gestiona în mod durabil veniturile ș i bunurile cu privire la programele de asistenț ă UE disponibile la nivel naț ional. În cazul în care beneficiază de susț inere, toț i factorii menț ionaț i joacă un rol în sprijinirea procesului de atenuare ș i adaptare la schimbările climatice. Evaluarea fezabilităț ii economice ș i a investiț iilor ș i stimulentelor pentru acț iunile climatice Cunoș tinț ele cu privire la fezabilitatea economică ș i rentabilitatea diferitelor acț iuni de atenuare ș i adaptare necesită îmbunătăț ire. Spre exemplu, Smith et al. (2007) estimează că mai puț in de 35% din potenț ialul biofizic total pentru atenuare agricolă la nivel global va fi obț inut probabil până în anul 2030 din cauza diverselor limitări economice, în special costurile de tranzacț ie asociate acț iunilor de atenuare iniț iale. Lecț iile trebuie colectate din experienț ele existente în ceea ce priveș te sprijinul de investiț ie ș i plăț ile compensatorii din cadrul PNDR 2007-2013 (precum ș i de la alte State Membre), întrucât este evident faptul că agricultorii vor necesita impulsuri financiare clare pentru a se angaja la cât mai multe acț iuni climatice. 5.2 Acț iuni prioritare pentru sprijinirea atenuării din sectorul ADR Deș i a existat o reducere semnificativă a emisiilor de GES din agricultură în România în ultimii ani, la nivel European agricultura continuă să fie cea mai importantă sursă de emisii de petroxid de azot (N2O) ș i metan (CH4) ș i în conformitate cu Strategia Europa 2000, se estimează că toate Statele Membre vor continua să promoveze reducerea emisiilor de GES din sectorul ADR. Mai mult, există un potenț ial considerabil în sectorul ADR pentru a) reț inerea de carbon în agricultură ș i silvicultură, ș i b) producț ia de biomasă (inclusiv biocombustibili) ca alternativă pentru combustibilii fosili. Priorităț ile pentru atenuare evidenț iate mai jos sunt în general concordante cu obiectivele strategie ale Strategiei Naț ionale privind Schimbările Climatice 2013-2020. Cu toate acestea, rămâne incert dacă atenuarea necesară poate fi echilibrată de cerinț ele pe termen lung, inevitabile în agricultură 42 pentru o producț ie mărită de alimente. Prin urmare, este necesară o combinaț ie adecvată de acț iuni pentru a gestiona, compensa ș i evita emisiile în cadrul întregului sector CDR. Sprijinirea agricultorilor prin reducerea continuă a emisiilor de GES ș i adoptarea unor tehnologii cu emisii reduse de carbon Sunt necesare scheme de investiț ii ș i stimulente în vederea încurajării agricultorilor să adopte tehnologiile şi practicile care contribuie direct la reducerea emisiilor - aceasta include îmbunătăţiri în eficienţa consumului de energie şi o mai bună gestionare a carbonului şi fluxurilor de azot în ecosistemul agricol. Spre exemplu, azotul (N) aplicat solurilor cultivate sub forma îngră ș ămintelor anorganice sau îngrăș ămintelor zootehnice organice nu este întotdeauna utilizat eficient pe culturi. Surplusul de N rămas în sol est - în anumite condiț ii - susceptibil în mod special la denitrificarea microbiană ș i la pierderea în atmosferă a petroxidului de azot (N2O). Îmbunătăț irea eficienț ei de utilizare a N poate, astfel, reduce în mod semnificativ emisiile de N2O. Practicile obiș nuite care îmbunătăț esc utilizarea eficientă a azotului includ:  ajustarea ratelor de aplicare a îngrăș ămintelor cu N pentru a îndeplini nevoile culturii;  evitarea aplicării N în exces faț ă de cerinț ele imediat de plantare.  aplicarea îngrăș ământului ș i îngrăș ământului zootehnic cu N atunci când este cel mai puț in susceptibil pierderilor, adică atunci când rata de creș tere a culturilor este cea mai activă. Una din priorităț ile pe termen scurt pentru atenuarea emisiilor de GES este astfel investiț ia continuă în actualizarea ș i modernizarea i) instalaț iilor (la scară largă sau mică) pentru depozitarea îngrăș ămintelor zootehnice, ș i; ii) echipament pentru împrăș tierea îngrăș ămintelor ș i îngrăș ămintelor zootehnice. Acest lucru va ajuta semnificativ la îmbunătăț irea eficienț ei de utilizare N, reducerea emisiilor de N2O ș i, de asemenea, suplimentarea beneficiilor pozitive pentru calitatea apei datorită reducerii riscului de solubilizare cu nitraț i. Rumegătoarele precum bovinele ș i ovinele reprezintă surse importante de emisii GES. Conform Steinfeld et al. (2006), producț ia globală de ș eptel este responsabilă pentru 18% din emisiile de GES; inclusiv 9% din totalul emisiilor de dioxid de carbon, 45% din emisiile de metan ș i 65% din emisiile de petroxid de azot. Ovinele ș i bovinele care pasc pe păș unile semi-naturale la densităț i mici de depozitare eliberează cantităț i mari de metan deoarece vegetaț ia maturează rapid, dezvoltând concentraț ii mai ridicate de celuloză, care în final produce mari cantităț i de metan. Efectul este diferit în cazul animalelor care pasc pe păș unile intens gestionate cu densitate mare (care acumulează mai puț ină celuloză) sau; sunt ț inute în grajduri ș i hrănite cu cereale. Acest aspect ridică o serie de probleme interesante cu privire la atenuarea emisiilor de GES ale ș eptelului rumegător din România - din care, o proporț ie semnificativă (dacă nu majoritară) este asociată proprietăț ilor mici ș i păscutul excesiv pe păș uni semi-naturale. Pe de altă parte, argumentul pentru cea mai bună metodă de atenuare a impactului producț iei de ș eptel asupra schimbărilor climatice este de a spori eficienț a sectorului de ș eptel prin promovarea unor sisteme mai intensive de ș eptel. Pe de altă parte, a fost argumentat (e.g. Grayson, 2008) faptul că deș i ovinele ș i bovinele care păș unează excesiv generează cantităț i mai mari de metan per animal decât contrapartidele gestionate intensiv, acest lucru poate fi compensat prin densităț ile mai mici de adunare. Prin urmare, sistemele de creș tere extensivă a ș eptelului, precum cele întâlnite în 43 mod obiș nuit în România produc mai puț in CH4 decât sistemele convenț ionale de ș eptel. Este necesară o cercetare suplimentară a acestei probleme. Asistenț ă pentru reducerea pierderilor de carbon din sol ș i îmbunătăț irea procesului de reț inere a carbonului Reț inerea carbonului din sol de către agricultori este estimată a avea un potenț ial economic ridicat de atenuare (Smith et al., 2008). De asemenea, prezintă un potenț ial bun de promovare în România prin interesul existent în agricultură organică ș i tehnici de cultivare fără arare / conservare. Împădurirea de teren neproductiv şi de calitate scăzută trebuie să fie, de asemenea, încurajată, în special în acele regiuni în care solurile sunt foarte vulnerabile la degradare şi daune. Sporirea conț inutului de carbon din sol generează, de asemenea, importante beneficii cu privire la depozitarea apei (combaterea deficitelor hidrologice), biodiversitatea solului (menț inerea fertilităț ii solului) ș i stabilitatea agregatelor solului (combaterea eroziunii pedologice). Cu toate acestea, există unele incertitudini. Nivelurile adecvate pentru adoptarea procesului de reț inere a carbonului din sol de către agricultori rămâne neclar ș i influenț at de o gamă de potenț iale obstacole de adoptare. Eficacitatea, variabilitatea ș i performanț a diferitelor practici pentru reț inerea carbonului din sol trebuie să fie evaluată în contextul românesc ș i este probabil să varieze în funcț ie de sistemele agricole individuale bazate pe climat, comportament edafic, context social, condi ț ii economice ș i modele istorice de utilizare ș i gestionare a terenurilor. Este necesară o cercetare suplimentară. Asistenț ă pentru îmbunătăț irea producț iei de energie regenerabilă în zonele rurale Până în prezent, agricultura a avut o contribuț ie foarte mică (1,7% în 2010) la producț ia totală de energie din surse regenerabile în România - reprezentând una din cele mai slabe contribuț ii din regiune ș i se situează sub mediile UE-15 sau ale Statelor Membre (a se vedea Figura 7 de mai jos). Figura 7: Contribuț ia agriculturii ș i silviculturii la producț ia de energie regenerabilă în ț ările din Europa Centrală ș i de Est (% din totalul producț iei de energie regenerabilă pe ț ară, 2010) 14 100 Agriculture Forestry 90 12 80 10 70 8 60 50 6 40 4 30 20 2 10 0 0 Sursa: Eurostat 44 Agricultorii şi alte întreprinderi din mediul rural dispun de multe oportunităț i de a investi în producţia de energie din surse regenerabile din reziduurile de cultură ș i culturile energetice dedicate; producţia de biogaz din mediul rural din îngrăşăminte zootehnice, şi; investiţii în tehnologii disponibile la scară mică–mare pentru generarea de energie solară şi eoliană (nedetaliate în continuare). Există un potenț ial neexploatat pentru iniț iativele la scară mică, destinate comunităț ilor, unde beneficiile socio-economice complete ale investiț iei în tehnologii adecvate sunt reț inute la nivel local. Abordarea LEADER promovată politica de dezvoltare rurală a UE poate fi utilizată în sprijinul acestui potenț ial. Reziduurile din culturi pot fi utilizate ca surse combustibil, fie direct, fie după conversia în combustibili precum etanolul sau motorina. Aceste surse de alimentare cu bioenergie continuă să elimine CO2 după combustie, însă carbonul are o origine atmosferică recentă (prin fotosinteză) spre deosebire de combustibilul fosil.. Beneficiul net al acestor surse de bioenergie pentru atmosferă este egal cu emisiile derivate din combustibili fosili, strămutate, minus emisiile pentru producere, transport ș i procesare. Paiele rămase după recoltarea culturilor de cereale, precum grâul, reprezintă