Proiect co-finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin PO CCE 2007 – 2013 ROMÂNIA Acord de servicii de consultanţă privind asistenţa pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020 Raport privind tipologiile de comunităţi/zone geografice şi opţiunile pentru intervenţii investiţionale în reţele broadband şi NGN Noiembrie 2015 Acesta este Raportul Livrabil 1.2. „Raport privind tipologiile de comunităţi/zone geografice şi opţiunile pentru intervenţii investiţionale în reţele broadband şi NGN” din Acordul de servicii de consultanţă privind „Asistenţa pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020” semnat între Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la 2 aprilie 2015. Serviciile de consultanţă sunt furnizate de o echipă a Băncii Mondiale condusă de Marc Lixi şi Arabela Aprahamian. Acest raport a fost elaborat de o echipă a Băncii Mondiale condusă de Jerome Bezzina. Autorul principal („Autorul”) al Raportului este Manuela Stanculescu, în colaborare cu Ciprian Moldovan, Bogdan Corad, Cătălina Iamandi Cioinaru, Monica Marin, Georgiana Neculau şi Andreea Trocea. II Cuprins Sumar executiv .................................................................................................................................................. 1 Introducere ........................................................................................................................................................ 2 1. Exerciţiul de inventariere ................................................................................. .......................................... 3 A. De ce un exerciţiu de inventariere? .................................................................................. .................... 3 B. Ce tip de inventariere? .......................................................................................................................... 4 2. Metodologia de inventariere ..................................................................................................................... 5 A. Obiective şi abordare ................................................................................................................. ........... 5 B. Literatură şi surse de date ................................................................................. .................................... 6 C. Metodă ............................................................................................................... ................................... 7 3. Concluziile principale ale inventarierii ...................................................................................................... 7 A. Imaginea socio-economică a satelor din zonele rurale şi urbane din România .................................. 8 i. Decalajul urban-rural ........................................................................................................................ 8 ii. Zone rurale ........................................................................................................................................ 9 iii. Zone urbane .................................................................................................................................... 12 B. Zonele albe, gri şi negre NGN din România ........................................................................................ 15 C. Analiza geospaţială a zonelor albe NGN şi gri NGN din România ...................................................... 26 i. Distribuţia pe regiune şi judeţ .................................................................................................. ...... 26 ii. Distribuţia potrivit numărului de locuitori ....................................................................... .............. 29 iii. Distribuţia potrivit distanţei, poziţiei şi teritoriului .................................................................... ... 39 D. Analiza socio-economică a zonelor broadband NGN din România ................................... ................ 42 i. Potenţialul pieţei de servicii broadband din zonele deservite insuficient .................................... 43 ii. Potenţialul cererii de servicii broadband din zonele deservite insuficient ................................... 51 iii. Puterea economică a populaţiei şi a comunităţilor din zonele deservite insuficient ................... 58 iv. Tipologie pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România ............................................ 63 E. Acces la finanţarea investiţiilor broadband în zonele deservite insuficient ...................................... 69 F. Studiu de analiză calitativă: 15 studii de caz .............................................................................. ....... 77 i. Obiectivul analizei calitative .......................................................................................................... 77 ii. Metodologia analizei calitative ...................................................................................................... 77 iii. Rezultatele principale ale analizei calitative .................................................................................. 78 iv. Rezultatele detaliate ale analizei calitative: 15 studii de caz ......................................................... 82 Tipologie –1.A. Comune albe ..................................................................................................................... 82 III i. Corlățel, Mehedinți ......................................................................................................................... 82 ii. Leleșe, Hunedoara .......................................................................................................................... 84 iii. Poroina Mare, Mehedinți .............................................................................................................. 87 iv. Secaș, Timiș ..................................................................................................................................... 89 v. Văleni, Neamț .................................................................................................................................. 91 Tipologie –1.B. Comune albe NGN .............................................................................................................. 94 i. Miclești, Vaslui ............................................................................................................................... 94 ii. Rafaila, Vaslui .................................................................................................................................. 96 Tipologie –1.C. Comune albe sau albe NGN ............................................................................................... 98 i. Boțești, Vaslui ................................................................................................................................. 98 ii. Codăești, Vaslui ............................................................................................................................ 101 Tipologie – Prioritatea 2A: Comune fără proiecte şi cu reţele EXPAND ................................................... 103 i. Băcești, Vaslui................................................................................................................................ 103 Tipologie – Prioritatea 2B: Comune cu sate în proiecte în curs ce necesită reţele EXPAND .................. 106 i. Cozmești, Vaslui............................................................................................................................ 106 ii. Osești, Vaslui ................................................................................................................................ 108 Tipologie – Comune cu sate în proiecte în curs – nicio altă acţiune necesară ....................................... 111 i. Lipovăț, Vaslui .............................................................................................................................. 111 Tipologie – Nicio prioritate ....................................................................................................................... 113 i. Dănești, Vaslui ............................................................................................................................. 113 ii. Laza, Vaslui ................................................................................................................................... 116 IV Lista de figuri Figura 1: Distribuţia regională a oraşelor din România pe număr de locuitori (număr) ................................ 13 Figura 2: Oraşele din România pe număr de locuitori şi număr de sate încorporate (număr) ..................... 15 Figura 3: Subcategorii de zone albe NGN luând în considerare numărul de reţele de comunicaţii electronice şi de furnizori de servicii (oficial sau neoficial) pe sat pentru evidenţierea satelor ‘albe’ (fără nicio reţea broadband fixă) .................................................................................. .................................. 20 Figura 4: Cele douăsprezece tipuri de zone broadband introduse în analiză (număr) .................................. 20 Figura 5: Distribuţia zonelor broadband NGN pe rezidenţă şi numărul de locuitori ai satelor (număr) ....... 33 Figura 6: Procedura de identificare a potenţialului pieţei broadband la nivel de sat (SIRUTA) (număr) ...... 43 Figura 7: Priorităţi de intervenţie – Unităţi administrative (unităţi SIRSUP) potrivit necesităţilor de dezvoltare ale satelor încorporate, la 31 decembrie 2014 (număr) .............................................................. 49 Figura 8: Ratele de penetrare broadband la 100 de gospodării (%), determinate pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 .......................................................................................................... 52 Figura 9: Ratele de penetrare broadband la 100 de locuitori (%), determinate pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 .......................................................................................................... 52 Figura 10: Grad de utilizare a Internetului la populaţia în vârstă de 6 ani sau peste (%), rate medii pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 ........................................................................... 53 Figura 11: Cererea potenţială de servicii broadband (categorii de populaţie cu predispoziţie ridicată de a utiliza Internetul % din populaţia totală), rate medii pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 ......................................................................................................................................... 53 Figura 12: Decalajul potenţialului economic în rândul zonelor broadband NGN (%) .................................... 61 Figura 13: Încărcarea cu sate sărace şi foarte sărace a unităţilor administrative identificate ca priorităţi de intervenţie (% din unităţile SIRUTA) ............................................................ ............................................... 62 Figura 14: Distribuţia satelor incluse în analiza calitativă pe zone broadband de tip NGN (număr) ............. 77 Figura 15: Distribuţia satelor incluse în analiza calitativă pe tipologie finală pentru prioritizare a investiţiilor în servicii broadband (număr) ................................................................................. ..................... 78 Lista de tabele Tabelul 1: Distribuţia satelor şi a populaţiei rurale pe număr de locuitori de la sate, în 2002 şi 2011 ........... 9 Tabelul 2: Dezvoltarea umană şi economică a comunelor mici şi a comunelor izolate ................................ 11 Tabelul 3: Distribuţia populaţiei rurale şi urbane pe număr de locuitori ai unităţii administrative, în 2011 ................................................................................................................................................................. 13 Tabelul 4: Identificarea zonelor broadband din România (tipuri şi numere) ................................................. 16 Tabelul 5: Distribuţia zonelor broadband pe tip NGN (pentru conexiuni broadband fixe) şi pe sate 'fictive'/'valide' (unităţi SIRUTA) (număr) ........................................................................................................ 18 Tabelul 6: Distribuţia zonelor broadband din sate 'valide' (unităţi SIRUTA) pe tip NGN (pentru conexiuni broadband fixe) şi acoperirea cu reţele mobile broadband 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced (număr) .......... 19 Tabelul 7: Exerciţiu de corelare la nivel de sat între obiectivele proiectelor broadband publice şi profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone NGN ........................................................................................... 28 Tabelul 8: Distribuţia populaţiei României pe zone NGN ............................................................................... 30 V Tabelul 9: Exerciţiu de corelare la nivel de gospodărie între obiectivele proiectelor broadband publice şi profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone NGN .......................................................................... 31 Tabelul 10: Sate mici albe şi albe NGN viabile şi în declin din România (2002-2011) .................................. 33 Tabelul 11: Distribuţia unităţilor administrative pe rezidenţă şi combinaţia de zone broadband NGN ...... 35 Tabelul 12: Sate pe zone broadband NGN şi formă de relief (%) ................................................................. 40 Tabelul 13: Sate pe zone broadband NGN şi poziţie administrativă în cadrul comunei/oraşului (%) .......... 41 Tabelul 14: Comune pe prioritate NGN şi conectivitatea cu oraşele (%) ...................................................... 42 Tabelul 15: Lista oraşelor mici în care se află toate unităţile SIRUTA urbane cu şanse medii de dezvoltare a pieţei de servicii broadband, la 31 decembrie 2014 .................................................................................. 46 Tabelul 16: Sate (unităţi SIRUTA) potrivit gradului lor de potenţial al pieţei şi calităţii infrastructurii broadband existente, la 31 decembrie 2014 (număr) .................................................................................. 48 Tabelul 17: Sate (unităţi SIRUTA) din România potrivit tipologiilor potenţiale ale pieţei şi cererii, la 31 decembrie 2015 ........................................................................................................................................ 56 Tabelul 18: Sate (unităţi SIRUTA) pe necesităţi de dezvoltare privind infrastructura broadband şi stimularea cererii (număr) ............................................................................................................................. 57 Tabelul 19: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România (număr de sate) ........................................................................................................................................................... 64 Tabelul 20: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel de unitate administrativă (SIRSUP), la 31 decembrie 2014 .......................................................................... 66 Tabelul 21: Sate (unităţi SIRUTA) şi unităţi administrative pe rezidenţă, tipologie pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband şi calitatea de membru al unui GAL sau GALP (care le face eligibile pentru LEADER) (număr) ................................................................................................................................ 73 Lista de casete Caseta 1. Cele patru alegeri strategice dintr-un Plan Broadband ................................................................... 3 Caseta 2. Cele patru tipuri de inventariere broadband din Uniunea Europeană ........................................... 4 Caseta 3. Inventarierea cererii ......................................................................................................................... 5 Caseta 4. Grupuri de Acţiune Locală (GAL), Axa LEADER, România, sfârşitul anului 2013 ........................... 71 Lista de hărţi Harta 1. Toate zonele albe NGN (albe sau albe NGN, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 ............................................................................................................................................. 21 Harta 2: Spaţii albe (fără conexiuni broadband fixe, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 ............................................................................................................................................. 22 Harta 3: Spaţii albe NGN (broadband fix < 30 Mbps, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 ............................................................................................................................................. 22 Harta 4: Distribuţia satelor gri NGN cu Acces-nu-Distribuţie (AnD) (cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 ..................................................................................................................................... 23 Harta 5: Distribuţia satelor gri NGN cu Distribuţie-nu-Acces (DnA) (cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 ..................................................................................................................................... 23 Harta 6: Toate zonele negre NGN (reţea broadband fixă de 30+ Mbps, reţele existente sau parte a unor proiecte în curs, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 ............................................... 24 Harta 7: Distribuţia satelor negre NGN – reţele existente de 30+ Mbps (cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 .................................................................................................................... 24 Harta 8: Distribuţia satelor negre NGN implicate în proiecte broadband publice în curs: Ro-NET, la 31 decembrie 2014 ........................................................................................................................................ 25 VI Harta 9: Distribuţia satelor negre NGN implicate în proiecte broadband publice în curs: MADR, la 31 decembrie 2014 ......................................................................................................................................... 25 Harta 10: Zoom pe harta zonelor broadband NGN pentru judeţele Vaslui şi Alba, la 31 decembrie 2014 .. 37 Harta 11: Distribuţia oraşelor şi comunelor albe şi albe NGN (prioritatea 1) pentru prima fază a un ei intervenţii publice viitoare la nivel de unitate administrativă, la 31 decembrie 2014 ................................. 38 Harta 12: Cinci grade de potenţial al pieţei în România, la nivel de sat, la 31 decembrie 2014 ................... 45 Harta 13: Necesităţi de dezvoltare privind infrastructura broadband în rândul satelor (unităţi SIRUTA) din România, la 31 decembrie 2014 ............................................................................................................... 50 Harta 14: Necesităţi de dezvoltare privind infrastructura broadband în rândul unităţilor administrative din România, la 31 decembrie 2014 ..................................................................................................................... 50 Harta 15: Trei grade de potenţial al cererii în România, la nivel de sat, la 31 decembrie 2014 ................... 55 Harta 16: Patru grade de potenţial economic în România, la nivel de sat ..................................................... 60 Harta 17: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel de sat (unitate SIRUTA), la 31 decembrie 2014 ................................................................................................... 65 Harta 18: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel de unitate administrativă (SIRSUP), la 31 decembrie 2014 ................................................................................. 67 Harta 19: Harta GAL-urilor din România selectate pentru finanţare conform Axei LEADER, la sfârşitul anului 2014 ...................................................................................................................................................... 70 Harta 20: Clustere de sate insuficient deservite de reţele broadband, România, la 31 decembrie 2014 .... 74 Harta 21: Clustere de sate insuficient deservite de reţele broadband, Regiunea de Dezvoltare Nord -vest, la 31 decembrie 2014 ...................................................................................................................................... 76 Lista de acronime ANCOM Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii BMVIT Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie; Ministerul Federal pentru Transport, Inovaţie şi Tehnologie FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEP Fondul European pentru Pescuit FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională GALP Grupuri de Acţiune Locală pentru Pescuit ADI Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară GAL Grup de Acţiune Locală LEADER Liaison Entre Actions de Développement de l'Économie Rurale sau Legături între acţiuni de dezvoltare a economiei rurale MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MF Ministerul de Finanţe MSI Ministerul pentru Societatea Informaţională INS Institutul Naţional de Statistică NGA Planul Naţional privind Accesul de Ultimă Generaţie NGN Infrastructura de Reţea (Reţele de Ultimă Generaţie) PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală SNADR Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România OT2 Obiectivul Tematic 2 al UE PTS Autoritatea Suedeză pentru Poştă şi Telecomunicaţii VII Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Sumar executiv Acest raport se referă la a doua parte a primei componente a proiectului și are ca scop sprijinirea MSI pentru operaţionalizarea Planului naţional privind infrastructura pentru accesul de ultimă generaţie şi reţelele de ultimă generaţie (NGA&NGN) furnizând recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglementare şi analizând condiţiile socio-economice şi de pe piaţa comunicaţiilor în vederea selectării zonelor pentru intervenţii investiţionale în reţele broadband şi NGN. În acest scop, raportul propune o tipologie a comunităţilor care au nevoie de servicii broadband îmbunătăţite şi div ersele modele economice pe care clientul poate dori să le aplice atunci când evaluează eficienţa, sustenabilitatea şi schemele de finanţare ale proiectelor broadband combinate cu modele operaţionale în aceste domenii. Această lucrare prezintă o inventariere a cererii pentru zone sigur neacoperite, iar ajutorul de stat cu următoarele două obiective: (i) identificarea respectiv nu duce la distorsiuni ale pieţei. unei tipologii de zone 'albe' şi 'gri' din România; (ii) identificarea unor modele potrivite de Țintele legate de acoperire din Agenda Digitală intervenţii finanţate din fonduri publice pentru pentru România 2020 au fost atinse deja în anul tipurile prevalente de zone 'albe' şi 'gri' din 2015. Sunt însă necesare în continuare investiţii România. Studiul recurge la o abordare indirectă pentru eliminarea decalajului semnificativ urban- bazată pe caracteristicile socio-economice şi rural, în special în ce priveşte Internetul de mare demografice ale teritoriului. Concluzia acestei viteză (30+ Mbps) şi ţinând cont de faptul că zonele analize este că, în ciuda progresului realizat în rurale concentrează populaţia cea mai acoperirea broadband şi rata de penetrare, defavorizată. În plus, aceste date trimit un semnal dezvoltarea suplimentară a reţelelor broadband clar că trebuie acordată o atenţie mai mare şi şi, în special, a celor NGN necesită în continuare depuse eforturi mai mari în ce priveşte stimularea finanţări şi intervenţii publice. cererii de Internet şi utilizarea Internetului, în special prin dezvoltarea ofertei de servicii precum Până în prezent, absenţa infrastructurii/serviciilor e-comerţ, e-sănătate, e-educaţie şi mai ales e- broadband era suficientă pentru a documenta guvernare. Doar sporind oferta de servicii, gradul disfuncţionalitatea pieţei. Acest studiu evaluează de utilizare poate creşte suficient pentru a se disfuncţionalitatea pieţei într-un mod mai realiza celelalte obiective din Agenda Digitală. complex, luând în considerare potenţialul pieţei, cererea de servicii broadband (efectivă şi Nivelul cheie al analizei este la nivel de sat/ potenţială), precum şi potenţialul economic din vecinătate (SIRUTA), care reprezintă acelaşi grad diversele zone broadband NGN albe, gri şi negre. de granularitate la care sunt măsurate zonele Astfel, inventarierea cererii prezentată în această 'albe' şi 'gri' de MSI. Prin definiţie, în acest studiu, lucrare se referă la chestiuni de inventariere a zonele 'albe NGN' se referă la sate (unităţi investiţiilor, în mod special, cu privire la ajutoare SIRUTA), din mediul rural şi cel urban din de stat şi determinarea zonelor sigur neacoperite România, care nu au nici reţele de buclă locală şi şi insuficient deservite, precum şi necesităţile de nici conexiuni backhaul pentru comunicaţii în dezvoltare specifice ale acestora. Identificarea bandă largă cu viteze de download de 30 Mbps zonelor neacoperite este importantă pentru a sau peste, şi care nu sunt implicate în proiecte furniza informaţii pentru posibila alocare spaţială broadband finanţate din fonduri publice în curs a ajutoarelor de stat, care reprezintă un mijloc (fie prin MADR fie prin MSI). Sate albe NGN se potenţial de a furniza stimulente pentru găsesc în toate judeţele şi toate regiunile. În ciuda implementarea reţelelor broadband în zone faptului că obiectivele legate de acoperire au fost insuficient deservite. Totuşi, ajutorul de stat este realizate, în România se înregistrează încă un un instrument care trebuie să fie utilizat doar ca o număr mare de sate albe NGN (6.235), din care o măsură complementară la investiţii private, deci parte semnificativă sunt spaţii albe (fără reţele, 1 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” fără operatori). Totuşi, deoarece acestea sunt În acest scop, totuşi, stimulentele comerciale pentru într-o mare măsură sate mici, în declin, periferice dezvoltarea (extinderea) reţelelor existente în şi izolate, populaţia din zonele albe NGN este comunele albe şi albe NGN ar adăuga o valoare aproape 14% din populaţia generală, în timp ce în semnificativă. În sens mai general, măsurile de satele albe se regăsesc circa 2% din populaţia stimulare a investiţiilor private în infrastructură şi totală a ţării şi care reprezintă circa 4% din servicii broadband sunt necesare pentru crearea populaţia rurală. Obiectivul din Agenda Digitală de premiselor unei amplificări a cererii şi utilizării de acoperire de 100% din populaţie cu reţea Internet precum şi pentru eliminarea decalajului broadband fixă a fost realizat pentru populaţia digital considerabil dintre urban și rural. urbană. O mare parte din localităţile albe NGN (inclusiv satele albe) sunt doar din şapte judeţe: Astfel, investiţiile în infrastructură trebuie să fie Alba şi Cluj (Centru), Hunedoara (Vest), Vaslui, integrate cu intervenţii care să vizeze Bacău şi Iaşi (Nord-est) şi Buzău (Sud-est). competenţele digitale şi utilizarea semnificativă a Internetului. În acest sens, un program naţional ce Totuşi, după divizarea zonelor albe, gri şi negre oferă asistenţă şi sprijin financiar (centru de NGN în subcategorii mai omogene şi mai uşor de resurse) părţilor interesate locale (autorităţi înţeles, analiza relevă satele (unităţi SIRUTA) sigur publice, organizaţii publice sau private, organizaţie neacoperite bazate pe o serie de filtre, inclusiv: comunitară) şi asigură evaluare şi monitorizare la gradul de potenţial al pieţei, calitatea nivel naţional, ar putea fi un răspuns de politică infrastructurii broadband existente, nivelurile eficient la nevoia severă de stimulare a cererii. potenţialului cererii. Investigând în mod Programul poate funcţiona şi cu municipalităţi care comparativ toate tipurile de zone broadband sunt membre ale unui parteneriat local (GAL/GALP) NGN, sunt identificate necesităţile de dezvoltare astfel încât să ajute comunităţile locale care s-au ale fiecărui tip. Apoi, pentru furnizarea de angajat să sporească accesul la tehnologii TIC şi informaţii în vederea prioritizării investiţiilor, utilizarea acestora. necesităţile de dezvoltare sunt examinate relativ la potenţialul economic al comunităţii. În ultima Având în vedere Planul Naţional NGN, se etapă, priorităţile de intervenţie sunt divizate recomandă luarea în considerare a opţiunii de a potrivit oportunităţilor de finanţare (fonduri schimba modelul de intervenţie a statului de la sat europene) astfel încât să se determine candidaţii (unitate SIRUTA) la unitate administrativă pentru intervenții ale statului prin programele (municipalitate). O mare parte a satelor candidate naţionale ale MSI. În cursul procesului, numărul pentru sprijin de stat prin programe MSI sunt de zone albe NGN (inclusiv sate albe) a scăzut de grupate într-un număr mic de comune albe sau la peste şase mii la 552 pentru investiţii în albe NGN, ceea ce indică faptul că intervenţia la infrastructură broadband şi 1.575 de zone din nivel de unitate administrativă (comună) ar putea comune şi oraşe mici care necesită măsuri de fi mai eficientă decât intervenţia sat cu sat. În stimulare a cererii. special dacă modelul investiţional este modificat astfel încât să asigure că în fiecare comună cel Deşi în zonele negre se aşteaptă ca piaţa să se puţin un sat are acces la reţea broadband de mare dezvolte fără intervenții, sprijinul public este încă viteză, însoţit de măsuri extensive cerere-ofertă la necesar în multe zone albe şi gri. În afara nivel local. În mod preferabil, 'nucleul' de sate finanţării implementării infrastructurii broadband, pentru dezvoltare broadband se determină pe măsurile de stimulare a cererii de servicii baza parametrilor geografici care ar reduce la broadband sunt esenţiale pentru multe zone din minimum costurile extinderii în celelalte sate ale România. În acest mod intervenţia publică poate comunei. În plus, firmele de exploatare prezente în încuraja operatorii privaţi să înceapă sau să comună sau în localităţile adiacente pot fi continue să investească în zone în care aceştia nu identificate şi contactate direct cu privire la o ar investi în baza unor standarde comerciale evaluare a posibilităţilor de implementare/ normale, din cauza profitului scăzut rezultat din extindere a reţelei broadband în zona respectivă. capitalul investit. 2 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Concluziile acestui studiu trebuie să fie luate în România are deja planificat un set de măsuri/ considerare în planificarea noilor programe de acţiuni specifice pentru dezvoltarea infrastructurii ajutoare de stat pentru perioada 2014-2020. Se broadband de bază ca parte a Strategiei Naţionale estimează că în prezent, realizarea infrastructurii Broadband 2009-2015: dezvoltarea reţelelor NGN backhaul şi backbone la o calitate care să broadband backhaul în zonele eligibile/„zonele îndeplinească obiectivele din Agenda Digitală albe” (proiectul Ro-NET), alte stimulente pentru 2020 pentru penetrarea NGN depăşeşte suma de dezvoltarea reţelelor broadband (stimularea 2 miliarde euro, 750 milioane euro fiind necesare cererii). Totuşi, toate aceste măsuri, precum şi pentru modernizarea reţelelor existente din acţiunile specifice NGN, ar putea beneficia de zonele urbane, iar 1,25 miliarde euro reprezintă analiza şi datele produse de acest studiu pentru necesităţile de fonduri pentru realizarea acoperirii planificarea unor programe de investiţii mai NGN în zonele rurale. sustenabile şi mai eficiente. 3 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Introducere Acesta este al doilea raport livrabil din prima componentă a Asistenţei Tehnice a Băncii Mondiale pentru sprijinirea Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI) în vederea operaţionalizării strategiei NGA&NGN. Analiza cadrului legislativ, de reglementare, instituţional şi concurenţial pentru Comunicaţii Electronice, Planul de Dezvoltare NGN în România impune profilarea unui Cadru Analitic de Inventariere care, odată confruntat cu structura pieţei locale şi iniţiativele de proiecte naţionale, poate fi transformat într-un Exerciţiu de Inventariere Geografică puternic, capabil să stabilească modele de intervenţii autentice pentru a ajuta Guvernul să îndeplinească obiectivele din Agenda Digitală pentru România 2020. Metodologia generală adoptată în această primă componentă este de a utiliza Cadrul Analitic de Inventariere pentru a propune în primul rând o Analiză a Decalajului de Acoperire abordată în primul raport şi în al doilea rând de a o transpune într-un Exerciţiu de Inventariere Geografică având ca scop general abordarea decalajelor de acoperire în realizarea clusterelor din teritoriu, identificarea comunităţilor selectate şi asocierea celor mai adecvate modele economice şi de investiţii pentru orientarea şi încadrarea intervenţiei publice. În baza recomandării 3 privind implementarea unui instrument de inventariere emis în raportul 1 acest al doilea raport derulează un Exerciţiu de Inventariere Geografică şi propune un set de clustere şi comunităţi de proiect și modelelor de intervenţii asociate relevante. În plus, acest exerciţiu de inventariere este necesar pentru a furniza informaţiile necesare pentru a decide cu privire la cele patru opţiuni strategice identificate în Ghidul Comisiei Europene pentru investiţii în reţele broadband de mare viteză, respectiv alegerea tipului de infrastructură, a modelului investiţional, a modelului economic şi în final a instrumentelor de finanţare. Acest exerciţiu de inventariere descrie contextul de politică precum şi situaţia actuală şi nevoia de investiţii în reţele broadband. Astfel, în vederea identificării locaţiilor şi modalităţilor de intervenţie, inventarierea ar trebui să răspundă la întrebări precum: (i) Care sunt necesităţile de servicii bazate pe reţele broadband de mare viteză în rândul actorilor socio -economici?; (ii) Care sunt problemele ce trebuie depăşite pentru implementarea rapidă şi pentru facilitarea utilizării reţelelor broadband de mare viteză?; (iii) Ce avantaje vor crea reţelele broadband pentru diverse grupuri de rezidenţi şi pentru societate în ansamblu în ce priveşte creşterea economică, dezvoltarea firmelor, ocuparea forţei de muncă, turism, educaţie etc.?; (iv) Cât de puternică este concurenţa pentru servicii broadband în zonele selectate?; (v) Ce rol pot avea comunităţile locale în agregarea cererii şi contribuirea la investiţii? De asemenea, inventarierea ar trebui să identifice principalele părţi interesate din comunităţile vizate precum şi posibilităţile de agregare sau 'federalizare' a comunităţilor mici vizate în reţele cu infrastructură broadband integrată. Această lucrare prezintă o astfel de inventariere pentru România, derulată în perioada august- septembrie 2015. 2 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” 1. Exerciţiul de inventariere A. De ce un exerciţiu de inventariere? Țintele pentru 2020 ale Agendei Digitale pentru Europa1 sunt acoperire de 100% cu Internet de 30Mbps şi penetrare 50% cu servicii de 100Mbps în statele membre ale Uniunii Europene. S e aşteaptă ca marea majoritate a investiţiilor necesare pentru atingerea acestor ținte să fie derulate de operatori privaţi, însă finanţarea publică este vitală pentru domenii afectate de disfuncţionalităţi ale pieţei. Astfel, a devenit esenţial ca autorităţile publice să îşi definească propriul rol în fiecare etapă de parcurs către o acoperire completă cu reţele broadband de mare viteză, ca parte integrantă a responsabilităţii lor faţă de proprii cetăţeni şi de teritoriul pe care acestea îl administrează, în special în legătură cu zonele2 'albe'3. Rolul autorităţii publice şi al finanţării publice în investiţiile în noi infrastructuri broadband în zone ‘albe’ este foarte important în mod special datorită: (a) investiţiilor cu risc ridicat; (b) perioadelor lungi de amortizare; (c) mărimii insuficiente a promotorilor; (d) accesului liber pentru firme (care poate fi impus prin reglementări ex-ante); şi (e) lipsei unor dovezi care să fundamenteze viabilitatea modelului economic. Pentru planificarea intervenţiei, autoritatea publică trebuie să definească un plan broadband care să clarifice alegerile strategice la patru niveluri diferite: tip de infrastructură, model investiţional, model economic şi instrumente de finanţare. Cele patru alegeri strategice reprezintă temelia opţiunii investiţionale cele mai adecvate pentru ca intervenţia să aibă efectul optim. Caseta 1. Cele patru alegeri strategice dintr-un Plan Broadband (1) Alegerea tipului de infrastructură Administraţia publică vizează implementarea unei noi infrastructuri broadband rezistente în timp sau ar fi suficientă modernizarea infrastructurii existente, luând în considerare avantajele şi dezavantajele celor două alegeri? (2) Alegerea modelului investiţional Ce rol intenţionează să aibă autoritatea publică în ce priveşte implementarea, exploatarea, deţinerea şi administrarea infrastructurii? (3) Alegerea modelului economic Ar trebui autoritatea publică să opteze pentru un model de reţea integrat pe verticală sau cu acces liber? Care este cel mai probabil să maximizeze sustenabilitatea financiară a proiectului, acoperirea broadband şi penetrarea (precum şi în afara unui proiect individual), să promoveze concurenţa şi, cel mai important, dezvoltarea socio-economică a comunităţii afectate? (4) Alegerea instrumentelor de finanţare Cum poate asigura autoritatea publică o acoperire financiară adecvată pentru construirea şi exploatarea noii infrastructuri şi cu ce poate contribui în ce priveşte capitalul, cheltuielile şi activele? Sursa: Comisia Europeană (Forzati et al), Guide to High-Speed Broadband Investment, Versiunea 1.1 - 22 octombrie 2014: 11. 1 http://ec.europa.eu/digital-agenda/ 2 Guido Acchioni, Unitatea Broadband, DG Comunicaţii, în introducerea Comisiei Europene (Forzati et al), Guide to High- Speed Broadband Investment, Versiunea 1.1 - 22 octombrie 2014. 3 Zona ‘albă’ este definită ca o zonă în care nu există în prezent nicio reţea broadband NGN şi nici nu este planificată să fie operaţională în următorii trei ani. Comisia Europeană, Guide to High-Speed Broadband Investment, Versiunea 1.1 - 22 octombrie 2014: 9. 