Evaluarea sărăciei în Republica Moldova 2016 Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Report No. 105722-MD. Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Practica globală Sărăcie și echitate Grupul Băncii Mondiale Mai 2016 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Cuprins Contribuții....................................................................................................................................................... viii Rezumat..............................................................................................................................................................ix Sinteză..................................................................................................................................................................x I. Introducere.......................................................................................................................................................1 II. Progresele obținute în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată......................................3 Sărăcia a fost redusă în Moldova . . ..........................................................................................................3 . . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajată...................................................5 Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentă sporită.........................................7 Totuși, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa..........................................................8 III. Ce a determinat reducerea sărăciei și prosperitatea partajată?............................................................10 Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în linii generale, în favoarea persoanelor sărace.................................................................................................................10 Piețele muncii ajutate de progrese, în special prin creșterile salariale neagricole.............................11 Transferurile publice, în special pensiile, au generat careva îmbunătățiti în standardele de viață..............................................................................................................................16 Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea sărăciei și prosperitatea partajată.......18 IV. Considerarea provocărilor și problema sustenabilității.........................................................................22 Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă.........................................................................................22 Persistă riscuri importante și în ascensiune pentru sustenabilitatea progreselor.............................31 V. Concluzii........................................................................................................................................................37 VI. Bibliografie..................................................................................................................................................39 Anexa A. Caracteristicile persoanelor sărace și ale celor mai sărace 40 la sută din populație...............41 Anexa B. Sărăcia nemonetară..........................................................................................................................46 iii Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figuri Figura 1. Rata sărăciei și PIB per locuitor, ultimele date disponibile...................................................x Figura 2. Creșterea bunăstării celor mai sărace 40 la sută și a populației medii, ultimele date disponibile............................................................................................................................x Figura 3. Creșterea PIB, 2001–15..............................................................................................................1 Figura 4. Indicele PIB real (2007 = 100)..................................................................................................1 Figura 5. Rata ocupării forței de muncă, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14......2 Figura 6. Rata de activitate, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14.............................2 Figura 7. Proporția populației sărace, 2007–14......................................................................................3 Figura 8. Ratele sărăciei, conform zonelor urbane și rurale, %............................................................5 Figura 9. Ratele sărăciei, conform regiunilor, %.....................................................................................5 Figura 10. Decalajul sărăciei, conform zonelor urbane și rurale..........................................................5 Figura 11. Decalajul sărăciei la pătrat, conform zonelor urbane și rurale..........................................5 Figura 12. Creșterea reală a consumului per locuitor, pe grupuri........................................................6 Figura 13. Dinamica inegalității consumului per locuitor....................................................................6 Figura 14. Creșterea reală a consumului, zonele urbane.......................................................................6 Figura 15. Creșterea reală a consumului, zonele rurale.........................................................................6 Figura 16. Creșterea reală a consumului, cele mai sărace 40 la sută și populația totală, pe țări.......7 Figura 17. Gospodăriile casnice aflate în sărăcie, care au ieșit din sărăcie, sau cele nesărace care au intrat în sărăcie, %...........................................................................................7 Figura 18. Mobilitatea între generații, conform ponderii populației, Moldova, 2007–14.................8 Figura 19. PIB per locuitor și sărăcia de $5,00 pe zi, Europa și Asia Centrală, ultimele date disponibile............................................................................................................................9 Figura 20. Structura grupurilor de bunăstare, pe țări, ultimele date disponibile...............................9 Figura 21. Structura creșterii PIB.............................................................................................................10 Figura 22. PIB și creșterea consumului și veniturilor gospodăriilor....................................................11 Figura 23. Curba de incidență a creșterii, populația totală, 2007–14...................................................11 Figura 24. Structura Datt-Ravallion a schimbărilor în declinul ratei sărăciei....................................11 Figura 25. Structura creșterii veniturilor, cele mai sărace 40 la sută, conform sursei de venit, 2007–14, %........................................................................................................12 iv Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 26. Structura schimbărilor în sărăcie, conform sursei de venit, 2007–14, puncte procentuale.....................................................................................................................................12 