o sursă foarte importantă de combustibil. Este disponibil în cantităț i mari, este regenerabil, ș i produce emisii reduse de sulf ș i zero emisii de dioxid de carbon. Emisiile GES pot fi reduse prin înlocuirea combustibililor fosili cu energia produsă din stocurile de materie primă agricolă (ex. reziduuri din culturi, bălegar, culturi energetice), care pot fi încadrată în sectoare prin utilizarea energiei. Contribuț ia agriculturii la potenț ialul de atenuare prin utilizarea bioenergiei depinde de preț urile relative ale combustibililor ș i de echilibrul dintre cerere ș i ofertă. Producț ia de energie ș i potenț ialul de atenuare ale culturilor energetice dedicate depinde de disponibilitatea terenului, aceasta din urmă trebuind să respecte cererile de alimentaț ie precum ș i cele de protecț ie ecologică a solului ș i rezervelor de apă ș i a altor criterii de durabilitate. Producț ia la scară largă a recoltelor moderne de bioenergie, parț ial pentru export, poate genera venituri ș i locuri de muncă pentru regiunile rurale. Cu toate acestea, beneficiile nu vor fi în mod necesar disponibile pentru populaț ia rurală carele necesită cel mai mult. Impactul net al unei regiuni în ansamblu, inclusiv posibilele schimbări ș i îmbunătăț iri ale metodelor agricole de producț ie trebuie luate în calcul în momentul dezvoltării capacităț ii de producț ie a biomasei ș i bioenergiei. Deș i experienț a din întreaga lume (ex. biocombustibilii din Brazilia, India) arată că pot fi obț inute beneficii socioeconomice majore, noile scheme de producț ia a bioenergiei pot beneficia de implicarea părț ilor interesate de la nivel regional, în special a agricultorilor. Fermentaț ia anaerobă a îngrăș ămintelor zootehnice poate duce la eliberarea unor cantităț i semnificative de CH4, iar acest lucru poate fi exploatat în cadrul producț iei rurale de biogaz. O serie de centrale de mică dimensiune au fost deja inaugurate în România ș i s-au dovedit a fi de succes. 5.3 Acț iuni prioritare pentru sprijinirea adaptării din sectorul ADR În plus faț ă de acț iunile generale imediate de sprijinire a măsurilor de atenuare ș i adaptare evidenț iate în Secț iunea 5.1, acț iunile prioritare ulterioare pentru adaptare, prin urmare de promovare la adaptarea climatică din sectorul ADR se încadrează în următoarele trei mari categorii: 45 1. Investiț iile în infrastructura de irigare ș i gospodărirea îmbunătăț ită a apelor din sudul ș i sud- estul României unde frecvenț a ș i intensitatea secetelor este cea mai mare; 2. Sprijin pentru adaptarea accelerată a agricultorilor şi comunităţilor rurale la schimbarea climatică progresivă observată din ce în ce mai frecvent; 3. Management mai bun al riscurilor din sectorul ADR asociate cu variabilitatea climatică ș i evenimentele extreme. Aceste acţiuni reprezintă o provocare majoră din punct de vedere ştiinţific, politic şi practic - o provocare care este complicată prin variabilitatea în contextul socio-economic al zonelor rurale şi structura extrem de polarizată a agriculturii. De exemplu, sunt necesare abordări foarte diferite pentru a exprima vulnerabilităţile contrastante în sector, cum ar fi: a) producţia de culturi pe scară largă în zonele de şes din sudul şi sud-estul României unde frecvenț a sporită a sectelor probabil că va reduce semnificativ producț ia de grâne ș i alte culturi. Chiar dacă pagubele pot fi contracarate parț ial de efectele benefice ale dioxidului de carbon, producț ia recoltelor va fi ameninț ată ș i de prevalenț a dăunătorilor, a manelor ș i a pierderilor de terenuri productive prin deș ertificare, ș i; b) micii agricultori din comunităţile izolate geografic şi dezavantajate economic din zona montană, unde accesul la informaţii relevante şi îndrumarea sunt în prezent foarte limitate. Deș i multe comunităț i de mici agricultori din România sunt reticente în mod intrinsec la schimbările sociale ș i economice, acestea depind în mare măsură de sistemele agricole tradiț ionale ș i implicit sunt foarte expuse la variabilitatea în creș tere a climatului ș i la evenimentele extreme. Investiț iile în infrastructura de irigaț ie în regiunile cele mai vulnerabile Este nevoie de acţiune prioritară la nivel naţional pentru a îmbunătăţi / reabilita infrastructura de irigaţii economic viabilă în partea de sud, sud-est şi est a României, unde apariţia secetei se preconizează a fi cea mai frecventă şi atinge cele mai mari valori de intensitate (extrem/Co-300 m3/ha ș i sever/600-900 m3/ha) (Mateescu et al., 2013). Începând cu luna iulie 2013, strategia Ministerului Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale (MADR) pentru sprijinirea investiț iilor în infrastructura de irigaț ie ș i îmbunătăț irea gestionării resurselor hidrologice presupune următoarele: 1. Construcț ia continuă a canalului inter-bazinului Siret – Bărăgan între râurile Buzău ș i Ialomiţa pentru alimentarea cu apă ș i utilizarea în scopul irigării; 2. Reabilitarea infrastructurii publice de irigare ce deserveș te aproximativ 823.000 hectare de teren agricol (însă numai atunci când irigaț ia este viabilă din punct de vedere economic); 3. Schimbarea alimentării pentru 3 sisteme existente de irigaț ie care deservesc aproximativ 56.000 hectare de teren agricol, râurile Siret ș i Prut către canalul Siret-Bărăgan; 4. Construcț ia unor noi instalaț ii de irigaț ie care să deservească 425.000 de hectare adiacente canalului Siret-Bărăgan. Toate planurile de extindere a infrastructurii ș i instalaț iilor de irigaț ie (inclusiv infrastructura terț ilor de la fermă) trebuie pregătită făcând trimitere la Planul relevant de Gestionare a Bazinului Râurilor (PGBR). PGBR-ul va necesita lucrări suplimentare pentru a evalua nivelurile ș i tipurile specifice de agricultură irigată care pot fi susț inute pentru fiecare bazin în parte. Acest exerciț iu trebuie să 46 presupună evaluări cantitative ale disponibilităț ii hidrologice ș i nevoilor hidrologice ale culturilor în cazul diferitelor scenarii climatice, acest lucru putând fi realizat în mod optim în cadrul Sistemului de Asistenț ă Decizională, astfel ca schimbul dintre diferite opț iuni să poată fi analizat ș i discutat explicit cu părț ile interesate. Reutilizare apelor reziduale în irigaț ie trebuie încurajată conform îndrumărilor UE, în special în bazinele care prezintă deficienț e hidrologice. Se estimează propunerea unei noi directive CE privind reutilizarea apelor pentru anul 2015. În zonele în care supra-sustragerea de apă duce la deficienț e grave pentru acviferi, utilizare apelor subterane trebuie să fie rezervată surselor domestice de aprovizionare cu apă. Sprijin pentru adaptarea accelerată de către agricultori şi comunităţile rurale. La nivelul fermei ș i a comunităț ii, este nevoie urgentă de asistenț ă pentru adaptarea rapidă la schimbările climatice. Una din cele mai importante sarcini este reducerea efectului evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi seceta ș i inundaț iile. Este nevoie, aș adar, de îmbunătăț irea practicilor de administrare a terenului ș i a apei, inclusiv reabilitarea ș i administrarea mai corectă a serviciilor de irigaț ie. Inovaț iile, cooperarea ș i iniț iativele ascendente trebuie să fie stimulate ș i promovate în rândul localnicilor, inclusiv în rândul agricultorilor ș i al altor întreprinzători. Nu toate soluț iile pot fi oferite de către abordarea descendentă. Acesta este un angajament extrem de important ș i trebuie să fie adânc înrădăcinat în politici publice, inclusiv în Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Acț iunile care vizează adaptarea rapidă a exploataț iilor agricole ș i a comunităț ilor rurale trebuie să aibă o bază solidă, alcătuită din cercetări aplicate în mod pertinent ș i asistenț ă (studiaț i Secț iunea 5.1 de mai sus). Este nevoie, de asemenea, de sprijinirea ș i promovarea inovaț iilor, a cooperării ș i a iniț iativelor ascendente de către localnici, inclusiv agricultori ș i alț i întreprinzători. Modificări tipice observate deja în asolamentele din cadrul UE sunt (Olesenet al., 2011):  Modificări minore sau moderate în calendarul de cultivare – în principal modificări privind datele de însămânț are (de exemplu, însămânț area mai timpurie a culturilor de primăvară)  Modificări în tehnicile de cultivare.  Tendinț a agricultorilor de a reduce culturile care nu sunt potrivite, în condiț iile schimbărilor climatice ș i de a introduce culturi noi în rotaț ia culturilor.  Creș terea interesului pentru soiurile care sunt capabile să facă faț ă mai bine secetei sau condiț iilor meteorologice extreme.  Efortul susț inut pe scară largă de a promova tehnici care menț in apa în sol , mai ales în zonele cele mai predispuse la secetă.  Modernizarea ș i reabilitarea infrastructurii de irigaț ie existente, viabilă din punct de vedere economic, situată, în cea mai mare parte, în zonele cu risc înalt de secetă.  