3 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” B. Ce tip de inventariere? Pentru un plan broadband eficient, sunt fundamentale datele fiabile şi valabile privind infrastructura şi serviciile broadband deja existente. Inventarierea broadband este necesară pentru identificarea decalajelor în acoperirea şi penetrarea broadband, pentru identificarea unor zone adecvate de investiţii şi pentru reducerea costurilor cu investiţiile. În plus, aceasta ajută la evitarea duplicării finanţării din moment ce subvenţii pot fi alocate în zone afectate de disfuncţionalităţi ale pieţei. Patru tipuri de inventariere broadband naţională publică sunt derulate în prezent în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, după cum arată un studiu recent (SMART 2012/0022) realizat în anul 2013 de TÜV Rheinland şi WIK-Consult pentru Comisia Europeană4. În cadrul acestui studiu, România nu a raportat nicio iniţiativă naţională publică existentă, ci o inventariere a infrastructurii în faza de planificare. Caseta 2. Cele patru tipuri de inventariere broadband din Uniunea Europeană (1) Inventarierea infrastructurii Colectarea, procesarea şi vizualizarea în mod detaliat, georeferenţiat şi structurat a datelor privind infrastructura relevantă (de ex. ţevi/fibră/noduri adecvate pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice dar şi alte surse de tensiune sau de apă pentru deservirea infrastructurii relevante). Scopul inventarierii infrastructurii este de a reduce c osturile implementării broadband şi de a coordona măsurile de implementare broadband. (2) Inventarierea serviciilor broadband Sisteme pentru colectarea, analizarea şi prezentarea de informaţii privind partea de ofertă a furnizării de servicii broadband inclusiv lăţimile de bandă (vitezele) disponibile, tehnologiile, operatorii/furnizorii de servicii şi calitatea serviciilor într-o anumită zonă. Scopul inventarierii serviciilor este de a obţine informaţii asupra stării curente a disponibilităţii broadband. (3) Inventarierea cererii Un proces structurat de colectare de informaţii privind dimensiunile ce caracterizează cererea de servicii broadband, inclusiv vitezele broadband solicitate de public, aşteptările cu privire la calitatea serviciilor şi disponibilitatea de a plăti a diferitelor grupuri de utilizatori. Scopul inventarierii cererii este de a obţine informaţii asupra cererii efective de servicii broadband, care pot fi utile în finanţarea şi implementarea reţelelor broadband. (4) Inventarierea investiţiilor şi finanţărilor Colectarea, consolidarea, procesarea şi vizualizarea în mod structurat a informaţiilor legate de surse şi instrumente de finanţare pentru finanţarea proiectelor broadband. Sursa: Comisia Europeană (Arnold et al), Study on Broadband and Infrastructure Mapping, 2014: 12-13; 21- 22. În mod ideal, doar o inventariere broadband ce cuprinde toate cele patru dimensiuni – infrastructură, servicii, cerere şi investiţii – ar oferi o imagine completă tuturor părţilor interesate în orice scop. În practică, totuşi, analiza sus-menţionată a iniţiativelor de inventariere broadband existente a arătat că cele patru tipuri de inventariere există rar toate în paralel într -o ţară. Cel mai comun tip de iniţiativă de inventariere este inventarierea serviciilor (operaţională în 20 de state membre UE). Deşi unul dintre elementele cheie ale oricărui plan de lucru pentru implementarea infrastructurii este cererea consumatorilor şi a firmelor, inventarierea cererii şi a investiţiilor joacă doar un rol minor în planurile statelor membre. 4 Comisia Europeană (Arnold et al), 2014, Study on Broadband and Infrastructure Mapping, http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/inventariere-broadband-and-infrastructura-study-smart-20120022. 4 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” În cadrul acestui proiect, Ministerul pentru Societatea Informațională din România a furnizat lista de zone ‘albe’ şi 'gri', la nivel naţional, şi a solicitat sprijinul Băncii Mondiale în identificarea locaţiilor şi modalităţilor de intervenţie în perioada 2015-2020. Având în vedere cele patru tipuri de inventariere broadband, considerăm că o inventariere a cererii în corelaţie cu oportunităţile de finanţare publică este cea mai adecvată pentru determinarea unei tipologii a zonelor insuficient deservite şi a modelelor adecvate de intervenţie în România. Astfel, această lucrare prezintă o asemenea inventariere a cererii la nivel naţional pe baza caracteristicilor socio -economice şi demografice, care oferă o primă imagine a cererii potenţiale de servicii din zonele ‘albe’ şi 'gri'. 2. Metodologia de inventariere A. Obiective şi abordare Inventarierea cererii prezentată în această lucrare are două obiective: (1) Identificarea unei tipologii a zonelor ‘albe’ şi 'gri' din România pe baza indicatorilor socio-economici şi demografici utilizaţi ca substitut pentru cererea potenţială de servicii broadband; (2) Identificarea modelelor adecvate de intervenţie finanţată din fonduri publice pentru tipurile prevalente de zone ‘albe’ şi 'gri' din România. Caseta 3. Inventarierea cererii Instrucţiunile pentru Ajutoare de Stat în Broadband curente nu prevăd derularea în mod special a unei inventarieri a cererii în vederea demonstrării disfuncţionalităţii pieţei într-o anumită zonă. Totuşi, Instrucţiunile nu exclud nicio metodă de identificare a disfuncţionalităţii pieţei, care ar trebui să fie realizată în plus faţă de metoda existentă de prezentare a planurilor operatorilor de pe piaţă p entru următorii trei ani. În acest context, odată ce inventarierea cererii produce rezultate efective, ar putea exista posibilitatea ca inventarierea cererii potrivit definiţiei (1) să fie combinată cu instrucţiunile privind ajutoarele de stat, care ar reprezenta un element de justificare a măsurilor de ajutor de stat. În mod special, inventarierea cererii ar putea oferi o imagine mai clară a: a) tipurilor de zone (albe, gri sau negre) examinate pentru ajutor de stat (nivelul cererii, intervalul de preţuri de achitat de către consumatori şi caracteristicile tehnice necesare); b) identificarea disfuncţionalităţii pieţei; şi c) identificarea schimbărilor necesare (de ex. dacă există sigur cerere în zonele albe sau dacă există o cerere nesatisfăcută în zonele gri/negre). Sursa: Comisia Europeană (Arnold et al), Study on Broadband and Infrastructure Mapping, 2014: 23. Potrivit studiului UE privind inventarierea broadband,5 inventarierea cererii trebuie să fie divizată în două abordări ale inventarierii: (1) inventarierea cererii în ce priveşte nevoia de servicii broadband pe baza deservirii insuficiente a nevoilor viitoare şi (2) inventarierea calităţii serviciilor precum lăţimea de bandă livrată. Studiul prezentat în această lucrare se axează pe zonele ‘albe’ şi 'gri' din România, din moment ce este bazat pe prima abordare, cu scopul de a se obţine informaţii privind cererea efectivă de servicii broadband în comunităţile deservite insuficient. Astfel, studiul nostru va furniza informaţii procesului de planificare pentru implementare broadband astfel încât să se faciliteze distribuţia ajutoarelor de stat şi să se evite investiţiile greşit direcţionate. 5 Comisia Europeană (Arnold et al), Study on Broadband and Infrastructure Mapping, 2014. 5 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Ghidul UE6 punctează că inventarierea cererii (nevoii de servicii) poate fi obţinută cel mai bine prin implicarea directă a populaţiei şi firmelor locale. De fapt, doar trei ţări europene (Austria, Finlanda şi Suedia) pun accentul pe cerere în ce priveşte nevoia de broadband în zone nedeservite sau insuficient deservite şi utilizează diferite metode de inventariere.7 Austria derulează inventarierea cererii la nivel de ţară pe baza datelor calitative şi a declaraţiilor primite de la locuitori (întrebări/ reclamaţii depuse printr-un formular online pus la dispoziţie pe pagina de internet a BMVIT). 8 Finlanda a efectuat câteva anchete în rândul consumatorilor pentru a colecta informaţii despre experienţa utilizatorilor, cerere şi principalele probleme. În Suedia, Autoritatea Suedeză pentru Poştă şi Telecomunicaţii (PTS) colectează date despre cererea de broadband în zonele în care nu există disponibil broadband de minim 1 Mbit/s. Utilizatorul poate depune o cerere pe pagina de internet a PTS. O alternativă constă în obţinerea unei imagini a cererii potenţiale pe baza caracteristicilor socio- economice şi demografice ale teritoriului (structura de vârstă, educaţie, ocuparea forţei de muncă, gradul de utilizare TIC, sărăcie etc.). Această abordare indirectă, bazată pe variabile alternative pentru cererea potenţială de servicii broadband, a fost aplicată în studiul referitor la România prezentat în această lucrare. B. Literatură şi surse de date Cu privire la selectarea tipului de inventariere şi a modelelor de intervenţie, acest raport se sprijină pe două studii recente ale Comisiei Europeană, respectiv:  Study on Broadband and Infrastructure Mapping (2014) şi  Guide to High-Speed Broadband Investment, Versiunea 1.1 (2014). Pentru a decide cei mai relevanţi indicatori socio-economici şi demografici utilizaţi ca substitut pentru cererea potenţială de servicii broadband, care sunt necesari pentru dezvoltarea tipologiei zonelor ‘albe’ şi 'gri' din România, ne vom baza pe următoarele studii ale Băncii Mondiale derulate în perioada 2014-2015 în diverse proiecte de servicii de consultanță:  Oraşe competitive. Remodelarea geografiei economice a României (2014)  Atlas al zonelor urbane marginalizate din România (2014)  Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 (2015) şi  Atlas al zonelor rurale marginalizate din România (2015). Sursele de date majore includ:  Institutul Naţional de Statistică (INS): Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2011)  Ministerul de Finanţe (MF): Date de execuţie a bugetelor locale 2012  Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR): Lista grupurilor de acţiune locală autorizate (LEADER România) şi Lista grupurilor de acţiune locală pentru pescu it autorizate  Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI): Lista spaţiilor 'albe' şi 'gri' din România (ANCOM.v1 şi ANCOM.v2). 6 Comisia Europeană (Forzati et al), Guide to High-Speed Broadband Investment, Versiunea 1.1 - 22 octombrie 2014. 7 Comisia Europeană (Arnold et al), Study on Broadband and Infrastructure Mapping, 2014: 84-85. 8 Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie; Ministerul Federal pentru Transport, Inovaţie şi Tehnologie. 6 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” C. Metodă La fel ca majoritatea celorlalte studii privind inventarierea, cel prezentat în următoarele secţiuni nu este legat de vizualizarea georeferenţiată, însă cuprinde de asemenea întregul proces de colectare şi procesare a datelor. Identificarea surselor de date şi pregătirea datelor pentru analiză s-a realizat de o echipă de consultanţi individuali coordonată de Manuela Sofia Stănculescu, în cursul lunii august 2015. Această inventariere a cererii se bazează pe o analiză secundară a datelor colectate de diverse instituţii, inclusiv INS, MF, MADR şi MSI. Indicatorii socio-economici şi demografici selectaţi sunt colectaţi la diferite niveluri, respectiv:  populaţie (persoane şi gospodării),  sate/vecinătăţi (unităţi SIRUTA), şi  unităţi administrative, care în România sunt clustere de sate/vecinătăţi (comune, în zonele rurale, şi oraşe, în zonele urbane – unităţi SIRSUP). Datele individuale (privind persoane şi gospodării) au fost agregate la nivel de sat/vecinătate (SIRUTA). În acelaşi timp, datele despre unităţile teritorial-administrative au fost atribuite tuturor satelor încorporate. Analiza s-a realizat la nivelul de sat/vecinătate (SIRUTA) care reprezintă acelaşi grad de granularitate la care sunt măsurate zonele ‘albe’ şi 'gri' de către MSI. Datele se referă la toate satele/vecinătăţile (unităţi SIRUTA) din ţară. Datele nu sunt ponderate. 3. Concluziile principale ale inventarierii Acest raport are scopul de a agrega şi de a analiza cererea, precum şi eventual să facă un plan de lucru pentru implementarea infrastructurii broadband în zone în care există spaţii albe sau gri în România. De obicei, absenţa unor infrastructuri/servicii broadband este suficientă pentru a documenta disfuncţionalitatea pieţei. Totuşi, luând în considerare cererea de servicii broadband din zonele albe sau gri identificate (de către MSI), acest studiu îmbunătăţeşte evaluarea disfuncţionalităţii pieţei din România. În plus, acesta propune o tipologie a zonelor în care există spaţii albe sau gri în vederea identificării modelelor adecvate de intervenţii finanţate din fonduri publice pentru următorii ani. Furnizând o imagine de ansamblu asupra dovezii obiective în caz de ofertă insuficientă de servicii broadband în România, acest studiu de inventariere ar putea fi privit, de asemenea, ca un instrument de planificare pentru atribuirea mijloacelor financiare, subvenţiilor şi, în mod special, ajutoarelor de stat. Acest capitol al raportului este organizat în cinci secţiuni. Prima secţiune face introducerea prezentând contextul de politică al satelor/vecinătăţilor din România. A doua secţiune prezintă zonele în care există spaţii albe sau gri în România, potrivit definiţiei utilizate de MSI. A treia secţiune prezintă o analiză geospaţială succintă a distribuţiei acestor zone pe teritoriul ţării. A patra secţiune prezintă o tipologie a acestor zone, pe baza indicatorilor socio-economici şi demografici utilizaţi ca substitut pentru cererea potenţială de servicii broadband. În sfârşit, în a cincea secţiune se discută cele mai adecvate modele de intervenţii finanţate din fonduri publice în aceste zone. Recomandările de politici sunt furnizate în capitolul următor. 7 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” A. Imaginea socio-economică a satelor din zonele rurale şi urbane din România Această secţiune se sprijină pe analiza realizată de Banca Mondială (2015) în cadrul proiectului de servicii de consultanță privind Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015 -2020.9 În România, unităţile teritoriale se împart în: - sate/vecinătăţi (unităţi SIRUTA), şi - unităţi administrative, care sunt clustere de sate/vecinătăţi şi sunt denumite comune, în zonele rurale, şi oraşe, în zonele urbane (unităţi SIRSUP). În Nomenclatorul unităţilor teritorial-administrative (INS), în luna ianuarie 2015, 13.755 de sate (unităţi SIRUTA) au fost raportate la nivel naţional, care constituiau 3.181 de unităţi administrative. Totuşi, 12910 de sate erau 'fictive' (au zero locuitori) şi nu au date corespondente în Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Din moment ce cea mai mare parte a analizei prezentate în această secţiune se bazează pe datele recensământului din 2011, ne vom referi doar la acele sate care sunt 'valide', 13.626 de unităţi SIRUTA, din care 12.373 în zone rurale ş i 1.253 în zone urbane. i. Decalajul urban-rural România a fost caracterizată constant de disparităţi regionale considerabile. Regiunile Nord -est şi Sud ale ţării au o situaţie mult mai nefavorabilă decât celelalte zone cu privire la aproape toţi indicatorii socio-economici, în special în zonele rurale. Ca regulă generală în România, cu cât este mai mare proporţia populaţiei rurale, cu atât mai severă este sărăcia în judeţul sau regiunea respectivă. Astfel, disparităţile inter-regionale sunt în principal rezultatul discrepanţelor majore între zonele urbane şi cele rurale. De fapt, un studiu recent al Comisiei Europene a arătat clar că decalajul rural-urban este mai pronunţat în România decât în ţările din Europa Occidentală (Bertolini et al, 2008).11 După 1989, pe măsură ce au început schimbările structurale în România, decalajul urban -rural s-a accentuat, zonele rurale fiind clar defavorizate. Sărăcia din punct de vedere al veniturilor este mult mai pronunţată în zonele rurale decât în zonele urbane.12 Rata mortalităţii la nou-născuţi şi copii în vârstă de până la 5 ani a fost întotdeauna considerabil mai ridicată în cazul copiilor din zone rurale decât în cazul celor din zone urbane.13 Accesul la educaţie secundară superioară, servicii de sănătate şi servicii sociale a fost mult mai limitat în zonele rurale. Gospodăriile din mediul rural sunt situate, în medie, mult mai departe de un liceu sau un spital major decât cele din mediul urban. Întotdeauna în zonele rurale a fost disponibilă o infrastructură mai redusă şi de calitate mai slabă. Zonele rurale rămân cu mult în urma zonelor urbane în ce priveşte disponibilitatea utilităţilor 9 Mai precis, această secţiune se referă la capitol 3.1. Dimensiunea geografică a sărăciei (paginile 275-296) din Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru 2015-2020. 10 Satele 'fictive' sunt atât din zone rurale (114) cât şi din zone urbane (15). 11 Bertolini, P., Montanari, M., Peragine, V., 2008, Poverty and Social Inclusion in Rural Areas. Direcţia Generală a CE pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Oportunităţi Egale Unitatea E2. Disponibil la: http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDQQFjAA&url=http%3A%2F%2Fec.euro pa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2087%26langId%3Den&ei=IODqUvqaCYPgyAPXh4Fo&usg=AFQjCNH237dT 1dD7GyMQ88Ce0c-0nyI5bg. 12 De exemplu, în anul 2012, sărăcia din punct de vedere al veniturilor era de trei ori mai probabilă în zone rurale faţă de zonele urbane; deşi doar 11% din persoanele care locuiau în zone dens sau mediu populate aveau risc de sărăcie, 38% din cei care locuiau în zone slab populate se confruntau cu acest risc (calcule ale Băncii Mondiale utilizând date din EU-SILC 2012). 13 De exemplu, în anul 2013, rata mortalităţii la nou-născuţi era de 10,4 naşteri vii la 1.000 de locuitori în zonele rurale faţă de 6,8 în zonele urbane (Institutul Naţional de Statistică, Tempo Online, https://statistici.insse.ro/shop/). 8 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” de bază, precum aprovizionarea cu apă, reţeaua de canalizare şi gazele naturale, cu excepţia notabilă a electricităţii, care este disponibilă în principiu tuturor gospodăriilor din mediul rural.14 ii. Zone rurale Aproape jumătate din populaţie locuieşte în zone administrative rurale (46% potrivit recensământului din 2011). Atât îmbătrânirea populaţiei rurale cât şi migraţia multor locuitori din mediul rural – în special a tinerilor şi femeilor – în căutarea unui loc de muncă în străinătate accentuează sărăcirea generală a zonelor rurale. Zonele rurale sunt extrem de eterogene. Zonele rurale din România sunt organizate în 2.861 de comune (unităţi teritorial-administrative) care includ 12.373 de sate. Satele sunt clasificate pe formă de relief (câmpie, podiş, munte), număr de locuitori, distanţa faţă de un oraş şi tip administrativ (central sau periferic). Circa 88% din comune au un sat central şi între 1 şi 40 de sate periferice. Celelalte 12% din comune includ doar un sat (central). Satele centrale tind să concentreze resursele administrative şi instituţionale ale comunei (primăria, cabinetul medical, şcoala, biblioteca, oficiul poştal şi secţia de poliţie). Infrastructura publică, necesitând modernizare în majoritatea zonelor rurale, este semnificativ mai săracă în satele p eriferice. Cele mai prospere sate sunt cele situate în apropierea unui oraş şi/sau a unui drum european (Sandu, 2000 şi Stănculescu, 2004). De fapt, multe din aceste sate dezvoltate fac parte din localităţi suburbane sau peri-urbane. Tabelul 1: Distribuţia satelor şi a populaţiei rurale pe număr de locuitori de la sate, în 2002 şi 2011 Recensământul din 2002 Recensământul din 2011 Populaţie Număr Populaţie Număr Număr Mărimea satelor mediu de mediu de Număr de sate (locuitori) Număr % locuitori Număr % locuitori de sate pe sat pe sat 0 0 0,0 - 100 - - - - 1 - 20 2.709 0,0 11 249 3.396 0,0 10 341 21 - 100 70.097 0,7 60 1.160 76.110 0,8 59 1.285 101 - 500 1.402.325 13,7 284 4.933 1.404.138 15,2 280 5.014 501 – 1.000 2.219.634 21,7 716 3.100 2.073.992 22,4 713 2.909 1.001 – 2.000 2.877.188 28,2 1.387 2.075 2.570.137 27,7 1.385 1.856 2.001 – 3.000 1.490.844 14,6 2.416 617 1.335.535 14,4 2.402 556 3.001 şi peste 2.156.906 21,1 4.503 479 1.799.543 19,4 4.368 412 Total 10.219.703 100 810 12.713 9.262.851 100 749 12.373 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale pe baza Recensămintelor Populaţiei şi Locuinţelor din 2002 şi 2011. Marea majoritate a satelor din România au între 100 şi 2.000 de locuitori (Tabelul 1). În anul 2011, mărimea medie a unui sat era de 749 de persoane (mai mică decât mărimea medie de 810 persoane înregistrată la Recensământul din 2002). Astfel, în contextul rural românesc, pot fi lua te în considerare trei categorii de sate potrivit numărului de locuitori, respectiv:  mici (1 – 500 locuitori),  medii (501 – 2.000 de locuitori) şi 14În anul 2013, doar 72% (2.050) din municipalităţile din mediul rural erau conectate la o sursă publică de apă curentă, faţă de 99% din oraşe. Doar 23% (672) din localităţile rurale erau conectate la o reţea publică de canalizare, faţă de 97% din districtele urbane. În plus, doar 23% (657) din comune se puteau racorda la gaze naturale, faţă de 95% din locuinţele urbane (Institutul Naţional de Statistică, Tempo Online, https://statistici.insse.ro/shop/). 9 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România”  mari (2.001 – peste 20.200 locuitori). Satele mici şi mai ales cele foarte mici sunt cele mai defavorizate, în special cele cu o populaţie vârstnică şi/sau cele situate în zone izolate. Recensământul din 2011 a contabilizat un total de 3.172 sate foarte mici cu mai puţin de 200 de locuitori, din care sate cu mai puţin de 100 de locuitori reprezintă aproape jumătate. Circa 3,4% din populaţia rurală totală (aproximativ 312.000 de persoane) locuiesc în sate foarte mici. Majoritatea satelor mici şi foarte mici sunt periferice în cadrul comunei proprii (uneori situate la mulţi kilometri de satul central) şi au locuitori vârstnici. 15 Satele mici şi foarte mici sunt răspândite în toată ţara însă par să fie concentrate în regiunile Vest şi Centru. De asemenea, este mai probabil ca satele cu o populaţie vârstnică să se găsească în regiunile din vestul ţării (Nord-vest, Vest şi Sud-vest). În ce priveşte infrastructura de bază, satele mici şi foarte mici au necesităţi de dezvoltare similare cu cele ale comunităţilor mai mari. 16 Totuşi, datorită compunerii populaţiei lor, satele mici şi foarte mici au necesităţi specifice legate în principal de dezvoltarea serviciilor sociale, în special asistenţă în derularea activităţilor cotidiene (ajutor la domiciliu) pentru persoanele vârstnice şi acces mai bun la educaţie de calitate (mai ales educaţia pentru copii preşcolari şi şcoala elementară) din moment ce în multe dintre aceste sate şcolile au fost închise sau sunt mult subfinanţate din cauza numărului mic de elevi. În rândul municipalităţilor rurale, comunele mici cu mai puţin de 2.000 de locuitori sunt cele mai defavorizate în ce priveşte dezvoltarea umană şi socială. Tabelul 3 arată că în România, numărul de locuitori din comune variază mult de la un minim de 119 până la un maxim de aproape 23.000 de locuitori.17 Comunele mici (cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori) reprezintă 26% din toate comunele (sau 751) şi au peste 1,1 milioane de locuitori. Aceste comune sunt răspândite în întreaga ţară însă tind să fie concentrate în regiunile Vest, Centru şi Sud-vest, un tipar similar mai degrabă cu cel al satelor mici şi al satelor cu o proporţie ridicată de locuitori vârstnici. Cu privire la disponibilitatea, accesibilitatea şi calitatea infrastructurii de bază, comunele mici au o proporţie similară de locuinţe conectate la utilităţi şi de gospodării care raportează dificultăţi şi întârzieri în achitarea facturilor proprii de utilităţi (precum încălzire, electricitate şi gaze) ca celelalte comune. Totuşi, Indicele Dezvoltării Umane Local (IDUL)18 indică faptul că aceste comune mici erau şi sunt încă mult mai puţin dezvoltate decât comunele mai mari, chiar şi în cazul celor izolate (Tabelul 2). 15 Peste 41% din populaţia satelor cu mai puţin de 200 de locuitori şi 45% din populaţia satelor cu mai puţin de 100 de locuitori sunt în vârstă de 55 de ani sau peste. În acelaşi timp, copiii în vârstă de până la 17 ani reprezintă doar 18% şi respectiv 16% din populaţia totală. Pentru comparaţie, în satele cu peste 200 de locuitori, în medie, copiii reprezintă 22%, în timp ce persoanele în vârstă de 55 de ani sau peste constituie 31% din populaţia totală. 16 Satele cu o proporţie ridicată de locuitori vârstnici par a avea procente mai scăzute de locuinţe conectate la utilităţi cum ar fi gazele, apa potabilă sau reţeaua de canalizare, însă de obicei cererea pentru aceste servicii este şi ea mai redusă (unele persoane vârstnice sunt prea sărace pentru a-şi permite tarifele la gaze şi apă, în timp ce altele nu doresc să investească în asemenea facilităţi deoarece sunt obişnuite să preia apa potabilă din puţuri sau fântâni). 17 Brebu Nou (Weidenthal) este comuna cea mai mică din ţară (119 locuitori potrivit recensământului din 2011). Aceasta este o comună fostă saxonă care include două sate şi este situată în Munţii Semenic din judeţul Caraş -Severin din vestul României. Cea mai mare comună este Floreşti, aceasta fiind o suburbie peri-urbană a oraşului Cluj-Napoca din judeţul Cluj, din regiunea Centru. 18 Indicele Dezvoltării Umane Local (IDUL) a fost conceput pentru a măsura nivelul global de dezvoltare al fiecărei localităţi din ţară (Banca Mondială, 2014). IDUL măsoară capitalul total al unităţilor administrative rurale şi urbane din România pe patru dimensiuni: (i) capital uman; (ii) capital medical, (iii) capital vital şi (iv) capital material. Capitalul uman este măsurat prin indicatorul stocului educaţional la nivel local (pentru populaţia în vârstă de 10 ani şi peste). Capitalul medical este măsurat ca speranţa de viaţă la naştere la nivel local. Capitalul vital este măsurat prin vârsta media a populaţiei adulte (cei în vârstă de 18 ani şi peste). În sfârşit, capitalul material este eval uat ca un scor de factor al celor trei indicatori specifici ai standardelor de trai: (i) mărimea spaţiilor de locuit, (ii) numărul de maşini private la 1.000 de locuitori, şi (iii) distribuţia gradului de utilizare a gazelor pentru consum casnic în unitatea geografică respectivă. 10 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” De fapt, Tabelul 2 arată că, pe de o parte, comunele izolate (cele care au conexiuni reduse cu orice oraş) sunt cel mai probabil defavorizate doar dacă acestea sunt mici (cu alte cuvinte, dacă au mai puţin de 2.000 de locuitori) şi, pe de altă parte, comunele mici sunt în general mai puţin conectate la cele mai apropiate oraşe ale acestora decât comunele mai mari (cu alte cuvinte, este mai probabil ca acestea să fie izolate). Deşi comunele mici au cunoscut o evoluţie pozitivă în ce priveşte dezvoltarea infrastructurii între 2002 şi 2011 şi au atras un volum mai mare de fonduri europene pe cap de locuitor decât comunele mai mari între 2009 şi 2012, acestea nu au reuşit să elimine decalajul de dezvoltare. În acelaşi timp, indicatorii referitori la budgetul local din Tabelul 2 arată că aceste comune mici sunt defavorizate în ce priveşte dezvoltarea economică. Măsura în care comunităţile locale depind de sprijin de la bugetul de stat este un indicator relevant al potenţialului de creştere economică locală. Dacă bugetul unei localităţi conţine mai puţine transferuri de la bugetul central în tandem cu o proporţie ridicată a veniturilor generate pe plan intern19 (din colectarea de taxe locale), acesta este un semn că localitatea înregistrează o dezvoltare economică sănătoasă şi că are o bază amplă de contribuabili (cetăţeni şi firme). Datele Ministerului de Finanţe de la sfârşitul anului 2012 arată că proporţia medie de venituri generate pe plan intern (sau independenţa de transferuri de la bugetul de stat) a localităţilor din România a fost de doar 24%. În cadrul acestei medii, ratele au variat semnificativ între zonele urbane (42%), comune (22%) şi comunele mici (19%). Doar un număr mic de localităţi au reuşit să atingă un prag de independenţă de peste 50% în anul 2012, respectiv 84 de oraşe (sau 26% din toate oraşele în afară de Bucureşti) şi 135 de comune (din care 109 nu sunt nici mici şi nici izolate). În consecinţă, investiţiile de capital sunt reduse şi chiar au scăzut în ultimii ani în toate localităţile. Tabelul 2: Dezvoltarea umană şi economică a comunelor mici şi a comunelor izolate Comune Comune Alte mici izolate cu comune Zone (<2.000 de peste 2.000 (nici mici şi urbane locuitori) de locuitori nici izolate) Număr de comune 751 375 1.735 320 Populaţie medie (număr de locuitori) 1.474 3.558 3.932 34.000 Indicele de Conectivitate Urbană (IURCON) 1,4 1,0 1,7 1,4 Proporţia de comune izolate (%) 23 100 0 - Indicele Dezvoltării Umane Local 2002 (IDUL 2002) 29,8 32,7 33,5 44,3 Indicele Dezvoltării Umane Local 2011 (IDUL 2011) 33,5 36,7 37,7 47,2 Cele patru măsuri ale dimensiunilor capitalului comunităţii sunt agregate prin calcularea unui alt scor de factor. 19 Veniturile generate pe plan intern reflectă autonomia financiară a municipalităţii şi potenţialul economic local. Acestea nu includ porţiile deduse din IVP (impozitul pe venitul personal) pentru egalizare în vederea analizării categoriei de venituri asupra căreia municipalitatea deţine un nivel mai mare de control . Formula pe cap de locuitor permite comparaţii verticale (localităţi de diferite mărimi sau statuturi – urban/rural) şi comparaţii orizontale (localităţi cu acelaşi statut, însă din judeţe diferite). Acestea sunt calculate ca medie anuală pentru perioada 2009-2012 privind datele de execuţie a bugetelor locale. Veniturile sunt calculate în valoare constantă pe 2009; indicele inflaţiei de la Institutul Naţional de Statistică. 11 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Evoluţia IDUL (în 2011 ca % din 2002) 112 112 112 106 Volumul total de cheltuieli cu proiecte finanţate din fonduri europene, în perioada 2009-2012 (euro pe cap de locuitor) 174 153 112 61 Cota de venituri generate pe plan intern din veniturile 12,9 16,0 17,4 38,6 totale ale bugetului local, în 2007 (%) Cota de venituri generate pe plan intern din veniturile 19,1 20,8 22,8 41,6 totale ale bugetului local, în 2012 (%) Evoluţia veniturilor generate pe plan intern (în 2012 ca % din 2007) 148 130 131 108 Cota de investiţii de capital din cheltuielile totale ale bugetului local, în 2007 (%) 26,0 22,6 25,4 19,4 Cota de investiţii de capital din cheltuielile totale ale bugetului local, în 2012 (%) 20,7 18,4 20,4 16,5 Evoluţia investiţiilor de capital (în 2012 ca % din 2007) 80 81 80 85 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 din raportul Băncii Mondiale (2015: 288) Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020; IDUL 2002 şi 2011 şi IURCON din raportul Băncii Mondiale (2014) Oraşe competitive. Remodelarea geografiei economice a României; Date de execuţie a bugetelor locale afişate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, disponibil la: http://www.dpfbl.mai.gov.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html şi date privind populaţia din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Note: IURCON oferă o estimare a conectivităţii urbane pe baza unui set de distanţe între o comună şi oraşele mici, medii, mari şi foarte mari din vecinătatea sa. Cu cât este mai mare valoarea IURCON, cu atât mai bine este conectată la oraşe comuna respectivă. Comunele izolate sunt acele localităţi din cvintila cea mai scăzută a IURCON. Toate datele de mai sus indică faptul că factorii de decizie ar trebui să ia în calcul posibilitatea de a reforma structura administrativă de guvernare locală ca o modalitate realistă şi eficientă de a permite dezvoltarea rurală. În acest moment, pentru majoritatea localităţilor este prea costisitor să investească în dezvoltarea unui serviciu sau a unei infrastructuri de bază. Astfel, factorii de decizie trebuie să conceapă o legislaţie adecvată pentru a permite comunelor din mediul rural să se unească şi să creeze comunităţi mai puţine însă mai mari care să fie mai bine conectate la zonele urbane (în special la polii de dezvoltare). Acest lucru va ajuta la reducerea inegalităţilor existente între zonele urbane şi cele rurale precum şi în cadrul comunităţilor rurale. iii. Zone urbane Zonele urbane sunt substanţial mai dezvoltate faţă de cele rurale, însă există discrepanţe considerabile între diferite tipuri de zone urbane potrivit numărului de locuitori. Anuarul Regional20 pe 2013 (Eurostat) arată că rata riscului de sărăcie sau a excluziunii sociale (AROPE) are o puternică dimensiune geografică, cu alte cuvinte, un efect asupra locaţiei, în întreaga Europă. Totuşi, în funcţie de gradul de urbanizare, cel mai mare decalaj s-a înregistrat în Bulgaria şi România. Astfel, România a înregistrat al doilea cel mai mare interval între ratele riscului de sărăcie sau ale excluziunii sociale pentru trei grade diferite de urbanizare: o diferenţă de 19 puncte procentuale între zonele dens populate şi zonele slab populate. În plus, rata sărăciei din punct de vedere al veniturilor (AROP)21 – una din cele mai ridicate din statele membre UE – variază mult de la circa 7% în zone dens populate la 19% în zone cu densitate medie (urbane mici) şi peste 31% în zone slab populate (rurale). Astfel, diferenţele (pe grad de urbanizare) sugerează că rata riscului de sărăcie nu depinde exclusiv de caracteristici personale precum educaţia, statutul de angajat/şomer, tipul de gospodărie şi vârstă, din moment ce rata din zone slab populate este de 4,5 ori mai mare decât cea din zone dens populate (oraşe medii şi mari). 20 Disponibil la: http://www.trf.sll.se/Global/Dokument/Statistik/externa_rapporter/Eurostat-regional-yearbook- 2013.pdf. 21 Rata riscului de sărăcie nu este ajustată pentru diferenţe în costul vieţii între diferitele tipuri de zone şi astfel decalaj ul între diferite zone poate fi supraestimat. 12 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 1: Distribuţia regională a oraşelor din România pe număr de locuitori (număr) Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 din raportul Băncii Mondiale (2015: 292) Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020. Notă: Doar 9 oraşe au mai mult de 200.000 de locuitori (inclusiv capitala Bucureşti cu peste 1,88 milioane). Cele mai multe centre urbane din România sunt oraşe mici cu mai puţin de 20.000 de locuitori, respectiv 225 dintr-un total de 320 de oraşe (Figura 1). Totuşi, după cum apare în Tabelul 3, cea mai mare parte a populaţiei urbane (43,1% din 10.859 milioane de locuitori) locuieşte în oraşe medii, 37,6% în oraşe mari şi doar 19,3% în aceste oraşe mici. Tabelul 3: Distribuţia populaţiei rurale şi urbane pe număr de locuitori ai unităţii administrative, în 2011 Rural Urban Populaţie Număr Populaţie Număr Mărimea satului mediu de Număr de mediu de Număr (locuitori) Număr % locuitori comune Număr % locuitori de oraşe pe pe oraş comună 119 < 2,000 1.107.306 12,0 1.474 751 1.641 0,0 * 1 2.000 < 3.000 1.933.694 20,9 2.473 782 14.618 0,1 2.436 6 3.000 < 7.500 5.359.580 57,9 4.336 1236 506.203 4,7 5.818 87 7.500 < 20 mii 839.458 9,1 9.225 91 1.574.390 14,5 12.018 131 20 mii < 200 mii 22.813 0,2 * 1 4.678.281 43,1 54.399 86 200 mii sau peste - - - - 4.083.657 37,6 453.740 9 Total 9.262.851 100 3.238 2.861 10.858.790 100 33.934 320 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Notă: * Un singur caz. Categoria oraşelor mici este extrem de eterogenă, reprezentând o combinaţie de oraşe agricole, foste oraşe (mono)industriale şi zone turistice. Unele oraşe mici au o tradiţie îndelungată (în special în Transilvania – regiunea Centru), altele s-au constituit în timpul regimului comunist, ca parte a procesului de industrializare (în special în jurul unui fost combinat din industria grea), în timp ce altele au fost declarate administrativ oraşe în ultimii ani (ca urmare a presiunii de a spori proporţia populaţiei urbane la nivel naţional). 13 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Din cele 225 de oraşe mici (cu mai puţin de 20.000 de locuitori), 79 au o istorie îndelungată, fiind constituite înainte de 1950, 90 au fost dezvoltate în era comunistă (1950 -1989), 5 au fost incluse oficial în rândul aşezărilor urbane între 1990 şi 2000, în timp ce 51 au fost declarate oraşe 22 în ultimii ani (2002-2006). Aceste oraşe mici recente totalizează circa 385.000 de locuitori şi au o populaţie medie de aproximativ 7.500 de persoane. Astfel, oraşul tipic din România este mic, încorporează sate, are sau avea în trecut un aspect industrial,23 nu are aspecte turistice sau istorice24 şi este oarecum subdezvoltat pe plan social. Printre oraşele mici, cele 51 declarate recent sunt cele mai def avorizate. De fapt, acestea sunt aşezări rurale cu infrastructură, aspect, facilităţi şi funcţionalităţi urbane mult subdezvoltate. Indicele Dezvoltării Umane Local (IDUL)25 arată că acestea au fost şi au rămas considerabil mai puţin dezvoltate decât alte zone urbane. În plus, 57% din aceste oraşe mici recente se află printre zonele urbane cel mai puţin dezvoltate din România (cvintila cea mai scăzută a IDUL2011). Pe lângă acestea, un număr mare (41%) din oraşele foarte mici (cu mai puţin de 7.500 de locuit ori) se află printre zonele urbane cel mai puţin dezvoltate din ţară. În România, doar 81 de oraşe (din 320) nu includ sate (aşezări compacte de case cu un aspect rural de obicei amplasate la câţiva kilometri de nucleul oraşului).26 Prin contrast, 88% din oraşele mici recente (declarate în 2002-2006), 80% din celelalte oraşe mici şi 62% din oraşele medii includ între 01 şi 21 de sate, după cum apare în Figura 2. Există, de exemplu, oraşe mici care acoperă o zonă muntoasă, în care satele sunt răspândite la distanţe de peste 10 km de centrul unui oraş. Investiţiile în infrastructura satelor încorporate în cadrul oraşelor este necesară în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei din oraşele mici şi eliminării decalajului între oraşele mici defavorizate şi celelalte zone urbane. 22 De ex. Legea nr. 83/2004 prin care 35 de aşezări au fost declarate urbane; http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-83%20- 2004-(51035).html. 23 Profilul economic dominant al oraşelor mici, pe baza unei tipologii de cunoştinţe dezvoltate în cadrului unui studiu anterior al Băncii Mondiale, indică faptul că circa 180 de oraşe mici (din totalul de 225) aveau în trecut o dimensiune industrială. Numărul, mărimea şi sectorul economic al întreprinderilor locale variau, însă în majoritatea oraşelor mici vechile întreprinderi au fost închise după 1990 şi s-au dezvoltat doar firme mici în principal în sectoarele de comerţ şi servicii. Sursa: Stănculescu M.S., 2005, Tipologii K ale comunităţilor urbane mici şi rurale din România , Banca Mondială, Proiectul de Economie bazată pe Cunoaştere. 