Figura 27. Motivul șomajului sau al inactivității, grupul de vârstă 15–65 ani, 2014.........................12 Figura 28. Sub-ocuparea în rândul vârstelor active de 15+ ani, 2014..................................................12 Figura 29. Situația ocupării persoanelor sărace......................................................................................13 Figura 30. Situația ocupării celor mai sărace 40 la sută din populație.................................................13 Figura 31. Distribuția populației, producere și investiții, conform locației, 2014..............................13 Figura 32. Cota angajării peste hotare din totalul angajării, %.............................................................13 Figura 33. Ocuparea în agricultură..........................................................................................................14 Figura 34. Persoane ocupate în câmpul muncii, pe sectoare................................................................14 Figura 35. Sectorul de activitate al săracilor............................................................................................15 Figura 36. Sectorul de activitate al celor mai sărace 40 la sută.............................................................15 Figura 37. Salariul mediu lunar pentru angajați, pe sectoare................................................................15 Figura 38. Venitul mediu lunar din activitate, cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută................15 Figura 39. Cota agriculturii de intensitate redusă în rândul adulților (cu vârsta 15+)......................15 Figura 40. Creșterea reală, pensia medie lunară, % de la an la an........................................................16 Figura 41. Creșterea reală, pensia medie lunară, pe grupuri, % de la an la an...................................16 Figura 42. Structura veniturilor celor săraci, %......................................................................................17 Figura 43. Structura veniturilor în rândul celor mai sărace 40 la sută, %...........................................17 Figura 44. Structura veniturilor, săraci, conform locației......................................................................17 Figura 45. Structura veniturilor, cele mai sărace 40 la sută, conform locației....................................17 Figura 46. Creșterea reală de la an la an a asistenței sociale, pe grupuri.............................................18 Figura 47. Cota asistenței sociale în totalul veniturilor, pe grupuri.....................................................18 Figura 48. Populația adultă (15+) activă în Moldova sau peste hotare, 2000–14...............................18 Figura 49. Remitențele ca proporție din venitul disponibil lunar al gospodăriilor, 2006–14, %.....20 Figure 50. Remitențele ca pondere din PIB, 2014..................................................................................20 Figura 51. Clasamentul bunăstării gospodăriilor casnice până la (stânga) și după (dreapta) remitențe.......................................................................................................................21 Figura 52. Cota populației urbane în țări selectate, %...........................................................................22 Figura 53. Tipul localității, săraci și nesăraci..........................................................................................23 v Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 54. Tipul localității, cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută................................................23 Figura 55. Structura vârstei celor săraci...................................................................................................25 Figura 56. Structura vârstei celor mai sărace 40 la sută.........................................................................25 Figura 57. Rata sărăciei, conform componenței gospodăriilor.............................................................26 Figura 58. Raportul de dependență, săraci și nesăraci...........................................................................26 Figura 59. Componența, gospodăriile cu remitențe...............................................................................26 Figura 60. Rata sărăciei, pe vârste.............................................................................................................26 Figura 61. Condițiile de trai și accesul la utilități, săraci.......................................................................27 Figura 62. Condițiile de trai și accesul la utilități, cele mai sărace 40 la sută......................................27 Figura 63. Nivelul de studii în rândul celor săraci și nesăraci, populația adultă................................27 Figura 64. Nivelul de studii în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută, populația adultă.. 27 Figura 65. Populația, conform stării de sănătate.....................................................................................28 Figura 66. Indicatori nemonetari..............................................................................................................30 Figura 67. Săraci nemonetar, pe regiuni..................................................................................................30 Figura 68. Proporția persoanelor private în fiecare dimensiune..........................................................31 Figura 69. Contribuția fiecărei dimensiuni la sărăcia multidimensională..........................................31 Figura 70. Suprapunerea, sărăcia nemonetară și monetară..................................................................31 Figura 71. Sărăcia nemonetară, conform bunăstării subiective și chintilelor de consum.................31 Figura 72. Structura demografică, 2000–30............................................................................................32 Figura 73. Piramida vârstă-gen, 2015–60................................................................................................32 Figura 74. Raportul de dependență pentru adulți (15+): populația inactivă față de populația activă, 2013...........33 Figura 75. Raportul de dependență al sistemului de pensii, numărul pensionarilor per contribuabil.............. 