Extinderea, într-o oarecare măsură, a sistemelor de irigaț ii, mai ales în zonele aride. Dar, în mod interesant, deș i extinderea sistemelor de irigaț ie este răspunsul cel mai evident în acele zone în care sursele de apă sunt foarte limitate, în regiunile irigate din aceste zone a existat o scădere semnificativă, în momentul în care agricultorii au ales să modifice asolamentul, pentru a include culturi care au nevoie de o cantitate scăzută de apă. 47  Eforturi de a introduce tehnici de cultivare care să reducă eroziunea solului. Acestea pot fi un răspuns la precipitaț ii mai intense ș i mai frecvente, care duc la eroziuni pluviale, dar pot fi, de asemenea, rezultatul secetelor mai frecvente, ca o condiț ie a eroziunii eoliene a zonei. Agricultorii din România au nevoie de mai multe informaț ii, instruire ș i asistenț ă, în ceea ce priveș te adaptarea producț iei agricole la riscurile tot mai mari, la incertitudinile ș i efectele schimbărilor climatice. Aceste informaț ii, instruire ș i asistenț ă trebuie să fie oferite în conformitate cu cerinț ele ș i circumstanț ele fiecărei localităț i sau ferme individuale, întrucât efectele schimbărilor climatice sunt variabile. Nu se poate presupune – cel puț in pe termen scurt sau mediu – că toate efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii din România vor fi negative. Este posibil ca unele zone să beneficieze de efecte pozitive. Ar putea interveni, de exemplu, o modificare în distribuț ia zonelor defavorizate, unele zone defavorizate actuale putând beneficia de efectele schimbărilor climatice (nemaiavând nevoie de sprijin), în timp ce zone noi pot ajunge să fie considerate defavorizate ș i devin, prin urmare, eligibile pentru sprijin. Trebuie să existe o amplificare a cooperării, precum ș i un transfer constant de tehnologie, secrete de producț ie ș i bune practici. Schimbul de cunoș tinț e ș i experienț ă trebuie, de asemenea, să includă o baza de date cu studii de caz care prezintă abordări diferite ale adaptării, în agricultură, la schimbările climatice. Toate acestea necesită o fundaț ie stabilă constând într-o bază solidă de cunoș tinț e referitoare la agricultură ș i la sistemele alimentare; învăț area din abordările bazate pe comunitate; generarea ș i utilizarea de noi tehnologii; schimbări în practicile agricole ș i alimentare, inclusiv diversificarea sistemelor de producț ie; circumstanț e instituț ionale îmbunătăț ite; permiterea îmbunătăț irii politicilor ș i infrastructurii; ș i mai presus de toate, o mai bună înț elegere a implicaț iilor presupuse de creș terea capacităț ii de adaptare. Unele acț iuni recomandate la nivel local / de fermă pentru sprijinirea / promovarea adaptării în sectorul ADR includ:  Promovarea utilizării serviciilor agro-meteorologice de către agricultorii;  Promovarea utilizării, de către agricultori, a surselor de informare disponibile, pentru a sprijini adaptarea sistemelor lor de producț ie, inclusiv selectarea culturilor ș i a soiurilor care sunt mai bine adaptate la condiț iile în continuă schimbare;  Introducerea de tehnologii noi / alternative pentru abordarea evenimentelor meteorologice extreme;  Promovarea utilizării de consilieri agricoli, cu cunoș tinț e de specialitate în domeniul schimbărilor climatice (pe baza cercetărilor aplicate relevante);  Elaborarea de Ghiduri de Bune Practici în domeniul agriculturii ș i schimbărilor climatice, în special în domeniul agriculturii fără sisteme de irigaț ie;  Încurajarea experimentelor din cadrul fabricii, pentru modificarea tehnicilor de administrare a solului, testarea unor asolamente noi, selectarea de culturi noi ș i diversificarea producț iei pentru a corespunde noilor condiț ii climatice;  Introducerea tehnicilor / tehnologiilor zootehnice care reduc nivelul de stres al animalelor, cauzat de fenomene meteorologice extreme;  Dezvoltarea produselor de asigurare pentru culturi / ferme ș i promovarea utilizării acestora; 48  Dezvoltarea ș i implementarea de planuri locale de acț iune (la nivel de comună), pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv diagrame de administrare a apei la nivel local / comunal;  Dezvoltarea ș i implementarea de planuri de administrare a terenurilor, în mod special în zonele care sunt cel mai vulnerabile, în ceea ce priveș te pierderea ș i degradarea solului;  Promovarea pregătirii ș i utilizării planurilor / diagramelor de irigare. Gestionare mai bună a riscurilor legate de climat Schimbările climatice vor fi resimț ite, în principal, de către agricultori ș i de către alț i membri ai populaț iei rurale prin creș terea intensităț ii ș i frecvenț ei fenomenelor meteorologice extreme. Acest lucru presupune noi riscuri ș i incertitudini pentru populaț ia rurală, care se situează deasupra surselor „tradiț ionale� de incertitudini, precum bolile animalelor ș i ale culturilor, asociate, în mod obiș nuit, cu viaț a în mediul rural. Schimbările climatice vor amplifica vulnerabilităț ile ș i dezechilibrele existente în sectoarele ADR. Creș terea frecvenț ei ș i intensităț ii secetelor, de exemplu, va submina încrederea agricultorilor în adoptarea de noi practici ș i investirea în noi tehnologii. Multe comunităț i locale vor fi supuse, din ce în ce mai mult, la perturbări ale vieț ii de zi cu zi, cauzate de lipsa apei, inundaț ii ș i valuri de căldură – precum ș i riscul de deces ș i de declin pe termen lung al mijloacelor de trai, din cauza pierderii bunurilor de producț ie (de exemplu, solul). Autorităț ile locale se vor confrunta cu costuri neaș teptate, provocate de avarierea infrastructurii. În multe regiuni din România, aceste riscuri ș i incertitudini aflate în creș tere vor intensifica ciclurile existente de sărăcie ș i vulnerabilitate. Conceptul de gestionare a “riscurilor privind schimbările climatice� trebuie să fie adânc înrădăcinat în procesele de luare a deciziilor de la toate nivelele sectorului ADR. Este nevoie de o schimbare a paradigmei, în ceea ce priveș te atitudinea faț ă de riscurile ș i incertitudinile asociate cu schimbările climatice, care variază de la nivelul gospodăriilor de tip agricol la nivelul administraț iilor locale ș i regionale, până la nivelul guvernului. Gestionarea în mod eficient a riscurilor ș i efectelor schimbărilor climatice trebuie să fie: i) de tip holistic, implicând prevenț ia, acț ionarea ș i planificarea, dar ș i ii) adaptată la contextul local. Există, de exemplu, un potenț ial uriaș pentru implicarea directă a comunităț ilor locale în identificarea riscurilor locale, evaluarea riscurilor ș i vulnerabilităț ilor locale ș i dezvoltarea planurilor locale de adaptare. Acest aspect este, în mod clar, legat de multe din acț iunile de prioritizare menț ionate mai sus, inclusiv nevoia de a spori vigilenț a agricultorilor ș i a comunităț ilor rurale cu privire la schimbările climatice; consultarea cercetărilor ș i asistenț ei tehnice pentru diminuarea ș i adaptarea la efectele schimbărilor climatice; evaluarea fezabilităț ii economice a investiț iilor ș i stimulentelor pentru acț iuni privind clima ș i sprijinirea adaptării rapide a agricultorilor ș i a comunităț ilor rurale. Vor trebui create, de asemenea, noi instrumente politice / financiare, pentru a gestiona consecinț ele economice ale efectelor schimbărilor climatice în zonele rurale. Printre instrumentele relevante pentru gestionarea riscurilor în agricultură se numără: i) planuri de asigurare împotriva fenomenelor meteorologice extreme ș i / sau împotriva dăunătorilor ș i a bolilor la animale sau la culturi provocate de schimbările climatice ș i ii) înființ area fondurilor de investiț ii pentru agricultori, pentru stabilizarea veniturilor în cazul volatilităț ii preț urilor sau în cazul pierderilor datorate fenomenelor meteorologice extreme sau bolilor animalelor / culturilor. 49 Ambele instrumente sunt eligibile pentru a primi sprijin în cadrul FAEDR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală), ca parte a unui „set de instrumente pentru gestionarea riscurilor� care a fost introdus pentru perioada de programare 2014 – 2020 Noul Regulament propus de FAEDR oferă flexibilitate, pentru ca astfel de instrumente să poată fi i) adaptate cu atenț ie la contextul din România, pe baza nevoilor unor anumite zone rurale ș i agricultori ș i ii) combinate cu alte măsuri complementare de dezvoltare rurală, precum transferul de cunoș tinț e, investiț iile în bunuri fizice, diversificarea activităț ilor non – agricole, etc. Gestionarea riscurilor este zonă politică cu dezvoltare rapidă ș i există multe oportunităț i de dezvoltare a unor abordări noi ș i inovative, inclusiv dezvoltarea unor instrumente pentru a fi utilizate în cadrul unor sisteme bazate pe indici pentru evaluarea pierderilor din agricultură provocate de schimbările climatice. Un instrument inovativ de gestionare a riscurilor care ar putea fi adecvat pentru numărul mare de agricultori de subzistenț ă din România este „Asigurarea pe baza indicilor meteorologici� (FIDA, 2010). Acesta este un produs financiar care a fost dezvoltat ș i testat în ț ările aflate în dezvoltare, cum ar fi India ș i Mexic, pentru a gestiona riscurile12 covariante asociate cu fenomene meteorologice extreme Asigurarea pe baza indicilor meteorologici declanș ează plăț i în baza unui indice meteorologic corelat cu pierderile agricole (de exemplu, ploaie sau lipsa reprezentată a apei), ș i nu în baza pierderilor actuale observate. Bazarea plăț ilor pe un indice măsurat în mod obiectiv rezolvă probleme precum costul ridicat al verificării pierderilor pentru fiecare producător, care fac ca asigurările agricole tradiț ionale să fie impracticabile pentru micii agricultori. 