24 Dimensiunea istorică se referă la existenţa în cadrul oraşului a unui centru istoric sau a unei zone istorice, care înaintea erei comuniste era locuită de evrei (în regiunile din est) sau de germani (în regiunile din centrul şi din vestul ţării). Ulterior, casele din aceste zone au fost naţionalizate. După 1990, unele au fost returnate vechilor proprietari, în timp ce altele au rămas în proprietatea municipalităţii care le-a utilizat ca locuinţe sociale. În prezent, în multe cazuri, aceste zone găzduiesc grupuri sărace, marginalizate ale populaţiei. Totuşi, ca regulă, aceste zone sunt bine amplasate în cadrul oraşelor şi au o valoare ridicată pe piaţa imobiliară. Turismul nu este neapărat asociat cu aspectul istoric. De cele mai multe ori, turismul este asociat cu existenţa unor locaţii culturale, spo rtive, istorice sau de agrement în cadrul oraşului. În ce priveşte locuinţele, casele predomină în oraşele mici turistice, şi datorită utilizării acestora pentru turis m, ele sunt mai mari, modernizate, mai bine întreţinute şi astfel mai scumpe decât casele din celelalte oraşe mici. 25 A se vedea definiţia IDUL din nota de subsol 19. 26 Cele 320 de oraşe din România includ un total de 1.253 de sate vecinătăţi. 14 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 2: Oraşele din România pe număr de locuitori şi număr de sate încorporate (număr) Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând date de la Institutul Naţional de Statistică (baza de date SIRUTA). Notă: „Fără sate” se referă la oraşe ce includ doar centrul urban fără niciun sat încorporat. De fapt, multe oraşe mici sunt zone slab populate şi apar pe hartă ca nişte clustere de aşezări izolate cu legătură rutieră redusă. Spre deosebire de acestea, oraşele medii sau mari sunt zone dens populate iar dezvoltarea lor este legată în principal de un proces de suburbanizare. Unele oraşe medii sau mari s-au extins şi au ajuns la limitele unor sate şi le-au încorporat astfel în mod natural pe cele din perimetrul acestora. Astfel, în rândul oraşelor mici prezenţa satelor reflectă în principal un efort de a realiza pragul administrativ al populaţiei pentru a obţine statutul de unitate administrativă urbană, pe când în rândul oraşelor medii sau mari prezenţa satelor este legată mai mult de extinderea zonei lor funcţionale. Numărul de sate-vecinătăţi este corelat în mod semnificativ27 cu nivelul local de dezvoltare umană al oraşului: cu cât este mai mare numărul de sate incluse în cadrul unui oraş, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să fie subdezvoltat (măsurat prin IDUL). 28 Din moment ce oraşele mici recente (declarate între 2002 şi 2006) şi oraşele foarte mici cu mai puţin de 7.500 de locuitori au, în medie, un număr mai mare de sate (mai mult de cinci), acestea au un caracter rural mult mai accentuat şi este mai probabil ca acestea să fie subdezvoltate faţă de celelalte zone urb ane. Astfel, cele 51 de oraşe mici declarate recent (cu mai puţin de 20.000 de locuitori) şi cele 61 de oraşe foarte mici mai vechi29 (cu mai puţin de 7.500 de locuitori) trebuie să primească mai mult sprijin şi asistenţă în eforturile lor de a ajunge din urmă celelalte zone urbane pentru a se dezvolta mai rapid decât acestea. B. Zonele albe, gri şi negre NGN din România 27 Coeficientul de corelare Pearson între numărul de sate încorporate şi IDUL2002 este -0,18 (p=.001) şi -0,23 (p=.000) pentru IDUL2011. 28 A se vedea definiţia IDUL din nota de subsol 19. 29 Declarate oraşe înainte de 2002. 30 Reţea de Ultimă Generaţie. 15 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Programul de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN 30 (MSI, 2015)31 arată că planul de investiţii NGN în România se axează în principal pe segmentul accesului de ultimă generaţie, însă are ca scop şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie (backhaul) şi de transport (backbone) deja existente. Reţelele backbone şi backhaul din România sunt la un nivel de dezvoltare care poate fi utilizat şi/sau extins pentru conexiuni NGA ultra-rapide. Şi totuşi, în zonele rurale, sunt necesare implementări suplimentare semnificative de reţele backhaul în vederea acoperirii zonelor ‘albe’. Pentru identificarea disfuncţionalităţii pieţei în ce priveşte dezvoltarea infrastructurii NGN, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a derulat în anul 2015 o inventariere a reţelelor de comunicaţii electronice. În acest studiu ANCOM.v1 32 s-au identificat zone care, la sfârşitul lunii decembrie 2014, nu aveau o buclă locală şi/sau o reţea backhaul cu viteză de 30 Mbps sau peste şi nu erau implicate în proiecte broadband finanţate din fonduri publice (de către MADR, prin Măsura 322, sau de către MSI, prin proiectul Ro-NET). Lista acestor zone a fost prezentată pentru consultări publice şi a fost predată echipei Băncii Mondiale pentru analiză în cadrul acestui proiect. Potrivit studiului ANCOM.v1 (2015), la 31 decembrie 2014, în România, din totalul de 13.755 de sate/vecinătăţi (unităţi SIRUTA)33 din zone urbane şi rurale, erau înregistrate:  6.457 de sate (47%) fără reţele de buclă locală 34 pentru comunicaţii în bandă largă cu viteză de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband finanţate din fonduri publice;  6.610 sate (48%) fără conexiuni backhaul35 pentru comunicaţii în bandă largă cu viteză de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband finanţate din fonduri publice. Intersectând aceste două variabile legate de conexiunile broadband fixe, am determinat zonele broadband prezentate în Tabelul 4. Aceste zone sunt analizate în următoarele secţiuni ale acestui raport. Tabelul 4: Identificarea zonelor broadband din România (tipuri şi numere) Sate (unităţi SIRUTA), din mediul rural şi cel urban din România, care au reţele de buclă locală pentru comunicaţii în bandă largă cu viteză de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice (fie de MADR fie de MSI). Da Nu Sate (unităţi SIRUTA), din mediul Da Zone negre NGN Distribuţie-nu-Acces 31 Programul a fost aprobat de guvern în luna iunie 2015 (HG 414/3 iunie 2015). Obiectivele Planului naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN sunt determinate de Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020, care a fost aprobată în luna aprilie 2015. 32 Studiu naţional privind operatorii şi furnizorii de reţea, incluzând 1.006 respondenţi. Rezultatele au fost corectate în luna iunie 2015, după ce analiza noastră s-a finalizat. Corecţiile afectează statutul unui număr de 52 de sate 'valide'. Totuşi, corecţiile afectează doar în mod marginal tipologiile prezentate în această lucrare. 33 Acest număr include atât sate 'fictive' (129) cu zero locuitori cât şi sate 'valide' (13.626). 34 Acestea sunt reţele locale fixe şi mobile, care conectează utilizatorul final la un punct din zona backhaul sau backbone. Serviciile furnizate de operatorii buclei locale pot include: telefonie, Internet, VPN, servicii IPTV etc. 35 Operatorii backhaul reprezintă o legătură intermediară între backbone şi bucla locală. Reţelele lor extind serviciile furnizate de operatorii backbone în zone care nu sunt acoperite, însă prezintă interes pentru operatorii bucl ei locale. 16 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” rural şi cel urban din România, care DnuA au conexiuni backhaul pentru comunicaţii în bandă largă cu viteză 7.040 de sate (51,7%) 99 de sate (0,7%) de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte Acces-nu-Distribuţie broadband în curs finanţate din Nu AnuD Zone albe NGN fonduri publice (fie de MADR fie de MSI). 252 sate (1,8%) 6,235 de sate (45,8%) Prin definiţie, în acest studiu, zonele 'albe NGN' se referă la sate (unităţi SIRUTA) din mediul rural şi cel urban din România, care nu au nici reţele de buclă locală şi nici conexiuni backhaul pentru comunicaţii în bandă largă cu o viteză de download de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice (fie de MADR fie de MSI).36 Zonele 'gri NGN' includ două categorii, respectiv:  Zonele AnuD sau Acces-nu-Distribuţie sunt sate (unităţi SIRUTA), din mediul rural şi cel urban din România, care au doar reţele de buclă locală pentru comunicaţii în bandă largă cu o viteză de download de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice (fie de MADR fie de MSI); şi  Zonele DnuA sau Distribuţie-nu-Acces sunt sate (unităţi SIRUTA), din mediul rural şi cel urban din România, care au doar conexiuni backhaul pentru comunicaţii în bandă largă cu o viteză de download de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice (fie de MADR fie de MSI). În sfârşit, considerăm zone 'negre NGN' toate satele (unităţi SIRUTA) din mediul rural şi cel urban din România, care nu sunt nici zone albe NGN şi nici zone gri NGN. Astfel, zonele 'negre NGN' includ şi satele implicate în proiectele broadband în curs finanţate din fonduri publice, fie că acestea sunt proiecte MADR, prin Măsura 322, fie proiectul Ro -NET implementat de MSI. Astfel, aceste zone au sau vor avea în viitorul apropiat (datorită participării la proiecte) reţele de buclă locală şi/sau conexiuni backhaul pentru comunicaţii în bandă largă cu o viteză de 30 Mbps sau peste. Dacă proiectele MADR suportă implementare atât backhaul cât şi prin buclă locală, proiectul Ro-NET finanţează doar implementarea backhaul cu un contract prin care o buclă locală va fi dezvoltată de investitori privaţi în viitorul apropiat. Înainte de a prezenta rezultatele analizei empirice, sunt necesare câteva observaţii. Am denumit zone 'albe NGN' zonele vizate de acest studiu din două motive. Mai întâi, zonele albe NGN se referă la obiectivul pentru 2020 de acoperire a 80% din gospodării cu broadband cu o viteză de 30 Mbps sau peste, stabilită prin Planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN. Al doilea motiv este de a atrage atenţia asupra diferenţei între zonele albe NGN şi zonele ‘albe’ cu privir e la infrastructura broadband de bază. După cum sunt definite de Comisia Europeană, zonele ‘albe’ tipice se referă la zone în care infrastructura broadband nu există şi este puţin probabil să fie implementată în viitorul apropiat. Prin contrast, în unele zone 'albe NGN' este destul de probabil să existe o oarecare infrastructură, însă de calitate inferioară celei necesare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare din Agenda Digitală pentru Europa 2020. 36În această lucrare, ‘proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice’ sau ‘proiecte în curs’ se referă la toate proiectele MADR sau Ro-NET, indiferent în ce fază de implementare se află acestea. 17 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” De fapt, datele raportate de MSI în anul 201437 arată că numărul de localităţi (unităţi SIRUTA) în care nu există niciun furnizor de servicii de comunicaţii în bandă largă este mult mai mic decât numărul de spaţii 'albe NGN' (3.666 faţă de 6.358). De asemenea, în 210 localităţi există operatori privaţi dispuşi să implementeze reţele broadband în următorii trei ani.38 Astfel, cel mai probabil, spaţiile 'albe NGN' sunt o combinaţie de zone ‘albe’ şi 'gri' în ce priveşte infrastructura broadband de bază. Distincţia între zone 'albe NGN', 'gri NGN' şi 'negre NGN' este relevantă pentru evaluarea compatibilităţii subvenţiei de stat pentru reţele NGN. Zonele 'albe NGN' sunt eligibile pentru sprijin de la stat dacă sunt îndeplinite condiţiile de compatibilitate39. Zonele 'gri NGN' pot primi, de asemenea, sprijin condiţionat de la stat. În vederea asigurării faptului că o intervenţie publică în una din aceste zone insuficient deservite NGN nu împiedică investiţiile private, trebuie evaluat faptul că niciun investitor privat nu este interesat în dezvoltarea unei infrastructuri NGN suplimentare în următorii trei ani. În acest sens trebuie publicat un sumar al măsurilor de ajutor planificate iar părţile interesate trebuie invitate să îşi prezinte observaţiile. În plus, trebuie luate în considerare măsuri legislative şi de reglementare pentru reducerea barierelor la implementarea de reţele NGN. În sfârşit, în zone 'negre NGN' intervenţia statului nu este necesară. A treia observaţie se referă la numărul de zone broadband prezentate în Tabelul 5. Datele ANCOM pe 2015 indică faptul că în România sunt 6.358 de spaţii albe NGN. O parte din acestea (123 de spaţii), totuşi, sunt un efect al modului care a fost realizată lista ANCOM.v1, pe baza inventarului unităţilor teritoriale care include satele 'fictive', care au fost depopulate sau chiar au dispărut. Astfel, după rafinarea datelor, numărul scade la 6.235 de zone albe NGN 'valide' (sau 45,8% din toate satele 'valide' din ţară). Marea majoritate a acestor zone (5.785 sau 93%) sunt situate în zone rurale. Cu privire la zonele gri NGN (AnuD şi DnuA), există 351 de spaţi i, din care 93% (sau 325) sunt din mediul rural. Tabelul 5: Distribuţia zonelor broadband pe tip NGN (pentru conexiuni broadband fixe) şi pe sate 'fictive'/'valide' (unităţi SIRUTA) (număr) Sate 'fictive' Sate 'valide' (zero locuitori) (1+ locuitori) Rural Urban Rural Urban Total Sate albe NGN 109 14 5.785 450 6.358 Sate gri NGN, din care: 0 0 325 26 351 - AnuD - Acces-nu-Distribuţie 0 0 235 17 252 - DnuA - Distribuţie-nu-Acces 0 0 90 9 99 Sate negre NGN, din care: 5 1 6.263 777 7.046 - Reţele existente 0 0 5.320 750 6.070 - Proiectul Ro-NET (MSI) 0 0 756 27 783 - Proiecte MADR (Măsura 322) 0 0 187 0 187 37 Monitorul Oficial 441 bis, 19 iunie 2015: 23, privind MSI, Programul de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN, https://www.mediasinfo.ro/wp- content/uploads/documente/mo/mo441bis2015.pdf 38 Totuşi, doar 5 din aceşti operatori au depus documentele necesare. 39 Ar trebui produse dovezi că: (i) nu sunt disponibile servicii adecvate sau accesibile în zona ţintă pentru satisfacerea necesităţilor cetăţenilor sau firmelor; (ii) nu sunt disponibile măsuri mai puţin distorsionante (inclusiv reglementări ex - ante) în vederea realizării aceloraşi obiective; şi (iii) nu există niciun operator care intenţionează să investească în zona ţintă în următorii trei ani. 18 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” - Sate 'fictive' 5 1 0 0 6 Total 114 15 12.373 1.253 13.755 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Pentru determinarea satelor 'fictive' şi 'valide': Nomenclatorul unităţilor teritorial-administrative, ianuarie 2015 (INS) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. A patra observaţie prezintă problema satelor acoperite cu reţele broadband mobile 3G+(HSPA)/ LTE/LTE Advanced.40 Studiul ANCOM 2015 s-a axat pe conexiuni broadband fixe, însă a colectat şi informaţii legate de acoperirea reţelelor broadband mobile, deşi MSI a considerat că acestea nu îndeplinesc unele cerinţe de performanţă, în special cu privire la preţurile pentru servicii de acces/ pachete. Şi totuşi, pentru planificarea intervenţiilor viitoare în infrastructuri şi servicii broadband, considerăm util să se utilizeze acoperirea cu reţele broadband mobile ca un criteriu suplimentar pentru a distinge între diverse tipuri de zone broadband. Rezultatele utilizării acestui criteriu sunt prezentate mai jos. Tabelul 6: Distribuţia zonelor broadband din sate 'valide' (unităţi SIRUTA) pe tip NGN (pentru conexiuni broadband fixe) şi acoperirea cu reţele mobile broadband 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced (număr) Fără Doar reţele Reţele de reţele de acces 3G+ distribuţie Total 3G+ şi acces 3G+ Albe NGN, din care: 4.287 1.154 794 6.235 Gri NGN, din care: 223 66 62 351 AnuD - Acces-nu-Distribuţie 161 49 42 252 DnuA - Distribuţie-nu-Acces 62 17 20 99 Negre NGN, din care: 3.322 2.075 1.643 7.040 Reţea existentă 2.655 1.895 1.520 6.070 Proiectul Ro-NET (MSI) 564 135 84 783 Proiecte MADR (Măsura 322) 103 45 39 187 Total % 7.832 3.295 2.499 13.626 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Note: Reţele de acces – buclă locală; Reţele de distribuţie – backhaul; 3G+ se referă la 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced. Aproape o treime (31% sau 1.948) din zonele albe NGN (după cum sunt definite mai sus) sunt acoperite de reţele broadband mobile 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced, fie reţele de acces fie reţele de distribuţie şi acces (Tabelul 6). De asemenea, 36% din zonele AnuD, 37% din zonele DnuA şi peste jumătate (53%) din zonele negre NGN sunt într-o situaţie similară. Astfel, în scopul acestui studiu, combinăm tipurile NGN cu prezenţa/absenţa unei reţele 3G+, după cum apare în Figura 4. Ultima observaţie este legată de obiectivul de 100% din populaţia totală acoperită de broadband fix, stabilită în Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020. Pentru a ne referi la acest obiectiv trebuie să introducem două subcategorii suplimentare de zone albe NGN, care să reflecte lipsa conexiunilor broadband fixe (chiar sub 30 Mbps). În acest scop, utilizăm datele MADR (31 decembrie 2014) privind numărul de reţele de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii (oficiali sau neoficiali) pe sat. În consecinţă, în acest raport, definim spaţiil e ‘albe’ ca satele albe NGN în care nu există niciun furnizor de conexiuni broadband fixe (indiferent dacă este prezentă sau nu o reţea mobilă 3G+). Figura 3 prezintă cele patru subcategorii de sate albe NGN iar Harta 7 arată distribuţia acestora pe teritoriul ţării. 40 HSPA - High Speed Packet Access; LTE - Long-Term Evolution. 19 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Un număr de 2.473 de sate sunt ‘albe’ broadband (niciun operator şi nicio conexiune), din care 662 sunt acoperite de o reţea broadband mobilă 3G+. În acest mod numărul de sate albe NGN scade de la 6.235 până la un total de 3.762 de sate albe, din care 1.326 sunt de asemenea acoperite de reţele broadband mobile 3G+. Figura 3: Subcategorii de zone albe NGN luând în considerare numărul de reţele de comunicaţii electronice şi de furnizori de servicii (oficial sau neoficial) pe sat pentru evidenţierea satelor ‘albe’ (fără nicio reţea broadband fixă) Sate albe NGN cu Sate albe reţele 3G+ Nici furnizori de Furnizorii de conexiuni fixe şi conexiuni fixe nici reţele 3G+, <30Mbps cu reţele Fix<30Mbps (1.851 de sate) 3G+, (1.326 de sate) & 3G+ Sate albe cu Sate albe NGN reţele 3G+ Furnizori de Fără furnizori de conexiuni fixe Fix<30Mbps 3G+ conexiuni fixe însă cu <30Mbps însă reţele 3G+, fără reţele 3G+, (622 de sate) (2.436 de sate) Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). N=6.235 de sate albe NGN (cu sau fără reţele 3G+). Numărul de furnizori pe sat conform studiului MADR la 31 decembrie 2014. În concluzie, douăsprezece tipuri de zone broadband sunt incluse în studiu, care sunt prezentate în Figura 4. Următoarele secţiuni prezintă rezultatele analizei empirice care compară aceste zone broadband diferite, luând în considerare doar satele 'valide', pe diverse dimensiuni legate de indicatori geografici, instituţionali şi socio-economici. Figura 4: Cele douăsprezece tipuri de zone broadband introduse în analiză (număr) Proiecte MADR (Măsura 322) 187 Proiectul Ro-NET (MSI) 783 Sate negre NGN cu reţele 3G+ 3.415 Sate negre NGN 2.655 DnuA cu reţele 3G+ 37 DnuA - Distribuţie-nu-Acces 62 AnuD cu reţele 3G+ 91 AnuD - Acces-nu-Distribuţie 161 Sate albe NGN cu reţele 3G+ 1.326 Sate albe NGN 2.436 Sate albe fără fixe cu reţele 3G+ 622 Sate albe fără fixe fără reţele 3G+ 1.851 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Notă: 3G+ se referă la 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced. 20 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 1. Toate zonele albe NGN (albe sau albe NGN, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 21 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 2: Spaţii albe (fără conexiuni broadband fixe, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Harta 3: Spaţii albe NGN (broadband fix < 30 Mbps, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 22 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 4: Distribuţia satelor gri NGN cu Acces-nu-Distribuţie (AnD) (cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Harta 5: Distribuţia satelor gri NGN cu Distribuţie-nu-Acces (DnA) (cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 23 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 6: Toate zonele negre NGN (reţea broadband fixă de 30+ Mbps, reţele existente sau parte a unor proiecte în curs, cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Harta 7: Distribuţia satelor negre NGN – reţele existente de 30+ Mbps (cu sau fără reţele 3G+) în România, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 24 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 8: Distribuţia satelor negre NGN implicate în proiecte broadband publice în curs: Ro-NET, la 31 decembrie 2014 Harta 9: Distribuţia satelor negre NGN implicate în proiecte broadband publice în curs: MADR, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 25 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” C. Analiza geospaţială a zonelor albe NGN şi gri NGN din România Pe baza informaţiilor privind caracteristicile de locaţie şi teritoriu ale zonelor insuficient deservite, autorităţile competente sau actorii privaţii pot lua măsuri adecvate vizând furnizarea de servicii broadband în aceste zone. În această secţiune sunt prezentate asemenea date geografice. i. Distribuţia pe regiune şi judeţ Sate albe şi albe NGN Harta 1 arată că satele albe NGN sunt răspândite în toate judeţele şi toate regiunile (a se vedea Hărţile 1-3 şi Tabelele A.1-A.8 în Anexă). Pe de o parte, din toate satele albe NGN, 21% sunt din regiunea cu cel mai scăzut nivel de urbanizare din ţară, respectiv Nord-est (în special din judeţele Vaslui şi Bacău). Alte 18% sunt din regiunea Centru (8% provin doar dintr -un singur judeţ, Alba), în timp ce 15% sunt din Nord-vest. În regiunea Nord-est predomină satele albe NGN (fără 3G+), în timp ce satele albe NGN cu reţele 3G+ sunt foarte numeroase în Centru. Pe de altă parte, proporţia de spaţii albe NGN în toate satele 'valide' are o medie naţională de 46%, însă variază mult de la circa 6% în Bucureşti-Ilfov la 30-35% în Sud şi Sud-vest, 47-49% în Sud-est şi Nord-vest, ajungând la peste 52% în regiunile Nord-est, Vest şi Centru. Şapte judeţe ar putea fi considerate prioritare pentru intervenţie, respectiv Alba şi Cluj (Centru), Hunedoara (Vest), Vaslui, Bacău şi Iaşi (Nord-est) şi Buzău (Sud-est). Per total, aceste judeţe contribuie cu 36% din toate satele albe NGN din ţară (38% din acestea fără reţele 3G+ şi 33% din acestea cu reţele 3G+), precum şi 42% din spaţiile albe (nicio conexiune şi niciun operato r). În acelaşi timp, în aceste judeţe, procesul de dezvoltare broadband pare să fie cel mai lent din ţară, din moment ce spaţiile albe NGN reprezintă peste 60% din toate satele, în fiecare. 41 Alte judeţe care rămân în urmă în dezvoltarea broadband, însă cu o contribuţie mai scăzută din cauza unui număr total mai mic de sate, includ: Mehedinţi (Sud-vest), Sălaj şi Bistriţa-Năsăud (Nord-vest), precum şi Constanţa (Sud-est). Sate gri NGN Zonele gri NGN sunt mai puţine şi tind să fie foarte concentrate teritorial (a se vedea Hărţile 4 şi 5 şi, în Anexă, Tabelele A.1-A.8):  Peste două treimi (65%) din toate satele AnuD (Acces-nu-Distribuţie) sunt situate în nouă judeţe: Iaşi, Vaslui şi Bacău (ambele din Nord -est), Buzău (Sud-est), Prahova, Călăraşi şi Dâmboviţa (Sud-Muntenia), Caraş-Severin şi Timiş (Vest). Satele AnuD cu reţele 3G+ sunt mai numeroase doar într -un singur judeţ, respectiv Prahova. La nivel regional, 70% din toate satele AnuD (fără 3G+) sunt situate în regiunile Nord-est, Sud-est şi Sud-Muntenia, iar aproape trei sferturi din satele AnuD cu reţele 3G+ aparţin regiunilor Sud-Muntenia, Nord-est şi Vest.  Aproape jumătate din toate satele DnuA (Distribuţie-nu-Acces) (46%)42 sunt situate doar în trei judeţe, respectiv: Prahova (Sud-Muntenia), Sălaj (Nord-vest) şi Suceava (Nord-est). Cea mai intensă dezvoltare a reţelelor DnuA a avut loc în regiunea Sud-Muntenia. Sate negre NGN 41 Doar în Buzău proporţia de sate albe NGN din toate satele 'valide' este mai scăzută, 52%. 42 Proporţia este 40% din DnuA fără reţele 3G+ şi 54% din DnuA cu reţele 3G+. 26 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Satele negre NGN sunt răspândite în toate judeţele şi toate regiunile (a se vedea Hărţile 6 şi 7 şi, în Anexă, Tabelele A.1-A.8). Totuşi, şapte judeţe acumulează 37% din toate satele negre NGN din România (atât cu reţele 3G+ cât şi fără reţele 3G+). Aceste judeţe sunt: Argeş şi Dâmboviţa (Sud - Muntenia), Vâlcea şi Gorj (Sud-vest), Bihor (Nord-vest), Mureş (Centru) şi Suceava (Nord-est). Aceleaşi judeţe sunt cele mai avansate în dezvoltarea serviciilor broadband din moment ce proporţia de sate negre NGN reprezintă peste 60% din toate satele 'valide', în fiecare. 43 Alte judeţe cu o proporţie ridicată de sate negre NGN sunt: (i) Botoşani (Nord-est), Maramureş (Nord-est) şi Galaţi (Sud-est), cu privire la satele negre NGN fără reţele 3G+ (cu valori de 34-42% faţă de media naţională de 20% din toate satele 'valide'); (ii) Bucureşti, Ilfov (Bucureşti-Ilfov) precum şi Braşov şi Covasna (Centru) cu privire la satele negre NGN cu reţele 3G+ (proporţii de 100%, 90%, 46% şi respectiv 39%, faţă de 25% din toate satele 'valide' la nivel naţional). La nivel regional, cea mai intensă dezvoltare a reţelelor broadband fixe de mare viteză din ţară a avut loc în trei regiuni: Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, în special pentru satele negre NGN cu reţele 3G+ şi Sud-vest, cu privire la satele negre NGN fără reţele 3G+. La cealaltă extremă, cea mai slabă dezvoltare s-a înregistrat în regiunile Vest, Nord-est, Centru şi Sud-est. Proporţii extrem de mici de spaţii negre NGN din toate satele 'valide' (între 6% şi 21% faţă de media naţională de 45%) se găsesc în patru judeţe: Vaslui (Nord-est), Alba (Centru), Tulcea (Sud- est) şi Hunedoara (Vest). În plus, din cele 96 de sate incluse în micro -regiunea Delta Dunării,44 doar 23 sunt negre NGN (12 fără reţele 3G+ şi 11 cu reţele 3G+). Proiecte în curs Un număr total de 970 de sate au fost înregistrate ca fiind implicate în proiecte în curs la 31 decembrie 2014 (ANCOM.v1, 2015). Majoritatea acestora (783) au participat la proiectul Ro-NET, implementat de MSI, şi doar 187 au luat parte la proiecte ale MADR (a se vedea Hărţile 8 şi 9 şi, în Anexă, Tabelele A.1-A.8). Aceste sate sunt dispersate în toate judeţele, cu excepţia judeţului Maramureş (şi a capitalei Bucureşti). Şi totuşi, numărul de sate pe judeţ este între 1 şi 53, cu un maxim de 101 în judeţul Vaslui (Nord-est). Tabelul 7 ilustrează un exerciţiu de corelare între numărul de proiecte pe judeţ şi profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone NGN (albe, gri sau negre). Exerciţiul include doar cazurile extreme pe cel puţin una din cele patru dimensiuni luate în considerare (coloane în tabel). Concluzia principală a acestui exerciţiu este că, în prezent, proiectele broadband publice sunt slab corelate cu tipurile NGN. 43 Doar în Mureş proporţia de sate negre NGN din toate satele 'valide' este mai scăzută, 52%. 44 Aceste sate aparţin judeţelor Tulcea şi Constanţa. 27 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 7: Exerciţiu de corelare la nivel de sat între obiectivele proiectelor broadband publice şi profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone NGN Albe şi Proiecte în curs albe NGN Gri NGN Negre NGN (Ro-NET sau MADR) Judeţul AnuD DnuA Nr. de proiecte (toate satele) Vaslui ++ + -- 101 (461) Vâlcea ++ 53 (608) Olt 0 + 53 (388) Teleorman - 48 (236) Alba ++ 0 -- 44 (707) Buzău ++ ++ + - 42 (485) Hunedoara ++ 0 -- 40 (479) Mehedinţi + - 39 (356) Cluj ++ - 38 (429) Tulcea 0 + -- 38 (21 Delta Dunării) (137) Vrancea 0 36 (344) Dolj 1 0 35 (383) Bihor 0 0 ++ 33 (458) Caraş-Severin + 32 (307) Suceava 2 ++ ++ 23 (410) Călăraşi - + + - 23 (158) Constanţa + - 22 (0 Delta Dunării) (210) Timiş + 21 (323) Mureş 1 ++ 19 (504) Bacău ++ + - 18 (502) Sălaj + 2 ++ - 15 (288) Argeş - 0 ++ 13 (583) Iaşi ++ ++ - 12 (428) Bistriţa-Năsăud + 0 0 - 12 (249) Dâmboviţa -- + ++ 10 (373) Prahova ++ ++ + 9 (454) Braşov - 0 0 + 8 (165) Satu Mare 1 0 8 (231) Ialomiţa 0 7 (138) Botoşani 0 0 + 7 (335) Harghita 2 + 6 (259) Galaţi - 0 0 + 4 (183) Covasna -- 1 0 + 3 (127) Ilfov -- 0 + 1 (104) Gorj -- 0 ++ 1 (435) Maramureş - + 0 (247) Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 28 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Note: '+ +'/ '- -' Valori foarte ridicate/scăzute atât ca numere absolute cât şi ca proporţie din totalul de sate 'valide'; '+'/' - ' Valori foarte ridicate/scăzute fie ca numere absolute fie ca proporţie din totalul de sate 'valide'; Numerele (0 -2) din coloanele de sate gri N arată că în judeţul respectiv există doar 0-2 sate AnuD sau DnuA; Cod culori: verde închis – situaţie foarte bună sau răspuns puternic (număr mare de intervenţii); verde deschis – situaţie bună; galben – răspuns/valori medii; roşu deschis – situaţie problematică; roşu închis – situaţie foarte problematică sau răspuns slab (număr mic de intervenţii). Luând în considerare judeţul ca nivel de comparaţie, devine evident faptul că proiectele broadband publice tind să aibă acelaşi răspuns la situaţii care sunt foarte diferite. Să luăm ca exemplu judeţele cu cel mai mare număr de intervenţii. Cel mai puternic răspuns vizează cele mai problematice cazuri (precum Vaslui, Alba şi Hunedoara), aşa cum s -ar fi aşteptat. Şi totuşi, un răspuns de intensitate comparabilă se adresează unor situaţii medii (precum Vrancea şi Dolj) şi chiar unor situaţii bune (precum Vâlcea, Bihor sau Olt). În plus, acelaşi număr de proiecte este finanţat din fonduri publice în judeţe cu un număr foarte diferit de sate. De exemplu, circa 50 de sate sunt vizate de proiecte atât în judeţe cu un număr relativ mic de sate (Teleorman, 236) cât şi în judeţe cu un număr mediu (Olt cu 388 de sate în total), precum şi în judeţe cu un număr mare de sate (Vâlcea cu un total de 608 sate). Într-un mod similar, un răspuns de intensitate medie este acordat situaţiilor problematice (Bacău şi Iaşi), dar şi unora mai degrabă slabe (Constanţa sau Sălaj), medii (Timiş), bune (Argeş, Mureş sau Suceava), precum şi foarte bune, ca în Dâmboviţa. Această necorelare, cel mai probabil, are o multitudine de cauze printre care: - lipsa unei inventarieri/ unor date la nivel naţional, de unde lipsa oricărei consideraţii privind profilul de judeţ al tipurilor NGN atunci când satele sunt selectate pentru intervenţie; - abordările diferite şi necoordonate ale celor două proiecte publice: (i) MSI a furnizat doar sprijin backhaul condiţionat de interesul manifestat de un operator privat de a construi bucla locală, în timp ce MADR a finanţat atât reţeaua backhaul cât şi bucla locală; (ii) satele pentru intervenţie în Ro-NET au fost selectate de MSI pe baza unui studiu, în timp ce pentru finanţare de la MADR operatorii au depus cereri în mod concurenţial. Totuşi, existenţa unui operator interesat era o cerinţă prealabilă pentru ambele proiecte. Este bine documentat faptul că prezenţa operatorilor precum şi predispoziţia de a documenta/solicita proiecte este considerabil mai ridicată în comunităţile mai dezvoltate, cu capital social ridicat, decât în zonele sărace/cu lipsuri, decât dacă o campanie extinsă şi o facilitare sunt implementate înainte de iniţierea proiectului. Nu a fost implementată nicio asemenea campanie, ceea ce reprezintă una dintre cauzele acestei necorelări. De exemplu, printre judeţele cu cel mai mare număr de proiecte MADR se găsesc Olt şi Vâlcea. Şi totuşi, în alte judeţe cu un profil comparabil (mai degrabă avansat în ce priveşte dezvoltarea infrastructurii broadband), proiectele MADR au jucat un rol nesemnificativ sau nu au jucat niciun rol, precum în judeţele Suceava şi Mureş. Totuşi, analiza la nivel de sat oferă doar o imagine parţială care trebuie să fie completată cu date privind populaţia şi gospodăriile. ii. Distribuţia potrivit numărului de locuitori Această secţiune face trecerea de la sat la populaţie. Analiza pune accentul pe numărul de locuitori din cele zece tipuri de zone NGN incluse în analiză, la nivel de populaţie (persoane), gospodărie, sat şi unitate administrativă (comună sau oraş). Număr de locuitori Obiectivul pentru 2020 legat de acoperire a fost deja realizat în zonele urbane 29 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Peste 84% din populaţia României trăieşte în zone negre NGN, ceea ce înseamnă că au acces la Internet de mare viteză (Tabelul 8 şi, în Anexă, Tabelul A.9). Această rată de acoperire a populaţiei variază între 69% în zonele rurale şi 97% în cele urbane. În plus, în zonele urbane, 95% din populaţie trăieşte în oraşe acoperite de broadband fix cu viteză mare de download (30+ Mbps) şi reţele broadband mobile 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced. Prin contrast, în aşezările rura le, doar 39% dintre rezidenţi au acces la servicii similare cu acelea din zonele urbane, în timp ce 26% au acces doar la conexiuni fixe (negre NGN fără reţele 3G+). Per total, în toate satele albe NGN (6.235) se regăseşte doar circa 14% din populaţia generală (Tabelul 8 şi, în Anexă, Tabelul A.9). Dintre acestea, în satele albe neacoperite de broadband fix trăiesc circa 2% din populaţia totală a ţării, ceea ce reprezintă circa 4% din populaţia rurală (Tabelul A.9, Anexă). Obiectivul din Agenda Digitală de acoperire 100% a populaţiei cu broadband fix a fost atinsă pentru populaţia urbană. Număr de gospodării Obiectivul pentru 2020 legat de acoperire a fost deja realizat la nivel de ţară Circa 85% din gospodăriile din România au acces la Internet de mare viteză ca rezidenţi ai unor zone negre NGN (Tabelul 8 şi, în Anexă, Tabelul A.10). Acoperirea gospodăriilor variază considerabil între 68% în comunităţile rurale şi 98% în oraşe. Obiectivul din Agenda Digitală de acoperire 80% a gospodăriilor cu broadband peste 30 Mbps a fost realizat la nivel de ţară. Tabelul 8: Distribuţia populaţiei României pe zone NGN Sate (unităţi SIRUTA), din mediul rural şi cel urban din România, care au reţele de buclă locală pentru comunicaţii în bandă largă cu viteză de 30 Mbps sau peste şi care nu sunt implicate în proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice (fie de MADR fie de MSI). Da Nu Sate (unităţi SIRUTA), din mediul Zone negre Distribuţie-nu-Acces rural şi cel urban din România, DnuA care au conexiuni backhaul pentru Da comunicaţii în bandă largă cu 84,4% din populaţie 0,5% din populaţie viteză de 30 Mbps sau peste şi 84,9% din gospodării 0,5% din gospodării care nu sunt implicate în proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice (fie de MADR fie Acces-nu-Distribuţie Zone albe NGN de MSI). AnuD 13,7% din populaţia 1,4% din populaţie 13,3% din gospodării Nu 1,3% din gospodării Din care, zone albe 2% din populaţie 2% din gospodării În concluzie, obiectivele legate de acoperire din Agenda Digitală pentru România 2020 au fost realizate deja în anul 2015. Totuşi, investiţii sunt încă necesare pentru eliminarea decalajului semnificativ urban-rural, în special în ce priveşte Internetul de mare viteză (30+ Mbps) şi ţinând cont de faptul că zonele rurale concentrează populaţia cea mai defavorizată. În plus, aceste date trimit un semnal clar că trebuie acordată o atenţie mai mare şi depuse eforturi 30 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” mai mari în ce priveşte stimularea penetrării şi utilizării Internetului şi a cererii de In ternet, în special prin dezvoltarea ofertei de servicii precum e-comerţ, e-sănătate, e-educaţie şi mai ales e- guvernare. Doar sporind oferta de servicii, gradul de utilizare poate creşte suficient pentru a atinge celelalte obiective din Agenda Digitală. Tabelul 9: Exerciţiu de corelare la nivel de gospodărie între obiectivele proiectelor broadband publice şi profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone NGN Nr. de sate/gospodării Vaslui ++ ++ -- 101/ 16.881 Vâlcea - 53/ 8.142 Olt 0 53/ 8.421 Teleorman ++ -- 48/ 9.393 Alba ++ 0 -- 44/ 2.991 Buzău + ++ 42/ 5.958 Hunedoara 0 40/ 3.648 Mehedinţi + -- 39/ 6.602 Cluj + + 38/ 5.439 Tulcea + 0 ++ -- 38/ 7.140 Vrancea 0 36/ 4.596 Dolj + - 0 + 35/ 7.965 Bihor - 0 0 ++ 33/ 4.731 Caraş-Severin -- ++ - 32/ 5.269 Suceava ++ + 23/ 4.422 Călăraşi ++ ++ 23/ 4.933 Constanţa + + 22/ 4.258 Timiş + 21/ 2.669 Mureş 19/ 3.034 Bacău ++ + - 18/ 3.025 Sălaj + - 15/ 2.132 Argeş 0 ++ 13/ 1.675 Iaşi ++ ++ 12/ 1.782 Bistriţa-Năsăud + 0 0 -- 12/ 1.873 Dâmboviţa -- ++ + 10/ 1.722 Prahova ++ ++ + 9/ 1.201 Braşov - 0 0 + 8/ 1.369 Satu Mare - 0 8/ 1.149 Ialomiţa 0 - 7/ 1.550 Botoşani + 0 0 7/ 917 Harghita - 6/ 729 Galaţi 0 0 ++ 4/ 1.207 Covasna -- - 0 3/ 326 Ilfov -- 0 + 1/ 255 Gorj -- 0 1/ 106 Maramureş 0/ 0 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 31 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Note: '+ +'/ '- -' Valori foarte ridicate/scăzute atât ca numere absolute cât şi ca proporţie din numărul total de gospodării; '+'/'-' Valori foarte ridicate/scăzute fie ca numere absolute fie ca proporţie din totalul de gospodării; Zero în coloanele de sate gri N arată că în judeţul respectiv există zero sate AnuD sau DnuA; Minus în coloanele de sate gri N indică un număr total foarte mic de gospodării în satele DnuA sau AnuD; Cod culori: verde închis – situaţie foarte bună sau răspuns puternic (număr mare de intervenţii); verde deschis – situaţie bună; galben – răspuns/valori medii; roşu deschis – situaţie problematică; roşu închis – situaţie foarte problematică sau răspuns slab (număr mic de intervenţii). Cu privire la intervenţiile existente, proiectele broadband publice sunt slab corelate cu profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone NGN (albe, gri sau negre). Tabelul 9 arată rezultatele unui exerciţiu de corelare între numărul de proiecte pe judeţ şi profilul broadband al judeţului, dacă se ia în considerare numărul de gospodării. Acest exerciţiu confirmă rezultatele analizei pe baza numărului de sate prezentat în Tabelul 7. Inconsecvenţele între intervenţie şi problema tratată rămân, indiferent dacă este luat ca referinţă numărul satelor sau cel al gospodăriilor. Un răspuns de intensitate comparabilă a fost acordat unor situaţii foarte diferite sau chiar opuse, din situaţii de la foarte problematice la bune. Numărul de locuitori la nivel de sat Secţiunea A.ii3.A.ii a arătat deja că în România, cele mai multe sate au între 100 şi 2.000 de locuitori. La o extremă, satele mici (până în 500 de locuitori) şi, în special satele foarte mici (mai puţin de 200 de locuitori), sunt cele mai defavorizate, mai ales cele cu o populaţie vârstnică şi/sau cele care sunt situate în zone izolate. La cealaltă extremă, satele mari (peste 2.000 de locuitori) tind să fie cele mai dezvoltate. Astfel, numărul de locuitori al satelor este un factor determinant puternic pentru nivelul său general de dezvoltare sau potenţial. Numărul de locuitori la nivel de sat este puternic corelat cu zona broadband NGN, ceea ce indică faptul că acest indicator este un bun substitut pentru potenţialul pieţei (a se vedea Tabelul A.11 în Anexă). Peste trei sferturi din satele albe (niciun operator şi nicio conexiune) sunt foarte mici cu mai puţin de 200 de locuitori. De fapt, 310 sate albe au sub 20 de locuitori (306 din zone rurale şi 4 din zone urbane). În acelaşi timp, proporţia de sate albe din zone rurale scade de la 90% în satele cu 1-20 de locuitori la 73% în satele cu 21-100 de locuitori şi respectiv 39% în satele cu 101-200 de locuitori. Odată ce o comunitate rurală ajunge la pragul de 200 de locuitori, aceasta începe să aibă şanse mai mari să fie acoperită de conexiuni broadband fixe, fie că sunt de mare viteză sau nu. La pragul de 500 de locuitori, comunităţile rurale au şanse de 61% să aibă conexiuni broadband fixe la viteze de peste 30 Mbps (majoritatea însoţite de reţele mobile 3G+). Şan sele de a avea acces la Internet de mare viteză cresc odată cu numărul de locuitori la nivel de sat, atingând 87% din satele cu peste 3.000 de locuitori. O corelare similară se înregistrează în zonele urbane, cu diferenţa că acele căture cu 1-20 de locuitori din oraşe au o probabilitate de 71% să fie sate albe NGN, astfel încât au acces la Internet însă la o viteză de sub 30 Mbps. 32 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 5: Distribuţia zonelor broadband NGN pe rezidenţă şi numărul de locuitori ai satelor (număr) 3.852 1-200 de locuitori 201-500 de locuitori Peste 500 de locuitori 1.861 1.771 1.530 1.142 659 640 610 471 122 30 66 229 12 5 2 153 134 144 3 6 17 37 130 Sate Sate albe Sate gri Sate negre Sate Sate albe Sate gri Sate negre albe NGN NGN NGN albe NGN NGN NGN RURAL URBAN Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Dezvoltarea infrastructurii broadband este încă necesară mai ales în satele mici şi foarte mici (<500 de locuitori), dar şi în 1.798 de sate medii sau mari, din care doar 146 sunt în zone urbane (Figura 5). Având în vedere potenţialul de piaţă mai degrabă ridicat al satelor medii şi mari, în special cele urbane, intervenţia statului ar trebui să se îndrepte către zonele mici albe sau albe NGN din mediul rural. Dintre acestea, totuşi, ar trebui acordată prioritate comunităţilor viabile cu potenţial de creştere. O măsură relevantă a viabilităţii comunităţii este creşterea populaţiei. În acest scop, studiul a măsurat evoluţia populaţiei satelor între 2002 şi 2 011 (ultimele recensăminte). Pe baza acestui indicator zonele mici albe şi albe NGN (<500 de locuitori) pot fi împărţite în comunităţi 'mici viabile' şi comunităţi 'mici în declin', după cum apare în Tabelul 10. Tabelul 10: Sate mici albe şi albe NGN viabile şi în declin din România (2002-2011) Rural Urban Mici Mici Date Mici Mici Date Total Total în declin viabile lipsă în declin viabile lipsă Sate albe, din care: 1.847 473 12 2.332 7 8 2 17 1 – 20 258 40 8 306 2 - 2 4 21 – 100 763 175 1 939 3 - - 3 101 – 200 488 128 - 616 2 3 - 5 201 – 500 338 130 3 471 - 5 - 5 Albe NGN, din care: 1.275 525 1 1.801 201 57 29 287 1 – 20 13 4 - 17 15 2 3 20 21 – 100 147 45 - 192 50 14 2 66 101 – 200 337 112 1 450 44 12 11 67 201-500 778 364 - 1.142 92 29 13 134 Toate cele albe şi albe NGN N 3.122 998 13 4.133 208 65 31 304 % 75,5 24,1 0,3 100 68,4 21,4 10,2 100 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale bazate pe Recensămintele Populaţiei şi Locuinţelor din 2002 şi 2011 şi ANCOM.v1 (2015). 