33 Figura 76. Acoperirea cu pensii, populația peste vârsta standard de pensionare...............................33 Figura 77. Ratele de înlocuire, țări selectate............................................................................................34 Figura 78. Ratele de înlocuire, 2013–2069..............................................................................................34 Figura 79. Remitențele în Moldova, 1995–2015.....................................................................................34 Figura 80. Valoarea adăugată în agricultură și creșterea PIB, 2001–14...............................................35 Figura 81.Structura consumului persoanelor sărace și nesărace..........................................................36 Figura 82. Structura consumului celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută....................................36 Figura 83. Indicatorii prețurilor de consum, de la an la an, 2007–15..................................................36 vi Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Tabeluri Tabelul 1. Emigranții de muncă din Moldova, pe sectoare și țări de destinație, 2012.......................19 Tabelul 2. Indicele sărăciei multidimensionale: dimensiuni și indicatori...........................................30 Casete Caseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei.......................................................................4 Caseta 2. Transportul și bunăstarea gospodăriilor în Moldova............................................................23 Caseta 3. Cheltuielile pentru sănătate suportate direct de consumatori.............................................28 vii Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Contribuții Acest raport a fost elaborat de María E. Dávalos (economist principal, conducător al echipei), Tu Chi Nguyen (consultant) și Mikhail Matytsin (consultant) de la practica globală Sărăcie a Băncii Mondiale. Echipa adresează mulțumiri pentru comentariile oferite de colegii de la Banca Mondială, inclusiv Reena Badiani, Hanan Jacoby, Ruth Hill și Ruslan Pi- ontkivsky, și pentru comentariile obținute în cadrul consultărilor anteri- oare de la Chișinău în iunie 2015. Adresăm mulțumiri dlui Qimiao Fan (director regional), dnei Carolina Sánchez-Páramo (manager al practicii) și dlui Alexander Kremer (mana- ger de țară) pentru îndrumare și sprijin. Cel mai important, adresăm mulțumiri conducerii și colaboratorilor Biroului Național de Statistică pentru eforturile lor în producerea datelor de studiu pentru Moldova și pentru colaborarea cu Banca Mondială. viii Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Rezumat Republica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, care a fost însoțită de reducerea sărăciei și performanțe bune în raport cu prosperitatea partajată. Cu toate acestea, Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa și se confruntă cu provocări în menținerea progreselor. Analiza cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice din 2007 până în 2014 denotă volatilitatea creșterii economice, confirmate încă o dată de evoluțiile anului 2015, însă, în linii generale, creșterea a fost pozitivă și în favoarea celor săraci. Creșterea economică a fost determinată, în general, de consumul privat alimentat de remitențe și consumul gospodăriilor s-a extins în mod corespunzător. Transferurile publice și private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult prin creș- terea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, deoarece ocu- parea forței de muncă a scăzut, fiind determinată de ratele tot mai mari de inactivitate. In medie, declinul în ocuparea forței de muncă era parțial compensat de salariile mai mari în sectoarele neagricole. Provocările pentru progrese includ inegalitățile spațiale și între grupuri, în special din cauza accesului inegal la bunuri, servicii și oportunități economice. Mai mult decât atât, consolidarea piețelor muncii persistent slabe pentru a stimula ocuparea forței de muncă, în special în sectoarele neagricole, este esențială pentru susținerea progreselor spre obiectivele gemene de reducere a sărăciei și extindere a prosperității partajate și pen- tru abordarea problemelor asociate cu o populație în curs de îmbătrânire într-o manieră responsabilă din punct de vedere fiscal. În consecință, asi- gurarea viabilității sistemului de pensii și îmbunătățirea asistenței sociale sunt domenii necesare ale reformei, în special în contextul presiunilor fiscale, îmbătrânirii populației, precum și a vulnerabilității sporite a celor săraci față de șocuri. Evaluarea sărăciei în Moldova 2016 include trei direcții de analiză. Acest raport examinează tendințele și factorii determinanți ai sărăciei și pros- perității partajate, la fel și analizele însoțitoare, anume „Diagnosticul lo- curilor de muncă în Moldova „ și „Transformarea structurală a micilor gospodării agricole din Moldova și impactul asupra sărăciei și prosperi- tății partajate.” Diagnosticul locurilor de muncă explorează în detalii pro- vocările principale în calea cererii și ofertei muncii în Moldova, în timp ce analiza transformării structurale se concentrează asupra sectorului agricol, cu scopul de a determina dacă acesta poate deveni un factor de- terminant al progreselor. ix Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Sinteză Republica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ulti- mul deceniu, însoțită de progrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată. Economia aSintez Sintez crescut cuă 5 ă la sută anu- al, începând Republicacu Republica anul 2000. Moldova Moldova În același timp, a înregistrat a înregistratrata sărăciei o cre ștere o cre la ștere nivel economic național economic a rapid ă rapid ă ă în ă în ultimul ultimul deceniu, deceniu, scăzut de la 68 la sută la 27 la sută în perioada 2000-04 și a continuat înso țită înso de țit progrese ă de progrese semnificative semnificative raport în în raport cu cu reducerea reducerea să r săăciei răciei și prosperitatea și prosperitatea tendința de descreștere până la 11,4 la sută în 2014. În mod similar, in- partajat partajat egalitatea, ă. Economia măsurată ă. ca Economia a crescut a crescut și coeficient Gini,cu 5 acu 5 la sută scăzut la de anual, sută la laîncepând anual, 0,3 începând 0,23 cu cu în peri- anul 2000. anul 2000. În În același același timp, timp, rata sărăciei la nivel național a scăzut de la 68 la sută la 27 la sută în perioada 2000‐04 și a rata sărăciei la nivel național a scăzut de la 68 la sută la 27 la sută în perioada 2000‐04 și a oada 2007-2014, iar creșterea consumului celor mai sărace 40 la sută din continuat tendința de descreștere până la 11,4 la sută în 2014. În mod similar, inegalitatea, populație a depășit consumul celorlalte 60 la sută în perioada 2009-2014. continuat tendința de descreștere până la 11,4 la sută în 2014. În mod similar, inegalitatea, Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara a cunoscut un măsurată ca și coeficient Gini, a scăzut de la 0,3 la 0,23 în perioada 2007‐2014, iar creșterea măsurată ca și coeficient Gini, a scăzut de la 0,3 la 0,23 în perioada 2007‐2014, iar creșterea proces dinamic consumului consumului mobilitate de celor mai celor economică sărace mai sărace ascendentă la 40 40 sută la sută din și un nivel a populație din populație redus de consumul depășit a depășit consumul celorlalte celorlalte 60 60 la la apropriere sută de sută pragul perioada în în de perioada sărăciei 2009‐2014. (adică, 2009‐2014. mișcări Ținând Ținând contemporane cont de de cont creșterea de creșterea intrarefavoarea în în favoarea celor săraci, celor săraci, țara a a țara și ieșire din sărăcie). Realizările sale în raport cu reducerea sărăciei și cunoscut cunoscut un un proces proces dinamic dinamic mobilitate de de mobilitate economică economică ascendentă ascendentă un un și și nivel nivel redus de de redus prosperitatea partajată au fost impresionante datorită nivelului economic și suntapropriere apropriere comparabile de de cu pragul pragul alte țăride de dinsărăciei (adică, sărăciei Europa Asiamișcări și(adică, mișcări Centrală contemporane contemporane (Figura 1 și de de intrare intrare și ieșire din și ieșire din Figura sărăcie). sărăcie). 