12 Riscurile covariate sunt acele riscuri care afectează un număr mare de oameni în acela ș i timp 50 6. Oportunităț i pentru integrarea acț iunii climatului în programul PNDR 2014-2020 6.1 Integrarea Acț iunilor Climatice Programarea strategică PNDR 2014-2020 implică un număr de paș i esenț iali, începând cu dezvoltarea unui Acord de Parteneriat care stabileș te termenii obligatorii între Statul Membru ș i Comisia Europeană. Acordul de Parteneriat include toate Fondurile Europene Structurale ș i de Investiț ii (ESI) ș i oferă o bună oportunitate pentru a „stabili�, chiar de la începutul procesului de programare strategică, problemele / consideraț iile legate de adaptarea la efectele schimbărilor climatice ș i diminuarea acestora. Aceste probleme / consideraț ii trebuie să fie dezvoltate în deplină colaborare cu toate departamentele relevante ale guvernului ș i cu toate părț ile interesate. În conformitate cu noul regulament FAEDR pentru 2014-2020 (CE, 2013e), există un set comprehensiv de măsuri de diminuare ș i de adaptare eligibile pentru co-finanț are, în baza Programului Naț ional pentru Dezvoltare Rurală (PNRD) pentru România 2014 – 2020 Cu toate acestea, măsurile prevăzute în PNRD nu vor putea să abordeze toate provocările legate de schimbările climatice cu care se vor confrunta agricultorii ș i alte părț i interesate din mediul rural. Astfel că vor fi necesare prioritizarea ș i focalizarea atentă a resurselor PNDR. Principalul punct de lansare pentru acț iunile climatice din planul PNDR este reprezentat de prioritatea 5 a noilor propuneri CE pentru dezvoltare rurală, anume: �Promovarea eficienț ei resurselor ș i sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon ș i rezistenț ă superioară la efectele climatice în sectoarele agriculturii, alimentaț iei ș i silviculturii.� Însă, întrucât acț iunile de atenuare ș i adaptare a schimbărilor climatice reprezintă, de asemenea, obiective imediate pentru FAEDR, ș i acț iunile climatice trebuie introduse ca priorităț i alternative. Pentru a se asigura accesul agricultorilor, silvicultorilor ș i părț ilor interesate, toate Statele Membre sunt încurajate să i) le furnizeze competenț ele ș i cunoș tinț ele necesare (un lucru convenit a fi extrem de important în România), ș i; ii) cheltuiască minimum 30% din cheltuielile totale FAEDR în procesul de atenuare ș i adaptare la schimbările climatice. Experț ii consultaț i pe parcursul elaborării acestei analize sectoriale rapide au recunoscut faptul că integrarea acț iunilor privitoare la climat în politica de dezvoltare rurală din România necesită o modificare semnificativă a focalizării către acț iunea climatică în planificarea ș i implementarea programului PNDR 2014-2020 comparativ cu programul PNDR 2007-2013. Este esenț ial să se asigure că această modificare a politicii respectă numai planului UE2020, ci ș i Strategia Naț ională privind Schimbările Climatice din România 2013-2020, strategia viitoare pentru sectorul ADR (momentan în curs de desfăș urare), precum ș i conformarea încruciș ată ș i componentele ecologice ale sistemului direct de plată pentru agricultori. 6.2 Logică fundamentală de intervenț ie pentru PNDR 2014-2020 În momentul redactării (decembrie 2013), Acordul de Parteneriat Românesc pentru Perioada de Programare 2014-2020 se află încă în etapa iniț ială de elaborare, iar lucrul asupra programării strategice a Programului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020 abia a început. 51 Tabelul 5 propune o intervenț ie logică de bază utilizând finanț area disponibilă FAEDR pentru a integra în mod eficient acț iunile relevante privitoare la climă din programul PNDR 2014-2020 Această logică de intervenț ie încorporează următoarele elemente: 1. Obiectivele tematice (OT-urile) exprimate la nivelul Acordului de Parteneriat Românesc pentru 2014-2020; 2. Priorităț ile de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 exprimate în regulamentul FAEDR (CE, 2013e); 3. Pentru fiecare Prioritate de dezvoltare rurală din regulamentul FAEDR sunt elaborate Zone de focalizare, ș i; 4. Măsuri potenț iale (cu Articole relevante extrase din Regulamentul FAEDR) pentru includerea PNDR 2014-2020. Tabelul 5: Intervenț ie logică de bază pentru eventualele acț iuni privitoare la climă din cadrul Programului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2014-2020 Contract de parteneriat românesc pentru perioada 2014- Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2020 2014-2020 Măsuri potenț iale pentru Priorităț i integrarea acț iunii climatului Obiective tematice FAEDR pentru în programul PNDR 2014-2020 (OT-uri) pentru Dezvoltare Zone de focalizare (cu trimitere la Articolele fondurile ESI Rurală FAEDR relevante FAEDR) 1A - Încurajarea Încurajarea inovaț iei li inovaț iei, cooperării promovarea schimbului de ș i dezvoltării unei cunoș tinț e legat de atenuarea ș i Prioritatea 1 - baze de cunoș tinț e adaptarea la schimbările climatice Încurajarea în zonele rurale din sectorul agricol ș i de transferului de dezvoltare rurală. Potenț ialele cunoș tinț e ș i măsuri includ: inovaț ie în  Acț iuni legate de transferul 1B - Consolidarea cunoș tinț elor ș i de agricultură ș i OT 1 - legăturilor dintre informaț ii (Articolul 14) silvicultură în Consolidarea agricultură, zonele rurale  Asistenț ă tehnică, cercetării, producț ie management agricol ș i dezvoltării alimentară ș i (aceasta măsuri agricole provizorii tehnologice ș i silvicultură ș i reprezintă o (Articolul 15) inovaț iei cercetare ș i prioritate  Cooperare, grupuri inovaț ie, inclusiv în imediată care operaț ionale ș i proiecte scopul urmăreș te conexe (Articolul 35) managementului ș i sprijinirea tuturor funcț ionalităț ii  Investiț ia în bunuri materiale priorităț ilor (Articolul 17) îmbunătăț ite cu FAEDR) privire la mediu  Parteneriatul European de Inovaț ie (PEI) (Articolele 55-57 ș i toate măsurile de mai sus în combinaț ie) 52 Contract de parteneriat românesc pentru perioada 2014- Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2020 2014-2020 Măsuri potenț iale pentru Priorităț i integrarea acț iunii climatului Obiective tematice FAEDR pentru în programul PNDR 2014-2020 (OT-uri) pentru Dezvoltare Zone de focalizare (cu trimitere la Articolele fondurile ESI Rurală FAEDR relevante FAEDR) 3A - Îmbunătăț irea Asistenț ă pentru adaptarea competitivităț ii organizaț ională a fermelor la Prioritatea 3 - agricultorilor printr- potenț ialul impact al Promovarea o integrarea mai schimbărilor climatice printr-o i) organizării bună în lanț ul agro- mai bună integrare a agricultorilor lanț ului alimentar prin în cadrul pieț elor locale / OT 3 – alimentar, diagrame de calitate regionale ș i prin ii) sprijinirea Îmbunătăț irea inclusiv care a rolul de a agricultorilor pentru a face faț ă competitivităț ii procesarea ș i valorifica produsele efectelor economice cauzate de SME-urilor, a comercializarea agricole, promovarea evenimente climaterice extreme. sectorului agrigol, produselor pe piaț ă, circuitele Potenț ialele măsuri includ: pisciculturii ș i agricole, scurte de  Organizarea grupurilor de acvaculturii prosperitatea aprovizionare ș i producători (Articolul 27) animalelor ș i grupurile de  Cooperare (Articolul 35) managementul producători  Managementul riscului riscului în 3B – Sprijinirea (Articolul 36) agricultură managementului ș i  Asigurarea recoltei, prevenirii riscurilor animalelor ș i plantelor agricole (Articolul 37) 5B – Sporirea Promovarea utilizării unei eficienț ei de producț ii eficiente de energie ș i utilizare a energiei în a unui echipament eficient de Prioritatea 5 - agricultură ș i procesare - în special prin Promovarea procesarea modernizarea ș i investiț iile în eficienț ei alimentelor bunuri materiale (Articolul 17) resurselor ș i sprijinirea trecerii Furnizarea ș i utilizarea sporită a OT 4 - Sprijinirea la o economie cu surselor regenerabile de energie în schimbării către o emisii reduse de sectoarele agriculturii, economie cu emisii carbon ș i alimentaț iei ș i silviculturii. reduse de carbon în rezistenț ă Potenț ialele măsuri includ: 5C – Facilitarea  Investiț ia în bunuri materiale toate sectoarele superioară la furnizării ș i efectele climatice (Articolul 17) utilizării surselor în sectoarele  Dezvoltarea agricolă ș i regenerabile de agriculturii, comercială. (Articolul 19) energie alimentaț iei ș i  Servicii fundamentale ș i silviculturii. recondiț ionarea satelor în zonele rurale. (Articolul 20)  Investirea în noi tehnologii silvice (Articolul 26) 53 Contract de parteneriat românesc pentru perioada 2014- Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2020 2014-2020 Măsuri potenț iale pentru Priorităț i integrarea acț iunii climatului Obiective tematice FAEDR pentru în programul PNDR 2014-2020 (OT-uri) pentru Dezvoltare Zone de focalizare (cu trimitere la Articolele fondurile ESI Rurală FAEDR relevante FAEDR) Reducerea (sau cel puț in evitarea creș terii) nivelului de emisii de petroxid de azot ș i metan din agricultură prin promovarea 5D – Reducerea îmbunătăț irilor aduse depozitării emisiilor de gaze cu ș i epurării deș eurilor provenite efect de seră ș i de de la la ș eptel ș i gestionarea amoniac din terenului agricol. Potenț ialele agricultură măsuri includ:  Investiț ia în bunuri materiale (Articolul 17)  Mediul agricol - plăț i legate de climă (Articolul 28) Promovarea împăduririlor ș i gestionarea terenului agricol în ceea ce priveș te reț inerea emisiilor de carbon (inclusiv menț inerea unor păș uni permanente, încurajarea 5E – Încurajarea agriculturii fără arătură pe conservării ș i terenurile arabile etc.) izolării carbonului în Potenț ialele măsuri includ: sectorul agricol ș i  Investiț ia în bunuri materiale silvicol (Articolul 17)  Împădurirea ș i crearea terenurilor forestiere (Articolul 22)  Mediul agricol - plăț i legate de climă (Articolul 28) OT 5 - Promovarea Prioritatea 4 - Restaurarea, menț inerea ș i adaptării, Restaurarea, 4A – Restaurarea, îmbunătăț irea domeniului de prevenirea riscurilor conservarea ș i conservarea ș i ecosisteme ș i peisaje valoroase ș i gestionarea îmbunătăț irea îmbunătăț irea din zona terenurilor agricole ș i schimbărilor de ecosistemelor biodiversităț ii, silvice. Potenț ialele măsuri climă legate de inclusiv din zonele includ: agricultură ș i Natura 2000, zonele Investiț ia în bunuri materiale - silvicultură care se confruntă cu investiț ii neproductive în scopuri limitări naturale sau ecologice (Articolul 17) de alt tip, agricultura Mediul agricol - plăț i legate de cu valoare naturală climă (Articolul 28) ridicată ș i starea Agricultură organică (Articolul peisajelor europene. 