33 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Note: Satele mici în declin sunt unităţi SIRUTA (urbane şi rurale) cu maxim 500 de locuitori care la recensământul din 2011 aveau o populaţie rezidentă mai mică de 95% din nivelul înregistrat la recensământul din 2002. Satele mici viabile sunt unităţi SIRUTA (urbane şi rurale) cu maxim 500 de locuitori care la recensământul din 2011 aveau o populaţie rezidentă >95% din nivelul înregistrat la recensământul din 2002. Doar circa una din fiecare cinci comunităţi rurale mici albe şi cătune urbane mici albe şi albe NGN este viabilă. Celelalte patru din fiecare cinci din aceste sate sunt în declin. Proporţia de comunităţi viabile scade uşor la 29% în rândul satelor mici rurale albe NGN. În total, în satele mici (<500 de locuitori) care sunt spaţii albe sau albe NGN locuiesc aproape 818 mii de persoane. Dintre acestea 93% sunt în zone rurale (7% în zone urbane), 64% în zone NGN (36% în spaţii albe), 72% în comunităţi în declin şi doar 28% în cele viabile (a se vedea Tabelul A.12 în Anexă). Aceste persoane aparţin unui număr de aproximativ 315 mii de gospodării, din care 93% sunt în zone rurale (7% în zone urbane), 63% în zone NGN (37% în spaţii albe), 74% în comunităţi în declin şi doar 26% în cele viabile (a se vedea Tabelul A.13 în Anexă). Numărul de locuitori la nivel de unitate administrativă (comună/oraş) În secţiunile A.ii3.A.ii s-au discutat deja caracteristicile principale ale unităţilor administrative din România, atât comune cât şi oraşe. Am văzut că:  Dintre municipalităţile rurale, comunele mici cu mai puţin de 2.000 de locuitori sunt cele mai defavorizate în ce priveşte dezvoltarea economică, umană şi socială. Chiar şi comunele izolate (cele care au conexiuni reduse cu orice oraş) sunt probabil defavorizate doar dacă sunt mici. În acelaşi timp, comunele mici sunt în general mai puţin conectate cu cele mai apropiate oraşe decât comunele mai mari (cu alte cuvinte, este mai probabil ca acestea să fie izolate).  Dintre oraşele mici, oraşele mici recente (51) (declarate între 2002 şi 2006) şi oraşele foarte mici cu mai puţin de 7.500 de locuitori (61) 45 au, în medie, un număr mai mare de sate (peste cinci), acestea au un caracter rural mult mai pronunţat şi este mai probabil ca acestea să fie subdezvoltate 46 faţă de alte zone urbane. Astfel, o analiză a unităţilor administrative (nivel SIRSUP) în care sunt grupate zonele broadband NGN (identificate la nivel de sat – SIRUTA) este extrem de relevantă. Chiar şi mai mult dacă avem în vedere faptul că autoritatea locală (primăria) este o parte interesată importantă în orice intervenţie publică, din moment ce aceasta reprezintă şi este responsabilă pentru toate satele încorporate. Tabelul A.14 (Anexă) arată distribuţia satelor (unităţi SIRUTA) potrivit tipului NGN şi numărului de locuitori din unităţile administrative (unităţi SIRSUP) de care aparţin. Un tipar este evident. În mediul rural, punctele albe aparţin mai frecvent de municipalităţi rurale mici (<2.000 de locuitori), pe când zonele AnuD, DnuA şi negre NGN tind să se concentreze în comune cu peste 3.000 de locuitori. În zonele urbane, spaţii albe se găsesc doar în oraşe mici cu mai puţin de 20 de mii de locuitori, în special în cele foarte mici cu mai puţin de 7.500 de locuitori. Cele gri NGN (AnuD şi DnuA) sunt situate frecvent în oraşe mici (7.500-20 de mii de locuitori), în timp ce oraşele medii şi mari încorporează cu preponderenţă sate negre NGN. 45 Declarate oraşe înainte de 2002. 46 Măsurate faţă de IDUL. A se vedea definiţia IDUL din nota de subsol 19. 34 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 11: Distribuţia unităţilor administrative pe rezidenţă şi combinaţia de zone broadband NGN Încorporare sate de ... tipuri Număr % de zone broadband NGN Rural Urban Total Rural Urban Total Doar 1 tip 1.121 150 1.271 39,2 46,9 40,0 2 tipuri 1.062 143 1.205 37,1 44,7 37,9 3 tipuri 583 24 607 20,4 7,5 19,1 4 tipuri 92 3 95 3,2 0,9 3,0 5 tipuri 3 - 3 0,1 0,0 0,1 Total 2.861 320 3.181 100 100 100 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Nomenclatorul unităţilor teritorial -administrative, ianuarie 2015 (INS). Notă: tipurile NGN includ albe, albe NGN, AnuD, DnuA, negre NGN şi sate care participă la proiecte în curs (Ro-NET sau MADR). În România, cele mai multe unităţi administrative, fie rurale fie urbane, încorporează sate- vecinătăţi.47 Astfel, orice comună sau oraş este o combinaţie de zone broadband NGN de 1 până la 5 tipuri de sate, inclusiv albe, albe NGN, AnuD, DnuA, negre NGN şi sate care participă la proiecte în curs (Ro-NET sau MADR). Tabelul 11 arată că doar 39% din comune şi 47% din oraşe încorporează sate de un singur tip NGN. La cealaltă extremă, trei comune au cea mai complexă combinaţie de (cinci) tipuri NGN de sate. De exemplu, comuna Stoileşti, 48 din judeţul Vâlcea, include un total de 15 sate, din care: 4 comunităţi albe, 1 albă NGN, 6 aşezări AnuD, niciuna DnuA, 1 sat negru NGN şi 3 proiecte Ro-NET în curs. Lecţii pentru intervenţii publice şi unităţi administrative prioritare Dat fiind nivelul actual de dezvoltare a infrastructurii broadband văzut la nivel de unitate administrativă (Tabelul A.15, Anexă), ar putea fi învăţate câteva lecţii: (1) Având în vedere Planul Naţional NGN, se recomandă să se ia în considerate opţiunea de a modifica modelul de intervenţie a statului de la sat la unitate administrativă. Până acum, atât proiectele Ro-NET cât şi cele ale MADR vizau sate indiferent de profilul broadband al unităţii administrative. Parţial, acesta a fost rezultatul parametrilor tehnici prevăzuţi de proiect, parţial a fost cauzat de lipsa datelor şi parţial a fost dat de definiţia diferită utilizată pentru obiective (zone ‘albe’). În prezent, întregul peisaj s-a schimbat şi o nouă abordare se poate dovedi benefică, atât ca eficienţă cât şi ca eficacitate. Chiar şi mai mult luând în calcul faptul că în cele mai multe comune, forma de relief nu obstrucţionează soluţii tehnice viabile care să acopere întregul teritoriu, deci toate satele incluse. (2) Obiectivele de acoperire din Agenda Digitală pentru România 2020 au fost realizate deja. Astfel, este necesară prioritizarea intervenţiilor în comunităţile care au cel mai mult nevoie (caracterizate de cea mai pronunţată disfuncţionalitate a pieţei). Pentru satele care aparţin unor unităţi administrative în care există operatori ai unor reţele de comunicaţii electronice la viteze de peste 30 Mbps, o opţiune este de a lăsa piaţa să se dezvolte, în acest timp concentrând efortul public pe dezvoltarea ofertei de servicii şi pe stimularea cererii. 47 Cele 320 de oraşe din România includ un total de 1.253 de sate vecinătăţi. Doar 81 de oraşe nu includ sate (aşezări compacte de case cu un aspect rural de obicei amplasate la câţiva kilometri de nucleul oraşului). Ca regulă generală, cu cât este mai mare numărul de sate incluse în cadrul unei localităţi, cu atât mai mare este probabilitatea ca aceasta să fie subdezvoltată (măsurată faţă de IDUL după cum este definit în nota de subsol 19). 48 Celelalte două comune cu o combinaţie de cinci tipuri NGN sunt Feliceni (Harghita) şi Ileana (Călăraş i). 35 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” (3) O intervenţie publică la nivel de unitate administrativă poate lua în considerare, de asemenea, schimbarea modelului funcţional. Până acum, autorităţile locale au avut un profil mai degrabă scăzut în intervenţiile publice, în principal datorită cerinţei de a lucra cu un operator dispus să dezvolte infrastructura (backhaul şi/sau bucla locală). În viitor, rolul autorităţilor publice ar putea creşte, în special dacă se ia în considerare intervenţia la nivel de unitate administrativă. În consecinţă, mecanismele şi instrumentele pentru sporirea capacităţii locale de a gestiona reţelele locale şi firmele de exploatare ar deveni esenţiale. (4) Făcând zoom pe harta zonelor broadband devine evident faptul că multe municipalităţi insuficient deservite se învecinează cu alte municipalităţi insuficient deservite. Un exemplu este prezentat în Harta 10 privind judeţul Vaslui. Astfel, în afară de nivelul municipalităţii, intervenţia poate avea loc la nivel de clustere de localităţi precum parteneriatele de unităţi administrative (Grupuri de Acţiune Locală – GAL) prin LEADER (MADR) sau programele CLLD (OPHC şi ROP) finanţate din fonduri europene. Acest aspect este tratat în secţiunea 3.D.i Aici continuăm să analizăm intervenţiile la nivel de comună/oraş, care sunt extrem de relevante pentru municipalităţile rurale şi urbane care nu fac parte din niciun GAL. 36 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 10: Zoom pe harta zonelor broadband NGN pentru judeţele Vaslui şi Alba, la 31 decembrie 2014 Judeţul Vaslui Judeţul Alba 37 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Harta 11: Distribuţia oraşelor şi comunelor albe şi albe NGN (prioritatea 1) pentru prima fază a unei intervenţii publice viitoare la nivel de unitate administrativă, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v2 (2015).49 Analiza profilului broadband la nivel de unitate administrativă (Tabelul A.15, Anexă) indică următoarele priorităţi de intervenţie: Prioritatea  (A) Comune albe în care toate satele incluse sunt spaţii albe (niciun operator) 1: 19 comune din 7 judeţe, inclusiv 127 de sate în care locuiesc peste 18 mii de persoane în 7.572 de gospodării (a se vedea lista din Tabelul A.16, Anexă). Din aceste sate, 94 sunt mici în declin, 26 sunt mici viabile şi doar 7 au peste 500 de locuitori.  (B) Oraşe şi comune albe NGN în care toate satele încorporate sunt spaţii albe NGN (fără acces la broadband de mare viteză) 247 de comune şi un oraş mic (Însurăţei, Brăila) cu un total de circa 614 mii de locuitori şi peste 220 de mii de gospodării. Aceste aşezări încorporează 613 sate (4 din mediul urban), din care 399 sunt medii sau mari (>500 de locuitori) şi alte 41 sunt comunităţi mici viabile. Acestea sunt răspândite în 38 de judeţe, cu o concentrare în şase judeţe, respectiv Buzău, Galaţi, Iaşi, Ialomiţa, Olt şi Teleorman. 49Rezultatele studiului ANCOM au fost corectate în luna iunie 2015. Corecţiile au afectat statutul unui număr de 52 de sate 'valide', ceea ce a produs schimbări semnificative doar pentru 9 comune cu privire la priorităţile de intervenţie. 38 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România”  (C) Comune care au doar sate albe sau albe NGN 158 de comune distribuite aproape uniform în 37 de judeţe. Acestea au circa 374 de mii de locuitori în 136 de mii de gospodării, care sunt grupate în 822 de sate, din care 251 sunt medii sau mari (>500 de locuitori) iar 134 sunt comunităţi mici viabile. Investind în dezvoltarea infrastructurii în 423 de comune şi un oraş mic (Însurăţei, Brăil a), care sunt cele mai afectate de disfuncţionalitatea pieţei (prioritatea 1), se poate ajunge la peste un milion de persoane (din 364 de mii de gospodării şi 1.562 de sate). O asemenea abordare ar afecta 487 de sate albe şi 1.075 de spaţii albe NGN, 50 sporind acoperirea cu peste 5% din populaţie şi 4,9% din gospodării la nivel naţional. Harta 11 arată distribuţia acestor aşezări în teritoriu. iii. Distribuţia în funcție de distanţă, poziţie şi teritoriu Distanţa şi teritoriul la nivel de sat Accesibilitatea la sate, măsurată prin distanţa geografică51 până la cel mai apropiat oraş, este un indicator extrem de relevant din punct de vedere social şi economic. O distanţă mare combinată cu o calitate slabă a drumurilor determină o profitabilitate scăzută a s erviciului de transport. O profitabilitate scăzută duce la o reducere serioasă a mijloacelor de transport. În consecinţă, distanţa mare devine izolare în special în sezoanele ploioase. Niciun doctor şi niciun învăţător, domiciliat în afara comunei, nu acceptă să lucreze în sate izolate mai ales din cauza navetei extrem de dificile. Drept urmare, izolarea geografică însoţeşte marginalizarea instituţională. În plus, oportunitatea scăzută a sătenilor de a ajunge la piaţa agroalimentară urbană pentru a -şi vinde produsele alimentare adânceşte neputinţa economică a persoanelor şi a comunităţii. Distanţa până la cel mai apropiat oraş este în mare măsură corelată cu existenţa unei gări sau autogări. Aceasta reprezintă un substitut pentru distanţa până la cel mai apropiat liceu şi cea mai apropiată universitate, precum şi până la cea mai apropiată piaţă agroalimentară urbană. Aceasta este corelată cu dezvoltarea infrastructurii satelor: cu cât este mai mică distanţa până la un oraş, cu atât este mai mare numărul de kilometri de drum modernizat, cu atât este mai mare proporţia de case cu apă curentă şi cu atât este mai mare proporţia de gospodării cu telefon. În plus, cu cât este mai scăzută distanţa până la cel mai apropiat oraş, cu atât mai mare şi mai sofisticat est e consumul cultural al populaţiei: cu atât mai mare este numărul de abonamente la ziare, cu atât mai mare este stocul educaţional (Sandu, coord., 2000),52 şi cu atât mai ridicată este capacitatea de a vorbi o limbă străină (Voicu şi Voicu, 2004).53 Distanţa până la cel mai apropiat oraş variază în România între 0,5 şi 82 km (exceptând satele cu acces la apă din Delta Dunării), cu o medie de 21 km şi o variaţie standard de 11 km. Astfel, în România, un sat este apropiat de un oraş dacă este situat la mai puţin de 10 km de acesta, 10-32 km reprezintă o distanţă moderată, în timp ce un sat este izolat dacă este la mai mult de 32 km de cea mai apropiată zonă urbană. 50 Aceste valori reprezintă 20% din toate spaţiile albe şi 29% din toate satele albe NGN din ţară. 51 Utilizăm distanţele determinate de o echipă de geografi de la Institutul de Geografie. 52 Sandu D. (coord.), Stănculescu M. S., Şerban M., Holt S. şi Dobrescu D., 2000, Evaluare socială pentru proiecte de dezvoltare rurală. Acţiuni şi necesităţi sociale în satele din România, Raport al Băncii Mondiale, Bucureşti. 53 Voicu B. şi Voicu M., 2004, Knowledge Divide in Romania Series, Studiile nr. 1-6, Rapoarte ale Băncii Mondiale, Bucureşti. 39 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” În zonele rurale, distanţa geografică până la cel mai apropiat oraş este de asemenea puternic corelată cu tipul NGN. Satele mici tind să fie izolate sau depărtate de oraşe, satele mari se concentrează în vecinătatea oraşelor, iar satele medii sunt preponderent la distanţe moderate de oraşe. Tabelul A17 (Anexă) arată că proporţia de sate albe şi albe NGN din toate unităţile SIRUTA creşte treptat de la 34% din satele aflate la 0,5-10 km de un oraş până la 43% din satele aflate la >10-21 km, 53% din satele aflate la >21-32 km şi atinge un maxim de 61% din satele izolate aflate la peste 32 km de cel mai apropiat oraş.54 Astfel, cu cât este mai mare numărul de sate izolate încorporate de o comună, cu atât sunt mai mari şansele de a se încadra în comunele albe sau albe NGN (prioritatea 1). Relieful teritoriului face de asemenea o diferenţă în ce priveşte tipul NGN al satului. În România rurală, satele de câmpie şi cele de podiş sunt preponderent zone albe sau albe NGN, în timp ce satele de podiş-munte şi cele muntoase tind să fie puncte negre NGN (Tabelul 12). Tabelul 12: Sate pe zone broadband NGN şi formă de relief (%) Munte Podiş- Podiş-câmpie Câmpie Total munte (%) RURAL Sate albe 10,9 10,3 19,1 36,6 19,9 Sate albe NGN 21,6 24,9 29,8 29,3 26,9 AnuD – Acces-nu-Distribuţie 1,8 2,3 2,0 1,5 1,9 DnuA – Distribuţie-nu-Acces 0,5 1,3 0,7 0,4 0,7 Sate negre NGN 60,9 56,1 40,1 20,6 43,0 Proiecte în curs 4,3 5,1 8,3 11,6 7,6 Total (%) 100 100 100 100 100 N 2.289 2.922 3.693 3.084 11.988 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi relieful potrivit Institutului de Geografie. Note: În această lucrare, ‘proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice’ sau ‘proiecte în curs’ de referă la toate proiectele MADR sau Ro-NET, indiferent în ce fază de implementare se află acestea. N=385 cazuri lipsă. Poziţia administrativă a satului în cadrul comunei/oraşului După cum s-a explicat în secţiunea 3.A.iii, 88% din comune sunt constituite din cel puţin două sate, unul central şi unul sau mai multe periferice.55 Proporţia de sate periferice este de circa 75% din toate unităţile SIRUTA, atât din zone rurale cât şi din zone urbane. Şi totuşi, proporţia de populaţie din satele periferice (vecinătăţi) reprezintă 48% din populaţia rurală totală şi doar 6% din populaţia urbană. Cu majoritatea populaţiei, satele centrale (vecinătăţi) concentrează resursele administrative şi instituţionale ale comunei/oraşului. Satul central/oraşul este locaţia pentru municipalitate, unitate poştală, cabinet medical, biserică, coordonând şcoala, poliţia, Casa de Cultură şi altele. În contrast, în majoritatea satelor periferice există doar două instituţii, o biserică şi o şcoală. În plus, infrastructura publică este semnificativ mai săracă în satele periferice (drumuri neasfaltate, lipsa apei curente, lipsa comunicaţiilor, etc.). 54 Proporţia de sate albe şi albe NGN din toate unităţile SIRUTA este de 46% la nivel de ţară. 55 Celelalte 12% din comune cuprind doar un sat central. 40 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 13: Sate pe zone broadband NGN şi poziţie administrativă în cadrul comunei/oraşului (%) Rural Rural Urban Urban Total central periferic central periferic (%) RURAL Sate albe 1,1 25,5 0,0 2,0 18,1 Sate albe NGN 23,5 28,0 0,9 46,1 27,6 AnotD AnuD – - Access-not-Distribution Acces-nu-Distribuţie 2,8 1,6 0,3 1,7 1,8 DnotA DnuA – - Distribution-not-Access Distribuţie-nu-Acces 1,2 0,6 0,0 1,0 0,7 NGN-negre sate Sate negre NGN 68,4 35,3 98,8 46,2 44,5 Proiecte proiects Ongoing în curs 2,9 9,0 0,0 2,9 7,1 Total (%) 100 100 100 100 100 N 2.861 9.512 325 928 13.626 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Nomenclatorul unităţil or teritorial-administrative, ianuarie 2015 (INS). Note: În această lucrare, ‘proiecte broadband în curs finanţate din fonduri publice’ sau ‘proiecte în curs’ de referă la toate proiectele MADR sau Ro-NET, indiferent în ce fază de implementare se află acestea. Poziţia administrativă a satului este puternic corelată şi cu nivelul de dezvoltare a infrastructurii broadband (Tabelul 13). Proporţia de sate negre NGN din toate unităţile SIRUTA creşte treptat de la 35% din aşezările rurale periferice până la 46% din satele/vecinătăţile urbane periferice, 68% din satele centrale şi atinge un maxim de 99% pentru unităţile centrale ale oraşelor. 56 Astfel, o intervenţie integrată la nivel de unitate administrativă, vizând găsirea celei mai adecvate soluţii tehnice pentru toate satele încorporate (centrale şi periferice), ar fi benefică în ce priveşte politica de coeziune. Distanţa şi poziţia geografică în cadrul judeţului la nivel de unitate administrativă La nivel de sat, distanţa până la cel mai apropiat oraş este puternic corelată cu tipul de zonă broadband. Pentru comune, ca şi clustere de sate, această corelare este atenuată mult (Tabelul 14). În mod contra-intuitiv, dintre comunele izolate (măsurate pe baza IURCON), proporţia celor fără niciun sat negru NGN este mai mică şi nu mai mare decât cea din comunele bine conectate la reţeaua urbană. Şi totuşi, proporţia de comune ce cuprind doar sate albe sau albe NGN este de asemenea mai redusă. Astfel, cu privire la broadband, comunele izolate tind să fie o combinaţie de sate albe, gri şi negre. Un indicator mult mai bun este existenţa în cadrul comunei a unuia sau mai multor sate izolate (aflate la >32 km de cel mai apropiat oraş). Poziţia la graniţele judeţului este şi ea relevantă pentru comunele identificate ca pr ioritate de intervenţie. Nu doar că s-ar califica puţin mai multe comune aflate la graniţele judeţului pentru intervenţii prioritare, dar şi multe dintre acestea sunt situate la peste 75 de minute de oraşul capitală de judeţ (de unde ar trebui obţinute multe documente şi aprobări pentru implementarea infrastructurii). 56 Proporţia de sate negre NGN din toate unităţile SIRUTA este 44,5% la nivel de ţară. 41 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 14: Comune pe prioritate NGN şi conectivitatea cu oraşele (%) ... la 75 de Comune la minute sau Comune cu sate Total Comune graniţele de mai mult de izolate (32+ km izolate judeţ, din oraşul capitală (%) N de oraş) care ... de judeţ Comune ce nu sunt 87,2 82,6 80,1 81,5 85,2 2.438 prioritate de intervenţie Comune cu prioritatea 1: 12,8 17,4 19,9 18,5 14,8 423 (A) Comune albe 0,7 0,7 0,5 1,6 0,7 19 (B) Comune albe NGN 6,8 9,9 11,2 7,7 8,7 246 (C) Comune albe/albe 5,3 6,8 8,2 9,3 5,5 158 NGN Total (%) 100 100 100 100 100 2,861 N 547 1288 196 562 2,861 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v2 (2015). Pentru comunele izolate (pe baza IURCON), Banca Mondială (2014) Oraşe competitive. Remodelarea geografiei economice a României; Pentru comune aflate la graniţe de judeţ, Banca Mondială (2015) Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020. Note: Pentru definiţia comunelor prioritare NGN a se vedea secţiunea 3.C.ii. Comune izolate determinate pe baza IURCON, care oferă o estimare a conectivităţii urbane pe baza unui set de distanţe între o comună şi oraşele mici, medii, mari şi foarte mari din vecinătatea sa. Cu cât este mai mare valoarea IURCON, cu atât mai bine este conectată la oraşe comuna respectivă. Comunele izolate sunt acele localităţi din cvintila cea mai scăzută a IURCON. D. Analiza socio-economică a zonelor broadband NGN din România Acest capitol al inventarierii broadband vizează identificarea zonei sigur neacoperite (cea mai insuficient deservită) printr-o analiză comparativă între zonele albe NGN (inclusiv albe), zonele gri NGN (AnuD şi DnuA) şi zonele negre NGN (inclusiv proiecte în curs). Analiza se bazează pe indicatori broadband şi socio-economici grupaţi pe trei dimensiuni: potenţialul pieţei, potenţialul cererii şi puterea economică a populaţiei şi a comunităţii. Analiza se va derula la două niveluri: sat (unităţi SIRUTA) şi unitate administrativă (unităţi SIRSUP). Această analiză constituie un studiu de referinţă util pentru dezvoltarea monitorizării investiţiilor viitoare, care este necesară în vederea determinării efectelor rezultante dacă o autoritate alocă ajutoare de stat sau fonduri pentru implementarea de comunicaţii în bandă largă. Identificarea zonei sigur neacoperite este importantă pentru furnizarea de informaţii utile pentru alocarea spaţială posibilă a ajutoarelor de stat, care reprezintă un mijloc potenţial de a oferi stimulente pentru implementarea comunicaţiilor în bandă largă în zona insuficient deservită. Totuşi, ajutorul de stat este un instrument care trebuie utilizat doar ca o măsură complementară la investiţii private, deci pentru zone sigur neacoperite, şi care să nu ducă la distorsiuni semnificative ale pieţei. 42 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” i. Potenţialul pieţei de servicii broadband din zonele deservite insuficient În acest studiu, zonele cu potenţial distinct de dezvoltare sunt delimitate combinând datele privind disponibilitatea broadband cu datele suplimentare privind diverse caracteristici ecologice. Identificarea potenţialului de piaţă din fiecare sat din România se bazează pe o procedură în trei etape. Figura 6 descrie această procedură şi rezultatele empirice la nivel de sat 'valid'. Figura 6: Procedura de identificare a potenţialului pieţei broadband la nivel de sat (SIRUTA) Toate satele 'valide' (unităţi SIRUTA) din 13.626 România Mici, Mari, periferice, centrale, 32+ km de un oraş <10 km de un oraş Etapa 1: Dimensiunea ecologică Medium 810 & 1.380 11.436 Etapa 2: Piaţa (=0) (>0) (=0) (>0) (>0) broadband existentă 655 725 1.818 9.618 810 & (=0) (>0) (=0) (>0) (>0) (>0) Etapa 3: Piaţa în viitorul apropiat ==> Potenţialul pieţei 26 101 629 + 725 1.717 + 9.618 810 Disfuncţionalitatea pieţei, Piaţă sigur neacoperită Scăzut Mediu Mediu ridicat dezvoltată (număr) Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Prima etapă se referă la dimensiunea ecologică. Secţiunile anterioare au arătat că dimensiunea ecologică este extrem de relevantă pentru nivelul de dezvoltare a infrastructurii broadband din ţară. Satele mici (<500 de locuitori), periferice şi izolate (32+ km de cel mai apropiat oraş) au şanse disproporţionat de scăzute de a fi acoperite de broadband, în timp ce satele mari (>1.000 de locuitori), centrale şi apropiate de un oraş (<10 km de cel mai apropiat oraş) au şanse disproporţionat de mari, faţă de celelalte sate (medii). În mod corespunzător, toate satele 'valide' au fost împărţite în trei grupuri care au avut un potenţial de piaţă scăzut, mediu şi ridicat, dat de caracteristicile lor ecologice. Astfel, din toate unităţile SIRUTA din România, 10% au potenţial de piaţă scăzut, 6% au un nivel ridicat, iar pentru 84% potenţialul este mediu. A doua etapă mută accentul pe piaţa broadband existentă. Aceasta este măsurată pe baza numărului de reţele de comunicaţii electronice şi furnizori de servicii prezenţi în cadrul satului, care poate fi oficial sau neoficial şi care pot furniza servicii broadband la o viteză de 30 Mbps sau mai mică.57 Cele trei grupuri ecologice de sate au fost împărţite în continuare potrivit numărului de operatori existenţi, ceea ce a dus la cinci categorii diferite de sate. Unităţi SIRUTA fără nicio firmă operaţională au fost găsite doar în rândul satelor cu potenţial scăzut sau mediu dat de aspectele lor ecologice. De fapt, proporţia de sate neacoperite de niciun operator scade abrupt de la 47% din cele mici, periferice şi izolate (655 din 1.380) până la 16% din cele medii (1.818 din 11.436) şi respectiv 0%, în rândul satelor mari, centrale, din vecinătatea unui oraş. În mod corespunzător, proporţia de sate cu potenţial de piaţă scăzut s-a înjumătăţit la 5% din toate satele 'valide', în timp ce proporţia celor cu potenţial de piaţă ridicat a rămas acelaşi. 57 Studiul ANCOM pe 2015 include şi date privind reţelele de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii conform studiului MADR la 31 decembrie 2014. 43 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” A treia etapă vizează viitorul apropiat şi nu situaţia actuală a pieţei. Studiul ANCOM pe 2015 nu include date privind operatorii care au exprimat un anumit interes în implementări broadband pentru următorii trei ani (viitorul apropiat). Drept urmare, un alt indicator este utilizat ca substitut, respectiv numărul de operatori din cadrul comunei de care aparţine satul respectiv. Raţionamentul de la baza acestui indicator se referă la faptul că, odată ce un furnizor local se dezvoltă, există şanse mai mari ca afacerea acestuia să se extindă către comunităţile vecine (chiar şi cele mici şi periferice), în viitorul apropiat. Pe de o parte, avantajul unei asemenea variabile substitut este că aceasta este atât realistă cât şi disponibilă. De exemplu, faptul că peste jumătate din satele mici, periferice, izolate sunt acoperite de o reţea este cel mai probabil rezultatul unui asemenea proces de extindere a unui operator local din satele vecine. Pe de altă parte, acest substitut are o limită majoră în faptul că, în unele comune, satele periferice pot fi destul de depărtate între ele iar datele despre vecinătate şi distanţele dintre satul neacoperit şi satele cu un furnizor încă lipsesc. În urma procedurii în 3 etape, cinci tipuri de sate devin evidente, care corespund celor cinci grade de potenţial al pieţei (Harta 12 arată distribuţia acestora în teritoriu):  disfuncţionalitatea pieţei sau sate sigur neacoperite (şi cu şanse foarte mici să fie acoperite în viitorul apropiat) se referă la doar 26 de unităţi SIRUTA din ţară (sau 0,2% din total)  101 (0,7%) sate au potenţial de piaţă scăzut, care este dat doar de caracteristicile lor ecologice favorabile  1.354 (9,8%) de sate au potenţial de piaţă mediu, din moment ce piaţa de servicii broadband s-a dezvoltat deja sau au anumite şanse să se dezvolte în viitorul apropiat, în ciuda caracteristicilor lor ecologice nefavorabile  11.335 (82,4%) de sate au potenţial de piaţă mediu-ridicat atât datorită caracteristicilor lor ecologice favorabile cât şi datorită situaţiei pieţei  810 (5,9%) sate cu potenţial ridicat care sunt deja acoperite de reţele broadband şi furnizori de servicii, majoritatea la o viteză de 30+ Mbps. Satele marcate de disfuncţionalitatea pieţei şi cele cu potenţial de piaţă scăzut (un total de 127 de unităţi SIRUTA) sunt toate din zone rurale şi, într-o măsură foarte mare, sunt mici, în declin (între 2002 şi 2011) şi periferice (a se vedea Tabelul A.18, Anexă). Prin definiţie, prima categorie este de asemenea aceea a satelor izolate, în timp ce satele cu potenţial scăzut sunt mai apropiate de un oraş (>10-32 km). În plus, niciuna dintre categorii nu are reţele broadband şi nici şanse realiste de a fi acoperită în viitorul apropiat. În mod corespunzător, ele fac parte din satele albe (100%). Astfel, ele aparţin comunelor identificate ca fiind prima prioritate de intervenţie, în secţiunea 3.C.ii anterioară. Drept urmare, intervenţia statului în comunele cu prioritatea 1 ar viza toate satele cele mai afectate de disfuncţionalitatea pieţei din întreaga ţară împreună cu 14% din toate comunităţile cu şanse medii de dezvoltare, 12% din cele cu şanse medii-ridicate, precum şi 7% din satele dezvoltate (puncte negre NGN). Această combinaţie de sate necesită dezvoltarea unei abordări integrate a intervenţiei publice la nivel de comună, în care autorităţile locale precum şi operatorii şi furnizorii de servicii locali trebuie să aibă un rol semnificativ. 44 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 12: Cinci grade de potenţial al pieţei în România, la nivel de sat, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Din toate satele cu şanse medii de dezvoltare a pieţei broadband (1.354), 98% sunt din zonele rurale şi doar 2% din oraşe (Tabelul A.18, Anexă). Acestea sunt mici, în declin, periferice şi izolate. Totuşi, 53% din acestea sunt acoperite de 1 până la 5 reţele broadband, însă doar circa 19% au acces la viteze de download ridicate de 30+ Mbps. În plus, toate aceste sate medii aparţin comunelor cu 1 până la 43 de reţele, din care circa jumătate (52%) au doar infrastructură de bază (<30 Mbps) iar jumătate (48%) au acces la servicii broadband la viteze de peste 30 Mbps. Astfel, circa 14% fac parte din comunele cu prioritatea 1 (a se vedea secţiunea 3.C.ii). În zonele urbane, satele/vecinătăţile cu şanse medii se află în doar nouă oraşe foarte mici (Tabelul 15). 45 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 15: Lista oraşelor mici în care se află toate unităţile SIRUTA urbane cu şanse medii de dezvoltare a pieţei de servicii broadband, la 31 decembrie 2014 Total Unităţi SIRUTA cu Judeţul Cod Oraş mic unităţi potenţial de Populaţia SIRSUP SIRUTA piaţă mediu oraşului CONSTANŢA 61069 ORAŞ BĂNEASA 4 1 5.384 MARAMUREŞ 109176 ORAŞ ŞOMCUTA MARE 8 3 7.565 MUREŞ 119242 ORAŞ SĂRMAŞU 8 3 6.942 MUREŞ 119331 ORAŞ SÂNGEORGIU DE PĂDURE 4 1 5.166 SUCEAVA 147358 ORAŞ BROŞTENI 10 7 5.506 TIMIŞ 157086 ORAŞ GĂTAIA 6 3 5.861 TIMIŞ 158314 ORAŞ RECAŞ 7 1 8.336 VASLUI 164981 ORAŞ MURGENI 7 1 7.119 VÂLCEA 168452 ORAŞ BĂLCEŞTI 9 6 4.864 Total 63 26 56.743 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor di n 2011. Satele cu potenţial mediu-ridicat de dezvoltare broadband (un total de 11.335 de sate) sunt 92% din zone rurale (Tabelul A.18, Anexă). Acestea includ o combinaţie de comunităţi mici, medii şi mari, în declin şi viabile, periferice şi centrale, izolate sau apropiate de oraş, în proporţii comparabile cu cele înregistrate la nivelul tuturor satelor din ţară. Astfel, satul tipic din România rurală are potenţial de piaţă broadband mediu-ridicat. În mod corespunzător, 84% din acestea sunt acoperite de 1 până la 30 de reţele, împărţite aproape în mod egal cu viteze de download între <30 Mbps şi 30+ Mbps. Un număr de 1.703 asemenea sate sunt neacoperite, din care 1.220 aparţin comunelor cu prioritatea 1. Totuşi, toate acestea fac parte din comunele acoperit e de 1 până la 58 de reţele, din care peste 67% oferă broadband la 30+ Mbps. Satele/vecinătăţile cu potenţial de dezvoltare broadband mediu-ridicat din zonele urbane (958 de unităţi SIRUTA) sunt distribuite în 245 de oraşe din toate judeţele (Tabelul A.18, Anexă). Circa jumătate din aceste sate (47%) sunt mici (<500 de locuitori), majoritatea în declin şi periferice. Doar 1,5% din acestea sunt neacoperite şi toate acestea se află în trei oraşe mici, respectiv Budeşti (Călăraşi), Pogoanele (Buzău) şi Însurăţei (Brăila). Majoritatea de 98,5% sunt acoperite de 1 până la 30 de reţele, însă doar 53% sunt spaţii negre NGN (inclusiv proiecte în curs). Şi totuşi, broadband de mare viteză (30+ Mbps) este disponibil în aproape toate oraşele de care aparţin. Satele cu potenţial de piaţă ridicat (810) sunt atât din zone rurale cât şi din zone urbane: 33% şi respectiv 67% (Tabelul A.18, Anexă). Acestea sunt comunităţi mari şi centrale din oraşe sau din comune din apropierea unor oraşe. Marea majoritate a acestora sunt puncte negre NGN, 85% din cele rurale şi 99% din cele urbane. Cele mai multe dintre cele care sunt albe NGN (au broadband la viteze <30 Mbps) sunt incluse în unităţile administrative identificate în secţiunea 3.C.ii ca fiind priorităţi de intervenţie. În zonele urbane, aceste zone se găsesc în trei oraşe mici: Budeşti (Călăraşi), Pogoanele (Buzău) şi Însurăţei (Brăila). 46 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Rafinarea tipologiei din perspectiva intervenţiei Tipologia satelor poate fi acum rafinată din perspectiva intervenţiei combinându -se gradul de potenţial de piaţă cu calitatea infrastructurii broadband existente. Tabelul 16 arată că diverse tipuri de sate au necesităţi şi oportunităţi de dezvoltare diferite legate de infrastructura broadband:  Necesitatea de a fi acoperite de broadband fix nenecesar capabil să asigure >=30Mbps:58 Satele albe şi cele cu potenţial de piaţă scăzut din comunele albe (127 de unităţi), care sunt sigur neacoperite. Totuşi, având în vedere profilul lor dominant (mici, în declin, izolate, periferice) şi obiectivele legate de acoperire din Agenda Digitală pentru România, acestea trebuie să fie acoperite de broadband fix nenecesar capabil să asigure >=30Mbps.  Necesitatea de suport/stimulare pentru implementare broadband de mare viteză (30+ Mbps) cel puţin într-un sat pe unitate administrativă:59 Satele albe şi albe NGN cu potenţial de piaţă mediu spre ridicat (1.435) din comune/oraşe albe NGN (doar furnizori <30 Mbps) au nevoie de suport/stimulare pentru implementarea broadband de mare viteză (30+ Mbps). Raţionamentul pentru implementarea în cel puţin un sat pe unitate administrativă este legat de potenţialul de piaţă mediu spre ridicat al acestor sate, care indică faptul că odată ce germenul pieţei este plantat acestea au un anumit potenţial de a se extinde pe plan local, fără o intervenţie suplimentară a statului. Aceste tipuri de sate se găsesc şi în comune cu proiecte în curs. Şi totuşi, până la sfârşitul proiectelor în curs, se estimează realizarea implementării broadband de mare viteză (30+ Mbps) în cel puţin un sat pe unitate administrativă. Din acest motiv, doar unităţile administrative fără proiecte MADR sau Ro -NET sunt luate în considerare în ce priveşte această necesitate de dezvoltare.  Necesitatea de suport pentru extinderea infrastructurii existente în cadrul comunei pentru a acoperi satele albe şi albe NGN:60 Această necesitate de dezvoltare caracterizează multe zone insuficient deservite. Şi totuşi, pentru intervenţia statului ar trebui luate în considerare doar sate albe sau albe NGN cu potenţial de piaţă mediu sau mediu-ridicat. Astfel, un total de 1.061 de sate din comunele cu câţiva furnizori de reţele şi servicii broadband >=30Mbps au nevoie de suport pentru extinderea infrastructurii existente din satele vecine din cadrul comunei. Această situaţie are loc atât în comunele cu proiecte în curs (MADR sau Ro-NET), cât şi în comune fără asemenea proiecte (582 şi respectiv 479 de sate). Toate celelalte sate (unităţi SIRUTA) fie fac parte din proiecte în curs (970) fie au un potenţial de piaţă mediu spre ridicat şi sunt situate în comune/oraşe cu un aspect favorabil al pieţei broadband (10.033), care nu par să necesite sprijinul statului. Distribuţia necesităţilor de dezvoltare privind infrastructura broadband în teritoriu este prezentată în Harta 13. 