2). Totuși,Realizările Realizările având una sale în raport sale dintre în cu raport cele mai reducerea cu mari rate ale sărăciei reducerea sărăciei sărăciei și prosperitatea din și re-prosperitatea partajată partajată fost au au fost giune impresionante – 41 datorită la sută din populația impresionante datorită nivelului țării economic se afla nivelului sub pragul economic și sunt regional și sunt sărăciei cu cu comparabile al comparabile alte țări alte din țări Europa din Europa și și de 5 dolari SUA zilnic (2005 PPP) în 2014, Moldova trebuie să realizeze Asia Centrală (Figura 1 și Figura 2). Totuși, având una dintre cele mai mari rate ale sărăciei Asia Centrală (Figura 1 și Figura 2). Totuși, având una dintre cele mai mari rate ale sărăciei progrese în continuare. din regiune – 41 la sută din populația țării se afla sub pragul regional al sărăciei de 5 dolari din regiune – 41 la sută din populația țării se afla sub pragul regional al sărăciei de 5 dolari SUA zilnic (2005 PPP) în 2014, Moldova trebuie să realizeze progrese în continuare. SUA zilnic (2005 PPP) în 2014, Moldova trebuie să realizeze progrese în continuare. Figura 1. Rata sărăciei și PIB per locuitor, Figura 1. Rata sărăciei și PIB per Figura 2. Creșterea bunăstării celor mai sărace Figura 2. Creșterea bunăstării celor mai sărace 40 ultimele date disponibile locuitor, ultimele date disponibile 40 la sută și a populației medii, ultimele date la sută și a populației medii, ultimele date disponibile 10% 90 90 [CELLRA [CELLRA 8% Cele mai Cele sărace mai 40 40 sărace la ă la sut sută NGE] [CELLRA NGE] [CELLRA 80 80 [CELLRA Total popula Total ție ție popula SUA 2005 PPP) [CELLRA Rata sărăciei (5 dolari SUA 2005 PPP) NGE]NGE] 6% NGE]NGE] [CELLRA [CELLRA 70 90 70 NGE]NGE] 4% 80 60 60 2% 70  2005 PPP) 50 60 50 [CELLRA [CELLRA 0% [CELLRA NGE] [CELLRA NGE] (5 dolari 50 40 40 -2% NGE] NGE] [CELLRA [CELLRA [CELLRA 40 [CELLRA [CELLRA [CELLRA NGE] -4% (2009-… Bosnia&Herțegovina… ă (2007-… NGE] NGE] ă (2009-… … ă (2007-…  (5 USD 30 30 NGE] NGE] NGE] (2012-2014) Bulgaria (200.7-2012) Georgia (2009-2014) (2008-2012) (2007-2012) (2009-2014) Ucraina (2009-2014) Slovenia (2007-2012) (2008-2013) Kazahstan (2009 2013) (2008-2013) Moldova (2009-2014) (2009-2014) (2007-2012) (2009-2013) egovina Albania (2008-2012) Slovenia (2007-2012) Turcia(200.7-2012) Turcia (2008-2013) Tadjikistan (2012-2014) Bulgaria (2009-2014) Georgia (2009-2014) (2007-2012) ția Rusă (2009-2013) Serbia (2008-2013) Ucraina (2009-2014) 30 (2009-2014) Federația Rusă (2007-2012) Muntenegru (2009-2014) ărăciei 20 [CELLRA [CELLRA 20 20 [CELLRA [CELLRA [CELLRA[CELLRA [CELL  rate [CELLRA [CELLRA NGE] [CELLRA NGE] NGE] [CELLRA NGE] [CELLR Kîrgîzță 10 NGE]NGE] NGE] [CELLRA [CELLR [CELLRANGE [CELL Slovac 10 10 NGE] Slovac NGE] [CELLRA Kîrgîz Rata s Bosnia&Her [CELLRA Poverty [CELLRA [CELLRA NGE] NGE] [CELL NGE NGE] 0 [CELLRA NGE] [CELLRA NGE] NGE NGE Armenia Albania Macedonia Tadjikistan Belarus Armenia Moldova Macedonia Serbia România 0 00 NGE] România 5,000 10,000 NGE] 15,000 20,000 25,000 NGE] Republica NGE] Republica Republica Republica 0 0 5,000 10,000 15,000 20,000 5,000 10,000 15,000 20,000 25,00 25,000 GDP per capita (2011 PPP) Federa per per PIBPIB locuitor (2011 locuitor PPP) (2011 PPP) Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, April 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, April 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC. Mondială, Washington, DC. Progresele Progresele precedente precedente au au fost determinate fost preponderent determinate preponderent de pensii de și ș remiten pensii țe. țe. i remiten x Creșterea economică în Moldova a fost în mare parte determinată de consumul privat, care Creșterea economică în Moldova a fost în mare parte determinată de consumul privat, care a fost, la rândul a fost, său, la rândul alimentat său, alimentat de de remitențe. Consumul remitențe. privat Consumul a contribuit privat tocmai a contribuit cu cu 5,7 tocmai 5,7 puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999‐2014. Remitențele constituiau 26 la puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999‐2014. Remitențele constituiau 26 la Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe. Creșterea economică în Moldova a fost în mare parte determinată de consumul pri- vat, care a fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7 puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999-2014. Remiten- țele constituiau 26 la sută din PIB în 2014, ceea ce determină Moldova ca una dintre țările cele mai dependente de remitențe. Peste 25 la sută din gospodăriile casnice din Moldova au beneficiat de remitențe, care constituie circa 18 la sută din venitu- rile lor. Remitențele au ajutat la ieșirea din sărăcie a mai multor gospodării, în spe- cial a celor din mediul rural, și au contribuit la creșterea de 21,6 la sută a veniturilor celor mai sărace 40 la sută din populație în perioada 2010-14. În mod similar, odată ce guvernul a majorat pensiile pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile, în special în timpul crizei globale, pensiile au devenit principalul motor al reducerii sărăciei și prosperității partajate, reprezentând peste 30 la sută din creșterea consumului celor mai sărace 40 la sută din populație în perioada 2007-14. Piețele muncii au contribuit la obținerea progreselor, însă mai mult prin crește- rea salariilor neagricole decât prin crearea locurilor de muncă. Ocuparea forței de muncă a fost în declin (de la 55 la sută în 2000 la sub 40 la sută în 2014), în spe- cial în zonele rurale. Această tendință este asociată cu o creștere a inactivității, de- terminată de creșterea migrației și pensionarea anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Cu excepția agriculturii după 2012 și a câtorva sectoare comer- ciale, precum vânzările, turismul, transporturile, ocuparea forței de muncă în cele mai multe sectoare a fost în declin. În schimb, ponderea persoanelor care lucrează în agricultură cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal) a crescut constant, de la 13 la sută până la 24 la sută. Creșterea salariilor a fost una pozitivă, dar în special în sectoarele neagricole și mai puțin în agricultură, unde activează majoritatea celor săraci și cele mai sărace 40 la sută. Ca rezultat al acestei creșteri salariale diferențiate, combinată cu tranziția spre agricultura de subzistență (în spe- cial în rândul celor săraci și al celor mai sărace 40 la sută din populație), decalajul veniturilor din muncă (inclusiv salarii și câștiguri din auto-ocuparea forței de mun- că) ale celor mai sărace 40 la sută și ale celorlalte 60 la sută din populație a demon- strat semne limitate de micșorare. Există îngrijorări privind sustenabilitatea realizărilor