29) Plăț i pentru programul Natura 54 Contract de parteneriat românesc pentru perioada 2014- Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru România 2020 2014-2020 Măsuri potenț iale pentru Priorităț i integrarea acț iunii climatului Obiective tematice FAEDR pentru în programul PNDR 2014-2020 (OT-uri) pentru Dezvoltare Zone de focalizare (cu trimitere la Articolele fondurile ESI Rurală FAEDR relevante FAEDR) 2000 ș i Directiva cadru a apelor (Articolul 30) 4B - Îmbunătăț irea Reducerea riscului i) poluării procesului de agricole prin agenț i nutritivi gospodărire apelor, aplicaț i recoltelor sau pesticide inclusiv gestionarea aplicate terenurilor agricole ș i ii) îngrăș ământului ș i degradării / eroziunii resurselor pesticidelor valoroase ale solului. Potenț ialele măsuri includ: Investiț ia în bunuri materiale (Articolul 17) 4C - Prevenirea Mediul agricol - plăț i legate de eroziunii solului ș i climă (Articolul 29) îmbunătăț irea Agricultură organică (Articolul gestionării 29) pedologice Plăț i către zone care se confruntă cu limitări naturale sau de altă natură (Articolul 31) Prioritatea 5 - Promovarea eficienț ei Îmbunătăț irea sistemelor de resurselor ș i depozitare / alimentare cu apă ș i sprijinirea trecerii îmbunătăț irea eficienț ei OT 6 - Protejarea la o economie cu echipamentelor ș i tehnicilor de 5A - Îmbunătăț irea mediului ș i emisii reduse de eficienț ei de irigaț ie. Potenț ialele măsuri îmbunătăț irea carbon ș i includ: utilizare a apei în gestionării rezistenț ă agricultură  Investiț ia în bunuri materiale pedologice superioară la (Articolul 17) efectele climatice în sectoarele  Mediul agricol - plăț i legate agriculturii, de climă (Articolul 28) alimentaț iei ș i silviculturii. Prioritatea 6 - Promovarea Promovarea ascendentă a OT 9 - Promovarea incluziunii acț iunilor comunitare legate de 6C - Încurajarea incluziunii sociale sociale, reducerea climă prin intermediul grupurilor dezvoltării locale în ș i combaterea sărăciei ș i locale LEADER ș i prin acț iunile zonele rurale sărăciei dezvoltarea de cooperare ale acestora economică în (Articolele 42-44) zonele rurale 6.3 Exemple de acț iuni climatice specifice care pot fi sprijinite de FAEDR 55 Tabelul 5 de mai sus identifică un număr de măsuri potenț iale (cu trimitere la articolele relevante) din regulamentul FAEDR (CE, 2013e) pentru integrarea acț iunii climatului în programul PNDR 2014-2020. Aceste măsuri sunt explicate în detaliu mai jos. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că sectorul ADR este unul complex, iar integrarea cu succes a acț iunilor legate de climă în Programul PNDR 2014-2020 necesită elaborarea unor măsuri care să ț ină cont de: i) variabilitatea imensă în contextul socio-economic ș i capacitatea umană / instituț ională; ii) faptul că efectele climatului în schimbare în ceea ce priveș te temperatura, precipitaț iile ș i apariț ia / frecvenț a evenimentelor extreme va continua să varieze de la o regiune la alta, ș i; iii) caracteristicile specifice ale agriculturii româneș ti - în special structura foarte polarizată ș i numărul mare de mici agricultori care ocupă aproximativ două treimi din terenul agricol. Nu este adecvată o abordarea universală pentru integrarea acț iunii climatice în programul PNDR 2014-2020 - este necesară încurajarea unei abordări flexibile ș i localizate în măsura posibilităț ilor, iar potenț ialul de ascensiune ș i iniț iativele comunitare nu trebuie subestimate (spre exemplu, utilizarea abordării LEADER). 56 Articol al Măsuri de Exemple de acț iuni climaterice: Regulamentului Dezvoltare FAEDR Rurală Atenuare Adaptare Art. 14 Acț iuni legate Acț iunile legate de transferul cunoș tinț elor ș i de transferul informaț iilor cu privire la eficienț a energetică a cunoș tinț elor instalaț iilor agricole, noi practici durabile de mediu precum ș i informaț iilor ciclurile noi de însămânț are, riscurile legate de schimbările climaterice ș i instrumente de adaptare. Acț iunile relevante pot adresa atât problemele de atenuare cât ș i cele de adaptare. Art. 15 Asistenț ă Servicii de instruire/asistenț ă tehnică, documente de tehnică, orientare, grupuri tematice legate de subiecte precum cele management menț ionate anterior. Acț iunile relevante pot adresa atât agricol ș i măsuri problemele de atenuare cât ș i cele de adaptare. agricole provizorii Art. 17 Investiț ia în Acț iuni care pot reduce Acț iuni care reduc expunerea bunuri materiale intensitatea alimentării, fermelor la impactul cerinț ele energetice ș i schimbărilor climaterice, emisiile, precum instalaț ii precum instalaț ii de stocare a de eficientizare a apei în incinta fermei pentru consumului energetic în perioadele de secetă, sisteme clădiri, utilizarea surselor de irigaț ie de mare putere, regenerabile de energie, investiț ii în clădiri ș i unităț i pentru depozitarea instalaț ii agricole care să facă îngrăș ământului ș i bazine faț ă situaț iilor create de de fermentare a biogazului. căldură sau apă. Art. 19 Dezvoltarea Sprijin pentru tinerii Planuri organizaț ionale agricolă ș i agricultori pentru inclusiv consideraț ii de comercială. implementarea unor măsuri adaptare meteorologică ș i orientate spre eficienț ă în estimări ale costurilor. Acest vederea optimizării lucru este aplicabil ș i pentru proceselor de producț ie. Articolele 38, 39, 40 (a se Acestea pot fi legate de vedea mai jos). activităț i agricole din interiorul sau din afara fermelor. Art. 20 Servicii Asigurarea meteorologică a planurilor de dezvoltare locală, fundamentale ș i măsuri de adaptare la infrastructuri la scară mică (alimentare recondiț ionarea cu apă, producț ie de energie, etc.). Acț iunile relevante pot satelor în zonele adresa atât problemele de atenuare cât ș i cele de adaptare. rurale. Art. 22 Împădurirea ș i În general, măsurile de Acț iunile de gestionare silvică crearea împădurire sunt benefice în vederea conservării ș i terenurilor pentru procesul de atenuare. îmbunătăț irii serviciilor de forestiere Atunci când acest lucru este ecosistem generate de păduri, posibil, o atenț ie deosebită care ajută la rezistenț a la trebuie acordată măsurilor condiț iile climatice (ex. cu un raport intrare/ieș ire reducerea riscului de (adică investiț iile în raport inundaț ii, protecț ia la cu nivelul de colectare al eroziune ș i amortizarea carbonului) având în vedere pedologică/funcț iile de plasamentul, calitatea filtare). pedologică ș i viteza de creș tere a copacilor etc. 57 Articol al Măsuri de Exemple de acț iuni climaterice: Regulamentului Dezvoltare FAEDR Rurală Atenuare Adaptare Art. 28 Climat agricol de Zonă bazată pe plăț i Plăț i compensatorii în mediu compensatorii pentru gamă funcț ie de zonă pentru o gamă largă de practici de largă de practici de gestionare gestionare a terenurilor a terenurilor în vederea benefică pentru atenuare. reducerii impactului pericolelor Spre exemplu, acț iunile climatice, inclusiv noile relevante trebuie să includă asolamente; sub-plantarea ș i asistenț ă pentru producț ia recoltele acoperite; fâș ii de de energie regenerabilă tufiș uri ș i zone de tampon; bazată pe biomasă; extinderea producț iei de reț inerea sporită de carbon ș eptel etc. pe terenurile arabile prin sisteme de conservare ș i cultivare fără arare; cultivarea păș unilor perene ș i restaurarea terenurilor agricole mlăș tinoase, ș i; reducerea utilizării fertilizatoarelor cu azot anorganic. Art. 29 Agricultură Plăț i compensatorii în Plăț i compensatorii în organică funcț ie de zonă pentru funcț ie de zonă pentru agricultura organică prin agricultura organică sunt, de reducerea emisiilor de N2O asemenea benefice pentru ș i CH4 prin evitarea adaptare prin încurajarea îngrăș ămintelor sintetice adoptării ș i a pesticidelor; reciclarea diversităț ii culturilor (variaț ii îngrăș ământului zootehnic în funcț ie de sezon ș i ș i a deș eurilor provenite spaț iu); utilizarea resurselor din culturi; utilizarea locale adaptare la condiț iile asolamentelor în baza locale (ex. rase locale de îmbunătăț irii fertilităț ii ș eptel ș i varietăț i de prin culturi legumicole etc. cultură), ș i; promovarea unei perspective holistice asupra agriculturii. Art. 30 Plăț i pentru Atenț ie deosebită ș i Atenț ie deosebită ș i trimitere programul Natura trimitere explicită la explicită la acț iuni pentru 2000 ș i acț iuni pentru reducerea reducerea impactului Directiva cadru a admisiei materiale ș i a pericolelor climatice, precum apelor emisiilor ș i îmbunătăț irea sporirea retenț iei naturale de potenț ialului de depozitare apă ș i depozitarea sau a carbonului. restaurarea vegetaț iei riverane. Art. 31 Plăț i către zone Considerarea menț inerii Destinaț ia zonelor special care se confruntă potenț ialului de reț inere a afectate de creș terile de cu limitări carbonului pentru zonele temperatură ș i de eforturi, naturale sau de limitate (adică zonele cu eroziune, incendii, inundaț ii, altă natură nivel redus de dăunătoare ș i boli în zonele intrare/ieș ire, păș uni cu unde topografia accentuează valoare semi-naturală impactul schimbărilor ridicată) climatice întrucât zonele �se confruntă cu limitări specifice�. 