58 Celule marcate cu galben în Tabelul 16. 59 Celule marcate cu gri în Tabelul 16. 60 Celule marcate cu albastru în Tabelul 16. 47 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 16: Sate (unităţi SIRUTA) potrivit gradului lor de potenţial al pieţei şi calităţii infrastructurii broadband existente, la 31 decembrie 2014 (număr) Gradul de potenţial de piaţă Disfun. Scăzut Mediu Mediu- Ridicat Total pieţei ridicat (A) Sate din comune/oraşe fără proiecte în curs Sate albe (nicio reţea, niciun operator) din comune albe 26 101 - - - 127 Sate albe din comune albe NGN (doar furnizori <30 Mbps) - - 97 263 - 360 Sate albe din comune cu furnizori <30 Mbps însă cu reţele de acces - - 108 228 - 336 şi/sau reţele de distribuţie >=30Mbps Sate albe din comune cu reţele broadband şi furnizori de - - 143 762 - 905 servicii >=30Mbps Sate albe NGN (doar furnizori <30 Mbps) din comune albe - - 83 953 39 1.075 NGN (doar furnizori <30 Mbps) Sate cu furnizori <30 Mbps din comune cu furnizori <30 Mbps însă cu reţele de acces şi/sau reţele de distribuţie - - 79 895 32 1.006 >=30Mbps Sate cu furnizori <30 Mbps din comune cu reţele broadband şi - - 99 1.731 23 1.853 furnizori de servicii >=30Mbps Sate cu furnizori >=30Mbps - - 126 4.071 641 4.838 Sub-total (A) 26 101 735 8.903 735 10.500 (B) Sate din comune/oraşe cu proiecte în curs MADR sau Ro-NET Sate implicate în proiecte în curs MADR sau Ro-NET - - 196 770 4 970 Sate albe din comune albe NGN (doar furnizori <30 Mbps) - - 118 177 - 295 Sate albe din comune cu furnizori <30 Mbps însă cu reţele de - - 56 91 - 147 acces şi/sau reţele de distribuţie >=30Mbps Satele albe din comune cu reţele broadband şi furnizori de - - 107 196 - 303 servicii >=30Mbps Sate albe NGN (doar furnizori <30 Mbps) din comune albe NGN - - 33 269 4 306 (doar furnizori <30 Mbps) Sate cu furnizori <30 Mbps din comune cu furnizori <30 Mbps însă cu reţele de acces şi/sau reţele de distribuţie - - 15 182 8 205 >=30Mbps Sate cu furnizori <30 Mbps din comune cu reţele - - 27 244 5 276 broadband şi furnizori de servicii >=30Mbps Sate cu furnizori >=30Mbps - - 67 503 54 624 Sub-total (B) - - 619 2.432 75 3.126 Total România 26 101 1.354 11.335 810 13.626 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Notă: Celulele marcate indică situaţiile recomandate pentru intervenţie. 48 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Agregând pe unitate administrativă necesităţile de dezvoltare ale satelor încorporate, lista priorităţilor de intervenţie, prezentată în secţiunea 3.C.ii,61 poate fi completată cu comunele şi oraşele cu necesităţi de dezvoltare specifice în infrastructura broadband. Figura 7: Priorităţi de intervenţie – Unităţi administrative (unităţi SIRSUP) potrivit necesităţilor de dezvoltare ale satelor încorporate, la 31 decembrie 2014 (număr) Comunele cu prioritatea 1A au nevoie de implementare de broadband fix: 19 comune albe ce includ satele sigur neacoperite (127). Comunele cu priorităţile 1B şi 1C au nevoie de suport pentru Prioritatea 1A 19 implementarea broadband de mare viteză (30+ Mbps) cel puţin într-un sat pe unitate administrativă: 404 de comune Prioritatea 1B şi C albe NGN şi un oraş (Însurăţei, Brăila), care includ sate albe 405 şi/sau albe NGN cu potenţial de piaţă mediu spre ridicat Prioritatea 2A (1.435). 2.351 202 Nu este Comunele cu priorităţile 2A şi 2B au nevoie de suport pentru Prioritatea 2B necesară 204 extinderea infrastructurii existente din cadrul comunei: intervenţia statului (2A) 199 de comune şi 3 oraşe mici care includ (476 şi respectiv 3 sate) sate albe cu potenţial de piaţă mediu sau mediu-ridicat. Cele trei oraşe mici sunt Băneasa (Constanţa), Şomcuta Mare (Maramureş) şi Broşteni (Suceava). Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v2 (2B) Dintre unităţile administrative care conţin proiecte în (2015). A se vedea şi Harta 14. curs (MADR sau Ro-NET), 202 comune şi 2 oraşe mici care includ (580 şi respectiv 2 sate) sate albe sau albe NGN cu potenţial de piaţă mediu sau mediu-ridicat. Cele două oraşe mici sunt Gătaia şi Recaş (Timiş). Notă: Vecinătatea din Recaş este un vechi sat depopulat, cu mai puţin de 15 locuitori în prezent. Dacă în perioada următoare se decide continuarea intervenţiilor la nivel de sat Abordarea bazată pe potenţialul de piaţă şi pe calitatea infrastructurii existente vizează 61% din toate spaţiile albe precum şi 29% din toate zonele albe NGN din România, care sunt cel puţin probabile să se dezvolte în absenţa suportului de la stat (Tabelul A.19, Anexă). În ansamblu, 2.623 de sate ar fi implicate (19% din toate unităţile SIRUTA), în care trăiesc aproape 1,16 milioane de persoane (5,8% din populaţia totală a ţării) şi peste 423 de mii de gospodării (5,7% din numărul total de gospodării la nivel naţional).62 Un asemenea program ar acoperi toate judeţele (a se vedea şi Harta 13). 61 Tipologie la nivel de unitate administrativă pentru identificarea priorităţilor de intervenţie (prioritatea 1), după cum este prezentată în Lecţii pentru intervenţii publice şi unităţi administrative prioritare şi Harta 11. 62 Din care, în zone rurale 1,15 milioane de persoane şi peste 421 de mii de gospodării. 49 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 13: Necesităţi de dezvoltare privind infrastructura broadband în rândul satelor (unităţi SIRUTA) din România, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Harta 14: Necesităţi de dezvoltare privind infrastructura broadband în rândul unităţilor administrative din România, la 31 decembrie 2014 50 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Dacă în perioada următoare sunt introduse intervenţii la nivel de unitate administrativă Aceeaşi abordare aplicată la nivel de unitate administrativă ar implica 824 de comune şi 6 oraş e mici (a se vedea şi Harta 14). Acestea includ în afară de cele 2.623 de sate beneficiare, alte 1.754 de sate de toate tipurile (albe NGN, gri NGN sau negre NGN), după cum se arată în Tabelul A.20 (Anexă). Totuşi, o intervenţie la nivel de unitate administrativă ar necesita identificarea celor mai potrivite soluţii tehnice pentru maximizarea accesului cu costuri minime pentru toate satele încorporate, ceea ce în acelaşi timp ar fi complementar la investiţiile private existente şi nu ar duce la o distorsiune semnificativă a pieţei la nivel local. ii. Potenţialul cererii de servicii broadband în zonele insuficient deservite Informaţiile legate de cererea efectivă de servicii broadband sunt utile pentru finanţarea şi implementarea reţelelor broadband. Dovada ofertei insuficiente existente şi/sau a cererii de lăţimi de bandă (mai ridicate) iniţiază în mod obişnuit procesul de planificare pentru implementarea broadband. Implementarea efectivă încă depinde de potenţialul economic al zonei specifice, însă acest aspect este discutat în secţiunea 3.D.iii următoare. Această secţiune pune accentul pe cererea efectivă şi potenţială de servicii de Internet în bandă largă la nivel de sat (unitate SIRUTA). Cererea efectivă este măsurată pe baza a două categorii de indicatori: ratele de penetrare63 (ANCOM, 2015) şi gradul de utilizare a Internetului (recensământul din 2011). Cererea potenţială este estimată pe baza proporţiei din populaţia totală în vârstă de 6 ani şi peste a acelor grupuri cu predispoziţie ridicată de a utiliza Internetul (copii şi tineri, angajaţi şi patroni, navetişti, emigranţi şi familiile acestora), determinată pe baza recensământului din 2011. Există un decalaj de date între 2011 şi 2014, însă nu sunt disponibile mai multe date actualizate la nivel de unitate SIRUTA. Cererea efectivă şi potenţială de servicii broadband este puternic asociată cu zonele broadband NGN determinate în secţiunea 3.C.i, după cum se arată în Figurile de la 8 la 11.  Zonele albe au rate de penetrare zero (la sfârşitul anului 2014), însă o medie de 7- 12% din populaţia 6+ ani care, începând din 2011, declara că utilizează Internetul (recensământ). Cele mai multe spaţii albe au o cerere potenţială considerabil mai mică decât în celelalte tipuri NGN de sate. Cele mai multe dintre acestea sunt de asemenea foarte mici, cu mai puţin de 200 de locuitori. Şi totuşi, în spaţiile albe din zonele rurale, o medie de 80 de persoane pe sat reprezintă o estimare aproximativă a populaţiei potenţiale ţintă.  Zonele albe NGN au rate de penetrare scăzute, cu valori de circa 20 per 100 de gospodării şi 7-8 per 100 de locuitori. Utilizarea Internetului este, totuşi, mai degrabă apropiată de media naţională în zonele rurale. De exemplu, proporţia din populaţia în vârstă de 6+ ani care a declarat că utilizează Internetul a fost de 14% în zone albe NGN rurale faţă de 15% la nivelul tuturor satelor (Figura 10). 63 Rate de penetrare determinate ca suma conexiunilor fixe >=256kbps la nivel de tip NGN (pentru persoane fizice şi juridice), înmulţită cu 100 şi împărţită la numărul total de locuitori/gospodării la nivel de tip NGN. Tehnologiile care au fost luate în considerare în ANCOM (2015): fibră optică, cablu coaxial, (inclusiv DOCSIS) XDSL, cablu UTP/FTP, radio (utilizând benzi de frecvenţă bazate pe o licenţă de utilizare a frecvenţelor radio sau a benzilor de frecvenţă radio a căror utilizare este gratuită, de exemplu, conexiuni punct la multipunct cu acces fix – FWA, conexiuni Wi-Fi bazate pe standardele IEE 802.11 b,g,n, conexiuni WiMax bazate pe standardele IEEE 802.16). Date privind populaţia şi gospodăriile la nivel SIRUTA din recensământul din 2011, care diferă parţial de datele utilizate de ANCOM. 51 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 8: Ratele de penetrare broadband la 100 de gospodării (%), determinate pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 TOATE SATELE DIN ROMÂNIA 70,7 30,2 Proiecte MADR (Măsura 322) 3,3 Proiecte Ro-NET (MSI) 17,8 6,1 Sate negre NGN cu reţele 3G+ 72,5 42,2 Sate negre NGN 45,9 30,2 DnuA cu reţele 3G+ 26,5 28,6 DnuA – Distribuţie-nu-Acces 28,6 27,0 AnuD cu reţele 3G+ 24,3 31,2 26,1 AnuD – Acces-nu-Distribuţie 26,9 19,9 Sate albe NGN cu reţele 3G+ 23,0 Sate albe NGN 19,4 Urban 20,8 Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ 00 Rural 0 Sate albe fără reţele fixe şi fără reţele 3G+ 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Notă: Rată de penetrare determinată ca suma conexiunilor fixe >=256kbps la nivel de tip NGN (pentru persoane fizice şi juridice), înmulţită cu 100 şi împărţită la numărul total de gospodării la nivel de tip NGN. Atât persoanele fizice cât şi cele juridice pot deţine mai multe conexiuni fixe. Drept urmare, ratele de penetrare pot depăşi 100%, în special în comunităţile mici însă şi în locaţiile turistice (cu multe hoteluri şi restaurante). Figura 9: Ratele de penetrare broadband la 100 de locuitori (%), determinate pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 27,4 TOATE SATELE DIN ROMÂNIA 10,6 Proiecte MADR (Măsura 322) 1,3 6,1 Proiecte Ro-NET (MSI) 2,2 28,2 Sate negre NGN cu reţele 3G+ 14,4 16,6 Sate negre NGN 10,7 8,2 DnuA cu reţele 3G+ 10,0 10,7 DnuA – Distribuţie-nu-Acces 9,5 7,7 AnuD cu reţele 3G+ 10,4 8,3 AnuD – Acces-nu-Distribuţie 9,4 6,8 Sate albe NGN cu reţele 3G+ 8,0 6,8 Sate albe NGN 7,6 0,0 Urban Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ 0,0 Rural Sate albe fără reţele fixe şi fără reţele 3G+ 0,0 0,0 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Notă: Rată de penetrare determinată ca suma conexiunilor fixe >=256kbps la nivel de tip NGN (pentru persoane fizice şi juridice), înmulţită cu 100 şi împărţită la numărul total de locuitori la nivel de tip NGN. Atât persoanele fizice cât şi cele juridice pot deţine mai multe conexiuni fixe. Drept urmare, ratele de penetrare pot depăşi 100%, în special în comunităţile mici însă şi în locaţiile turistice (cu multe hoteluri şi restaurante). 52 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 10: Grad de utilizare a Internetului la populaţia în vârstă de 6 ani sau peste (%), rate medii pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 26,9 TOATE SATELE DIN ROMÂNIA 15,2 Proiecte MADR (Măsura 322) 8,5 20,9 Proiecte Ro-NET (MSI) 9,6 35,4 Sate negre NGN cu reţele 3G+ 22,0 22,3 Sate negre NGN 16,9 17,3 DnuA cu reţele 3G+ (*) 21,2 16,0 DnuA – Distribuţie-nu-Acces (*) 16,2 28,3 AnuD cu reţele 3G+ 20,3 10,9 AnuD – Acces-nu-Distribuţie (*) 17,3 21,9 Sate albe NGN cu reţele 3G+ 17,6 14,1 Sate albe NGN 13,8 11,8 Urban Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ (*) 8,9 12,1 Rural Sate albe fără reţele fixe şi fără reţele 3G+ 7,4 0 5 10 15 20 25 30 35 40 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Notă: (*) Număr mic de unităţi SIRUTA în zonele urbane, maxim 6. Figura 11: Cererea potenţială de servicii broadband (categorii de populaţie cu predispoziţie ridicată de a utiliza Internetul % din populaţia totală), rate medii pe tipuri NGN de sate (unităţi SIRUTA), la 31 decembrie 2014 TOATE SATELE DIN ROMÂNIA 71,7 60,2 Proiecte MADR (Măsura 322) 50,9 73,6 Proiecte Ro-NET (MSI) 54,7 Sate negre NGN cu reţele 3G+ 78,7 71,3 Sate negre NGN 69,6 63,5 DnuA cu reţele 3G+ (*) 78,9 67,1 71,0 DnuA – Distribuţie-nu-Acces (*) 62,7 76,4 AnuD cu reţele 3G+ 69,3 64,9 AnuD – Acces-nu-Distribuţie (*) 63,3 66,7 Sate albe NGN cu reţele 3G+ 65,1 58,9 Sate albe NGN 58,2 Urban 63,1 Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ (*) 48,2 Rural 56,2 Sate albe fără reţele fixe şi fără reţele 3G+ 44,5 0 20 40 60 80 100 120 140 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015) şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Notă: Categoriile de populaţie cu predispoziţie ridicată de a utiliza Internetul se referă la: copii şi tineri (0 -29 ani), angajaţi şi patroni, navetişti către un oraş, locuitori ai satului care au emigrat şi familiile lor care au rămas aici. Aceste categorii nu sunt exclusive. Drept urmare, proporţia lor globală în populaţia totală a satului poate depăşi 100%, în special în comunităţile mici. (*) Număr mic de unităţi SIRUTA în zonele urbane, maxim 6. 53 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Prin contrast, în zonele albe NGN din mediul urban gradul de utilizare a Internetului este comparabil cu cel din zonele rurale şi mult mai mic decât în alte aşezări urbane. Cererea potenţială este de asemenea apropiată de media naţională în satele albe NGN din zonele rurale, însă mai degrabă scăzută în zonele urbane. În ce priveşte clienţii potenţiali, punctele albe NGN din zonele rurale includ circa 400 de persoane, şi circa 300 de persoane în zonele urbane. - Satele gri NGN (AnuD şi DnuA) din zone rurale au rate de penetrare comparabile cu media naţională. Prin contrast, unităţile SIRUTA gri NGN din zone urbane au rate de penetrare comparabile cu cele din zone rurale, mult mai scăzute decât media naţională urbană. De exemplu, punctele AnuD înregistrează în zonele urbane o rată de 8,3 per 100 de locuitori şi 26,1 per 100 de gospodării, faţă de 27,4 şi respectiv 70,7 pentru întregul mediu urban (Figurile 8 şi 9). În ce priveşte utilizarea Internetului, prezenţa reţelelor mobile 3G+ face o mare diferenţă. În zonele rurale, satele gri NGN care sunt acoperite şi de reţele mobile 3G+ par să aibă proporţii destul de ridicate de populaţie ce utilizează Internetul faţă de zonele fără reţele 3G+ (Figura 10). În zonele urbane, numărul mic de unităţi SIRUTA gri NGN nu permite tragerea unor concluzii solide. Şi totuşi, existenţa reţelelor 3G+ sporeşte proporţia populaţiei (6+ ani) ce utilizează Internetul de la 11% la peste 28%, în zonele AnuD (din care sunt disponibile suficiente cazuri). Cu privire la cererea de pe piaţă, un anumit tipar este foarte vizibil. În satele gri NGN, atât din zonele rurale cât şi din cele urbane, cu cât este mai mare cererea potenţială, cu atât este mai probabil ca satul să fie acoperit cu reţele mobile 3G+. Numărul de clienţi potenţiali din zone gri NGN este de circa 700 de persoane, în mediul rural, şi de aproximativ 500 de persoane, în mediul urban. - Satele negre NGN, în special cele cu reţele 3G+, sunt în situaţia cea mai favorabilă din toate privinţele, penetrare, utilizare a Internetului şi cerere potenţială. Analiza de mai sus punctează unele lecţii importante privind tehnologiile mobile 3G+. 64 Aceste tehnologii mobile, deşi nu sunt considerate relevante în ce priveşte implementarea broadband, par să joace un rol important în creşterea gradului de utilizare a Internetului. Pe de o parte, reţelele mobile 3G+ sunt conectate la cererea potenţială mai mare, ceea ce ar fi putut fi anticipat în condiţiile actuale ale pieţei în care operatorii sunt înclinaţi să investească doar în zone viabile din punct de vedere economic. Astfel, zonele cu cerere potenţială mai mare au atras deja mai multe investiţii private şi beneficiază acum de mai multe oportunităţi. Pe de altă parte, odată ce tehnologiile mobile devin disponibile, acestea par să contribuie semnificativ atât la penetrare cât şi la gradul de utilizare a Internetului. Valoarea adăugată legată de penetrare este foarte vizibilă în principal pentru satele negre NGN, atât din mediul rural cât şi din cel urban. Figura 8 arată că pentru satele negre NGN rata de penetrare per 100 de gospodării creşte de la 30,2% în zonele fără 3G+ la 42,2% în cele acoperite de reţele 3G+, în mediul rural, şi de la 45,9% la 72,5%, în mediul urban. Valoarea adăugată legată de gradul de utilizare a Internetului poate fi observată în toate tipurile NGN de zone, începând cu spaţiile albe şi crescând treptat la zonele negre NGN (Figura 9). Astfel, luarea unor măsuri65 pentru stimularea operatorilor să extindă acoperirea reţelelor mobile, în mod special a celor care îndeplinesc standardele NGN (implementând reţele 4G),66 ar putea aduce beneficii considerabile legate de penetrare şi utilizarea Internetului, în afara celor legate de acoperire. 64 ANCOM (2015) se referă la 3G+(HSPA)/LTE/LTE Advanced. 65 Precum reducerea preţului pentru utilizarea de spectru, după cum se menţionează în Programul de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN, secţiunea 5.5 (pagina 43). 66 România are o bună acoperire 3G, însă o acoperire 4G sub medie (25%). Sursa: Programul de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN (pagina 27). 54 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tipologia satelor (unităţi SIRUTA) potrivit cererii (efective şi potenţiale) este determinată pe baza unui indice al potenţialului cererii (IPC). Indicele potenţialului cererii este determinat la nivel de unitate SIRUTA ca scor de factor al următorilor trei indicatori: (i) rata de penetrare per 100 de locuitori, (ii) proporţia de populaţie în vârstă de 6 ani sau peste care utilizează Internetul şi (iii) proporţia de categorii cu predispoziţie ridicată de a utiliza Internetul din populaţia totală. 67 În etapa următoare, sunt determinate trei grade distincte de cerere potenţială la nivel de sat (unitate SIRUTA), după cum urmează (a se vedea şi Harta 15):  potenţial de cerere scăzut – decilii IPC de la 1 la 3 (cele mai mici 30% valori din ţară);  potenţial de cerere mediu – decilii IPC de la 4 la 7 (valorile medii pe plan naţional); şi  potenţial de cerere ridicat – decilii IPC de la 8 la 10 (cele mai mari 30% valori din România). Harta 15: Trei grade de potenţial al cererii în România, la nivel de sat, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). 67 Analiza factorilor, extragerea componentelor principale, KMO = ,605, chi-pătrat aprox. = 9216,211 (p=,000), un factor extras care explică 63,49% din varianţa totală. Ponderea factorilor pentru fiecare variabilă este: ,876 pentru proporţia de populaţie în vârstă de 6 ani sau peste care utilizează Internetul; ,824 pentru proporţia de categorii cu predispoziţie ridicată de a utiliza Internetul din populaţia totală; şi ,677 pentru rata de penetrare per 100 de locuitori. Astfel, indicel e reflectă mai precis cererea potenţială decât cererea efectivă (penetrarea). 55 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Indicele potenţialului cererii este asociat în mod semnificativ cu indicatorii ecologici. 68 După cum este de aşteptat, acesta este considerabil mai ridicat în zonele urbane decât în cele rurale. Satele mici, în declin (între 2002 şi 2011), izolate şi periferice sunt cele mai probabile să aibă o cerere potenţială foarte scăzută. La cealaltă extremă, cel mai ridicat potenţial al cererii se regăseşte în satele mari, viabile, centrale şi apropiate de un oraş. Intersecţia între tipologia privind potenţialul pieţei (secţiunea 3.D.i) şi cea privind potenţialul cererii este prezentată în Tabelul 17. Circa 68% din satele din zone rurale şi 90% din cele din zone urbane au atât potenţialul de piaţă cât şi potenţialul de cerere mediu spre ridicat. Celelalte unităţi SIRUTA din ţară au o cerere scăzută (efectivă şi potenţială) astfel încât acestea necesită măsuri de stimulare a cererii în vederea realizării obiectivelor din Agenda Digitală. Tabelul 17: Sate (unităţi SIRUTA) din România potrivit tipologiilor potenţiale ale pieţei şi cererii, la 31 decembrie 2015 Potenţial de cerere (Număr) Total Potenţial de cerere (%) Total Potenţial de piaţă Scăzut Mediu Ridicat (N) Scăzut Mediu Ridicat (%) RURAL 3.952 5.093 3.328 12.373 32 41 27 100 Disfunc. pieţei 24 2 - 26 0,2 0,0 - 0,2 Scăzut 84 15 2 101 0,7 0,1 0,0 0,8 Mediu 858 428 42 1.328 6,9 3,5 0,3 10,7 Mediu-ridicat 2.974 4.506 2.897 10.377 24,0 36,4 23,4 83,9 Ridicat 12 142 387 541 0,1 1,1 3,1 4,4 URBAN 131 367 755 1.253 10 29 60 100 Mediu 11 12 3 26 0,9 1,0 0.2 2,1 Mediu-ridicat 120 350 488 958 9,6 27,9 38.9 76,5 Ridicat 0 5 264 269 - 0,4 21.1 21,5 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). De remarcat că 131 de unităţi SIRUTA din zonele urbane au un potenţial de cerere scăzut. O parte din acestea (13 unităţi) sunt zone depopulate cu mai puţin de 15 locuitori. 69 Celelalte 118 unităţi, aproape toate aparţinând unor oraşe mici sau foarte mici (52 de oraşe cu mai puţin de 20.000 de locuitori). Totuşi, nouă unităţi fac parte din cinci oraşe medii, ceea ce este surprinzător având în vedere statisticile generale privind zonele urbane medii-mari. În toate aceste cazuri, cererea scăzută este mai degrabă un efect al ofertei de servicii subdezvoltate. Deşi oraşele de care aparţin sunt bine înzestrate cu reţele şi servicii broadband de mare viteză, aceste nouă sate se află la depărtare de centrul oraşului şi au acces cel mult la broadband de bază. De exemplu, cinci dintre aceste nouă sate aparţin oraşului Cugir şi sunt locaţii turistice din Munţii Apuseni, cu un număr mare de pensiuni şi hoteluri.70 68 Coeficienţii de corelare Pearson între indicele cererii potenţiale şi populaţia satului (numărul de locuitori) este ,199 (Sig. = ,000); cu viabilitatea populaţiei între 2002 şi 2011 (0=în declin, 1=viabile) este ,321 (Sig. = ,000); cu distanţa de cel mai apropiat oraş (număr de km) este -,396 (Sig. = ,000); şi cu tipul administrativ (0=periferice, 1=centrale) este ,323 (Sig. = ,000). 69 De exemplu, satul Angofa din oraşul Sighişoara (Mureş), Priba din Rm. Vâlcea (Vâlcea) sau Deleni -Obîrşie din Blaj (Alba). 70 Doar în una din aceste locaţii există 71 de hoteluri şi pensiuni. 56 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Celelalte patru cazuri sunt sate slab conectate la un oraş, cărora le lipsesc toate tipurile de infrastructuri nu doar cea broadband, dar şi drumuri modernizate, apă curentă sau canalizare.71 Pentru a distinge în continuare tipul de intervenţie necesar per sat, indicele potenţialului de cerere ar trebui privit în combinaţie cu tipologia rafinată privind necesităţile de dezvoltare legate de infrastructură (Tabelul 18). În afara satelor care fac parte dintr -un proiect în curs (MADR sau Ro-NET) – 7% din toate unităţile SIRUTA din ţară – un plus de 34% necesită o intervenţie: 8% în legătură doar cu infrastructura broadband; 15% din intervenţii vizând doar stimularea cererii; şi 11% din intervenţii în ambele domenii. Peste 97% din satele care au nevoie de intervenţii (4.535 din totalul de 4.665 de sate) sunt din zone rurale (Tabelul A.21 în Anexă). Tabelul 18: Sate (unităţi SIRUTA) pe necesităţi de dezvoltare privind infrastructura broadband şi stimularea cererii (număr) Măsuri de Potenţial de cerere Total Nevoie măsuri de intervenţie publică, stimulare alocări (granturi) sau investiţii directe Scăzut Mediu Ridicat N % a cererii Suport pentru implementare de broadband fix în satele albe din comunele albe Da 108 17 2 127 0,9 Suport pentru implementare de broadband Da 592 - - 592 4,3 de 30+Mbps în cel puţin un sat din unitatea adm. Nu - 642 201 843 6,2 Suport pentru extinderea furnizorilor/reţelelor existente din satele vecine din cadrul comunei/ Da 793 - - 793 5,8 oraşului (*) Nu - 246 22 268 2,0 Proiecte în curs (MADR sau Ro-NET) Da 548 - - 548 4,0 Nu - 356 66 422 3,1 Fără suport pentru infrastructură Da 2.042 - - 2.042 15,0 Nu - 4.199 3.792 7.991 58,6 Total 4.083 5.460 4.083 13.626 100 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015). Notă: (*) Includ sate din comune care conţin proiecte în curs (MADR sau Ro-NET). Spre deosebire de nevoia de dezvoltare a infrastructurii, care este concentrată în satele albe şi albe NGN, nevoia de măsuri de stimulare a cererii este răspândită în toate tipurile de zone: albe, albe NGN, gri NGN (AnuD şi DnuA), negre NGN şi în special în satele implicate în proiecte în curs (peste jumătate din acestea). Datele sunt prezentate în Tabelul A.22 (Anexă). Acest fapt indică faptul că intervenţiile curente, axate strict pe subvenţionarea reţelelor de distribuţie şi/sau acces ar putea fi mai eficiente dacă este adăugată o componentă de stimulare a cererii. În plus, faptul că una din zece zone negre NGN are un potenţial de cerere scăzut indică faptul că cererea de servicii Internet broadband nu ar putea creşte decât dacă va creşte semnificativ disponibilitatea serviciilor de e-guvernare, e-sănătate, e-educaţie, e-comerţ, mobile banking şi a altor servicii relevante pentru activităţile cotidiene. 71De exemplu, satul Pintic aflat la 11 km de oraşul Dej (Cluj) sau satul Stina separat de oraşul Zalău de un munte, sau satul Dealu Babii, un sat de momârlani aflat la 7 km în munte de oraşul Vulcan (Hunedoara). Satul Pintic face parte din proiectul Ro-NET. 57 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” iii. Puterea economică a populaţiei şi a comunităţilor din zonele deservite insuficient Secţiunile precedente au prezentat informaţii atât despre potenţialul de piaţă cât şi despre cererea de servicii broadband. După cum am menţionat deja, dovada ofertei insuficiente existente şi/sau a cererii de lăţimi de bandă (mai ridicate) reprezintă punctul de pornire pentru planificarea implementării de broadband. Şi totuşi, implementarea efectivă depinde de potenţialul economic al zonei respective. Dacă potenţialul economic este absent într-o zonă în care există o ofertă insuficientă sau o cerere de conexiuni mai bune, ar exista posibilitatea unor scheme de finanţare din ajutoare de stat pentru a oferi suport. În special în acest sens, această inventariere a cererii ar putea fi privită ca un instrument de facilitare a distribuţiei ajutoarelor de stat şi de evitar e a investiţiilor greşit direcţionate. În consecinţă, ultima dimensiune inclusă în analiza zonelor broadband NGN se referă la potenţialul economic. Tipologia satelor (unităţi SIRUTA) potrivit potenţialului economic este determinat pe baza unui indice (IEP) care este calculat ca scor de factor72 al următorilor trei indicatori: (i) proporţia de venituri generate pe plan intern din veniturile totale la bugetul local, (ii) proporţia de populaţie în sărăcie relativă (indicator AROP) şi (iii) proporţia de populaţie care locuieşte în zone marginalizate din populaţia totală a satului. În următoarea etapă sunt determinate patru grade distincte de potenţial economic la nivel de sat (unitate SIRUTA) după cum urmează:  sat foarte sărac – cvintila 1 a IEP (cele mai scăzute 20% valori din ţară);  sat sărac – cvintila 2 a IEP;  potenţial economic mediu – cvintilele 3-4 ale IEP; potenţial economic ridicat – cvintila 5 a IEP (cele mai ridicate 20% valori din ţară). Veniturile generate pe plan intern73 reflectă autonomia financiară şi potenţialul economic local al municipalităţii. Proporţia de venituri generate pe plan intern din veniturile totale la bugetul local este o măsură a independenţei de transferuri de la bugetul de stat. Dacă bugetul unei localităţi conţine puţine transferuri de la bugetul central în ce priveşte o proporţie ridicată a veniturilor generate pe plan intern (din colectarea de taxe locale), acesta este un semn că localitatea cunoaşte o dezvoltare economică solidă şi că are o bază amplă de contribuabili (cetăţeni şi firme). Acest indicator este calculat la nivel de unitate administrativă iar valoarea este atribuită tuturor satelor încorporate (unităţi SIRUTA).74 Riscul de sărăcie relativă după primirea transferurilor sociale (indicator AROP) se referă la proporţia de persoane al căror venit disponibil este mai scăzut de 60% din venitul median exprimat pe echivalent adult.75 Datele utilizate în acest studiu au fost determinate pe baza EU-SILC 72 Analiza factorilor, extragerea componentelor principale, KMO = ,525, aprox. chi-pătrat = 6027,445 (p=,000), un factor extras care explică 54,38% din varianţa totală. Ponderea factorilor pentru fiecare variabilă este: ,858 pentru proporţia de populaţie în sărăcie relativă (AROP); -,765 proporţia de venituri generate pe plan intern din veniturile totale la bugetul local; şi ,556 pentru proporţia de populaţie care locuieşte în zone marginalizate din populaţia totală a satului. 73 Veniturile generate pe plan intern nu includ porţiunile deduse din IVP (impozitul pe venitul personal) pentru egalizare în vederea analizării categoriei de venituri asupra căreia municipalitatea deţine un nivel mai mare de control . Formula pe cap de locuitor permite comparaţii verticale (localităţi de diferite mărimi sau statuturi – urban/rural) şi comparaţii orizontale (localităţi cu acelaşi statut, însă din judeţe diferite). Acestea sunt calculate pe baza datelor Ministerului de Finanţe pe 2012 privind execuţia bugetelor locale. 74 Datele Ministerului de Finanţe de la sfârşitul anului 2012 arată că proporţia medie a localităţilor cu venituri generate pe plan intern din România a fost de doar 24%, cu un decalaj semnificativ urban-rural: zone urbane (42%), comune (22%) şi comune mici (19%). 75 Indicatorul este calculat potrivit unei metodolo gii naţionale (Decizia nr. 488/2005 privind sistemul naţional de indicatori ai incluziunii sociale) şi metodologiei Eurostat. Venitul disponibil este suma tuturor veniturilor (inclusiv transferuri pentru protecţie socială) minus suma impozitelor (pe venit sau proprietăţi) şi a asigurărilor sociale achitate. 58 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” 2012, din cadrul raportului Băncii Mondiale (2015) Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015 -2020. Acest indicator este calculat la nivel de unitate administrativă iar valoarea este atribuită tuturor satelor încorporate (unităţi SIRUTA).76 Zonele marginalizate sunt teritorii compacte în cadrul localităţilor (vecinătăţi, părţi de sate, cătune etc.) în care locuiesc persoane extrem de sărace, precum ghetouri sau mahalale. Astfel, proporţia de populaţie care locuieşte în zone marginalizate oferă o estimare a proprietăţii multidimensionale extrem de 'neacceptabilă', care tinde să devină cronică şi să fie transmisă de la o generaţie la alta. La nivel naţional, 6,2% din populaţia rurală, 5,3% din gospodării şi 5,2% din locuinţe sunt situate în zone rurale marginalizate.77 În plus, 3,2% din populaţie, 2,6% din gospodării şi 2,5% din locuinţe sunt situate în zone urbane marginalizate.78 Datele utilizate în acest studiu au fost determinate pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, în cadrul a două studii anterioare ale Băncii Mondiale (2014 şi 2015). Numărul de persoane care locuiesc în zone marginalizate (urbane sau rurale) este determinat la nivel de sector de recensământ. Aceste valori sunt apoi agregate la nivel de sat (unitate SIRUTA) şi se calculează proporţia din populaţia totală a satului. Distribuţia satelor potrivit indicelui potenţialului economic la nivel de ţară este prezentată în Harta 16. 76 Datele EU-SILC arată că rata sărăciei relative era de 22,5% în România în anul 2012. Diferenţele care caracterizează decalajul urban/rural poate fi identificat în diferenţa foarte mare între valorile indicatorului AROP pentru următoarele două zone: 11% în mediul urban faţă de 38% în cel rural. 77 Aceste zone rurale sunt sectoare de recensământ cu lipsuri grave care reunesc persoane care au absolvit cel mult educaţia secundară inferioară, îşi câştigă traiul din sectorul informal (în special agricultură) şi locuiesc în condiţii precare chiar şi pentru contextul rural care în general are un acces scăzut la infrastructură şi utilităţi de bază (trăind în locuinţ e supraaglomerate şi/sau fără acces la apă curentă sau electricitate). Aceste zone marginalizate sunt recunoscute ca fiind 'problematice' în special din cauza combinaţiei între o concentrare de gospodării cu venituri scăzute, niveluri scăzute de educaţie şi competenţe relevante pe piaţa muncii, o preponderanţă a mamelor singure, numere mari de copiii şi o rată ridicată a infracţiunilor minore. Chiar mai mult decât celelalte comunităţi rurale, zonele marginalizate au accesibilitate fizică slabă, pe drumuri neasfaltate, au locuinţe inadecvate, sunt expuse la riscuri de mediu (inundaţii, alunecări de teren etc.), iar serviciile lor publice sunt absente sau de calitate slabă. Sursa: Banca Mondială (2015) Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015- 2020 (secţiunea 3.2.1). 78 Există zone cu lipsuri grave care combină capitalul uman redus (educaţie inferioară, asistenţă medicală inferioară, şi/sau un număr mare de copii) cu un grad redus de ocupare formală a forţei de muncă şi condiţii de locuire inadecvate. Aceste zone marginalizate sunt considerate a fi 'problematice' ca urmare a unei combinaţii de locuinţe inadecvate, drumuri murdare şi uzate, o concentrare de gospodării cu venit scăzut, niveluri scăzute de educaţie şi competenţe relevante pentru piaţa muncii, asistenţă medicală generală inferioară, o preponderenţă a mamelor singure, numere mari de copii, calitate slabă şi/sau şcoli segregate şi o rată ridicată a infracţiunilor minore. În plus, aceste zone sunt inaccesibile fizic şi sunt expuse degradării mediului, doar cu servicii publice de slabă calitate sau fără asemenea servicii. Astfel, valoarea de piaţă a terenului şi locuinţelor în aceste zone este mult mai scăzută decât în alte zone ale aceluiaşi oraş. Metodologia de identificare a zonelor urbane marginalizate a fost dezvoltată într-un studiu al Băncii Mondiale utilizând date din recensământul din 2011. Acesta identifică trei criterii generale: (i) capitalul uman; (ii) ocuparea formală a forţei de muncă; şi (iii) condiţiile locuinţelor. Analiza s-a realizat la nivelul sectoarelor de recensământ. Zonele marginalizate (sau sectoarele de recensământ) au fost definite ca cele care erau defavorizate în toate cele trei privinţe. În plus, studiul a identificat trei alte tipuri de zone urbane care au fost defavorizate în ce priveşte unul sau două din cele trei criterii. Majoritatea populaţiei urbane totale (67,8%) locuieşte în zone nedefavorizate, în timp ce 11,7% locuiesc în zone defavorizate în ce priveşte capitalul uman, 9,9% locuiesc în zone afectate de şomaj, 5,2% locuiesc în zone defavorizate în ce priveşte locuinţele, iar 2,3% locuiesc în alte zone urbane. Sursa: Banca Mondială (2014) Atlas al zonelor urbane marginalizate. 59 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 16: Patru grade de potenţial economic în România, la nivel de sat Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând date de la Ministerul de Finanţe 2012 privind execuţia bugetelor locale şi două studii anterioare ale Băncii Mondiale: Atlas al zonelor urbane marginalizate (2014) şi Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 (2015). Indicele potenţialului economic este asociat în mod semnificativ cu indicatorii ecologici.79 După cum este de aşteptat, acesta este considerabil mai ridicat în zonele urbane decât în cele rurale. Satele mici şi izolate sunt cele mai probabile să aibă un potenţial economic foarte scăzut, în timp ce potenţialul economic cel mai ridicat se găseşte în satele mari din apropierea unui oraş. Potenţialul economic este de asemenea puternic asociat cu potenţialul de piaţă şi potenţialul de cerere (Tabelul A.23, Anexă). Astfel, proporţia de sate sărace sau foarte sărace scade de la 7 7% din satele caracterizate de disfuncţionalitatea pieţei la 64% din cele cu potenţial de piaţă mediu, 39% din cele cu potenţial mediu-ridicat şi 16% din unităţile cu potenţial de piaţă ridicat. De asemenea, proporţia de sate cu potenţial economic ridicat este zero în rândul zonelor insuficient deservite şi ajunge la 49% din cele cu un potenţial de piaţă ridicat. În acelaşi timp, cu cât mai ridicat este potenţialul economic, cu atât mai ridicat este potenţialul de cerere.80 79 Coeficienţii de corelare Pearson între indicele potenţialului economic şi populaţia satului (numărul de locuitori) este ,15 (Sig. = ,000); cu distanţa de cel mai apropiat oraş (număr de km) este -.39 (Sig. = .000). Corelările cu variabilele privind viabilitatea populaţiei între 2002 şi 2011 (0=în declin, 1=viabile) şi tip administrativ al satului (0=periferic, 1=central) sunt de asemenea semnificative însă mai slabe. 80 Coeficientul de corelare Pearson între indicele potenţialului economic şi indicele potenţialului de cerere este ,47 (Sig. = ,000). 60 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 12: Decalajul potenţialului economic în rândul zonelor broadband NGN (%) ROMÂNIA URBAN 3 19 75 Sate negre NGN cu reţele 3G+ 3 15 81 URBAN 4 5 31 60 Sate negre NGN Sate albe NGN cu reţele 3G+ 4 16 78 Sate albe NGN 3 23 72 ROMÂNIA RURAL 22 22 42 14 Proiecte MADR (Măsura 322) 24 35 35 6 38 25 30 7 Proiectul Ro-NET (MSI) Sate negre NGN cu reţele 3G+ 9 18 46 27 Sate negre NGN 18 25 46 11 26 55 19 RURAL DnuA cu reţele 3G+ 15 22 56 7 DnuA - Distribuţie-nu-Access AnuD cu reţele 3G+ 17 10 47 26 AnuD - Acces-nu-Distribuţie 23 27 41 9 Sate albe NGN cu reţele 3G+ 15 17 48 20 Sate albe NGN 33 21 38 8 Sate albe fără broadband fix dar cu reţele 3G+ 17 24 47 12 33 23 36 8 Sate albe fără broadband fix şi fără reţele3G+ 0% 20% 40% 60% 80% 100% Foarte sărace Sărace Potenţial economic mediu Potenţial economic ridicat Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015), date de la Ministerul de Finanţe 2012 privind execuţia bugetelor locale şi două studii anterioare ale Băncii Mondiale: Atlas al zonelor urbane marginalizate (2014) şi Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 (2015). Un decalaj semnificativ în potenţialul economic este vizibil în rândul zonelor broadband NGN (Figura 12). Este mai probabil ca spaţiile albe şi albe NGN să fie situate în sate sărace sau foarte sărace, în timp ce spaţiile negre NGN sunt cel mai probabil sate cu potenţial economic mediu sau ridicat. În acelaşi timp, în cadrul fiecărui tip de zonă broadband NGN, tehnologia 3G+ de reţele mobile s-a dezvoltat selectiv în zonele cu un potenţial economic mai ridicat. 