anterioare, odată ce persoa- nele sărace și cele mai sărace 40 la sută duc lipsă de capitalul necesar pentru a avan- sa. Creșterea lentă a sectorului agricol și accesul limitat la piețe, locurile de muncă neagricole și servicii moderne înseamnă că persoanele din mediul rural sunt persis- tent mai sărace. Gradul de acoperire cu încălzire, alimentare cu apă centralizată și canalizare este limitat în rândul populației din mediul rural (și în rândul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație). Săracii și cele mai sărace 40 la sută din populație au, de asemenea, studii mai puține și dețin parcele mai mici de te- ren, care limitează posibilitățile lor de a obține locuri de muncă (mai bune) și a spori productivitatea. Și, chiar dacă acestea au profiluri similare de sănătate ca și persoane- le nesărace, ele au o probabilitate mai mică de a avea asigurare medicală și, prin urma- re, beneficiază de asistență medicală de calitate redusă sau cheltuieli suportate direct sporite, fapt care îi împinge mai mult spre sărăcie pe termen lung. Aceleași constrân- geri sunt valabile pentru minoritățile etnice care, din cauza barierei lingvistice sau a decalajelor de acces la servicii, ajung într-o situație de bunăstare mai redusă. Aceste dimensiuni ale bunăstării, inclusiv învățământ, sănătate, ocuparea forței de muncă și locuință, determină capacitatea unei persoane de a se bucura de standarde decente de trai, sociale și economice. Acest raport măsoară privațiunile indivizilor în raport cu aceste dimensiuni și constată că 24 la sută din populație erau considerate în 2014 mul- xi Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective tidimensional sărace, ceea ce reprezintă un volum dublu al celor care sunt săraci mo- netar și, din anul 2007, s-a atestat o îmbunătățire limitată. Continuarea progreselor în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată se confruntă cu riscuri enorme din cauza presiunilor fiscale pe termen lung și a volati- lității sporite în economie. Determinată de scăderea fertilității și accelerarea emigrării în rândul populației tinere, populația Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapidă. Combinată cu o participare scăzută a forței de muncă, baza de contribuții a sistemului de pensii se va contracta, prin urmare subminând durabilitatea sistemului și reducând acoperirea cu pensii a pensionarilor. Deși pensiile nu au fost generoase și, de multe ori, insuficiente pentru a preveni ca mai multe persoane în etate să devină sărăce – rata să- răciei în rândul persoanelor în etate este mai mare decât media populației, astfel încât contracția lor potențială poate periclita securitatea economică a persoanelor în etate. În același timp, recesiunea economică în Uniunea Europeană și Rusia împiedică intrările de remitențe și rata de creștere a remitențelor se așteaptă a fi mai lentă decât în ​​trecut, ceea ce determină faptul ca gospodăriile casnice să se bazeze mai puțin pe această sursă de venit pentru a susține consumul lor . În cele din urmă, sectorul agricol este supus unei volatilități sporite datorită climei și șocurilor cererii externe. Având în vedere că cei săraci se bazează pe agricultură ca o parte importantă a veniturilor și consumului lor, orice fluctuații în acest sector vor afecta bunăstarea lor în mod direct. În același timp, asistența socială are un potențial limitat pentru a servi ca plasă de siguranță pentru cei săraci și vulnerabili. Principalele programe vizate sunt Ajutor Social și un program de alocații pentru încălzire în perioada rece a anului, ambele fiind relativ bine direcționate, dar acoperirea lor nu este mare, iar beneficiile sunt reduse, fapt ce limitează capacitatea programelor de a reacționa la regresele răspândite în veniturile gospodăriilor casnice. Aceste provocări indică necesitatea de a promova o piață internă a muncii mai vi- brantă pentru a genera progrese viitoare în raport cu reducerea sărăciei și prosperi- tatea partajată. Aceasta presupune crearea mai multor locuri de muncă (și de o calitate mai bună) și îmbunătățirea accesului la educație, sănătate și servicii pentru a permite persoanelor fizice să dispună de acces la locurile de muncă respective. Unele dintre aceste politici trebuie să acorde atenție suplimentară problemelor structurale menționa- te anterior, în special: (i) îmbătrânirea – eforturile de promovare a îmbătrânirii active și sănătoase pot ajuta oamenii să lucreze mai mult și să reducă creșterea raportului de dependență economică; (ii) disparitățile regionale și de grupuri – politicile care să asi- gure oportunități echitabile pentru populațiile rurale și minoritățile etnice pot permite oamenilor să contribuie mai bine la economie; și (iii) șocurile economice și climatice – politicile de sporire a adaptării și atenuarea șocurilor climatice, inclusiv prin programe de asistență socială pentru a-i proteja pe cei vulnerabili în funcție de necesitățile lor. Măsurile de sprijinire a gospodăriilor în gestionarea și adaptarea la riscuri trebuie să fie completate cu politicile aferente pieței muncii cu scopul diversificării surselor de veni- turi ale gospodăriilor casnice – în special pentru cei săraci, care se bazează disproporți- onat mai mult pe venitul din agricultură. Raportul este structurat după cum urmează. Prima secțiune reflectă mediul macroe- conomic global al Moldovei în ultimii ani și un rezumat al concluziilor raportului. Sec- țiunea II descrie tendințele în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova. Secțiunea III oferă o analiză a principalilor factori de la baza progreselor. Secțiunea IV continuă prin evaluarea durabilității progresului și accentuarea provocări- lor rămase și a riscurilor. Ultima secțiune discută implicațiile în materie de politici și prezintă concluziile. xii Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective I. Introducere 1. Introducere Moldova a constatat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, în pofida volatilității. Țara a crescut în medie cu 5 la sută anual din 2000 (Figura 3), mult mai rapid decât alte Moldova țări din oregiune a constatat creștere (Figura economică Chiar în 4). rapidă cu contracția și ultimul deceniu, bruscă în volatilității. timpul crizei în pofida Țara a cres- financiare globale din 2008‐09, Republica Moldova a continuat să crească rapid, până cut în medie cu 5 la sută anual din 2000 (Figura 3), mult mai rapid decât alte țări din regiune (Figura 4).