58 Articol al Măsuri de Exemple de acț iuni climaterice: Regulamentului Dezvoltare FAEDR Rurală Atenuare Adaptare Art. 35 Cooperare Reț ele, schimburi ș i proiecte pilot pentru schimbările de climă ș i dezvoltare agricolă/rurală. (A se vedea, de asemenea, Articolele 15 ș i 16). Acț iunile relevante pot adresa atât problemele de atenuare cât ș i cele de adaptare. Art. 36 Managementul Elaborarea i) modelelor riscului analizelor de risc pentru evaluarea ș i gestionarea pericolelor climatice, ș i; ii) crearea ș i modificarea fondurilor de asigurare/compensatorii ș i a schemelor. Art. 42-44 LEADER Introducerea asigurării climatice ș i integrării climatice ca elemente integrale ale Strategiilor de dezvoltare locală, promovând �regiunile cu rezistenț ă climatică� Includerea acț iunilor ș i conș tientizării schimbărilor climatice în activităț ile Grupurilor locale de acț iune. Art. 55-57 Parteneriatul Finanț area pentru crearea unor legături mai strânse între European de cercetarea ș tiinț ifică ș i practica agricolă în vederea Inovaț ie (PEI) încurajării ș i promovării inovaț iei. Scopurile cheie ale PEI pentru includ: Durabilitatea  O agricultură (inclusiv silvicultură) eficientă, productivă, Productivităț ii rezistentă climatic ș i ecologică ș i; Agricole  Procese îmbunătăț ite de conservare a mediului, adaptare la schimbările climatice ș i atenuare 7. Acț iune generalizată în faț a incertitudinilor Sectorul ADR prezintă incertitudini semnificative cu privire la: a) direcț ia ș i amploarea schimbărilor climatice; b) impactul acestora asupra agriculturii ș i asupra comunităț ii rurale lărgite, ș i c) eficienț a ș i economia diferitelor acț iuni ș i strategii de atenuare ș i adaptare. Această incertitudine se reflectă în mod invitabil asupra analizei sectoriale rapide, fiind recomandate o serie de acț iuni cu rază largă care să reflecte înț elegerea generală a celor mai adecvate acț iuni pentru sprijinirea agricultorilor, inclusiv a agricultorilor cu ferme mici, în vederea men ț inerii unor sisteme viabile ș i productive în faț a schimbărilor climatice. Însă incertitudinile nu presupun amânarea acț iunilor, iar oportunitatea imediată de a implementare a acț iunilor climatice în programarea PNDR 2014-2020 trebuie să fie realizată în mod complet ș i eficient în beneficiul de scurtă-medie durată al sectorului ADR. Cu toate acestea, în paralele sunt necesare lucrări suplimentare în vederea focalizării recomandărilor generice din cadrul prezentei analize sectoriale rapide. În special: 1. Este necesară elaborarea unei baze probatorii robuste pentru a se asigura că toate hotărârile viitoare de politică legate de atenuare ș i adaptarea la sectorul ADR sunt rentabile. Acest lucru necesită o conlucrare mai apropiată între Guvernul ș i instituț iile de cercetare din România în vederea dezvoltării unor probe ș i a unei politici de informare. Spre exemplu, studiile de impact pentru integrare climatică, utilizarea terenului ș i politicile macroeconomice sunt necesareîn modele precum PMSC (Modelul Politicii de mediu în 59 domeniul schimbărilor climatice). EPIC reprezintă un sistem agricol pe bază de procese format din componente de simulare pentru condiț iile climatice, hidrologie, ciclurile nutrienț ilor, rolul pesticidelor, practicile de cultivare, dezvoltarea recoltelor, eroziunea pedologică, gestionarea culturii ș i solului ș i economie. Trebuie să existe o evaluare a costurilor ș i beneficiilor complete ale acț iunilor climatice pentru atenuare ș i adaptare pentru a se asigura furnizarea unui beneficiu net. Sunt necesare analize financiare ș i socioeconomice în vederea evaluării rentabilităț ii implementării diverselor tehnologii. Analizele de cost ale abaterilor marginale pot evidenț ia costuri ș i beneficii suplimentare pentru economiile de carbon în cazul diverselor tehnologii. Având în vedere natura publică a mai multo intervenț ii, ex. reț inerea carbonului, costurile publice ș i private trebuie să fie evaluate în vederea ghidări intervenț iilor politicii. 2. Este necesară o abordare mai strategică care să reconcilieze ș i să integreze schimbările climatice cu care se confruntă sectorul ADR, fiind, de asemenea, necesară o reformă semnificativă a sectorului spre o �agricultură mai bine focalizată spre export, de valoare mai ridicată ș i mai rezistentă la impactul climatic, în care condiț iile de viaț ă rurală să fie aliniate mai îndeaproape celor urbane�. 3. Ar fi util un model macro-economic pentru impactul schimbărilor climatice asupra sectorului ADR, însă acesta se confruntă cu o contrapartidă inevitabilă care trebuie soluț ionată între un model singular mai complex care permite explorarea mai multor într ebări legate de politică ș i o suită de modele simple care au rolul de a răspunde individual aceloraș i întrebări. 60 Referinț e CE (2010). Raport din partea Comisiei Consiliul ș i Parlamentul European cu privire la implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protecț ia apelor împotriva poluării cu nitraț i proveniț i din surse agricole în baza rapoartelor din Stele Membre din perioada 2004-2007. Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de la adresa: http://ec.europa.eu/environment/water/water- nitrates/pdf/sec_2011_909.pdf (revizuit ultima dată 10 August 2013) CE (2012). Dezvoltare Rurală în Uniunea Europeană - Informaț ii Statistice ș i Economice 2012. DG Agricultură ș i Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/rural-development/2012/full-text_en.pdf (descărcat ultima dată pe 10 iulie 2013) CE (2013a). Principii ș i recomandări pentru integrarea consideraț iilor de adaptare a schimbărilor de climat conform programelor de dezvoltare rurală 2014-2020. Document de lucru pentru departamentul de resurse umane ale Comisiei (SWD), Comisia Europeană, Bruxelles. CE (2013b). Potenț ial pentru acț iune climatică – exemple pentru modul de implementare al acț iunilor climatice ș i potenț ialul de realizare al acestor acț iuni - FAEDR – Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală 2014-2020. O fiș ă informativă pentru Acț iune climatică DG, Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de pe adresa: http://ec.europa.eu/clima/publications/docs/06-climate_mainstreaming_fact_sheet-eafrd_en.pdf (revizuit ultima dată 30 octombrie 2013) CE (2013c). Evaluarea acț iunii climatice – modul de evaluare al implementării acț iunii climatice în cadrul Programelor de Dezvoltare Rurală – FAEDR – Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală 2014-2020. O fiș ă informativă pentru Acț iune climatică DG, Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de pe adresa: http://ec.europa.eu/clima/publications/docs/12- climate_assessment_fact_sheet-eafrd_en.pdf (revizuit ultima dată 30 octombrie 2013) CE (2013d). Agricultură, silvicultură ș i piscicultură - ediț ia 2013. Eurostat, Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de la adresa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-FK-13- 001/EN/KS-FK-13-001-EN.PDF (revizuit ultima dată 28 August 2013) CE (2013e). Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului ș i Consiliului European din data de 13 decembrie 2013 privind asistenț a tehnică pentru dezvoltarea rurală ș i pentru Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală (FAEDR) ș i abrogarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1698/2005, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (20.12.13) L 347, 487-548 ENRD (2010). Măsuri privind schimbările climatice ș i sursele regenerabile de energie în cadrul PDR-urilor UE 2007–2013 – Profilul statului membru pentru România. DG Agricultură ș i Dezvoltare Rurală, Bruxelles – descărcat de la adresa: http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=7DFACE51-0215-7635-A959- 6BDDA60A5F87 (descărcat ultima dată pe 10 iulie 2013) EUROSTAT (2010). Recensământ agricol 2010 - Rezultate principale. Eurostat, Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de la adresa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Agricultural_census_2010_- _main_results (revizuit ultima dată 10 iulie 2013) Grayson, B. (2008). Păș unat excesiv ș i încălzire globală, La Cañada 23 (Decembrie 2008), 5. Huband, S. (2008). Conservarea patrimoniului peisagistic al păș unilor de către micii agricultori români , La Cañada 23 (decembrie 2008), 7-9. IFAD (2010). Potenț ialul indicelui de asigurare a condiț iilor meteorologice în ceea ce priveș te scara ș i durabilitatea. Fondul Internaț ional pentru Dezvoltare Rurală, Roma, Italia – descărcat de la adresa: http://www.ifad.org/ruralfinance/pub/weather.pdf (revizuit ultima dată 29 septembrie 2013) Iglesias, A. et al. (2007). Adaptarea la schimbările de climă în cadrul Sectorului agricol. Un raport al agenț iei AEA Energy and Environment ș i al Universidad Politecnica de Madrid pentru DG Agricultură ș i Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană, Bruxelles – descărcat de la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/climate/final_en.pdf (descărcat ultima dată pe 15 iulie 2013) INHGA (2011). Resursele hidrologice naț ionale ș i evoluț ia acestora în contextul schimbărilor climatice Institutul Naț ional de Hidrologie ș i Gospodărire a Apelor, Bucureș ti PISC (2007). Acț iunea Schimbărilor Climatice 2007 Raport de sinteză. Panoul interguvernamental privind schimbările climatice, Geneva JRC (2012). Evaluarea vulnerabilităț ii agriculturii cu scopul măsurării eficiente în vederea adaptării la schimbările climatice (Proiect AVEMAC) Centrul Comun de Cercetare, Comisia Europeană – descărcat de la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/avemac/full_text_en.pdf (revizuit ultima dată 20 iulie 2013) MADR (2012). Analiza Socio-Economică în Perspectiva Dezvoltării Rurale 2014-2020. Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale, Bucureș ti Mateescu, E. et al. (2013). Condiț ii de secetă ș i strategii de gestionare în România. Raport naț ional prezentat în cadrul Primului Atelier Regional pentru ț ările din Europa de Est pentru iniț iativa de �Dezvoltarea capacităț ii pentru a sprijini Politica Naț ională de Gestionare a Secetelor� (OMM, CNUSC, FAO ș i UNW-DPC) susț inut la Bucureș ti, 9-11 iulie 2013 - descărcat de la adresa: http://www.ais.unwater.org/ais/pluginfile.php/548/mod_page/content/53/Romania_CountryReport.pdf (revizuit ultima dată 30 noiembrie 2013) McCallum, S. et al. (2013). Sprijin pentru dezvoltarea Strategiei UE pentru Adaptarea la Schimbările Climatice: Raport cadru pentru Evaluarea impactului, Partea I - Definirea problemei, contextul politicii ș i evaluarea opț iunilor politicii. Agenț ia de Mediu Austria, Viena – descărcat de la adresa: http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/background_report_part1_en.pdf (revizuit ultima dată 20 decembrie 2013) MMSC (2013a). Cea de-a ș asea notificare cu privire la schimbările climatice ș i România ș i primul raport bienal în temeiul Convenț iei Cadru a Naț iunilor Unite cu privire la Schimbările Climatice (CNUSC). Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Bucureș ti MMSC (2013b). Inventarul gazelor de seră din România 1989-2011. Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Bucureș ti - descărcat de la adresa: https://unfccc.int/files/national_reports/annex_i_natcom/submitted_natcom/application/pdf/6th_nccc_ and_1st_br_of_romania[1].pdf (revizuit ultima dată 20 decembrie 2013) 62 MMSC (2013c). Strategia naț ională privind schimbările climatice 2013-2020. Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Bucureș ti - descărcat de la adresa: http://www.mmediu.ro/beta/wp- content/uploads/2013/10/2013-10-01_SNSC.pdf (revizuit ultima dată la 20 decembrie, 2013) MLFEO (2007). Programul operaț ional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane 2007-2013. Ministerul Muncii, Familiei ș i Protecț iei Sociale, Bucureș ti MoE (2007). Ghid de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Ministerul Mediului, Bucureș ti - descărcat de la adresa: http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/schimbari_climatice/4_Adaptarea/GHIDUL-PRIVIND- ADAPTAREA-LA-EFECTELE-SC_EN.doc (revizuit ultima dată la 27 iunie, 2013) Olesen et al. (2011). Impactul ș i adaptarea sistemelor europene de producț ie a recoltelor la schimbările climatice, Jurnalul European de Agronomie 34, 96-112 Oppermann, R. et al. (2012). Valoare naturală ridicată a agriculturii în Europa. Verlag regionalkultur, Ubstadt-Weiher Rusu, M. (2006). O tipologie economică a zonelor rurale din România. Lucrare prezentată în cadrul întâlnirii �Diversitatea zonelor rurale ale Uniunii Europene Lărgite�: Caracterizare, Tipologie ș i Modelare (decembrie 14-15, 2006) susț inută în Sevilia, Spania Sârbu, A., Gheorghe, C., Gavril, N., Vasile, C., Jenica, H. ș i Veen, P. (2004). Păș unile din România: Raportul final al inventarului păș unilor 2000-2003 Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea naturii/Universitatea din Bucureș ti, Bucureș ti Smith, P. et al. (2007). Limite politice ș i tehnologice pentru implementarea opț iunilor de atenuare a impactului gazelor cu efect de seră în agricultură. Agricultură, Ecosisteme ș i Mediu 118 (1–4), 6–28 Smith, P. et al. (2008). Atenuarea impactului gazelor cu efect de seră asupra agriculturii. Tranzacț ii filosofice ale Societăț ii Regale B 363, 789–813 Steinfeld, H. et al. (2006). Livestock’s Long Shadow: Probleme ș i opț iuni de mediu. Organizaț ia pentru Alimentaț ie ș i Agricultură a Naț iunilor Unite, Roma Banca Mondială (2012). România - Reabilitarea irigaț iilor ș i proiectul de reformă. Banca Mondială, Washington D.C. - descărcat de la adresa: http://documents.worldbank.org/curated/en/2012/12/17186982/romania-irrigation-rehabilitation- reform-project (revizuit ultima dată la 30 iunie, 2013) 63 Anexe 64 Anexa 1 Proiecte/studii naț ionale ș i internaț ionale care furnizează informaț ii suplimentare cu privire la impactul ș i vulnerabilităț ile legate de schimbările climatice relevante pentru sectorul ADR din România Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO AVEMAC - Evaluarea vulnerabilității agriculturii cu scopul Centrul Comun de Cercetare, Comisia 2012 Un studiu pan-european care se adresează X măsurării eficiente în vederea adaptării la schimbările climatice Europeană lipsei de informații privind vulnerabilitățile, riscurile și nevoile de adaptare ale agriculturii europene la schimbarea climatului în următoarele decade CLIMDHYEX (“Schimbări climatice extreme și impactul asociat Susținut de Agenție Executivă pentru 2012- Pentru a îmbunătăți cunoștințele și X asupra evenimentelor hidrologice din România�) Finanțarea Educației Superioare, Cercetării , 2015 înțelegerea mecanismelor complexe care Dezvoltării și Inovației (UEFSCDI) ca un Proiect controlează variabilitatea celor mai complex de cercetare exploratorie de 3 ani importante extreme climatice/meteorologice (PCCE) care apar în România în anumite momente, pentru a estima incertitudinea asociată acestor estimări în climatul viitor prognozat și pentru a cuantifica impactul schimbărilor asupra regimului hidrologic, a focaliza pe evenimente extreme - operațiuni în curs de desfășurare. Informații suplimentare la adresa: http://www.inhga.ro ECLISE INHGA (FP7-ENV-2010-1 2011- Formarea unui Serviciu european care să Propunerea Nr.:265240 – ECLISE) 2014 adreseze nevoile statelor membre UE cu 75% finanțat de UE și 25% finanțat din bugetul privire la informațiile climatice. Serviciul național (UEFISCDI, Contract Nr.142 UE) trebuie să implice serviciile naționale în abordarea europeană și să ofere o perspectivă clară cu privire la utilizarea rezultatelor obținute de anterioarele proiecte de cercetare cu privire la modificările climatice. Operațiuni în curs de desfășurare. BALWOIS - Sistem de observare și informare hidrologică pentru O comunitate balcanică de părți interesate de 2004- Informații suplimentare la adresa: X țările balcanice protecția apelor și gospodărirea apelor, formată 2013 http://cms.balwois.com și diferite din oameni de știință, sectorul privat, experți, documente furnizate de ICPA Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO ONG-uri, factorii de decizie și publicul larg - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agro-chimie și Protecția Mediului (ICPA) este participantul activ din RO „Strategii Optime pentru Acțiunile Schimbărilor Climatice în Zonele DG climatic Comisia Europeană / Universitatea 2013 Studiu continuu UE-27 (inclusiv România) X Rurale" (OSCAR) din Hertfordshire, UK care furnizează instrucțiuni regionale specifice asupra modului de proiectare a măsurilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice în viitoarele Programe de dezvoltare rurală – informații suplimentare la adresa: http://ec.europa.eu/clima/events/0061/index _en.htm CLIMSAVE – Proiect pan-european care dezvoltă un instrument Coordonat de Institutul pentru Schimbări 2010- Proiect finanțat conform celui de-al 7- X prietenos, interactiv, bazat pe internet, pentru evaluarea Climatice din cadrul Universității din Oxford 2013 lea Program cadru UE – informații impactului schimbărilor climatice și vulnerabilității pentru o parte a (MB), având 18 suplimentare: sectoarelor, inclusiv cel agricol parteneri, inclusiv Fundația TIAMASG (RO) http://www.climsave.eu/climsave/index.html “Deficit de apă și secete; acțiuni coordonate în regiunile Coordonat e Ministerul Mediului, Energiei, 2010 - Cofinanțat de programul INTERREG IVC – X europene“ (WaterCoRe) - furnizează o nouă �platformă� pentru Agriculturii și Protecției Consumatorului din 2013 informații suplimentare la adresa: schimbul de informații privind problemele generate de deficitul de Hessen (DE) - cu participarea a 7 parteneri UE http://www.watercore.eu/project.asp apă, secetă și schimbările climatice. De asemenea, a produs și inclusiv Agenția de Protecție a Mediului, două publicații noi:Manual de bune practici și Ghid de bune Covasna și Administrația Națională de practici privind gospodărirea durabilă a apelor, plus un program Meteorologie, București de e-învățare Proiectul privind riscul dublu al inundațiilor partenerul principal a fost Ministerul Mediului, 2009- Informații suplimentare la adresa: X România împreună cu 19 instituții partenere din 2012 http://www.danube-floodrisk.eu alte țări traversate de Dunăre. CC-WaterS – obiectivul principal al proiectului a fost de a Coordonat de Municipalitatea Orașului Viena 2009 - Finanțat de Fondul European pentru X identifica și evalua impactul schimbărilor climatice asupra (AUT) - cu participarea unor parteneri din 9 țări 2012 Dezvoltare Regională (FEDR) – informații disponibilității și siguranței alimentării publice cu apă, cu trimitere UE inclusiv din România Institutul Național de suplimentare la adresa: la schimbările necesare de utilizare a terenului.. Proiectul include Hidrologie și Gospodărire a Apelor; http://www.ccwaters.eu/ 5 Grupuri de lucru tematice cu privire la Schimbările climatice; Administrația Națională de Meteorologie, și; Resurse hidrologice; Utilizarea terenului și Siguranța hidrologică; Institutul de geografie, Academia