61 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Figura 13: Încărcarea cu sate sărace şi foarte sărace a unităţilor administrative identificate ca priorităţi de intervenţie (% din unităţile SIRUTA) ROMÂNIA URBAN 23 19 75 Oraşe cu proiecte în curs (şi fără necesităţi suplimentare 0 17 82 legate de infrastructură) Toate celelalte oraşe (nici prioritate de intervenţie şi nici cu 24 19 76 proiecte în curs) Prioritatea 2A: Oraşe inclusiv sate cu necesităţi legate de 5 5 59 32 infrastructura broadband şi fără sate care fac parte din proiecte în curs ROMÂNIA RURAL 22 22 42 14 Toate celelalte comune (nici prioritate de intervenţie şi nici cu 13 19 47 21 proiecte în curs) Prioritatea 2A: Comune inclusiv sate cu necesităţi legate de infrastructura broadband şi fără sate care fac parte 27 19 43 11 din proiecte în curs Comune cu proiecte în curs (şi fără necesităţi suplimentare 23 24 44 9 legate de infrastructură) Prioritatea 1A: Comune albe (toate satele conţinute sunt 25 31 43 spaţii albe) Prioritatea 1B: Comune albe NGN (toate satele conţinute sunt 38 21 37 4 spaţii albe NGN) Prioritatea 1C: Comune albe sau albe NGN (toate satele 37 25 32 6 conţinute sunt fie spaţii albe fie spaţii albe NGN) Prioritatea 2B: Comune cu sate care în prezent fac parte din proiecte în curs, care includ şi sate cu necesităţi 40 30 25 5 legate de infrastructura broadband 0% 20% 40% 60% 80% 100% Foarte sărace Sărace Potenţial economic mediu Potenţial economic ridicat Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale utilizând ANCOM.v1 (2015), date de la Ministerul de Finanţe 2012 privind execuţia bugetelor locale şi două studii anterioare ale Băncii Mondiale: Atlas al zonelor urbane marginalizate (2014) şi Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 (2015). Notă: Pentru definirea unităţilor administrative identificate ca priorităţi de intervenţie a se vedea Figura 7 şi Harta 14. În zonele urbane, oraşele identificate ca priorităţi 1B şi 2B nu sunt incluse în grafic datorită numărului mic de unităţi SIRUTA conţinute, 4 şi respectiv 13. A se vedea şi Tabelul A.24 în Anexă. Analiza la nivel de unitate administrativă arată un decalaj considerabil între cele selectate ca priorităţi de intervenţie şi celelalte, cu privire la proporţia de unităţi SIRUTA foarte sărace din toate unităţile încorporate (Figura 13). 62 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” În zonele rurale, faţă de comunele care nu sunt nici priorităţi de intervenţie şi nici cu proiecte în curs, proporţia de sate foarte sărace este de aproape patru ori mai mare în comunele priorităţi 1B, 1C şi 2B, şi de două ori mai mare în comunele priorităţi 2A şi 1A. Din toate satele sărace şi foarte sărace din România, aproape două treimi81 aparţin unor comune selectate ca priorităţi de intervenţie iar celelalte 38% sunt situate în comune şi oraşe care nu sunt selectate ca prioritate de intervenţie. O analiză similară82 bazată pe indicele potenţialului economic calculat la nivel de unitate administrativă arată un tipar comparabil (Tabelul A.25, Anexă). iv. Tipologie pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Potrivit Programului de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN: 'Investiţiile, mai precis intervenţiile publice (de exemplu: stimulente pentru investiţii, granturi, ajutoare de stat, etc.) se vor axa pe dezvoltarea unei infrastructuri de ultimă generaţie în zonele afectate de disfuncţionalitatea pieţei – zone cu potenţial limitat/fără niciun potenţial pentru investiţii private, aşa-numitele zone albe' (MSI, 2015: 35). Acest studiu abordează exact acest obiectiv, propunând o tipologie a satelor (unităţi SIRUTA) şi unităţilor administrative (nivel SIRSUP) utile pentru prioritizarea investiţiilor. După cum am menţionat deja, implementarea broadband efectivă depinde de potenţialul economic al zonei respective. Dacă potenţialul economic este absent într -o zonă în care există o ofertă insuficientă sau o cerere de conexiuni mai bune, ar exista posibilitatea unor scheme de finanţare din ajutoare de stat pentru a oferi suport. În special în acest sens, această inventariere a cererii ar putea fi privită ca un instrument de facilitare a distribuţiei ajutoarelor de stat şi de evitare a investiţiilor greşit direcţionate. Aceasta este ultima etapă a analizei care rezultă în tipologia finală. Pentru o înţelegere facilă, un sumar succint al abordării analizei este prezentat în Schema 1. Astfel, după explorarea potenţialului de piaţă la nivel de sat şi luând în considerare calitatea infrastructurii existente, a fost introdusă o tipologie rafinată a necesităţilor de dezvoltare privind infrastructura broadband (Tabelul 16 şi Harta 13). În următoarea etapă, potenţialul de cerere a fost analizat şi combinat cu tipologia rafinată, ceea ce a dus la o tipologie mai exactă a necesităţilor de dezvoltare privind atât infrastructura cât şi stimularea cererii (Tabelul 18). În sfârşit, a fost analizat potenţialul economic al satelor şi unităţilor administrative. În această secţiune, tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România este determinată de divizarea tipologiei necesităţilor de dezvoltare potrivit potenţialului economic al satelor (unităţi SIRUTA). Tabelul 19 şi Harta 17 prezintă rezultatele empirice. Din toate satele (unităţi SIRUTA) din România, 12% au diverse necesităţi legate de infrastructura broadband şi sunt eligibile pentru sprijin de la stat (fiind sate sărace sau foarte sărace), 9% au asemenea necesităţi de dezvoltare însă nu sunt eligibile (ca sate cu potenţial economic mediu spre ridicat), în timp ce aproape o treime (30%) au nevoie de măsuri de stimulare a cererii de servicii broadband. 81 19% fac parte din comune cu prioritatea 2B, 14% aparţin unor comune cu proiecte în curs (MADR sau Ro -NET), 11% sunt încorporate în comune cu prioritatea 2A, 9% sunt cuprinse în comune albe sau albe NGN (prioritatea 1C), 7% se află în comune cu prioritatea 1B (comune albe NGN) şi mai puţin de 2% sunt în comune albe (prioritatea 1A). 82 La nivel de unitate administrativă, analiza factorilor, extrager ea componentelor principale, KMO = ,544, aprox. chi- pătrat = 2032,813 (p=,000), un factor extras care explică 61,66% din varianţa totală. Ponderea factorilor pentru fiecare variabilă este : ,891 pentru proporţia de populaţie în sărăcie relativă (AROP); -,727 proporţia de venituri generate pe plan intern din veniturile totale la bugetul local; şi ,726 pentru proporţia de populaţie care locuieşte în zone marginalizate din populaţia totală a satului. Astfel, valorile mai ridicate ale IEP indică o sărăcie mai m are a comunei/ oraşului, în timp ce valorile mai mici arată potenţial economic sau dezvoltare. Pentru facilitarea lecturii, valorile IEP au fost inversate pentru a reflecta potenţialul economic. 63 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Schema 1: Abordarea analizei în crearea tipologiei pentru prioritizarea investiţiilor în broadband Secţiunea Dacă în perioada următoare se decide continuarea Dacă în perioada următoare sunt introduse lucrării intervenţiilor la nivel de sat intervenţii la nivel de unitate administrativă Tipologii la nivel de sat (unitate SIRUTA) Tipologii la nivel de unitate administrativă 3.C.i & Priorităţi de intervenţie: 1A, 1B şi 1C – Zone broadband NGN (12 tipuri) – Figura 4 Harta 11 3.C.ii 3.D.i Potenţial de piaţă (5 tipuri) – Harta 12 Tipologie rafinată din perspectiva intervenţiilor (având în vedere şi calitatea infrastructurii Priorităţi de intervenţie: confirmate 1A, 1B, broadband existente) (5 tipuri) – Harta 13 1C şi introduse 2A şi 2B – Harta 14 3.D.ii Potenţial de cerere (3 tipuri) – Harta 15 Tipologie rafinată a necesităţilor de dezvoltare privind infrastructura broadband şi stimularea cererii (9 tipuri) – Tabelul 18 3.D.iii Potenţial economic (4 tipuri) – Harta 16 3.D.iv Tipologie finală (7 tipuri) – Harta 17 Priorităţi de intervenţie: confirmate 1A, 1B, 1C, 2A şi 2B – Harta 18 Tabelul 19: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România (număr de sate) Sprijin de la stat pentru Măsuri de implementarea stimulare a infrastructurii cererii Eligibile Neeligibile Eligibile Total Necesită intervenţie publică doar pentru a susţine dezvoltarea infrastructurii broadband: - Sprijin pentru implementare broadband de 30+Mbps în cel puţin un sat al unităţii administrative 474 369 843 - Sprijin pentru extinderea reţelelor existente/ furnizorilor din satele vecine din cadrul comunei/oraşului (*) 137 131 268 Necesită doar măsuri de stimulare a cererii: - Proiecte în curs (MADR sau Ro-NET) 548 548 - Niciun sprijin pentru infrastructură 2.042 2.042 Necesită intervenţie publică pentru a susţine infrastructura broadband şi măsuri de stimulare a cererii: - Sprijin pentru implementarea de broadband fix & stimularea cererii în satele albe din comune albe 127 127 127 - Sprijin pentru implementarea broadband de 30+Mbps în cel puţin un sat al unităţii administrative & stimularea cererii 393 199 592 592 - Sprijin pentru extinderea reţelelor existente/ furnizorilor din satele vecine din cadrul comunei/oraşului & stimularea 514 279 793 793 cererii (*) Nu este necesar niciun sprijin 8.413 64 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Total 1.645 978 4.102 13.626 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale 2015. Note: (*) Includ sate din comune care conţin proiecte în curs (MADR sau Ro- NET). A se vedea şi Tabelul A.26 în Anexă. Harta 17: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel de sat (unitate SIRUTA), la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale 2015. Necesităţile de intervenţii publice pentru a susţine doar dezvoltarea infrastructurii broadband sunt observate în 1.111 de unităţi SIRUTA (din care doar 4 din zone urbane), 83 însă numai 55% (611) din acestea sunt comunităţi sărace sau foarte sărace din zone rurale care sunt eligibile pentru sprijin de la stat. Necesităţile de intervenţii publice pentru a susţine dezvoltarea infrastructurii broadband împreună cu necesităţile de stimulare a cererii se regăsesc în 1.512 de unităţi SIRUTA (din care doar 5 din zone urbane).84 Din aceste sate, satele albe care aparţin unor comune albe (127) au potenţial economic cel mult mediu, astfel încât sunt considerate toate eligibile pentru sprijin de la stat. Alte 907 sate sărace sau foarte sărace sunt de asemenea eligibile pentru sprijin de la stat. În plus, toate celelalte 478 de sate neeligibile pentru sprijin în implementare broadband pot beneficia de măsuri de stimulare a cererii. Măsuri de stimulare a cererii de servicii broadband sunt necesare în 4.102 sate (131 urbane), din care circa 40% au potenţial economic mediu spre ridicat (Tabelul A.26, Anexă). 83 Oraşele mici Gătaia şi Recaş din judeţul Timiş. 84 Oraşele mici Băneasa (Constanţa), Şomcuta Mare (Maramureş), Broşteni (Suceava) şi Însurăţei (Brăila). 65 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Totuşi, în ce priveşte programele din partea cererii având ca scop stimularea adoptării broadband, potenţialul economic este doar o informaţie utilă (pentru proiectare) şi nu un criteriu de eligibilitate. Având în vedere multiplicitatea barierelor la adoptarea broadband, măsurile de stimulare a cererii fac parte din efortul mai amplu de dezvoltare a competenţelor digitale şi acestea funcţionează atunci când fac non-utilizatorii să dorească să se conecteze, când fac Internetul mai ieftin şi mai uşor de utilizat şi se ajustează la preferinţele utilizatorilor. Per total, un număr de 1.645 de sate albe sau albe NGN necesită şi sunt eligibile pentru investiţii în infrastructură broadband, în timp ce 4.102 vecinătăţi (cartiere) din cadrul orașelor mici şi ar beneficia de programe de stimulare a cererii. Aceste două categorii nu sunt exclusive, după cum se arată mai sus. Satele rezultate ca prioritare pentru intervenţia statului sunt distribuite în toate judeţele (a se vedea Tabelul A.27, Anexă). Toate unităţile SIRUTA identificate ca eligibile pentru ajutor de stat pentru implementare broadband sunt din zone rurale, însă programele din partea cererii ar trebui să acopere şi unele oraşe mici (a se vedea Tabelul A.28, Anexă). Cele mai multe investiţii în infrastructura broadband ar trebui să fie îndreptate către satele mici, periferice şi în declin, care tind să acumuleze potenţial de piaţă scăzut cu cerere redusă de servicii broadband şi sărăcie a comunităţii. Într-o mare măsură, acestea fac parte şi din comune mici situate la graniţe de judeţ. Prin contrast, măsurile de stimulare a cererii ar trebui de asemenea să se adreseze populaţiei din comune medii şi mari, unele apropiate de un oraş. Dacă investiţiile în infrastructură vizează doar satele albe şi albe NGN din comunele prioritare, măsurile de stimulare a cererii vizează toate tipurile de zone broadband NGN. Tabelul 20: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel de unitate administrativă (SIRSUP), la 31 decembrie 2014 Sprijin de la stat doar pentru Doar Ambele Nici o infrastructura măsuri din tipuri de intervenţie Total broadband partea cererii măsuri a statului RURAL 105 1,056 397 1.303 2.861 Prioritatea 1A: Comune albe (toate satele conţinute sunt spaţii albe) - - 19 - 19 Prioritatea 1B: Comune albe NGN (toate satele conţinute sunt spaţii albe NGN) 80 37 69 60 246 Prioritatea 1C: Comune albe sau albe NGN (toate satele conţinute sunt fie spaţii albe fie spaţii albe NGN) 9 48 91 10 158 Prioritatea 2A: Comune inclusiv sate cu necesităţi legate de infrastructura broadband şi fără sate care fac parte din 8 78 91 22 199 proiecte în curs Prioritatea 2B: Comune cu sate care fac parte în prezent din proiecte în curs, care includ şi sate cu necesităţi legate de 8 54 127 13 202 infrastructura broadband Comune cu proiecte în curs (şi fără necesităţi suplimentare legate de infrastructură) - 239 - 92 331 Toate celelalte comune (nici prioritate de intervenţie şi nici cu proiecte în curs) - 600 - 1.106 1.706 URBAN 63 257 320 Prioritatea 1B: oraşe albe NGN (toate unităţile SIRUTA conţinute sunt spaţii albe NGN) 1 - 1 Prioritatea 2A: Oraşe inclusiv sate cu necesităţi legate de infrastructura broadband şi fără sate care fac parte din 3 - 3 proiecte în curs Prioritatea 2B: Oraşe cu sate care fac parte în prezent 1 1 2 din proiecte în curs, care includ şi sate cu necesităţi 66 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” legate de infrastructura broadband Oraşe cu proiecte în curs (şi fără necesităţi suplimentare legate de infrastructură) 4 15 19 Toate celelalte oraşe (nici prioritate de intervenţie şi nici cu proiecte în curs) 54 241 295 ROMÂNIA (toate SIRSUP) 105 1.119 397 1.560 3.181 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale 2015. Divizarea satelor (unităţi SIRUTA) potrivit potenţialului economic a dus la o scădere a numărului de sate vizate, de la unităţile cu necesităţi la cele eligibile. În consecinţă, s-a redus şi numărul de comune vizate la cele care conţin satele eligibile. Tabelul 20 prezintă distribuţia unităţilor administrative eligibile pe categorii de priorităţi. Harta 18 de mai jos prezintă distribuţia teritorială a acestora. Harta 18: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel de unitate administrativă (SIRSUP), la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale 2015. Toate cele 1.645 de sate albe sau albe NGN (unităţi SIRUTA) eligibile pentru investiţii publice în infrastructură broadband aparţin unui număr de 502 comune. Numărul de sate eligibile pe comună variază mult de la o unitate (pentru 34% din comune) până la un maxim de 38 de sate. 85 85 Două sate eligibile sunt înregistrate pentru 19% din aceste comune, trei în 15% din comune, patru în 10%, cinci în 8%, şi 6 până la 38 în celelalte 15% din comune. 67 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Astfel, în peste două treimi din aceste comune există cel puţin două sate care necesită şi sunt eligibile pentru intervenţia statului. Aceasta este o dovadă suplimentară că intervenţia la nivel de unitate administrativă (comună) ar putea fi mai eficientă decât intervenţia de la sat la sat. Chiar şi mai mult dacă modelul investiţional este modificat astfel încât să se asigure faptul că în fiecare comună cel puţin un sat are acces la broadband de mare viteză însoţit de măsuri extensive cerere- ofertă la nivel local. Este de preferat ca 'nucleul' satului pentru dezvoltare broadband să fie determinat pe baza parametrilor geografici, ceea ce ar reduce la minim costurile extinderii către celelalte sate din cadrul comunei. În plus, firmele de exploatare pot fi identificate şi contactate direct cu privire la o evaluare a posibilităţilor de implementare broadband în zona respectivă. În satele eligibile pentru investiţii publice în infrastructură broadband locuiesc circa 711 mii de persoane, în aproape 257 de mii de gospodării. În ce priveşte cele 4.102 unităţi SIRUTA cu cerere scăzută de servicii bro adband, acestea fac parte dintr-un număr de 1.453 de comune şi 63 de oraşe mici. În peste 80% din oraşele mici, doar o comunitate periferică necesită un asemenea program. Prin contrast, în comune, numărul de sate se situează între unul şi 33, cu o supra-reprezentare a celor cu 1-3 sate. Barierele din partea superioară a cererii la adoptarea broadband se referă la lipsa accesibilităţii, lipsa utilizabilităţii, lipsa relevanţei şi lipsa disponibilităţii (Horrigan, 2009). 86 Accesibilitatea se referă la costul instalării broadband şi taxele de deservire continue, precum şi la costul calculatoarelor. Utilizabilitatea ţine de dificultatea (din punct de vedere cognitiv sau fizic) de a utiliza Internetul. Relevanţa se referă la motivele pentru a nu adopta broadband din cauza lipsei interesului față de mediul online sau de a trece de la dial-up la broadband (uneori indiferent de preţ) sau a concepţiei că utilizarea Internetului este o pierdere de timp. Astfel, un program eficient de stimulare a cererii trebuie să abordeze mai multe obiective, în special preţul serviciului broadband,87 absenţa unui calculator, lipsa competenţelor digitale şi lipsa valorii percepute a comunicaţiilor în bandă largă. Pot fi luate în considerare abordări atât locale cât şi naţionale pentru stimularea adoptării broadband (Hauge şi Prieger, 2009).88 Pe de o parte, atunci când sunt implicate organizaţii comunitare sau autorităţi publice locale, acestea încep de obicei cu o cunoaştere mai aprofundată a barierelor specifice la adoptare la nivelul comunităţii. Şi organizaţiile locale pot fi mai eficiente în a se asigura că programele sunt efectiv utilizate de beneficiarii vizaţi. Pe de altă parte, eforturile coordonate pe plan naţional pot avea o capacitate mai mare de a construi programe care pot fi evaluate eficient şi de a colecta şi analiza date. Astfel, un program naţional ce oferă sprijin şi asistenţă financiară (centru de resurse) părţilor interesate locale (autorităţi publice, organizaţii publice sau private, organizaţii comunitare) şi asigură monitorizare şi evaluare naţională, ar putea fi un răspuns de politică eficient la necesitatea severă de stimulare a cererii în cele 1.453 de comune şi 63 de oraşe mici identificate, în care locuiesc un total de circa 1,32 milioane de persoane în circa 522 de mii de gospodării.89 86 Horrigan, John (2009) Home Broadband Adoption 2009: Broadband Adoption In-creases, but Monthly Prices Do Too, Pew Internet & American Life Project, June, disponibil la http://www.pewinternet.org/~/media//Files/Reports/2009/Home-Broadband-Adoption-2009.pdf. 87 Potrivit Programului de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN (MSI, 2015), România este unul din statele cu cele mai scăzute preţuri pentru conexiuni broadband şi triple play. 88 Hauge, Janice şi Prieger, E. James (2009) Demand-Side Programs to Stimulate Adoption of Broadband: What Works?, disponibil la: http://ssrn.com/abstract=1492342. 89 Oraşele mici identificate au aproape 25 de mii de persoane în 10 mii de gospodării. 68 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” E. Acces la finanţarea investiţiilor broadband în zonele deservite insuficient România beneficiază de finanţare din diverse fonduri ale Uniunii Europene pentru a spori accesul la tehnologiile TIC, precum şi gradul de utilizare şi calitatea acestora. Aceste fonduri sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Se estimează că guvernul va aloca circa 0,53 miliarde € (FEDR) din aceste fonduri pentru a îndeplini Obiectivul Tematic 2 al UE (OT2).90 Cu aceste fonduri se vor finanţa alte infrastructuri TIC prin PO Competitivitate. Accesul la infrastructură TIC la scară redusă în zonele rurale (precum şi infrastructură şi servicii de bază) poate fi îmbunătăţit prin abordarea LEADER 91 (FEADR/PNDR92). În plus, diverse proiecte TIC pot fi finanţate prin Programul Operaţional pentru Pescuit (FEP – Fondul European pentru Pescuit).93 Este acordat sprijin Grupurilor de Acţiune Locală (GAL)94 sau Grupurilor de Acţiune Locală pentru Pescuit (GALP) care funcţionează în zone rurale şi oraşe mici.95 În scopul utilizării optime a fondurilor UE în vederea sporirii accesului la tehnologii TIC în zonele rurale şi a gradului de utilizare şi a calităţii acestora, trebuie furnizată asistenţă suplimentară autorităţilor locale şi părţilor interesate locale din micro-regiuni (clustere de comune) sau comunităţile rurale. Capacitatea autorităţilor locale de a integra priorităţile de finanţare şi de a dezvolta proiectele TIC trebuie să fie sporită în ce priveşte: (i) Evaluarea necesităţii de servicii şi infrastructură TIC; (ii) Instruirea şi facilitarea pentru programul LEADER şi utilizarea cadrului GAL; (iii) Îmbunătăţirea gradului de utilizare a infrastructurii TIC în serviciile comunitare, inclusiv tehnologii noi care ar susţine necesităţile locuitorilor din mediul rural. Dezvoltarea unor parteneriate de către autorităţile locale este esenţială pentru atragerea investiţiilor din fonduri europene. Aceste fonduri sunt deschise pentru cereri de la două tipuri principale de parteneriate ‒ la care se face referire în programele operaţionale: asociaţii de dezvoltare intercomunitare (ADI) şi grupuri de acţiune locale (GAL/GALP) ‒ precum şi parten eriate între autorităţile locale şi alţi parteneri eligibili. Ambele (ADI şi GAL/GALP) au fost concepute ca modalităţi de sporire a capacităţii administrative (PNDR, 2012).96 90 Sursa: Summary of the Partnership Agreement for Romania 2014-2020, disponibil la: http://ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania-summary_en.pdf. 91 LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l'Économie Rurale sau Legături între acţiuni de dezvoltare a economiei rurale) este o metodă de dezvoltare locală dezvoltată de Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (REDR) care permite locuitorilor să dezvolte o zonă utilizând potenţialul inerent al acesteia. 92 PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. 93 Atât zonele rurale şi cât şi cele urbane (sub 100.000 de locuitori) sunt eligibile ca membri ai unui parteneriat local (Grup de Acţiune Locală pentru Pescuit – GALP), însă populaţia totală acoperită de GALP ar trebui să fie între 10.000 şi 150.000 de locuitori. (MADR, 2014: 86). 94 Grupurile de Acţiune Locală (GAL) sunt alcătuite din parteneri publici şi privaţi din teritoriul rural (inclusiv oraşe sub 20.000 de locuitori) şi trebuie să includă reprezentanţi din diferite sectoare socio-economice. Calitatea de membru GAL este deschisă tuturor celor din perimetrul GAL. Pot deveni membri atât persoane particulare cât şi organizaţii locale publice/private. Numărul de membri este un indicator bun al gradului de cunoaştere şi recunoaştere a GAL pe teritoriul propriu. Sursa: http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/leader/leader/leader-tool-kit/the-local-action-group/en/what-is- the-lag-s-structure_en.html. 95 Atât zonele rurale cât şi cele urbane mici (sub 20.000 de locuitori) sunt eligibile însă doar ca membri ai unui parteneriat local (GAL) care ar putea include unul sau mai multe oraşe (numai în cazuri excepţionale), c are nu pot avea totuşi în total peste 20.000 de locuitori sau peste 25% din numărul total de locuitori din cadrul GAL. (MADR, 2013: 396). 96 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Versiunea consolidată din luna martie 2012, disponibil la: http://www.fonduri- structurale.ro/Document_Files/dezvoltarerurala/00000033/t5ihv_Programul_Naţional_de_Dezvoltare_Rurala_2007_- _2013_-_versiunea_martie_2012_.pdf 69 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Parteneriatele sporesc şansele unei municipalităţi rurale de absorbţie a fondurilor de la UE (Marin, 2014).97 Un partener fie cu o capacitate administrativă bine dezvoltată (inclusiv resurse umane specializate) fie cu o capacitate financiară ridicată (pentru acoperirea cheltuielilor cu firmele de consultanţă sau studiile de fezabilitate) poate ajuta toţi membrii parteneriatului să atragă venituri extrabugetare din fondurile europene. Ca regulă, numărul de locuitori este o variabilă puternică a capacităţii financiare a unei unităţi administrative, care în schimb este importantă pentru asigurarea co-finanţării din fonduri europene sau împrumuturi bancare, care sunt adesea necesare pentru asigurarea fluxului de fonduri pentru proiect. Sporind numărul de locuitori prin intermediul unui parteneriat se pot îndeplini condiţiile de rentabilitate ale fondului pentru investiţii de anvergură. Harta 19: Harta GAL-urilor din România selectate pentru finanţare conform Axei LEADER, la sfârşitul anului 2014 Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În prezent, septembrie 2015, GAL-urile sunt supuse unui proces de revizuire. 97Marin, M. (2014) Rolul capacităţii administrative în succesul proiectelor din fonduri structurale: cazul administraţiei publice locale din România, Teză de doctorat nepublicată, Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti. 70 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Caseta 4. Grupuri de Acţiune Locală (GAL), Axa LEADER, România, sfârşitul anului 2013 Raportul de Progres pe 2013 privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a furnizat date privind Grupurile de Acţiune Locală (GAL) autorizate, aprobate pentru finanţare prin Axa LEADER. La sfârşitul anului 2013, existau 163 de GAL-uri cu Planuri de Dezvoltare Locală selectate pentru finanţare98, care:  acopereau o suprafaţă totală de 142.267 km2, reprezentând 78,3% din obiectivul prevăzut;  acopereau o populaţie totală de peste 6,77 milioane de locuitori (faţă de obiectivul de 9,36 milioane);  includeau ca parteneri un număr de 1.781 de comune şi 77 de oraşe mi ci;  includeau peste 6.942 de membri, din care 5.103 parteneri privaţi şi ONG -uri;  au primit asistenţă financiară pentru a implementa planurile de dezvoltare locală, acordându -se granturi pentru proiectele locale; au fost contractate un număr total de 2.040 de proiecte locale (faţă de obiectivul de 9.502). Majoritatea proiectelor şi cele mai mari granturi au ajuns la GAL -urile din trei regiuni: Nord-est (în 518 de proiecte s-au acordat circa 16 mil. EURO), Sud (354 de proiecte, peste 15,1 mil. EURO) şi Centru (301 proiecte, peste 12,1 mil. EURO). Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 2014: 105-109. În acelaşi timp, ADI/GAL/GALP între municipalităţile rurale şi cele urbane au potenţialul de a continua dezvoltarea integrată atât a zonelor urbane cât şi a celor rurale în parteneriat cu alte părţi interesate private. Chiar şi acele autorităţi publice locale care nu sunt declarate explicit să fie eligibile pentru anumite fonduri europene pot de asemenea stabili parteneriate cu alţi beneficiar i (eligibili) pentru a solicita acele fonduri. În plus, un alt tip de parteneriat cu beneficii potenţiale pentru un număr mare de comune şi oraşe mici constă din asociaţii ale autorităţilor locale precum Asociaţia Comunelor din România şi Asociaţia Oraşelor din România. Ambele au derulat proiecte de anvergură din fonduri europene99 care au avut un impact în numeroase localităţi. Oraşele mici par a avea mai puţine surse de fonduri extrabugetare decât comunele, iar accesul lor la fonduri europene depinde în mare măsură de capacitatea acestora de a crea şi de a participa la parteneriate. Pentru oraşele mici, parteneriatele sunt o cerinţă prealabilă pentru accesarea majorităţii programelor europene disponibile, în special ADI sau GAL. Harta 19 arată că localităţile membre ale GAL-urilor sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării, însă sunt mult mai bine reprezentate în regiunile Nord-est şi Centru. Astfel, proporţia de localităţi ce participă la GAL-uri este în declin în rândul oraşelor mici (urbane) de la 35% în regiunea Nord-est şi 32% în Centru la 18-26% în celelalte regiuni; rata de participare la GAL-uri în rândul comunelor (rurale) scade de la circa 80% în Centru la 69% în Nord-est, 62-65% în Vest şi Nord-vest, 57-60% în Sud-est şi Sud şi mai puţin de 48% în Sud-vest, respectiv 13% în Bucureşti-Ilfov. Comune de toate tipurile participă la GAL-uri. Totuşi, se pare că acele comune cu cele mai mici venituri generate pe plan intern la bugetul local şi cu sărăcie mai extinsă au o predispoziţie relativ mai mare de a fi parteneri în GAL-uri. În acelaşi timp, comunele mici şi izolate (cu mai puţin de 2.000 de locuitori) au dificultăţi în a lua parte la parteneriate locale. Astfel, rata de participare este de 54% în rândul comunelor mici şi izolate faţă de 63% din comunele mici neizolate, 69% din comunele izolate mai mari de 2.000 de locuitori şi 62% din celelalte comune. 98 În anul 2011, 81 de GAL-uri cu o finanţare publică totală de 227,55 mil. EURO şi în anul 2012, alte 82 de GAL -uri cu Planuri de Dezvoltare Locală cu o finanţare publică totală de peste 226,1 mil. EURO. 99 Detalii ale proiectelor implementate se pot găsi la www.acor.ro sau www.aor.ro. 71 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Priorităţi pentru investiţii în broadband şi LEADER (MADR) Pentru perioada 2014-2020, municipalităţile rurale şi urbane mici au acces la finanţarea infrastructurii TIC la scară redusă prin abordarea LEADER (MADR), dacă acestea sunt membre ale unui Grup de Acţiune Locală (GAL) sau ale unui Grup de Acţiune Locală pentru Pescuit (GALP). Din acest motiv, este relevant să se distingă dintre satele/ unităţile administrative identificate ca priorităţi de intervenţie în secţiunea 3.D.iv între municipalităţile care fac parte şi cele care nu fac parte dintr-un GAL/GALP .100 Satele/ unităţile administrative fără acces la fonduri FEADR/FEP ar trebui sprijinite de MSI, prin programul Ro-NET. Circa două treimi din toate satele (unităţi SIRUTA) şi unităţile administrative cu necesităţi de dezvoltare legate de broadband, care sunt eligibile pentru sprijin de la stat (precum unităţile sărace sau foarte sărace) fac parte dintr-un parteneriat local, fie GAL fie GALP. Astfel, numărul de localităţi ce reprezintă priorităţi de intervenţie care trebuie sprijinite de MSI pr in Ro-NET sau alte programe naţionale scade brusc în ce priveşte investiţiile în infrastructură până la un număr de 552 de sate, incluse în 163 de comune (Tabelul 21). Cu privire la măsurile de stimulare a cererii, un program naţional care funcţionează atât cu GAL/GALP (de exemplu oferirea de asistenţă, monitorizare şi evaluare) cât şi cu comune şi oraşe mici neparticipante la un parteneriat se poate dovedi mai eficient în creşterea cererii şi a gradului de utilizare a Internetului. Candidaţii pentru sprijin de la stat, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, se distribuie neuniform între judeţe (Tabelul A.29, Anexă). Dacă în 18 judeţe numărul lor este mai mic de zece comune/oraşe mici, câteva judeţe concentrează între 34 şi 43 de municipalităţi fiecare. Trebuie remarcat că, printre judeţele cu un număr mare de candidaţi pentru intervenţia statului se găsesc Vâlcea, Teleorman, Dolj sau Olt. Astfel, profilurile judeţelor privite din perspectiva prioritizării investiţiilor combinate cu oportunităţile de finanţare disponibile (Tabelul 21) diferă considerabil de cel obţinut pe baza combinaţiei de zone broadband NGN (după cum s -a discutat în Tabelele 7 şi 9).101 Deşi profilurile judeţelor se schimbă considerabil în unele cazuri, persistă necorelarea între gravitatea problemelor şi răspunsul de politică dat prin proiectele în curs (MADR şi Ro-NET). 100 Pentru această activitate utilizăm ultima listă actualizată a GAL-urilor aprobate pentru finanţare prin LEADER, disponibilă la: http://leader- România.ro/leader/2011/Lista_Grupurile_de_Actiune_Locala_autorizate_pentru_functionare_de_MADR_si_date_de_c ontact_GAL_la_data_de_03.11.2011_.pdf. Şi totuşi, la seminarul organizat în cadrul proiectului din luna septembrie 2015, am aflat de la reprezentantul MADR că GAL-urile sunt supuse în prezent unui proces de revizuire. Analiza prezentată în această secţiune trebuie să fie revizuită atunci când va deveni disponibilă noua listă a GAL-urilor. 101 Ne referim la exerciţiul de corelare între obiectivele proiectelor broadband publice şi profilul de judeţ în ce priveşte combinaţia de zone broadband NGN. 72 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tabelul 21: Sate (unităţi SIRUTA) şi unităţi administrative pe rezidenţă, tipologie pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband şi calitatea de membru al unui GAL sau GALP (care le face eligibile pentru LEADER) (număr) Candidat pentru sprijin Membri într-un de la MSI (Ro-NET) GAL sau GALP Total La nivel de sat (unităţi SIRUTA) RURAL 4.546 7.827 12.373 Sprijin pentru implementarea de broadband fix & stimularea cererii în sate albe din comune albe 68 59 127 Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii broadband 175 436 611 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii broadband & 309 598 907 stimularea cererii Doar măsuri de stimulare a cererii 1.113 1.824 2.937 Fără intervenţie a statului 2.881 4.910 7.791 URBAN 832 421 1.253 Doar măsuri de stimulare a cererii 85 46 131 Fără intervenţie a statului 747 375 1.122 TOTAL Măsuri legate de investiţii în infrastructură 552 1.093 1.645 Măsuri pentru stimularea cererii 1.575 2.527 4.102 La nivel de unitate administrativă (SIRSUP) RURAL 995 1.866 2.861 Sprijin pentru implementarea de broadband fix & stimularea cererii în sate albe din comune albe 9 10 19 Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii broadband 35 70 105 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii broadband & stimularea cererii 119 259 378 Doar măsuri de stimulare a cererii 376 680 1.056 Fără intervenţie a statului 456 847 1.303 URBAN 223 97 320 Doar măsuri de stimulare a cererii 39 24 63 Fără intervenţie a statului 184 73 257 TOTAL Măsuri legate de investiţii în infrastructură 163 339 502 Măsuri pentru stimularea cererii 543 973 1.516 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale 2015. GAL-uri şi GALP-uri la sfârşitul anului 2014, MADR. 73 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 20: Clustere de sate insuficient deservite de reţele broadband, România, la 31 decembrie 2014 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale 2015. Sub-capitolul 3.C.ii (din secţiunea Lecţii pentru intervenţii publice şi unităţi administrative prioritare) a arătat că multe municipalităţi deservite insuficient se învecinează cu alte municipalităţi deservite insuficient. Ilustraţia este prezentată în Harta 10 (cazurile judeţelor Vaslui şi Alba). Distribuţia acestor clustere de sate deservite insuficient care acoperă un teritoriu compact (cu un diametru de mai puţin de 80 de km) este prezentată în Harta 20. Existenţa acestor clustere deservite insuficient care pot acoperi un număr de comune reprezintă un alt nivel posibil de intervenţie a statului, în afară de sat şi unitate administrativă/municipalitate. ŞI totuş i, având în vedere dificultăţile în constituirea parteneriatelor între municipalităţi precum şi din cauza diverselor bariere legislative şi administrative pentru acţiuni în aceste teritorii (de ex. pentru activităţi de construcţie sau aprobare oficială şi documente), această abordare nu este realistă deocamdată. GAL-urile/GALP-urile reprezintă singurele parteneriate, bazate pe o abordare ascendentă pe verticală, care ar putea aplica un proiect broadband în aceste clustere deservite insuficient. Astfel, identificarea unor clustere deservite insuficient trebuie să fie revizuită odată ce lista finală a GAL-urilor (pentru pachetul financiar 2015-2020) devine disponibilă. 74 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Metodologia utilizată pentru crearea clusterelor de investiţii broadband Procesul de determinare a clusterelor broadband, eligibile pentru investiţii, a început cu o selectare a tuturor aşezărilor care au statutul unui sat dintr -o zonă albă sau zonă gri şi care sunt cuprinse într-o entitate GAL. Localităţile selectate astfel au fost utilizate ulterior într-o operaţiune de analiză spaţială cu scopul creării unor clustere spaţiale care vor îndeplini simultan un număr de criterii definite. Practic, fiecare cluster generat a fost supus anumitor reguli, după cum urmează: să fie compus din cel puţin trei localităţi, distanţa între localităţi să nu fie mai mare de 5 km iar limitele clusterelor trebuie să fie în interiorul perimetrului entităţii GAL. Potrivit analizei datelor pe baza acestor reguli, au fost identificate un număr de 315 clustere eligibile pentru investiţii broadband, cuprinzând un număr de 2.723 de localităţi, incluse în teritoriile a 163 de entităţi GAL. Numărul mediu al populaţiei incluse în clusterele generate la nivel naţional este de aprox. 3.300 de locuitori. Cel mai mic cluster în ce priveşte populaţia deservită insuficient ajunge la 101 locuitori, iar cel mai mare cluster are peste 22.000 de locuitori. Analiza prin testare – Clustere broadband în cadrul regiunilor de dezvoltare Pentru o mai bună interpretare şi reprezentare a rezultatelor, analiza s-a derulat în contextul regiunilor de dezvoltare. În continuare, rezultatele analizei vor fi prezentate în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare din România. A. Regiunea de dezvoltare „Nord-vest” În zona studiată, s-au identificat un număr de 52 de clustere eligibile pentru investiţii broadband care sunt cuprinse în cadrul teritoriilor a 24 de entităţi GAL dintr -un total de 27 de entităţi, care apar în Regiunea de Dezvoltare Nord-vest. Cea mai mare densitate de clustere se găseşte în centrul regiunii, în special pe teritoriul judeţului Sălaj. În întreaga regiune, în ce priveşte populaţia deservită, cel mai mic cluster include aprox. 255 de locuitori în timp ce cel mai mare cluster deserveşte un total de peste 8.000 de locuitori. Numărul mediu de locuitori deserviţi de un cluster din această regiune este de aprox. 