în 2014, cu o creștere medie de 5,4 la sută în perioada 2010‐14. Totuși, traiectoria de creștere Chiar și cu contracția bruscă în timpul crizei financiare globale din 2008-09, Republica Moldova a continu- at să crească rapid, până în 2014, cu o creștere medie de 5,4 la sută în perioada 2010-14. Totuși, traiectoria economică a fost tot mai volatilă. Fiind o economie mică și deschisă, Moldova a suportat în de creștere economică a fost tot mai volatilă. Fiind o economie mică și deschisă, Moldova a suportat în trecut trecut nu doar câteva șocuri economice externe, dar și șocuri climatice, care au afectat în nu doar câteva șocuri economice externe, dar și șocuri climatice, care au afectat în special sectorul agricol, special sectorul agricol, precum și economia mai largă. În 2015, o confluență de evenimente precum și economia mai largă. În 2015, o confluență de evenimente a împins economia într-o recesiune a împins economia într‐o recesiune (creștere ‐0.5 la sută a produsului intern brut [PIB] în (creștere -0.5 la sută a produsului intern brut [PIB] în 2015) și a determinat prognoze de creștere redusă în 2015) 2016. și a determinat Principalii factori laprognoze creștere redusă de performanțe baza acestei slabe în 2016. recente Principalii sunt fluxurile factori externela baza mai slabe, frauda acestei performanțe slabe recente sunt fluxurile externe mai slabe, frauda bancară de proporții și o secetă, toate fiind produse într-un mediu de instabilitate politică. bancară 1 de proporții și o secetă, toate fiind produse într‐un mediu de instabilitate politică.1 Figura 3. Creșterea PIB, 2001–15 Figura 4. Indicele PIB real (2007 = 100) 10 140 8 120 6 4 100 2 0 80 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 -2 Albania Bosnia & Herțegovina -4 Georgia Croația -6 Moldova Macedonia România Serbia -8 Moldova EAC Republica Slovacă Slovenia Surse: Baza de date World Development Indicators, Surse: Banca Mondială 2016b, în baza WDI și WEO a FMI. Banca Mondială; Banca Mondială 2016a. Rezultatele Rezultatele pe pe pia piața ța muncii muncii sunt sunt slabe slabe în Moldova, în Moldova, iar iar ratele ratele de de inactivitate inactivitate sunt sunt mari. Ocuparea forței de muncă mari. a fost în scădere, în special în zonele rurale, determinată de creșterea migrației și pensionarea Ocuparea forței de muncă a fost în scădere, în special în zonele rurale, determinată anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Deși populația adultă (cu vârsta peste 15 ani) s-a sta- de creșterea migrației și pensionarea anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Deși în bilizat ultimii ani, populația ponderea adultă persoanelor (cu vârsta peste 15 lucrează care sau ani) s‐a sunt în căutarea stabilizat unui în ultimii loc de ani, muncă în străină- ponderea tate a crescut de la 4,3 la sută în 2000 până la 10 la sută în 2014, fapt ce determină o populație activă în scă- persoanelor care lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă în străinătate a crescut de dere. Suplimentar, vârsta de pensionare în Moldova este relativ mică (56 ani pentru femei și 61 ani pentru șisută la 4,3 la bărbați) în 2000 ocuparea până forței de la muncă10 la estece sută în 2014, fapt post-pensionare determină redusă, o populație constituind 30,5 laactivă sută înîn 2014. 2 În scădere. Suplimentar, consecință, rata de ocupare vârsta de pensionare a scăzut drastic, de la în 55Moldova la sută în este 2000 relativ la sub mică (56 în 40 la sută ani pentru 2014, cea mai mare scădere femei și fiind înregistrată 61 ani în mediul pentru bărbați) rural și (22 puncte ocuparea forței procentuale) (Figura 5). Rataeste de muncă post‐pensionare șomajului este redusă, redusă, constituind 30,5 la sută în 2014. În consecință, rata de ocupare a scăzut drastic, de la 55 la 2000 la 59 fluctuând în jur de 3 la sută pentru 2perioadă, dar inactivitatea a fost în creștere, de la 40 la sută în la sută în 2014 (Figura 6). 1 Banca Mondială (2016a). 2 1 Banca Mondială (2016a). Sondajul forței de muncă. 2 Sondajul forței de muncă. 1 15 sută în 2000 la sub 40 la sută în 2014, cea mai mare scădere fiind înregistrată în mediul rural (22 puncte procentuale) (Figura 5). Rata șomajului este redusă, fluctuând în jur de 3 la sută pentru perioadă, dar inactivitatea a fost în creștere, de la 40 la sută în 2000 la 59 la Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective sută în 2014 (Figura 6). Figura 5. Rata ocupării forței de muncă, conform Figura 6. Rata de activitate, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14 criteriilor demografice și locației, 2000–14 65 60 60 55 55 50 50 45 45 40 40 35 35 30 30 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 urban rural bărbați femei urban rural bărbați femei Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor Biroului Național de Statistică (BNS). Ce evoluție a avut Moldova în anii recenți în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată? Estimările nați- Ce evolu onale a avut ție denotă ale sărăciei Moldova o tendință în anii de scădere recen a sărăciei înțanii i în raport 2000 cu Aceasta și anterior. reducerea este o noutate sărăciei și Totuși, este bună. prosperitatea important partajat de a înțelege ă? Estimările naționale ale sărăciei denotă o tendință de scădere a tendințele, concentrându-se pe indicatori diferiți de bunăstare în cadrul tuturor grupurilor, sărăciei în adoptând anii 2000 o analiză și anterior. Aceasta mai profundă este a forțelor de la baza o noutate progreselor bună. până Totuși, în prezent, și este important explorând de factori dacă acești a deter- minanți înțelege sunt durabili, astfel tendințele, încât perspectivele concentrându‐se săindicatori pe fie la fel de pozitive în diferiți rândul de celor mai bunăstare în sărace cadrul persoane. tuturor grupurilor, adoptând o analiză mai profundă a forțelor de la baza progreselor până în sărăciei și Acest document își propune să evalueze tendințele recente și factorii determinanți ai reducerii prezent, și partajate—obiectivele prosperității explorând dacă acești gemene ale Băncii factori Mondiale— determinanți în Moldova sunt durabili, și provocările potențiale pe astfel încât viitor. Documentul se bazează pe datele cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) din 2007 până la perspectivele să fie la fel de pozitive în rândul celor mai sărace persoane. ultimul an disponibil, 2014, produse de Biroul Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova. Constatările Acest document acestei îșevaluări i propune denotă următoarele: să evalueze tendințele recente și factorii determinanți ai • Moldova a prezentat performanțe bune în raport reducerii sărăciei și prosperității partajate—obiectivele cu reducerea sărăciei și inegalităților gemene ale și creșterea Băncii prosperității partajate. Aceste progrese au fost susținute de o mobilitate economică ascendentă ridicată. Mondiale—în Moldova și provocările potențiale pe viitor. Documentul se bazează pe • Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în general, în favoarea celor săraci. Transferurile publice și datele cercetărilor private, anume pensiile bugetelor gospodăriilor și remitențele, au avut uncasnice (CBGC) rol important din 2007 în reducerea până Piețele sărăciei. la ultimul muncii an din Moldova disponibil, 2014, produse de Biroul Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova. au contribuit la progrese, mai mult prin creșterea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, având în vedere faptul că ocuparea forței de muncă a scăzut pe parcursul perioadei, determinată de ratele ridicate și în Constat ările creștere acestei evaluări denotă următoarele: de inactivitate. • Provocări există în continuare, iar perspectivele nu sunt prea favorabile. Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă,  Moldova a prezentat performanțe bune în raport cu reducerea sărăciei și inegalităților în special în raport cu accesul inegal la bunuri și servicii, de exemplu în zonele rurale și pentru minoritățile etnice. și creșterea • Riscuri prosperității importante partajate. și în creștere Aceste durabile pentru progresele progrese au fost persistă. susținute Remitențele șide o mobilitate pensiile nu pot rămâne forțe economică ascendentă ridicată. cruciale la baza progreselor pe viitor, ținând cont de mediul extern în schimbare și sistemul de pensii nesustenabil  din punct de vedere fiscal. Suplimentar, cei mai săraci sunt tot mai vulnerabili la șocurile climatice. Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în general, în favoarea celor săraci. Raportul este însoțit de două părți suplimentare, care sunt, de asemenea, critice pentru înțelegerea a Transferurile publice și private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important două dintre provocările cu care se confruntă Moldova: piețele muncii precare (explorate în „Diagnosticul în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult locurilor de muncă în Moldova „) și un sector agricol cu productivitate redusă, în care sunt concentrați mulți dintre cei săraci (explorat în „Transformarea structurală a micilor gospodării agricole din Moldova și 16 Împreună, cele trei părți reprezintă Evaluarea sărăciei în impactul asupra sărăciei și prosperității partajate”). Moldova 2016. Ele vor oferi contribuții semnificative la abordarea mai cuprinzătoare a Diagnosticului siste- matic de țară, care explorează exact principalele constrângeri în întreaga economie pentru a realiza progre- se în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată. 3 Mesajele emergente denotă că crearea locurilor de muncă este esențială pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor într-un mod durabil în Moldova și atenuarea presiunilor legate de îmbătrânire și sistemul fiscal. Documentul este organizat după cum urmează. Următoarea secțiune (secțiunea II) descrie tendințele în ra- port cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova. Secțiunea III oferă o analiză a factorilor prin- cipali de la baza progreselor. Pentru a evalua perspectivele, discuția este urmată în secțiunea IV de o analiză a provocărilor și riscurilor rămase. Ultima secțiune discută implicațiile de politici și prezintă concluziile. 3 Banca Mondială (2016b). 2 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Progresele obținute 2. în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată Sărăcia a fost redusă în Moldova . . . Rata sărăciei a fost redusă substanțial în Moldova în perioada 2007-14. În această perioadă, rata naționa- Aceasta este o continuare, deși mai lentă, a progreselor realizate la începutul anilor 2000, lă a sărăciei a fost redusă de la 26,0 la sută la 11,4 la sută (Figura 7), deși tendința descrescătoare a stagnat în când rata națională a sărăciei a fost redusă de la 68,0 la sută la 27,0 la sută (2000–04), după timpul crizei financiare globale din 2008–09.4 Aceasta este o continuare, deși mai lentă, a progreselor reali- zate la începutul anilor 2000, când rata națională a sărăciei a fost redusă de la 68,0 la sută la 27,0 la sută apogeul cauzat de criza din 1998, cu participarea Federației Ruse. În mod similar, sărăcia (2000–04), după apogeul cauzat de criza din 1998, cu participarea Federației Ruse. În mod similar, sărăcia absolută la pragul sărăci regionale al Băncii Mondiale de 5,00 dolari SUA la paritatea puterii absolută la pragul de cumpărare (PPP) sărăci regionale pe al Băncii zi practic Mondiale până s‐a înjumătățit de 5,00la dolari SUA 40,7 la la paritatea sută, puterii și sărăcia de cumpărare absolută (PPP) pe zi practic s-a înjumătățit până la 40,7 la sută, și sărăcia absolută (2,50 dolari (2,50 dolari SUA PPP zilnic) la 2,9 la sută a fost practic eradicată. (Vedeți Caseta 1 pentru SUA PPP zilnic) la 2,9 la sută a fost practic eradicată. (Vedeți Caseta 1 pentru informații tehnice despre calcularea ratei sărăciei.) informații tehnice despre calcularea ratei sărăciei.) Figura 7. Proporția populației sărace, 2007–14 100% 13% 12% 12% 11% 12% 12% 12% 12% 90% 80% 70% 38% 36% 38% 40% 43% 42% 48% 47% 60% 50% 40% 30% 38% 39% 38% 40% 38% 40% 20% 36% 38% 10% 13% 12% 12% 9% 7% 6% 0% 4% 3% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 <$2.50 $2.50-$5.00 $5.00-$10 >$10 Pragul național de sărăcie Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Notă: Rata națională a sărăciei și rata sărăciei a Băncii Mondiale se bazează pe două agregate de consum separate. Cifra se bazează pe pragurile naționale și regionale ale sărăciei. Caseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei Sărăcia în Moldova este măsurată, folosind o abordare a necesităților de bază, și se bazează pe cheltuielile de consum ca indicator al nivelului de trai. Consumul este indicatorul de bunăstare preferat deoarece se măsoară cu mai multă precizie și este mai puțin expus raportărilor eronate. Pentru a asigura o comparabilitate mai bună în întreaga țară, agregatul de consum este modificat în mai multe moduri, după cum urmează:  Cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată și chiria sunt excluse din agregat, deoarece nu există date suficiente pentru evaluarea corectă a fluxului de servicii și bunuri de folosință îndelungată și a chiriei imputate pentru proprietarii de locuințe.  Se iau în considerare diferențele de tarife la energie, iar aceste distorsiuni ale prețurilor sunt corectate pentru a calcula beneficiul real al gospodăriei. 4  Pragul sărăciei a nominale Cheltuielile fost stabilit laau fost 104,67 ajustate lei per inflație, la adult echivalent precum lunar în 2014. și la diferențele de preț regionale printr‐un indice de preț Paasche, folosind datele colectate în sondaj și informații din indicele 3 oficial al prețurilor de consum.  Pentru a capta economiile de scară în cadrul acelorași gospodării casnice, au fost adoptate scări de echivalență. Este utilizată fosta scara a Organizației pentru Cooperare Economică și Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Caseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei Sărăcia în Moldova este măsurată, folosind o abordare a necesităților de bază, și se bazează pe cheltuielile de consum ca indicator al nivelului de trai. Consumul este indicatorul de bunăstare preferat deoarece se măsoa- ră cu mai multă precizie și este mai puțin expus raportărilor eronate. Pentru a asigura o comparabilitate mai bună în întreaga țară, agregatul de consum este modificat în mai multe moduri, după cum urmează: • Cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată și chiria sunt excluse din agregat, deoarece nu exis- tă date suficiente pentru evaluarea corectă a fluxului de servicii și bunuri de folosință îndelungată și a chiriei imputate pentru proprietarii de locuințe. • Se iau în considerare diferențele de tarife la energie, iar aceste distorsiuni ale prețurilor sunt corectate pentru a calcula beneficiul real al gospodăriei. • Cheltuielile nominale au fost ajustate la inflație, precum și la diferențele de preț regionale printr-un in- dice de