Română Evaluarea socio-economic, și; Măsuri de Gospodărire a sistemului 66 Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO de alimentare cu apă ENSEMBLES Un număr de 79 de parteneri (universități și 2008- Scopul general al ENSEMBLE este de a X instituții de cercetare din toate țările europene 2012 menține și de a extinde activitățile care au acces anterior la Contractul europene prin furnizarea de informații ENSEMBLE și la Contractul Consorțiului relevante politicii cu privire la schimbările ENSEMBLES) În plus, la acest proiect a climatice și la interacțiunea acestuia cu participat 30 de parteneri afiliați. societatea. Informații suplimentare la adresa: http://www.ensembles-eu.org/ Îmbunătățirea gospodăririi resurselor hidrologice în Bazinul Râului Finanțat de EEA Grants 2009- Scopul general al proiectului a fost de a X Mureș Parteneriat cu INHGA, Administrația Bazinului 2011 consolida capacitatea instituțională a Râului Mureș, DHI Norvegia, Direcția privind autorităților de gospodărire a apelor în apa și energia Norvegia vederea asigurării unei protecții a mediului prin utilizarea durabilă a resurselor hidrologice în bazinul Râului Mureș. "Evaluarea potențialului impact al schimbărilor agro-climatice Institutul de Cercetare și Dezvoltare 2007- Informații suplimentare la adresa: X asupra împărțirii zonale pentru producția fructelor din România" Pomicultură Piteşti Mărăcineni 2010 http://www.icdp.ro/ro-index.php?target=ro- climpactpomi-info Schimbări climatice în România şi efectele asupra agriculturii Sandu, I., Mateescu, E. and Vătămanu, V. 2010 Publicat de Sitech, Craiova X “Evaluarea impactului schimbărilor climatice și al vulnerabilității în Coordonat de Universitatea Charles (CZ) 2006 - Proiect finanțat conform celui de-al 6- X Europa Centrală și de Est� (CECILIA) - evaluarea impactului împreună cu parteneri, inclusiv Administrația 2009 lea Program cadru UE – informații schimbărilor climatice și vulnerabilității în Europa Centrală și de Națională de Meteorologie și Institutul Național suplimentare: Est inclusiv studii privind calitatea aerului în zonele urbane, de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, București http://www.cecilia-eu.org gospodărirea apelor și calitatea apei hidrologie, agricultură și silvicultură. Administrația Națională de Meteorologie a fost implicată în studiul privind �Impactul schimbărilor climatice asupra sectoarelor Agricultură și Silvicultură� care revizuiește impactul schimbărilor climatice în sud-estul României. “Schimbări climatice și vulnerabilitate: Impactul asupra Europei Coordonat de Institutul Max Planck pentru 2006 - Proiect finanțat conform celui de-al 6- X Centrale și de Est� (CLAVIER) - obiectivul principal al acestui Meteorologie (GER) împreună cu parteneri 2009 lea Program cadru UE – informații proiect a fost reprezentat de investigarea legăturilor dintre inclusiv Institutul Național de Hidrologie și suplimentare: schimbările climatice și impactul acestora asupra caracteristicilor Gospodărire a Apelor, București; Universitatea http://www.clavier-eu.org/?q=node 67 Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO meteorologice, poluării aerului, evenimentelor extreme Babes-Bolyai, Cluj, și; Institutul de Geografie, și resurselor hidrologice din Europa Centrală și de Est. România Academia Română, București a fost una din cele trei țări ECC analizate în detaliu în cadrul proiectului „Impactul asupra regimului hidrologic și agricol" 68 Anexa 2 Sumar al iniț iativelor naț ionale / internaț ionale existente, relevante pentru sporirea rezistenț ei, încurajării adaptării ș i/sau promovării unei economii cu emisii reduse de carbon în sectorul ADR din România. Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO Planul sectorial ADER 2020 (Planul sectorial de cercetare și Academia de Științe Agricole și Silvice 2011- Informații suplimentare la adresa: X dezvoltare finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) Gheorghe Ionescu Sisești (ASAS), București 2014 http://www.umpp.asas.ro/wcmqs/ “Atenuarea impactului secetei în zona vulnerabilă a Bazinului Administrația Națională de Meteorologie, 2011- Informații suplimentare la adresa: X Mureș� - MIDMURES Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare 2012 http://midmures.meteoromania.ro/ pentru Pedologie, Agro-chimie și Protecția Mediului (ICPA), Instiutul de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și Institutul Național de Cercetare Aerospațială EU.WATER - Gestiunea tranzițională integrată a resurselor Coordonat de Provincia Ferrara (IT) cu 2009- Informații suplimentare la adresa: X hidrologice în agricultură pentru european de urgență al apelor parteneri din 8 țări europene, inclusiv Institutul 2012 http://www.eu-water.eu/index.shtml și Național de Cercetare-Dezvoltare pentru http://www.eu- Pedologie, Agro-chimie și Protecția Mediului water.eu/images/regionalreports/Abstract_ (ICPA) București CountryReport_RO_romanian.pdf “Moduri de a reduce impactul schimbărilor climatice a producției Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare 2007- Informații suplimentare la adresa: X de grâu în sudul României� Agricolă – Fundulea 2010 http://incda- fundulea.ro/cercet/contr51073.html#73eng Cercetarea și extinderea managementului riscurilor agro-pedo- Academia de Științe Economice București 2008- Informații suplimentare la adresa: X climatice prin acțiune derivată din factorii climatici 2010 http://derivate-factori- climatici.ase.ro/Prezentare.aspx Dezvoltarea unor noi îngrășăminte organo-minerale și Universitatea din Craiova 2009- Informații suplimentare la adresa: X implementarea unui management integrat pentru protecția, 2010 http://www.icpa.ro/proiecte/Makis_135080.p conservarea mediului și utilizarea durabilă a resurselor df naturale “Integrarea fermentației anaerobe și colectarea metanului din Universitatea de Științe Agricole și Medicină 2009 Informații suplimentare la adresa: X X gestionarea îngrășământului zootehnic în vedere reducerii Veterinară - Timișoara http://www.biocombustibil-tm.ro/index.html poluării și obținerii unui îngrășământ evaluabil� “Accelerarea progresului genetic pentru rezistența la secetă a Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare 2008- Informații suplimentare la adresa: X X grâului, utilizând marcaje moleculare� Agricolă – Fundulea 2009 http://www.incda- fundulea.ro/cercet/pr29.html#eng 69 Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO ADAGIO – Adaptarea agriculturii în regiunile europene la riscurile Coordonat de Institutul de Meteorologie - 2007- Proiect finanțat conform celui de-al 6- X de mediu cauzate de schimbările climatice Universitatea de Resurse Naturale și Științe 2009 lea Program cadru UE – informații Naturale Aplicate, Viena (AT) cu parteneri din suplimentare la adresa:http://www.adagio- 11 țări, inclusiv Fundația TIAMASG (RO) eu.org/index.html și diverse documente furnizate de ICPA Noi tehnologii, nivel ridicat modern și convențional de Universitatea de Științe Agricole și Medicină 2006- Informații suplimentare la adresa: X recuperare a biomasei - obținerea benzinei Bio, Biobenz Veterinară - Cluj Napoca 2008 http://www.zecasin.ro/biobenz.html Sistem informațional pentru managementul agricol care oferă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare 2006- Informații suplimentare la adresa: X instrucțiuni conform Directivei privind nitrații asupra protecției pentru Pedologie, Agro-chimie și Protecția 2008 http://www.icpa.ro/proiecte/sicomant/index. apelor de poluarea cauzată de nitrați proveniți din surse Mediului (ICPA), București htm agricole Instrumente, instrucțiuni și indicatori pentru integrarea Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare 2005- Informații suplimentare la adresa: X problemelor de mediu în politicile agricole, gospodărirea apelor pentru Pedologie, Agro-chimie și Protecția 2008 http://www.icpa.ro/TOGI/index.html în zonele rurale: abordările în ordine descrescătoare în Mediului - ICPA București vederea implicării comunităților locale PICCMAT – Impulsuri ale politicii pentru Tehnici agricole de Zece organizații specializate care acoperă 10 2007- Finanțat conform programului EU FP6. X atenuare a schimbărilor climatice țări europene 2008 Informații suplimentare la adresa: http://climatechangeintelligence.baastel.be/ Un proiect extins la nivelul UE care are rolul de a informa părțile piccmat/ interesate și publicul general asupra impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii, asupra acțiunilor potențiale care trebuie implementate și de a sensibiliza problemele ridicate de această nouă provocare “Construirea unei noi baze genetice a cerealelor pentru viitor� Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare 2005- Informații suplimentare la adresa: X Agricolă – Fundulea 2007 http://www.incda- fundulea.ro/cercet/ceex2.html#2eng ACCRETe - Agricultură și schimbări climatice: modul de reducere Coordonat de Provincia Parma (IT) cu 10 2005- Finanțat de INTERREG, informații X X al efectelor și pericolelor asupra oamenilor parteneri din 6 țări, inclusiv Administrația 2007 suplimentare la adresa: Națională a Meteorologiei, București. http://accrete.inmh.ro/index.html Are rolul de a atrage atenția asupra relației comune dintre agricultură și schimbările climatice, coroborat cu consecințele negative pentru producție alimentară. A elaborat un Cod de 70 Titlu Organizație(ii) An Informații suplimentare EN RO acționare pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii, cu recomandări pentru atenuarea și adaptarea la nivelul fermelor 71