2.700 de locuitori. În întreaga regiune există un total de 1.883 de sate, totalizând o populaţie de puţin peste 2,584 milioane de locuitori. Din aceste localităţi, 924 de aşezări, reprezentând 49% din total sunt în zone albe şi au o populaţie de aprox. 378.637 de locuitori, reprezentând 14,65% din întreaga regiune. În afara acestora, 27 de localităţi, reprezentând 1,43% din total, sunt în zone gri şi însumează o populaţie de peste 28.000 de locuitori, reprezentând 1,10%. 75 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Harta 21: Clustere de sate insuficient deservite de reţele broadband, Regiunea de Dezvoltare Nord-vest, la 31 decembrie 2014 76 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” F. Studiu de analiza calitativă: 15 studii de caz i. Obiectivul analizei calitative Agenda Digitală pentru Europa (ADE), una dintre iniţiativele marcante ale programului Europa 2020, include un set de obiective specifice de acoperire broadband, după cum urmează: (i) acoperire universală cu broadband până în anul 2013; (ii) acoperire broadband universală cu viteze de cel puţin 30 Mbps până în anul 2020 şi (iii) 50% penetrare a serviciilor la 100Mbps în statele membre ale Uniunii Europene. Obiectivul analizei este legat de primele două priorităţi de politică ADE, în legătură cu acoperirea standard de broadband fix şi NGA. Analiza calitativă are ca scop prezentarea unei imagini semnificative a situaţiei curente a acoperirii broadband atât la nivel de instituţii publice cât şi la nivel de gospodării. ii. Metodologia analizei calitative Analiza calitativă a acoperit 15 comune din următoarele cinci judeţe: Hunedoara, Mehedinți, Neamț, Timiș şi Vaslui, cu un număr total de 58 de sate. 102 Selecţia satelor se bazează pe tipologia identificată în capitolele anterioare. Aceasta acoperă nouă tipuri diferite de zone broadband NGN, majoritatea satelor fiind spaţii albe NGN sau sate albe fără reţele fixe şi fără reţele 3G+. Figura 14: Distribuţia satelor incluse în analiza calitativă pe zone broadband de tip NGN (număr) Punct alb NGN 22 Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ 18 Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ 7 Proiect Ro-NET 4 Spaţii negre NGN 2 Access nu distribuţie 2 Spaţiu alb NGN cu reţele 3G+ 1 Negru NGN cu reţele 3G+ 1 Distribuţie nu Acces 1 0 5 10 15 20 25 Metoda de colectare a datelor a constat în interviuri telefonice cu reprezentanţi ai municipalităţilor – primari, secretari, asistenţi sociali sau foşti directori ai PAPI (Puncte de Acces Public la Informaţii). Interviurile s-au desfăşurat în perioada 27 septembrie – 5 octombrie 2015, de o echipă de analişti cu experienţă: Bogdan Corad, Cătălina Iamandi Cioinaru, Monica Marin, Georgiana Neculau şi Andreea Trocea. Ghidul interviului (a se vedea Anexa) a acoperit următoarele probleme cheie: 102Un sat este fictiv – Checheş din comuna Secaş, judeţul Timiş. Satele 'fictive' au zero locuitori şi niciun fel de date corespondente în Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. 77 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” A. conectare generală a instituţiilor publice, inclusiv istoricul conexiunilor la Internet în comună, participare la Grupuri de Acţiune Locală şi direcţii pentru dezvoltarea comunicaţiilor, B. teritorialitate – zonă/ zone albe ale comunei, inclusiv informaţii privind barierele geografice, C. profilul populaţiei locale (competenţe digitale, opinii privind direcţiile de dezvoltare, emigranţii, etc.). Astfel, ghidul interviului a solicitat informaţii atât la nivel de comună cât şi la nivel de sat. S-a solicitat în mod expres ca diferenţele privind conexiunile la Internet, dacă există, să fie dezagregate la nivel de sat. Figura 15: Distribuţia satelor incluse în analiza calitativă pe tipologie finală pentru prioritizare a investiţiilor în servicii broadband (număr) Sprijin pentru implementarea broadband fix & stimularea cererii în sate albe din comune albe Fără intervenţie a statului Doar măsuri de stimulare a cererii Sprijin doar pentru implementarea infrastructurii broadband Sprijin pentru implementarea infrastructurii broadband & stimularea cererii iii. Rezultatele principale ale analizei calitative Informaţiile prezentate în această secţiune se bazează pe punctele de vedere, opiniile şi cunoştinţele reprezentanţilor instituţionali, drept urmare nu pot fi privite ca o evaluare ‘obiectivă’ a caracterului adecvat al intervenţiilor propuse. Totuşi, acestea furnizează date utile cu privire la obstacolele percepute, necesităţile şi soluţiile pentru dezvoltarea infrastructurii broadband în România rurală. Se atrage atenţia în special asupra necesităţii unei mai bune planificări a intervenţiilor statului, pe baza unei evaluări aprofundate a lecţiilor învăţate din proiecte anterioare implementate la nivel naţional. Acoperirea cu broadband la nivelul populaţiei Tipologia zonelor broadband NGN a fost în general confirmată de analiza calitativă în special în ce priveşte acoperirea cu broadband fix a gospodăriilor, potenţialul de piaţă, potenţialul de cerere şi potenţialul economic al satelor. Analiza confirmă, de asemenea, importanţa numărului de locuitori, a componentelor demografice sau a barierelor geografice în ce priveşte acoperirea broadband. Numărul de locuitori este puternic corelat cu zonele broadband NGN. Analiza a inclus sate mici şi foarte mici în care există şanse mici ca infrastructura broadband să fie implementată prin investiţii private în viitorul apropiat. 78 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” În combinaţie cu o populaţie mai degrabă vârstnică, fără competenţe digitale, acesta este 'candidatul perfect' pentru un potenţial de piaţă foarte scăzut pentru dezvoltarea infrastructurii broadband. În plus, bariere geografice precum zone muntoase, păduri, căi ferate, poduri sau lipsa infrastructurii rutiere au fost confirmate de reprezentanţii municipalităţilor ca obstacole în dezvoltarea reţelei broadband. Există cazuri de sate cu diferenţe de altitudine de peste 500 m. Mai mult, barierele fizice depind şi de anotimp. În timpul iernii, din cauza condiţiilor meteorologice, conexiunea la Internet cade în general de patru sau cinci ori în cazul satelor izolate. Cererea de acoperire broadband provine în principal de la tineri şi părinţi cu copii la şcoală. Totuşi, ambele grupuri au acces la Internet altfel decât acoperirea broadband standard la nivel de gospodărie: tinerii au şi telefoane inteligente cu acoperire mobilă iar copiii au acces la Internet şi prin laboratorul şcolii. Totuşi, conectivitatea şcolii depinde de conectivitatea satului. Acoperirea cu reţele broadband mobile este o alternativă bună pentru lipsa infrastructurii de broadband fix. Alte întrebări apar în legătură cu calitatea acoperirii, din moment ce nu este prevăzută nicio viteză standard uniformă. Totuşi, conexiunile broadband mobile sunt utilizate şi de funcţionarii publici în activitatea lor cotidiană (dacă municipalitatea nu are o conexiune broadband). Abonamentele la conexiuni mobile sunt utilizate pentru comunicaţii cu emigranţii. Pe măsură ce abonamentele au devenit mai accesibile ca preţ, ‘atunci când îşi sună rudele din străinătate, unii tineri vin şi stau în faţa primăriei pentru a se conecta la reţeaua wireless’ (Primar, judeţul Vaslui). Cererea de servicii noi care necesită un acces la Internet mult mai rapid, cu viteze de cel puţin 30Mbps, este puţin înţeleasă la nivel de populaţie. Necesităţile sunt mai degrabă definite în legătură cu existenţa sau absenţa accesului la Internet, şi de asemenea în legătură cu accesibilitatea abonamentului ‘Dacă ar fi gratuit, populaţia ar fi de acord să aibă internet de mare viteză’ (Secretar, judeţul Mehedinți). Acoperirea broadband la nivelul instituţiilor publice Există două probleme principale de discutat în ce priveşte conectivitatea instituţiilor publice: (i) nivelul analizei – instituţiile reprezentate la nivel de comună (municipalitate, poliţie, bibliotecă, dispensar, farmacie) şi cele mai probabile să fie repr ezentate la nivel de sat – şcoli şi/sau biserici şi (ii) sustenabilitatea intervenţiilor din proiectul anterior ce abordează conectivitatea instituţiilor publice (sau accesul public la Internet prin intermediul instituţiilor publice). În general instituţiile reprezentate la nivel de comună sunt conectate la Internet. Unele dintre acestea au fost conectate prin proiecte anterioare precum Proiectul de Economie bazată pe Cunoaştere, cu viteza broadband standard pentru instituţii publice de 4 Mbps. Similar cu nivelul populaţiei, reprezentanţii instituţiilor nu au identificat o necesitate clară de actualizare a vitezei conexiunilor la Internet pentru derularea activităţilor lor profesionale. Totuşi, în special pentru instituţiile publice acest fapt trebuie privit în raport cu nivelul general foarte scăzut de dezvoltare a serviciilor de e-guvernare şi trebuie pus în contextul celorlalte iniţiative legate de implementarea Strategiei privind Agenda Digitală în România – acces universal la servicii de telemedicină pentru populaţia rurală din România până în anul 2020. Drept consecinţă, pe măsură ce noi servicii publice electronice vor fi dezvoltate la nivel naţional, ar putea să crească şi cererea de acces mai rapid la Internet din instituţiile publice. 79 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Municipalitatea şi biblioteca reprezintă instituţiile cheie pentru acoperirea broadband a instituţiilor publice la nivel de comună. În exemplul nostru, acestea sunt conectate la Internet fie prin eforturile proprii ale acestora fie ca urmare a două proiecte de anvergură: Proiectul de Economie bazată pe Cunoaştere (PEC) şi Biblionet. În unele cazuri, Consiliul Judeţean a dezvoltat infrastructura broadband prin parteneriate public-privat la nivel de judeţ. Este cazul primăriilor din judeţul Mehedinţi, parte a proiectului EuDiS (European District System), care conectează primăriile din întregul judeţ şi alte instituţii publice, cu un nod în cadrul Consiliului Judeţean Mehedinți. Totuşi, sustenabilitatea intervenţiilor din proiect în ce priveşte asigurarea punctelor de acces public la informaţii (PAPI) constituie o provocare.103 Calculatoarele furnizate în proiect sunt destul de vechi şi au fost mutate de la PAPI la municipalitate sau şcoală. Astfel, populaţia nu mai are acces la calculatoare disponibile în mod public cu conexiune la Internet. Unele soluţii provin din Biblionet care este un proiect la scară mare care asigură acces la Internet prin intermediul unor calculatoare publice la nivel de bibliotecă. Instituţiile reprezentate la nivel de sat, cum ar fi şcolile, depind în general de nivelul de dezvoltare a infrastructurii broadband la nivel de sat. Analiza a identificat, de asemenea, soluţii inovative utilizate de autorităţile locale pentru a face investiţii financiare fezabile – legate în special de costurile ridicate ale investiţiilor în reţele cu fibră optică. O şcoală dintr -un sat alb NGN din judeţul Vaslui a utilizat antena wireless cu semnal de la un releu situat într-o altă comună (la o distanţă de 20 de km). Acelaşi releu conectează şi şcoala dintr-un alt sat (care este de asemenea inclusă în proiectul RoNet). Însă calitatea conexiunii nu este uniformă, routerele de Internet fiind oprite în zilele de sâmbătă şi duminică şi astfel furnizorul nu mai poate monitoriza furnizarea serviciilor. Drept urmare, conexiunea nu funcţionează întotdeauna corespunzător. În ce priveşte capacitatea de colaborare, aproape toate comunele incluse în analiză fac parte din Grupurile de Acţiune Locală (GAL). Totuşi, acestea nu au inclus în direcţiile lor de dezvoltare strategică necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii de comunicaţii. Astfel, aceasta vine ca o provocare în ce priveşte stimularea cererii de fonduri europene alocate prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru dezvoltarea infrastructurii broadband în zona rurală. În plus, nivelul de prioritate al accesului la Internet vine după infrastructura rutieră şi cea socială: ‘comunei îi lipsesc multe alte lucruri, înaintea internetului’ (Primar, judeţul Vaslui) sau ‘am avut alte priorităţi deocamdată. Acestea sunt drumurile, şcolile şi grădiniţele. După ce le rezolvăm pe acestea, ne putem gândi şi la Internet’ (Asistent Social, judeţul Vaslui). Priorităţile la nivel naţional precum cele legate de procesul de votare ar putea contribui substanţial la asigurarea conexiunii la nivel de şcoală. ‘Planul este de a conecta şcoala din celălalt sat, deoarece aceasta va fi secţie de votare şi va avea nevoie de conexiune la internet’ (Secretar al comunei, judeţul Vaslui). În sfârşit, dar nu în ultimul rând, conectivitatea generală a instituţiilor publice trebuie să fie evaluată mai întâi în raport cu livrarea serviciului. Conectarea la Internet a bibliotecii sau a dispensarului nu poate înlocui lipsa resurselor umane necesare pentru ca serviciul să fie livrat beneficiarilor. 103 Analiza a identificat, de asemenea, cazuri de sate în care proiectul RoNet a demarat procesul de implementare, însă nu s-a încheiat cu rezultatele anticipate – ‘din cauza unui istoric pe care nu doresc să îl comentez, proiectul a fost închis iar calculatoarele au fost mutate la municipalitate şi şcoală. În aceste sate calitatea acoperirii 3G este foarte slabă’ (Asistent Social, judeţul Vaslui). 80 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” De exemplu, analiza a identificat într-o comună albă NGN (judeţul Vaslui) cazul unei biblioteci conectate la Internet, dar care, neavând bibliotecar, nu funcționează . Într-o altă comună albă din judeţul Hunedoara dispensarul are conexiune la Internet însă aceasta nu este funcţională, din moment ce nu există niciun medic. Astfel, indicatorul precis pentru conexiunea la Internet ca factor de abilitare cheie pentru livrarea serviciilor publice ar fi numărul de instituţii publice funcţionale cu conexiune la Internet sau în cazul bibliotecii, numărul de utilizatori de calculatoare disponibile public cu conexiune la Internet. Concluzii Analiza calitativă a confirmat în general tipologia zonelor broadband NGN, în special în ce priveşte acoperirea cu broadband fix a gospodăriilor, potenţialul de piaţă, potenţialul de cerere şi potenţialul economic al satelor. Rezultate mai puţin clare sunt cu privire la tipologia investiţiilor. În primul rând, accesul la Internet variază mult între instituţiile publice locale şi între instituţiile publice locale şi populaţie. Analiza a identificat cazuri de comune albe cu instituţii publice conectate la Internet şi de asemenea cazuri de spaţii albe NGN cu populaţie conectată la Internet prin reţele mobile 3G+. Astfel, setul curent de date statistice trebuie să fie completat cu vizite pe teren pentru o imagine completă a conectivităţii satului/comunei. În al doilea rând, multiple proiecte de dezvoltare a infrastructurii broadband au fost dezvoltate într-o abordare de tip ‘siloz’ fără un mecanism de coordonare la nivel central. Rezultatele acestora ar trebui de asemenea avute în vedere la proiectarea investiţiilor necesare în fiecare sat/ comună. În al treilea rând, analiza calitativă a subliniat importanţa accesului la reţele mobile 3G+, un factor care ar trebui avut în vedere în special atunci când se ia în considerare potenţialul de piaţă pent ru dezvoltarea infrastructurii broadband. Abonamentele curente accesibile ca preţ pentru comunicaţii mobile rezultă într-o provocare pentru stimularea cererii de acoperire cu broadband fix, chiar la viteze mai mari de transfer. În concluzie, analiza a arătat o necesitate clară pentru un proces de planificare mai eficientă a investiţiilor în infrastructura broadband, bazat pe informaţii mai detaliate colectate prin vizite pe teren. Analiza calitativă a arătat, de asemenea, că tipologia zonelor broadband NGN este un instrument util însă nu şi suficient pentru proiectarea investiţiilor necesare. 81 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” iv. Rezultatele detaliate ale analizei calitative: 15 studii de caz Tipologie –1.A. Comune albe i. Corlățel, Mehedinți Harta 22. Comuna Corlățel Profilul comunei Comuna Corlățel SIRSUP 111417 Judeţul Mehedinți Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia Populaţia 1.366 Tipologia broadband Comună albă Sate Valea Anilor Corlățel Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna ‘albă’ Corlățel aproape toate instituţiile publice sunt conectate la Internet, unele dintre acestea şi cu acces la reţele 3G+. Potenţialul economic al investiţiei în infrastructură broadband este serios subminată de utilizarea extensivă a telefoanelor mobile în cadrul populaţiei generale. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Intranet Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar 3G Farmacie 3G Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Nu sunt în localitate Alte instituţii Municipalitate: Primăria este conectată la Internet prin cablu, furnizat de Compania pentru Servicii Informatice Mehedinți. Viteza este sub 30 Mbps. Poliţie: Este conectată la Intranet. 82 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Şcoli: Comuna are doar o şcoală în satul Corlățel, care este conectată la Internet, prin cablu, tot de la Compania pentru Servicii Informatice Mehedinți. Grădiniţă: Grădiniţa nu este conectată la Internet. Bibliotecă: Biblioteca este conectată la Internet prin proiectul Biblionet, însă nu are calculatoare cu acces public. Dispensar (Cabinet medical) şi farmacie: Poate avea conexiune la internet de la Orange. Casa de Cultură: Este situată în aceeaşi clădire cu biblioteca, astfel încât are conexiune la internet. Biserică(i): Fără conexiune la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există trei asociaţii agricole sau ale producătorilor, care au conexiune la internet, sediul lor fiind în municipalitatea care este capitala de judeţ. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Corlățel 111426 779 Central Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Valea Anilor 111435 587 Periferic Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Atât în Corlățel cât şi în Valea Anilor populaţia este vârstnică. Autorităţile estimează că circa 70% din locuitori sunt persoane vârstnice. Satul Corlățel are circa 200 de copii. Populaţia tânără emigrează. Copiii utilizează internetul, însă populaţia generală utilizează extensiv telefoanele mobile, pentru apeluri atât naţionale cât şi internaţionale. „Dacă ar fi gratuit”, sătenii ar fi de acord să aibă internet de mare viteză. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Da BiblioNet Da Alte proiecte, specificaţi... Nu Până acum, nicio companie privată care distribuie internet de mare viteză nu şi -a manifestat interesul, în timp, de a funcţiona în comună, însă nici autorităţile locale nu au încercat să atragă asemenea investiţii. Secretarul comunei ştie că în oraşul vecin, Vânju Mare, aflat la o distanţă de 7 km, există un furnizor de Internet de mare viteză, AKTA, care ar putea dezvolta infrastructura broadband în comuna Corlățel. Totuşi, secretarul spune că nu ar fi sustenabil să facă investiţii în infrastructura pentru internet de mare viteză deoarece populaţia nu ar plăti abonamentele. Mai mult, „trendul este de a trece acum la telefoane mobile şi internet pe telefon”. 83 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Sprijin pentru implementare de broadband fix Corlățel scăzut scăzut sat foarte & stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe Sprijin pentru implementare de broadband fix Valea Anilor scăzut scăzut sat foarte & stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe ii. Leleșe, Hunedoara Harta 23. Comuna Leleșe Profilul comunei Comuna Leleșe SIRSUP 90066 Judeţul Hunedoara Regiunea de Dezvoltare Vest Populaţia 406 Tipologia broadband Comună albă Sate Leleșe Cerișor Runcu Mare Sohodol Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna ‘albă’ Leleșe atât instituţiile publice cât şi populaţia generală au acces la Internet. Spre deosebire de alte zone din România, populaţia vârstnică are competenţe digitale, dezvoltate pentru comunicarea cu emigranţii din străinătate. 84 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Neaplicabil Bibliotecă Dispensar Farmacie Neaplicabil Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Este conectată la Internet prin cablu. Centrul PAPI (proiectul Băncii Mondiale – Economia bazată pe Cunoaştere) funcţionează în cadrul primăriei, unde sătenii au acces gratuit la calculatoare conectate la Internet. Acest centru este vizitat în special în zilele de sâmbătă şi duminică, atunci când biblioteca, beneficiara proiectului BiblioNet (Microsoft), şi care are calculatoare noi, este închisă. Conexiunea telefonică fixă se face de asemenea prin cablul de Internet. Primăria a instalat un nou router şi distribuie internet wireless gratuit în satul care este centrul comunei – 75% din locuitorii acestui sat au calculatoare acasă şi pot utiliza conexiunile de internet gratuite de la primărie. Satul Cerișor, care este mai apropiat de satul care este centrul comunei, beneficiază de asemenea de conexiune la Internet. Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu. Şcoli: Există o şcoală în comună, cu trei clădiri, însă doar una dintre acestea este funcţională, cea din satul care este centrul comunei; această clădire are conexiune la Internet. Grădiniţă: Nu există nicio grădiniţă în comună. Bibliotecă: Este conectată la Internet prin proiectul BiblioNet. Există calculatoare cu acces public la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Comuna are un dispensar, care este conectat la Internet. Acest dispensar nu este funcţional, totuşi, deoarece nu există niciun medic. Farmacie: Nu există nicio farmacie în comună. Casa de cultură: Casa de cultură este conectată la Internet. Biserică(i): Există doar o biserică în satul care este centrul comunei şi aceasta este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există o asociaţie agricolă, Asociaţia crescătorilor de animale, Leleșe 2008, iar sediul acesteia este conectat la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Leleșe 90075 154 Central Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Cerișor 90084 104 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Runcu Mare 90093 123 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Sohodol 90100 25 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ 85 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Comuna Leleșe are o populaţie de circa 400, însă în această vară a ajuns la circa 1000 de persoane, deoarece cei care lucrează în Hunedoara sau în alte locuri vin aici în concediu. Populaţia comunei este mai degrabă vârstnică – peste 60% din săteni sunt persoane vârstnice. Comuna are circa 50 de copii. Comuna este afiliată la GAL ‘Ținutul Pădurenilor Țara Hațeg’, iar strategia de dezvoltare se bazează pe proiecte anterioare. Deşi populaţia este mai degrabă vârstnică, aceasta are competenţe digitale destul de bune. Există persoane în vârstă de peste 70 de ani care au calculatoare conectate la Internet şi care comunică cu rudele din străinătate. Satul Cerișor, fiind mai apropiat de satul centru al comunei, are de asemenea conexiune la internet. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Da Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Da Alte proiecte, specificaţi… Nu Centrul bibliotecii are calculatoare vechi şi este deschis publicului doar în zilele de sâmbătă şi duminică, deoarece biblioteca este închisă în aceste zile. Satele din comuna Leleșe sunt izolate iar accesul la acestea este dificil din cauza munţilor, văilor şi pădurilor. Există diferenţe de altitudine de peste 500 m, unde primăria pompează apa pentru a fi distribuită în sate. În timpul iernii, din cauza condiţiilor meteorologice, conexiunea la Internet cade în general de patru sau cinci ori. Atunci când se întâmplă acest lucru, acestea nu au conexiune la internet şi nici conexiune telefonică – deoarece conexiunea telefonică fixă se face prin cablul de internet, iar telefoanele mobile au semnal foarte slab, dacă e cazul. Primăria a autorizat şi a pus la dispoziţie un teren pentru ri dicarea unui stâlp Vodafone, pentru a avea semnal la telefoanele mobile – şi aşteaptă încă să se materializeze investiţia. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Sprijin pentru implementare de broadband fix Leleșe scăzut medium sat & stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe Sprijin pentru implementare de broadband fix Cerișor scăzut scăzut sat & stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe Runcu disfunc. sat Sprijin pentru implementare de broadband fix Mare a pieţei scăzut sărac & stimulare a cererii în satele albe din comune albe Sprijin pentru implementare de broadband fix Sohodol scăzut scăzut sat & stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe 86 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” iii. Poroina Mare, Mehedinți Harta 24. Comuna Poroina Mare Profilul comunei Comuna Poroina Mare SIRSUP 113153 Judeţul Mehedinți Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia Populaţia 1.048 Tipologia broadband Comună albă Sate Poroina Mare Fântânile Negre Stignița Șipotu Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei Comuna ‘albă’ Poroina Mare pare a fi într-adevăr ‘albă’ în ce priveşte acoperirea broadband atât la nivel de instituţii publice cât şi la nivel de populaţie. Niciunu l din proiectele broadband anterioare sau curente nu a inclus investiţii în acest domeniu. Potenţialul de piaţă şi cel economic al investiţiilor reprezintă o provocare la nivel de populaţie. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Neaplicabil Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Primăria face parte din proiectul EuDiS (European District System) implementat de societatea CG&GC IT SA şi de Consiliul Judeţean Mehedinți, printr -un parteneriat public-privat. Acest proiect a creat un sistem informatic ce conectează primăriile din întregul judeţ şi alte instituţii publice, cu un nod la Consiliul Judeţean Mehedinți. Poliţie: Nu este conectată la Internet. Şcoli: Comuna are două şcoli elementare cu clasele I-IV, una în satul Stignița şi una în satul Poroina Mare. Niciuna nu este conectată la Internet. 87 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Comuna nu are şcoli medii, cu clasele V-VIII. Copiii merg la şcoala din comuna vecină Livezile, aflată la o distanţă de 10 km. Grădiniţă: Există două grădiniţe, una în satul Stignița şi una în satul Poroina Mare, însă niciuna nu este conectată la Internet. Bibliotecă: Biblioteca este conectată la Internet prin proiectul BiblioNet. Dispensar (Cabinet medical): Nu este conectat la Internet. Farmacie: Nu există nicio farmacie în comună. Casa de Cultură: Nu este conectată la Internet. Biserică(i): Nu este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există circa 10 asociaţii agricole sau ale producătorilor, dar niciuna nu este conectată la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Poroina Mare 113162 319 Central Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Fântânile Negre 113171 193 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Stigniţa 113180 461 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Șipotu 113199 75 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Toate satele sunt acoperite cu Internet de la Orange, prin modem sau internet mobil. Există şi câţiva abonaţi Telekom, însă semnalul nu este foarte bun. Populaţia satelor este vârstnică; potrivit evaluării autorităţilor locale, circa 80% din săteni sunt persoane vârstnice. În satul Poroina Mare există circa 30 de copii în şcoala elementară, iar în întreaga comună există 50 de copii în şcoala elementară, clasele I-IV şi 16 copii în clasele V-VIII. Competenţele digitale ale populaţiei sunt destul de slabe; doar tinerii sunt interesaţi de Internet. Disponibilitatea populaţiei de a achita abonament pentru Internet este destul de redusă. Majoritatea sătenilor utilizează telefoanele pentru a comunica: telefoane fixe cu abonament Telekom, sau telefoane mobile cu abonament Orange. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Da Alte proiecte, specificaţi...... Nu Centrul Biblionet are patru calculatoare în bibliotecă, cu acces Internet gratuit, atât pentru copii cât şi pentru adulţi. Autorităţile locale consideră că dezvoltarea infrastructurii broadband nu este o necesitate pentru comună, de aceea nu s-a luat nicio măsură până acum în această privinţă. Secretarul comunei spune că un punct de acces public la Internet ar putea fi stabilit în cadrul primăriei, unde se ţin adunările publice. 88 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Poroina sat foarte Sprijin pentru implementare de broadband fix Mare scăzut scăzut sărac & stimulare a cererii în satele albe din albe comune Fântânile sat foarte Sprijin pentru implementare de broadband fix & Negre scăzut scăzut sărac stimulare a cererii în satele albe din albe comune Sprijin pentru implementare de broadband fix Stigniţa scăzut scăzut sat foarte & stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe Sprijin pentru implementare de broadband fix & Șipotu scăzut scăzut sat foarte stimulare a cererii în satele albe din comune sărac albe iv. Secaș, Timiș Harta 25. Comuna Secaș Profilul comunei Comuna Secaș SIRSUP 158608 Judeţul Timiș Regiunea de Dezvoltare Vest Populaţia 299 Tipologia broadband Comună albă Sate Checheș - fictiv Secaș Crivobara Vizma Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei Comuna Secaş, Timiș, este un spaţiu broadband complet ‘alb’ atât la nivel de instituţii publice cât şi la nivel de populaţie. Cea mai mare provocare pentru investiţii în acoperirea gospodăriilor este numărul foarte mic de locuitori (atât la nivel de sat cât şi la nivel de comună). 89 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Personal 3G Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Personal 3G Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Neaplicabil Alte instituţii Municipalitate: Clădirea municipalităţii nu este conectată la Internet. Angajaţii utilizează dispozitivele mobile proprii pentru a se conecta la Internet. Până acum câţiva ani exista o conexiune Romtelecom însă ‘cutiile cu antena’ au fost mutate deoarece erau foarte vechi şi nu au fost înlocuite cu infrastructura necesară nouă. Poliţie: Nu este conectată la Internet, doar conexiune mobilă 3G personală. Şcoli: Există doar o şcoală, care nu este conectată la Internet. Grădiniţă: Nu este conectată la Internet. Bibliotecă: Nu este conectată la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Există un dispensar, care nu este conectat la Internet. Farmacie: Nu este conectată la Internet. Casa de cultură (cămin cultural): Nu este conectată la Internet. Biserică(i): Nu este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Nu există asociaţii agricole. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Secaș 158626 223 Central Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Crivobara 158617 66 Periferic Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Vizma 158635 10 Periferic Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Având în vedere numărul redus de locuitori, Romtelecom nu este interesată în dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru conectarea la Internet din moment ce estimarea financiară a costurilor este de 20.000-25.000 de euro. În comunitatea vecină, Paniova a câştigat un proiect pentru dezvoltarea infrastructurii cu fibră optică, aceasta putând contribui la acoperirea broadband şi în Secaș. 90 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” C. Proiecte broadband Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Secaș scăzut mediu sat Sprijin pentru implementare de broadband fix & sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe Crivobara disfunc. scăzut sat Sprijin pentru implementare de broadband fix & a pieţei sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe disfunc. sat Sprijin pentru implementare de broadband fix & Vizma a pieţei scăzut sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe v. Văleni, Neamț Harta 26. Comuna Văleni Profilul comunei Comuna Văleni SIRSUP 125123 Judeţul Neamț Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 1.380 Tipologia broadband Comună albă Sate David Moreni Munteni Văleni Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei Comuna albă Văleni este mai degrabă ‘neagră’ în ce priveşte conectivitatea instituţiilor publice şi având în vedere acoperirea reţelelor de comunicaţii mobile (de asemenea cu acces la Internet) şi în ce priveşte populaţia generală. 91 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Neaplicabil Casa de cultură Neaplicabil Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Clădirea municipalităţii a fost conectată la Internet prin Proiectul Economie bazată pe Cunoaştere la acoperirea de broadband fix standard pentru instituţii publice. Există şi o acoperire Vodafone, neuniformă în asigurarea calităţii, însă totuşi acoperă întreaga comună. Poliţie: Cu conexiune la Internet. Şcoli: Există trei şcoli în comună, în satele Văleni, Moreni şi Munteni (câte una în fiecare), toate fiind conectate la Internet prin fibră optică. Grădiniţă: De asemenea conectată la Internet prin fibră optică. Bibliotecă: Este conectată la Internet, însă fără calculatoare conectate la Internet disponibile publicului. Dispensar (Cabinet medical): Conectat la Internet. Farmacie: Nu există nicio farmacie în comună. Casa de cultură (cămin cultural): Nu există nicio casă de cultură în comună. Biserică(i): Există două biserici în Văleni şi Moreni, însă doar în Văleni casa parohială este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există 6 asociaţii agricole care sunt conectate la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic David 121821 89 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Moreni 121830 300 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Munteni 121849 371 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Văleni 121867 620 Central Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Conexiunea la Internet asigurată prin proiectul PEC în şcoli nu a rezultat în acoperirea broadband a gospodăriilor. Romtelecom nu a fost de acord cu dezvoltarea infrastructurii necesare pentru acoperirea gospodăriilor. Totuşi, populaţia este conectată la comunicaţii de telefonie fixă şi mobilă, cu acoperire Vodafone, asigurând şi conexiunea la Internet. 92 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Da Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu PAPI nu mai este funcţional, sediul proiectului nu mai funcţionează iar calculatoarele au fost transferate l a municipalitate. Comuna face parte din Grupul de Acţiune Locală Ştefan cel Mare Dragomireşti însă nu există nicio direcţie de dezvoltare cu privire la infrastructura broadband, municipalitatea nevăzând -o ca o prioritate din moment ce locuitorii sunt conectaţi prin conexiune mobilă la Internet. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat David scăzut scăzut sat foarte Sprijin pentru implementare de broadband fix & sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe Moreni scăzut scăzut sat foarte Sprijin pentru implementare de broadband fix & sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe Munteni scăzut scăzut sat foarte Sprijin pentru implementare de broadband fix & sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe Văleni scăzut scăzut sat foarte Sprijin pentru implementare de broadband fix & sărac stimulare a cererii în satele albe din comune albe 93 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Tipologie –1.B. Comune albe NGN i. Miclești, Vaslui Harta 27. Comuna Miclești Profilul comunei Comuna Miclești SIRSUP 164892 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 2.636 Tipologia broadband Comună albă NGN Sate Miclești Chircești Popești Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei Comuna albă NGN Miclești are toate instituţiile publice conectate la Internet însă îi lipseşte infrastructura necesară dezvoltată la nivel de sat. În plus, furnizorii privaţi nu au manifestat niciun interes în dezvoltarea acesteia pentru a asigura acoperirea gospodăriilor. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Neaplicabil Alte instituţii Municipalitate: Clădirea municipalităţii a fost conectată la Internet prin Romtelec om (nu se poate evalua viteza conexiunii). 94 Raportul 2 „Inventarierea Zonelor Broadband din România” Poliţie: Conectată la Internet. Şcoli: Există trei şcoli (câte una în fiecare sat al comunei), toate acestea fiind conectate la Internet. Grădiniţă: Conectată la Internet. Bibliotecă: Este conectată la Internet şi există 3-4 calculatoare cu acces gratuit la Internet, totuşi puţine persoane vin să utilizeze aceste calculatoare. Dispensar (Cabinet medical): Există un dispensar conectat la Internet. Farmacie: Este conectată la Internet. Casa de cultură (cămin cultural): Conectată la Internet. Biserică(i): Există o biserică iar casa parohială este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există 4 asociaţii agricole ce funcţionează în Miclești însă niciuna nu are sediul în Micleşti (acestea au sediul fie în Vaslui fie în comunele vecine). B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Miclești 164909 975 Central Spaţiu alb NGN Chircești 164918 1217 Periferic Spaţiu alb NGN Popești 164927 444 Periferic Spaţiu alb NGN Satul Miclești este conectat la Internet prin Romtelecom. Niciunul din aceste sate nu are acoperire mobilă 3G. În Chircești există 2 zone: Chirceşti-deal şi Chirceşti-vale. Chirceşti-deal are infrastructura necesară dezvoltată până la şcoală iar în Chirceşti-vale nu există nicio infrastructură. În Popești, infrastructura este dezvoltată în jumătate din sat. Romtelecom nu este interesată să dezvolte în continuare infrastructura. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Da Alte proiecte, specificaţi... Nu Municipalitatea nu vede infrastructura broadband ca o prioritate însă aceasta face parte dintr -un Grup de Acţiune Locală (Ştefan cel Mare sau Movila lui Burcel), strategia GAL neincluzând şi direcţii de dezvoltare cu privire la infrastructura de comunicaţii. 95 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Miclești mediu- mediu sat foarte Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat sărac broadband Chircești mediu- mediu sat foarte Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat sărac broadband Popești mediu- sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat scăzut sărac broadband & stimularea cererii ii. Rafaila, Vaslui Harta 28. Comuna Rafaila Profilul comunei Comuna Rafaila SIRSUP 167240 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 1.835 Tipologia broadband Comună albă NGN Sate Rafaila Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna albă NGN Rafaila nici părţile interesate instituţionale şi nici populaţia generală nu percep necesitatea de infrastructură NGN. În schimb, ei doresc o conexiune ‘care funcţionează bine şi este accesibilă ca preţ’. 96 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Intranet Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Clădirea municipalităţii a fost conectată la Internet prin Proiectul Economie bazată pe Cunoaştere, cu conexiunea broadband standard pentru instituţii publice de 4Mbps. Poliţie: Nu este conectată la Internet, se utilizează doar Intranet, ‘însă ei nu doresc conexiune la Internet din motive de siguranţă’. Şcoli: Şcoala este conectată la Internet printr-un proiect implementat recent de Ministerul Educaţiei (finalizat anul trecut). Grădiniţă: Nu este conectată la Internet. Bibliotecă: Conectată la Internet, însă conexiunea nu funcţionează foarte bine. Dispensar (Cabinet medical): Conectat la Internet, medicul se conectează cu un modem de la Orange. Farmacie: Farmacia este conectată la Internet prin Romtelecom (tip de conexiune ADSL). Casa de cultură (cămin cultural): Nu este funcţională, nu este conectată la Internet. Biserică(i): Nu este conectată la Internet, doar vicariatul are conexiune la Internet (tip ADS L). Alte instituţii: Există câteva magazine în comună unde se adună persoanele, doar unul din aceste magazine fiind conectat la Internet, cel mai apropiat de municipalitate – ‘Cred că eu le-am adus cablul’. B. Populaţia locală Satul SIRUTA Populaţia Central/ Periferic Tip NGN de zone broadband Rafaila 166477 1835 Central Spaţiu alb NGN Populaţia este conectată la Internet prin modem-uri de la Orange însă calitatea acoperirii este slabă, nefuncţionând tot timpul. Cei care ‘bat la uşa municipalităţii solicitând conexiune la Internet sunt părinţii copiilor care merg la şcoală’. Populaţia nu vrea neapărat o conexiune la Internet cu viteză mai mare, ci o conexiune care funcţionează bine. Au existat iniţiative pentru conexiuni de la furnizori privaţi (precum Telekom) însă s-a renunţat la acestea deoarece comuna este mică, divizată recent din comuna Todireşti, care este ‘mai mare şi la drum asfaltat’. 97 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Da Ministerul Educaţiei Da BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu Fostul centru PAPI dezvoltat este utilizat acum de o organizaţie neguvernamentală, World Vision, care nu mai oferă calculatoare cu acces public la Internet. Ei utilizează şi laboratorul de informatică al şcolii oricând au nevoie. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor de piaţă de cerere economic în broadband la sat Rafaila mediu- mediu sat foarte Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat sărac broadband Tipologie –1.C. Comune albe sau albe NGN i. Boțești, Vaslui Harta 29. Comuna Boțești Profilul comunei Comuna Boțești SIRSUP 162871 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 2.049 Tipologia broadband Comună albă sau albă NGN Sate Gănești Tălpigeni Boțești Gugești Sursa: Hărţi Google. 98 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Profilul NGN al comunei În comuna Boţeşti, Vaslui, se pare că necesităţile principale de dezvoltare a infrastructurii vin din partea instituţiilor publice. Cele două sate neconectate la infrastructura de comunicaţii sunt foarte mici. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Aceasta este conectată la Internet prin cablu Romtelecom. Satul Gugești este conectat la Internet şi prin Romtelecom. În celelalte două sate – Gănești şi Tălpigeni – există semnal pentru telefoane mobile doar de la Telekom (fostul Cosmote). Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu Romtelecom. Şcoli: Există două şcoli în comună, cu două clădiri fiecare, însă o singură clădire din fiecare şcoală este conectată la Internet, respectiv, clădirile în care se predau orele de Informatică. Grădiniţă: Există două grădiniţe în comună, însă acestea nu sunt conectate la Internet. Bibliotecă: Fără conexiune la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Fără conexiune la Internet. Farmacie: Fără conexiune la Internet. Casa de cultură: Fără conexiune la Internet. Biserică(i): Există trei biserici în comună – două în satul Boțești şi una în satul Gugești – însă acestea nu sunt conectate la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Nu există nicio asociaţie agricolă sau asociaţie a producătorilor. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Găneşti 162899 41 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Tălpigeni 162915 42 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Boțești 162880 922 Central Spaţiu alb NGN Gugești 162906 1044 Periferic Spaţiu alb NGN 99 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Comuna Boțești are o populaţie de circa 2000 de locuitori. Populaţia comunei este mai degrabă vârstnică – peste 60% din săteni sunt persoane vârstnice. Comuna are circa 160 de copii. Comuna este afiliată la GAL „Movila lui Burcel” şi nu are nicio strategie pentru dezvoltarea infrastructurii broadband pentru perioada 2015-2020. Populaţia emigrantă numără circa 200 de persoane, care pleacă în străinătate în ţările scandinave pentru a tăia şi planta copaci. În cele două sate cu conexiune Romtelecom (Gugești şi Boțești) există circa 200 de abonamentele telefonice în fiecare sat. C. Proiecte broadband Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu Satele din comuna Boțești sunt izolate de dealuri, văi, păduri şi sunt destul de izolate între ele. În două sate – Gănești şi Tălpigeni – există semnal pentru telefoane mobile doar pentru Telekom (fostul Cosmote) în timp ce Orange şi Vodafone nu au semnal deloc în zona respectivă. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Gănești mediu- sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat scăzut sărac broadband & stimularea cererii Tălpigeni mediu- sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat scăzut sărac broadband & stimularea cererii Boțești mediu- sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat scăzut sărac broadband & stimularea cererii Gugești mediu- sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat scăzut sărac broadband & stimularea cererii 100 100 100 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” ii. Codăești, Vaslui Harta 30. Comuna Codăești Profilul comunei Comuna Codăești SIRSUP 163002 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 4.362 Tipologia broadband Comună albă sau albă NGN Sate Ghergheleu Codăești Pribești Rediu Galian Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei Instituţiile publice din Codăești sunt în general conectate însă la nivelul gospodăriilor există bariere geografice semnificative care rezultă într-un interes scăzut în numele furnizorilor de servicii privaţi. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Este conectată la Internet prin cablu Romtelecom. Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu Romtelecom. Şcoli: Există patru şcoli şi un liceu, toate având conexiune la internet. 101 101 101 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Grădiniţă: „Grădiniţă se destramă... ce rost mai are conexiunea la internet!...” – Asistent Social Codăești Bibliotecă: Este conectată la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Este conectat la Internet. Farmacie: Este conectată la Internet. Casa de cultură: Fără conexiune la Internet. Biserică(i): Fără conexiune la internet, doar casa preotului este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există Asociaţia crescătorilor de animale, însă nu are niciun sediu. B. Populaţia locală Satul SIRUTA Populaţia Central/ Periferic Tip NGN de zone broadband Ghergheleu 163020 454 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Codăești 163011 2024 Central Spaţiu alb NGN Pribești 163039 1247 Periferic Spaţiu alb NGN Rediu Galian 163048 637 Periferic Spaţiu alb NGN Codăești are o populaţie de circa 3300 de locuitori. Populaţia comunei este mai degrabă vârstnică – peste 60% din săteni sunt persoane vârstnice. Comuna este afiliată la GAL „Ștefan cel Mare” şi nu are nicio strategie pentru dezvoltarea infrastructurii broadband pentru perioada 2015-2020. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Da Alte proiecte, specificaţi... Nu Satele din comuna Codăești sunt izolate de dealuri, văi şi păduri şi sunt destul de izolate între ele. Nicio societate privată care distribuie internet nu ş i-a manifestat interesul, în timp, de a funcţiona în comună, din cauza costurilor foarte ridicate cu infrastructura. 102 102 102 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în de piaţă economic economic broadband la sat Ghergheleu mediu scăzut sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii sărac broadband & stimularea cererii Codăești mediu- medium sat foarte Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat sărac broadband Pribești mediu- medium sat foarte Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii ridicat sărac broadband Rediu mediu- sat foarte Sprijin doar pentru dezvoltarea infrastructurii Galian ridicat mediu sărac broadband Tipologie – Prioritatea 2A: comune fără proiecte şi cu reţele EXPAND i. Băcești, Vaslui Harta 31. Comuna Băcești Profilul comunei Comuna Băcești SIRSUP 162381 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 4.107 Tipologia broadband Comună albă Sate Păltiniş Băbușa Țibăneștii Buhlii Vovriești Armășeni Băcești Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna ‘albă’ Băcești situaţia curentă a conectivităţii instituţiilor publice este destul de bună şi la fel este pentru populaţia generală (cu excepţia unui sat izolat) datorită conexiunilor la Internet mobil şi prin cablu. 103 103 103 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) 1 din 6 Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Neaplicabil Biserică(i) Asociaţii agricole 1 din 6 Alte instituţii Municipalitate: Este conectată la Internet prin cablu, wireless (ADSL). Furnizorul este Telekom. Aceasta furnizează servicii de Internet tuturor instituţiilor din comună şi populaţiei cu o viteză maximă de 10 Mbps. Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu, însă nu cunoaşte dacă este intranet sau de alt tip. Şcoli: Există şase şcoli în comună, situate în satele Băceşti (şcoală pregătitoare, elementară şi medie), Păltiniş, Armăşeni, Băbuşa, Ţibăneştii Buhlii şi Vovrieşti (şcoli elementare, clasele I -IV). Doar o şcoală, constând din două clădiri, este conectată la Internet, şcoala din satul Băceşti. Grădiniţă: Există cinci grădiniţe, situate în satele Băceşti, Păltiniş, Armăşeni, Băbuşa şi Vovrieşti, însă acestea nu sunt conectate la Internet. Bibliotecă: Doar biblioteca şcolii din satul Băceşti este conectată la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Este conectat la Internet prin Telekom. Sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a impus conexiunea la Internet. Farmacie: Nu cunoaşte dacă farmacia este conectată sau nu la Internet. Casa de cultură: Nu există nicio casă de cultură în sat. Biserică(i): Nu este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există şase asociaţii agricole sau ale producătorilor. Doar una este conectată la Internet, prin Telekom. Alte instituţii: Alte instituţii conectate la Internet: Agenţia CEC – antenă Vodafone 3G, Centrul de Asistenţă Medico-socială Băceşti şi Fondul Silvic – Internet prin cablu de la Telekom. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Păltiniș 162425 418 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Băbușa 162416 433 Periferic Spaţiu alb NGN Țibăneștii Buhlii 162434 207 Periferic Spaţiu alb NGN Vovriești 162443 317 Periferic Spaţiu alb NGN Armășeni 162407 377 Periferic Spaţiu alb NGN cu reţele 3G+ Băcești 162390 2355 Central Spaţii negre NGN 104 104 104 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Satul Păltiniş se află la o distanţă de 5 km de satul care este centrul comunei, însă nu este conectat la Internet prin cablu deoarece nu este sustenabil pentru furnizor. Puţine persoane au telefon cu internet mobil. Telekom are semnal mai bun în comuna vecină, Dumeşti. Conexiunea la Internet prin fibră optică este nouă, fiind introdusă doar în oraşul Negreşti, aflat la o distanţă de 20 de km. Satul Ţibăneştii Buhlii este mic, cu o populaţie vârstnică. Acesta se află la 5 km de satul care este centrul comunei şi este conectat la Internet prin cablu cu o viteză de 4 -6 Mbps. Cei mai mulţi locuitori au telefoane mobile, iar tinerii au internet mobil. Satul Armăşeni este situat la 3 km de satul care este centrul comunei şi este conectat la Internet prin cablu cu o viteză de 4-6 Mbps. Cei mai mulţi locuitori au telefoane mobile, iar tinerii au internet mobil. Satul Băbuşa se află la 3 km de satul care este centrul comunei şi este conectat la Internet prin cablu cu o viteză de maxim 8 Mbps. Cei mai mulţi locuitori au telefoane mobile, iar tinerii au internet mobil. Satul Vovrieşti se află la 7 km de satul care este centrul comunei şi este conectat la Internet prin cablu cu o viteză de 4-6 Mbps. Cei mai mulţi locuitori au telefoane mobile, iar tinerii au internet mobil. C. Proiecte broadband Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Euro 2000 Da Podul Bârlad este un obstacol pentru investiţiile în infrastructură broadband şi afectează semnalul 3G, potrivit furnizorului. Este probabil ca fibra optică să ajungă în comuna Băceşti în câţiva ani. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea de piaţă de cerere economic investiţiilor în broadband la sat Păltiniş mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Sprijin doar pentru dezvoltarea de infrastructură broadband Băbușa mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Ţibăneștii Buhlii mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Vovriești mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Armășeni mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Băcești mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului 105 105 105 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Tipologie – Prioritatea 2B: comune cu sate în proiecte în curs ce necesită reţele EXPAND i. Cozmești, Vaslui Harta 32. Comuna Cozmești Profilul comunei Comuna Cozmești SIRSUP 167277 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 2.202 Tipologia broadband Comună albă Sate Hordilești Bălești Cozmești Fâstâci Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna albă Cozmești, Vaslui, municipalitatea a identificat soluţii inovative şi mai rentabile pentru infrastructura broadband pentru instituţii publice. Pentru populaţia generală, provocarea este legată mai degrabă de calitatea serviciilor decât de accesul la Internet. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Intranet Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Neaplicabil Casa de cultură Neaplicabil Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Primăria este conectată la Internet prin Telekom, însă viteza este redusă – 2 Mbps. Poliţie: Poliţia este conectată la Intranet. 106 106 106 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Şcoli: Comuna are patru şcoli, câte una în fiecare sat. Începând din anul 2014, şcoala din Bălești are conexiune internet wireless (antenă montată de societatea TelePlus), care primeşte semnal de la un releu situat în comuna Zăpodeni, la circa 20 de km de comuna Bălești. Această antenă wireless trimite internet wireless şcolii din satul Fâstâci. Aceasta a fost varianta aleasă de autorităţile locale, din moment ce conexiunea prin fibră optică ar fi fost prea costisitoare. Din cauză că routerele sunt deconectate de la sursa de tensiune în zilele de sâmbătă şi duminică, acestea nu mai pot fi monitorizate de furnizorul de internet, şi astfel, de multe ori conexiunea nu mai este funcţională în şcoli. Grădiniţă: Comuna are două grădiniţe, care nu sunt conectate la Internet. Bibliotecă: Este conectată la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Dispensarul are Internet mobil. Farmacie: Comuna nu are nicio farmacie deoarece Consiliul Local nu doreşte una. Casa de Cultură: Comuna nu are nicio casă de cultură deoarece Consiliul Local nu doreşte una. Biserică(i): Biserica are Internet mobil. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Comuna are două asociaţii agricole sau ale producătorilor, însă nu au conexiune la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Hordilești 163459 37 Periferic Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Bălești 163404 755 Central Spaţiu alb NGN Cozmești 163413 270 Periferic Spaţiu alb NGN Fâstâci 163422 1140 Periferic Proiect Ro-NET Satul Hordilești este mic, cu 6-7 gospodării, situate la mare depărtare de şosea. Nu este sustenabil să se dezvolte acolo infrastructura broadband. Cei care au telefoane inteligente au şi Internet mobil. În Bălești şi Cozmești există Internet prin cablu de la Telekom, însă cu viteză redusă. În Fâstâci există Internet mobil. Există fibră optică ce ajunge în satul vecin, Delești, situat la o distanţă de 8 km. Tinerii şi copiii reprezintă mai mult de jumătate din populaţie; foarte multe persoane au emigrat. Cei mai mulţi adulţi au stick-uri de Internet de la furnizorii de telefoane mobile şi comunică astfel cu persoane care lucrează în străinătate. Telefoanele mobile sunt utilizate cel mai mult pentru a comunica cu persoanele din străinătate. ‘U nii tineri vin şi stau în faţa primăriei pentru a se conecta la reţeaua wireless.’ Fiind cel mai mare sat, cu cel mai mare număr de copii, se poate observa aici cel mai ridicat interes al populaţiei pentru Internet. Totuşi, primarul consideră că disponibilitatea acestora de a achita abonamentul este destul de scăzută, că ei mai degrabă “l-ar dori gratuit”. C. Proiecte broadband Proiect Da/Nu RoNET Da Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu Un proiect RoNet va fi implementat în satul Fâstâci, care este pe lista satelor unde urmează să fie dezvoltată infrastructura broadband. 107 107 107 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Până acum, nicio societate privată care distribuie internet de mare viteză nu şi -a manifestat interesul de a funcţiona în comună deoarece foştii lideri nu au afişat niciun interes. Conexiunea prin fibră optică este destul de costisitoare şi probabil nesustenabilă deoarece populaţia are venituri destul de scăzute iar majoritatea sătenilor nu ar putea achita abonamentul. Şi totuşi, soluţia de dezvoltare propusă de primar este conectarea la reţeaua de fibră optică din comuna vecină Delești, aflată la o distanţă de 8 km, însă „comunei îi lipsesc multe alte lucruri, înaintea internetului”. Un punct de acces public la internet ar putea fi implementat în casa de cultură care urmează să fie construită, sau în noua şcoală care va fi finalizată curând. Satele Bălești şi Cozmești ar putea dezvolta reţeaua de Internet Telekom. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea investiţ iilor în de piaţă de cerere economic broadband la sat Hordilești mediu- scăzut sat foarte Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii broadband ridicat sărac & stimularea cererii Bălești mediu- sat foarte ridicat scăzut sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Cozmești mediu- scăzut sat foarte ridicat sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Fâstâci mediu- sat foarte ridicat scăzut sărac Doar măsuri de stimulare a cererii ii. Osești, Vaslui Harta 33. Comuna Osești Profilul comunei Comuna Osești SIRSUP 165130 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 3.157 Tipologia broadband Comună albă Sate Vâlcele Buda Osești Pădureni Sursa: Hărţi Google. 108 108 108 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Profilul NGN al comunei În comuna ‘albă’ Osești situaţia curentă a conectivităţii instituţiilor publice este destul de bună şi la fel este pentru populaţia generală datorită conexiunilor la comunicaţii mobile. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Este conectată la Internet prin cablu Romtelecom. Semnal mobil din toate reţelele, peste tot în comună. Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu Romtelecom. Şcoli: Există patru şcoli în comună, cu o clădire fiecare. Toate sunt conectate la Internet. Grădiniţă: Există două grădiniţe în comună, însă nu sunt conectate la Internet. Bibliotecă: Este conectată la Internet. Beneficiară a programului BiblioNet (Microsoft). Dispensar (Cabinet medical): Este conectat la Internet. Farmacie: Este conectată la Internet. Casa de cultură: Funcţionează în aceeaşi clădire cu biblioteca, astfel încât este conectată la Internet. Biserică(i): Fără conexiune la internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există Asociaţia crescătorilor de animale, Osești, şi deoarece sediul acesteia se află la primărie, beneficiază de conectare la internet. B. Populaţia locală Satul SIRUTA Populaţia Central/ Tip NGN de zone broadband Periferic Vilcele 165176 70 Periferic Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Buda 165158 1436 Periferic Spaţiu alb NGN Osești 165149 1277 Central Negre NGN cu reţel e 3G+ Pădureni 165167 374 Periferic Proiect Ro-NET Comuna Osești are o populaţie de circa 3000 de locuitori. Populaţia comunei este mai degrabă vârstnică – peste 60% din săteni sunt persoane vârstnice. Comuna este afiliată la GAL „Movila lui Burcel” şi nu are nicio strategie pentru dezvoltarea de infrastructură broadband pentru perioada 2015 -2020. 109 109 109 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Cele patru sate ale comunei au semnal mobil bun din toate reţelele. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Da Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu Proiectul RoNET funcţionează în prezent doar pentru şcoala din satul Pădureni. Satele din comuna Osești sunt izolate de dealuri, văi şi păduri şi sunt destul de izolate între ele. între ele. Nicio societate privată care distribuie internet nu şi -a manifestat interesul, în timp, de a funcţiona în comună. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea Satul de piaţă de cerere economic investiţiil or în broadband la sat Sprijin doar pentru dezvoltarea Vilcele mediu-ridicat mediu sat foarte sărac infrastructurii broadband Buda mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Osești mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Pădureni mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului 110 110 110 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Tipologie – Comune cu sate în proiecte în curs – nicio altă acţiune necesară i. Lipovăț, Vaslui Harta 34. Comuna Lipovăț Profilul comunei Comuna Lipovăț SIRSUP 164687 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 3.960 Tipologia broadband Comună albă Sate Chițoc Corbu Lipovăț Căpușneni Fundu Văii Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna ‘albă’ Lipovăț situaţia curentă a conectivităţii instituţiilor publice este destul de bună şi la fel este pentru populaţia generală datorită conexiunilor la Internet prin comunicaţii mobile. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) 3 din 5 Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar 1 din 2 Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Clădirea municipalităţii a fost conectată la Internet prin Romtelecom (nu se poate evalua viteza conexiunii). Poliţie: Fără conexiune la Internet. 111 111 111 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Şcoli: Există cinci şcoli în comună, însă doar în satele Chițoc, Corbu şi Lipovăț şcolile sunt conectate la Internet. Grădiniţă: Nu este conectată la Internet, deşi este lângă şcoală. Bibliotecă: Este conectată la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Există două dispensare (Lipovăț şi Chițoc), cel din Lipovăț este conectat la Internet. Farmacie: Este conectată la Internet prin conexiune mobilă 3G. Casa de cultură (cămin cultural): Conectată la Internet. Biserică(i): Există o biserică, însă nu este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există până la 10 asociaţii agricole care sunt conectate la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Chițoc 164712 996 Periferic Spaţiu alb NGN Corbu 164721 569 Periferic Spaţiu alb NGN Lipovăț 164696 1520 Central DnuA Căpușneni 164703 277 Periferic Proiect Ro-NET Fundu Văii 164730 598 Periferic Proiect Ro-NET Populaţia din satele Chițoc, Corbu şi Lipovăț este conectată la Internet prin con exiuni mobile (Orange) iar calitatea acoperirii 3G este destul de bună. Proiectul RoNet a fost implementat în satele Căpușneni şi Fundu Văii însă ‘din cauza unui istoric pe care nu doresc să îl comentez’ proiectul a fost închis iar calculatoarele au fost mutate la municipalitate şi şcoală. În aceste sate calitatea acoperirii 3G este foarte slabă. C. Proiecte broadband Proiect Da/Nu RoNET Da Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu 112 112 112 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea de piaţă de cerere economic investiţiilor în broadband la sat Chițoc mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Corbu mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Lipovăț mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Căpușneni mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Fundu Văii mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Tipologie – Nicio prioritate i. Dănești, Vaslui Harta 35. Comuna Dănești Profilul comunei Comuna Dănești SIRSUP 163253 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 2.205 Tipologia broadband Nicio prioritate Sate Boțoaia Dănești Bereasa Emil Racoviță Râșcani Tătărăni Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei Instituţiile publice din comuna Dănești nu sunt conectate la Internet (exceptând municipalitatea, poliţia şi şcoala) şi nu a existat niciun proiect de anvergură implementat în această comună. Cererea la nivel de populaţie este foarte săracă, de asemenea diminuată de disponibilitatea reţelelor mobile. 113 113 113 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) 2 din 5 Grădiniţă(e) Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Este conectată la Internet prin cablu (fibră optică). Furnizorul este Telekom. Acesta furnizează servicii de Internet prin fibră optică doar primăriei, cu o viteză de 15-50 Mbps. Populaţia este conectată la Internet prin cablu/telefon, Dial-Up, cu o viteză maximă de 5 Mbps. Semnalul 2G este foarte slab. Niciunul din satele componente nu are semnal pentru Internet mobil 3G. Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu. Sistem securizat. Şcoli: Există cinci şcoli, aflate în satele Emil Racoviţă, Dăneşti (şcoli medii), Bereasa, Răşcani, Tătărăni (şcoli elementare, cu clasele I-IV). Două şcoli sunt conectate la Internet, şcoala din satul Dăneşti şi şcoala din satul Emil Racoviţă. Grădiniţă: Există trei grădiniţe, aflate în satele Bereasa, Emil Racoviţă şi Dăneşti; niciuna nu are conexiune la Internet. Bibliotecă: Nu este conectată la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Nu este conectat la Internet. Farmacie: Nu este conectată la Internet. Casa de cultură: Nu este conectată la Internet. Biserică(i): Nu este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există 8 asociaţii agricole sau ale producătorilor. Trei dintre acestea au conexiune la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Boțoaia 163280 71 Periferic Sate albe fără reţele fixe sau 3G+ Dănești 163262 605 Central Spaţiu alb NGN Bereasa 163271 246 Periferic Spaţiu alb NGN Emil Racoviță 163299 929 Periferic Spaţiu alb NGN Râșcani 163306 107 Periferic Spaţiu alb NGN Tătărani 163315 247 Periferic Spaţii negre NGN Satul Boţoaia este foarte mic, cu populaţie combinată: 50% persoane vârstnice şi 50% tineri. Cei mai mulţi au telefoane mobile, iar tinerii sunt conectaţi la Internet prin cablu cu o viteză de 2 Mbps. Satul se află la o distanţă de 5,5 km de satul care este centrul comunei, unde este tabloul de comandă Telekom. 114 114 114 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Cererea este mică şi nu este sustenabilă pentru furnizor. Populaţia satului Bereasa constă din 60% persoane vârstnice şi 40% tineri. Cei mai mulţi au telefoane mobile, iar tinerii sunt conectaţi la Internet prin cablu cu o viteză care nu depăşeşte 4 Mbps. Satul se află la 5 km de satul care este centrul comunei, unde este tabloul de comandă Telekom. Satul Răşcani este mic, cu o populaţie tânără. Cei mai mulţi au telefoane mobile. Ei nu sunt conectaţi la Internet prin cablu. Satul se află la 10 km de satul care este centrul comunei, unde este tabloul de comandă Telekom. Cererea este mică şi nu este sustenabilă pentru furnizor. Satul Tătărăni este mic, cu o populaţie vârstnică. Autorităţile discută posibilitatea ca satul Tătărăni să treacă la comuna Fereşti ca alocare teritorială, datorită rutei mai facile de acces. Cei mai mulţi au telefoane mobile. Ei nu sunt conectaţi la Internet prin cablu. Satul se află la 7 km de satul care este centrul comunei, unde este tabloul de comandă Telekom, şi la 4 km de comuna Fereşti. Cererea este redusă şi nu este sustenabilă pentru furnizor. Satul Emil Racoviţă este foarte mic, cu o populaţie combinată: 50% persoane vârstnice şi 50% tineri. Cei mai mulţi au telefoane mobile, iar tinerii sunt conectaţi la Internet prin cablu cu o viteză de 4-6 Mbps. Satul se află la o distanţă de 3,5 km de satul care este centrul comunei, unde este tabloul de comandă Telekom. Cererea este redusă şi nu este sustenabilă pentru furnizor. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Nu Alte proiecte, specificaţi... Nu O problemă identificată de reprezentanţii autorităţilor locale a fost semnalul pentru telefoane mobile şi internetul mobil 3G. Soluţia propusă: furnizorul Telekom ar trebui să instaleze mai multe releuri pentru fibră optică şi să amplifice semnalul pentru telefoane mobile; înlocuirea tabloului de comandă din Băceşti (a cărui capacitate curentă este de 190-200 de abonaţi), cu unul de capacitate mai mare şi cu performanţă mai bună. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea de piaţă de cerere economic investiţiilor în broadband la sat Boțoaia mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Dănești mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Bereasa mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Emil Racoviță mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Râșcani mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Tătărani mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii 115 115 115 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” ii. Laza, Vaslui Harta 36. Comuna Laza Profilul comunei Comuna Laza SIRSUP 164598 Judeţul Vaslui Regiunea de Dezvoltare Nord-est Populaţia 3.114 Tipologia broadband Nicio prioritate Sate Bejenești Râșnița Laza Săuca Sursa: Hărţi Google. Profilul NGN al comunei În comuna Laza furnizorul de Internet atât pentru instituţii publice cât şi pentru gospodării este o societate locală care oferă abonamentele mai accesibile şi de viteză mai mare. Aceasta rezultă într -o confirmare clară a tipologiei aferente investiţiilor. A. Conectarea la internet a instituţiilor locale Da Nu Neclar Municipalitate Poliţie Şcoală(i) 2 din 3 Grădiniţă(e) 2 din 3 Bibliotecă Dispensar Farmacie Casa de cultură Neaplicabil Biserică(i) Asociaţii agricole Alte instituţii Municipalitate: Este conectată la Internet prin cablu (fibră optică). Furn izorul este o societate din Vaslui (TelePlus), care oferă servicii de Internet începând din anul 2013, pentru toate instituţiile din comună, precum şi pentru populaţie. Viteza este de 100 Mbps, ceea ce înseamnă efectiv circa 60 -70 Mbps. Poliţie: Este conectată la Internet prin cablu, însă nu cunoaşte dacă este intranet sau de alt tip. 116 116 116 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Şcoli: Există trei şcoli în comună, situate în satele Laza (şcoală medie), Săuca şi Râșnița (şcoli elementare, clasele I-IV). Două dintre şcoli au conexiune la Internet, şcoala din Laza şi şcoala din Săuca. Planul este de a conecta şi şcoala din satul Râșnița, deoarece va fi secţie de votare şi va avea nevoie de conexiune la internet. Grădiniţă: Există trei grădiniţe, situate în satele unde sunt şi şcolile; la fel ca şcolile, doar două grădiniţe au conexiune la internet. Bibliotecă: Este conectată la Internet prin proiectul BiblioNet. Există şase calculatoare cu acces public la Internet. Dispensar (Cabinet medical): Este conectat la Internet prin TelePlus. Farmacie: Nu cunoaşte dacă este conectată la Internet. Casa de Cultură: Nu există nicio casă de cultură în comună. Biserică(i): Biserica nu este conectată la Internet. Asociaţii agricole (sau ale producătorilor): Există patru asociaţii agricole sau ale producătorilor, ale căror sedii sunt la domiciliul membrilor fondatori, iar aceştia au conexiune la Internet. Alte instituţii: Dispensarul veterinar este conectat la Internet. B. Populaţia locală Central/ Satul SIRUTA Populaţia Tip NGN de zone broadband Periferic Bejeneşti 164614 52 Periferic Sate albe fără reţele fixe dar cu reţele 3G+ Rîşniţa 164641 287 Periferic Spaţiu alb NGN Laza 164605 1767 Central AnuD Sauca 164650 1008 Periferic AnuD Satul Bejenești este foarte mic, cu populaţie vârstnică; există doar două familii tinere în sat. Cei mai mulţi tineri au telefoane mobile, iar cei mai tineri au internet mobil. Satul se află la o distanţă de 5 km de satul care este centrul comunei, însă nu este conectat la Internet prin cablu deoarece nu există cerere, şi nu este sustenabil pentru furnizor. Din momentul în care TelePlus a început să furnizeze conexiune la Internet în comună, majoritatea sătenilor (circa 30% din populaţie) s-au conectat la Internet prin acest furnizor şi au renunţat la serviciile Telekom, a cărui viteză de internet era mai mică (<10 Mbps). În afara vitezei de internet mai mari, locuitorii au selectat acest furnizor datorită taxelor mai scăzute (circa 50 RON Internet plus TV prin cablu, faţă de 80 RON, preţul perceput de Telekom). Majoritatea utilizatorilor de Internet sunt tineri. C. Proiecte broadband şi piaţa locală Proiect Da/Nu RoNET Nu Ministerul Agriculturii Nu Economie bazată pe cunoaştere (PAPI) Nu Ministerul Educaţiei Nu BiblioNet Da Alte proiecte, specificaţi... Nu 117 117 117 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” La începutul proiectului, multe persoane mergeau la bibliotecă pentru Internet, însă acum, când au Internet acasă, numărul de persoane care vin la bibliotecă a scăzut. D. Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în broadband în România Satul Potenţial Potenţial Potenţial Tipologia finală pentru prioritizarea de piaţă de cerere economic investiţiilor în broadband la sat Bejenești mediu-ridicat mediu sat foarte sărac Fără intervenţie a statului Rîșnița mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Laza mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii Sauca mediu-ridicat scăzut sat foarte sărac Doar măsuri de stimulare a cererii 118 118 118 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Referinţe Arnold, R., Kirch, M., Waldburger, M., Windolph, A. (2014) Study on Broadband and Infrastructure Mapping, realizat de TÜV Rheinland şi WIK-Consult pentru Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/mapping-broadband-and-infrastructure-study- smart-20120022 Bertolini, P., Montanari, M., Peragine, V. (2008) Poverty and Social Inclusion in Rural Areas. Direcţia Generală a CE pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Oportunităţi Egale Unitatea E2. Disponibil la: http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDQQFjAA&url=htt p%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2087%26langId%3Den&ei=IOD qUvqaCYPgyAPXh4Fo&usg=AFQjCNH237dT1dD7GyMQ88Ce0c-0nyI5bg. Comisia Europeană (2014) Summary of the Partnership Agreement for Romania 2014-2020, disponibil la: http://ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania- summary_en.pdf. Eurostat (2013) Eurostat regional yearbook 2013, http://www.trf.sll.se/Global/Dokument/Statistik/externa_rapporter/Eurostat-regional-yearbook- 2013.pdf Forzati, M., Mattsson, C., Corbet, M., Cullen, D. (2014) Guide to High-Speed Broadband Investment. Unitatea Broadband, DG Comunicaţii, Comisia Europeană, Versiunea 1.1 - 22 octombrie 2014. Hauge, J., Prieger, E. J. (2009) Demand-Side Programs to Stimulate Adoption of Broadband: What Works?, disponibil la: http://ssrn.com/abstract=1492342. Horrigan, J. (2009) Home Broadband Adoption 2009: Broadband Adoption In-creases, but Monthly Prices Do Too, Pew Internet & American Life Proiect, iunie, disponibil la http://www.pewinternet.org/~/media//Files/Reports/2009/Home-Broadband-Adoption-2009.pdf. Marin, M. (2014) Rolul capacităţii administrative în succesul proiectelor din fonduri structurale: cazul administraţiei publice locale din România, Teză de doctorat nepublicată, Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2012) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013, Versiunea consolidată din luna martie 2012, disponibil la: http://www.fonduri- structurale.ro/Document_Files/dezvoltarerurala/00000033/t5ihv_Programul_Naţional_de_Dezvo ltare_Rurala_2007_-_2013_-_versiunea_martie_2012_.pdf Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2013) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Versiunea noiembrie 2013. Disponibil la: www.pndr.ro. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2014). Raportul de progres pe 2013 privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Disponibil la: www.madr.ro Ministerul pentru Societatea Informaţională (2014) Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020. Ministerul pentru Societatea Informaţională (2015) Plan Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii NGN. Ministerul pentru Societatea Informaţională (2015) Programul de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN. Institutul Naţional de Statistică (2015) Nomenclatorul unităţilor teritorial-administrative, ianuarie 2015. 119 119 119 Report 2 “Mapping the Broadband Areas in Romania” Monitorul Oficial 441 bis, 19 iunie (2015) Programul de implementare pentru planul naţional pentru dezvoltarea infrastructurii NGN, https://www.mediasinfo.ro/wp- content/uploads/documente/mo/mo441bis2015.pdf Sandu D. (coord.), Stănculescu M.S., Şerban M., Holt S. şi Dobrescu D. (2000) Evaluare socială pentru proiecte de dezvoltare rurală. Acţiuni şi necesităţi sociale în satele din România, Raport al Băncii Mondiale, Bucureşti. Stănculescu, M.S., Berevoescu, I. (2004). Sărac lipit, caut altă viaţă. București, Nemira. Stănculescu M.S., 2005, Tipologii K ale comunităţilor urbane mici şi rurale din România, Banca Mondială, Proiectul de Economie bazată pe Cunoaştere. Voicu B. şi Voicu M. (2004) Knowledge Divide in Romania Series, Studiile Nr. 1-6, Rapoarte ale Băncii Mondiale, Bucureşti. Banca Mondială (2014) Oraşe competitive: Remodelarea geografiei economice a României. Banca Mondială (2014) Atlas al zonelor urbane marginalizate din România. Banca Mondială (2015) Contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de acţiune privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020. Banca Mondială (2015) Atlas zonelor urbane marginalizate din România. http://ec.europa.eu/digital-agenda/ https://www.bmvit.gv.at/ https://statistici.insse.ro/shop/ http://www.dpfbl.mai.gov.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 120 120 120