preț Paasche, folosind datele colectate în sondaj și informații din indicele oficial al prețurilor de consum. • Pentru a capta economiile de scară în cadrul acelorași gospodării casnice, au fost adoptate scări de echivalență. Este utilizată fosta scara a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare: 1 pen- tru primul membru al gospodăriei, 0,7 pentru oricare alt adult și 0,5 pentru copiii cu vârste mai mici de 15 ani. Pragul de sărăcie este stabilit, folosind metodele costului necesităților de bază. Pragul de sărăcie alimentară este setat pentru a satisface necesarul de energie minim de 2.282 calorii pe zi pentru o persoană medie, ceea ce corespunde cu 3.004 de calorii pe zi per echivalent adult. Structura pachetului alimentar este preluată di- rect din sondaj și corespunde setului real de alimente consumate de către grupurile din CBGC din decilele 2-4. Componenta nealimentară a pragurilor de sărăcie se calculează ca ponderea cheltuielilor nealimentare ale gospodăriilor, totalul cheltuielilor cărora este egal cu pragul sărăciei alimentare. Un set standard de măsuri de sărăcie propuse de Foster, Greer și Thorbecke (1984) este utilizat pentru a determina rata sărăciei. Metodologia sărăciei s-a deteriorat din diverse motive. În primul rând, cadrul de eșantionare este depășit, deoarece continuă să fie utilizat Recensământul din 2004. Rezultatele Recensământului din 2014 nu au fost încă lansate. Acesta este un aspect important, având în vedere schimbările mari din țară produse în ultimul deceniu, inclusiv migrația. Pragul de sărăcie trebuie, de asemenea, să fie actualizat pentru a reflecta schim- bările în modelele de consum, în special pentru că sărăcia a fost redusă. Eforturile de efectuare a acestei actualizări sunt în curs de desfășurare la BNS. În final, există un nivel sporit de non-răspuns la nivel național, constituind 34 la sută până în decembrie 2013 și ratele de răspuns au scăzut cu 2,6 la sută în perioada 2006- 2013. Acesta este determinat de ratele de refuz, care au atins punctul culminant în octombrie 2010, consti- tuind 22,3 la sută, de la o valoare inițială de 10,4 la sută în ianuarie 2006, și a constituit 18,1 la sută în decem- brie 2013. Pornind de la o rată de răspuns deja redusă în 2006, rata de răspuns continuă să fie extrem de mică în mediul urban (41 la sută), în special la Chișinău (24 la sută), după reduceri mici, dar sistematice. În zonele rurale și alte regiuni, schimbările sunt mult mai mici, iar nivelurile de răspuns sunt mai mari. Sursă: Banca Mondială, în baza notei BNS privind măsurarea sărăciei din septembrie 2007 și a notei BNS privind analiza non-răspuns. Sărăcia a fost în declin în întreaga țară, însă disparitățile regionale persistă. În perioada 2007–09, o pe- rioadă de contractare bruscă a PIB, progresele în reducerea sărăciei în zonele urbane și rurale au fost diver- gente. Sărăcia a crescut în zonele rurale și a scăzut în zonele urbane (Figura 8). În perioada 2010–14, ambe- le rate ale sărăciei au fost înjumătățite și sărăcia rurală a rămas la un nivel de trei ori mai mare decât sărăcia urbană (16,3 la sută și, respectiv, 5,0 la sută). Un decalaj similar a existat în Chișinăul urban, capitala țării, care cuprinde 23 la sută din populație, și restul țării. Deși decalajul s-a redus în ultimul deceniu, sărăcia în alte regiuni este în continuare de cinci ori mai mare decât rata din Chișinău (Figura 9). Ratele sărăciei la nord, centru și sud au urmat tendințe similare, deși erau divergente de la același punct de pornire în 2007. 4 cuprinde 23 la sută din populație, și restul țării. Deși decalajul s‐a redus în ultimul deceniu, sărăcia în alte regiuni este în continuare de cinci ori mai mare decât rata din Chișinău (Figura 9). Ratele sărăciei la nord, centru și sud au urmat tendințe similare, deși erau Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective divergente de la același punct de pornire în 2007. Figura 8. Ratele sărăciei, conform zonelor Figura 9. Ratele sărăciei, conform urbane și rurale, % regiunilor, % 40% 40% 30% 31.3% 30.3% 30% 25.8% 20% 21.9% 20% 18.4% 16.3% 10% 10.4% 11.4% 10% 5.0% 0% 0% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Total Rural Urban Centru Nord Sud Chișinău Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Profunzimea și severitatea sărăciei în Moldova au fost reduse, de asemenea, în ultimul deceniu. În mod similar cu 19 populației, indicatorii privind decalajaul proporția Profunzimea și severitatea sărăciei în Moldova au fost reduse, de asemenea, în ultimul deceniu. În mod similar cuși sărăciei proporția sărăciei indicatorii populației, decalajul la pătrat privind decalajaul sărăciei s‐au îmbunătățit și decalajul în zonele urbane sărăciei la pătrat și rurale în s-au îm- bunătățit în zonele urbane perioada 2007–14 ( și rurale Figura 10 în perioada și Figura 11). 2007–14 (Figura 10 și Figura 11). Aceasta înseamnă că bu- 5 5 Aceasta înseamnă că bunăstarea oamenilor cu năstarea oamenilor cu consumul sub pragul sărăciei, în special al celor mai săraci dintre cei săraci, s-a îm- consumul sub pragul sărăciei, în special al celor mai săraci dintre cei săraci, s‐a îmbunătățit bunătățit considerabil, chiar dacă oamenii au rămas săraci. considerabil, chiar dacă oamenii au rămas săraci. Figura 10. Decalajul sărăciei, Figura 11. Decalajul sărăciei la pătrat, conform zonelor urbane și rurale conform zonelor urbane și rurale 10% 4% 8% 3% 6% 2% 4% 2% 1% 0% 0% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Total Rural Urban Total Rural Urban Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. . . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajată . . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajată Creșterile relativ mari în sporirea consumului în rândul celor mai sărace persoane a sprijinit declinul Creșterile în în relativ mari inegalitate. Scopul Băncii sporirea consumului Mondiale în rândul celorde mai promovare a prosperit sărace persoane ății declinul a sprijinit în inegalitate. partajate își propune Scopul Băncii Mondiale să asigure de promovare că creșterea a prosperității ajunge la cei mai partajate își propune să asigure că creș- săraci și este monitorizată terea ajunge la cei mai săraci și este monitorizată printr-un indicator care măsoară printr‐un indicator care măsoară venitul sau creșterea consumului în rândul celor venitul sau creșterea mai sărace 40 la sută din distribuția de consum în țară (cele mai sărace 40 la sută din populație 40 la sută consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din distribuția de consum în țară (cele mai sărace din populație – abr. eng. B40). În Moldova, creșterea consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din – abr. eng. B40). În Moldova, creșterea consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a depășit creșterea consumului în rândul celorlalte 60 la sută din distribuție (top 60 la sută – abr. populație a depășit creșterea consumului în rândul celorlalte 60 la sută din distribuție (top eng. T60) în perioada 2007–14 (Figura 12). În 2010, rata creșterii în rândul celor mai sărace 40 la sută din 60 la sută – abr. eng. T60) în perioada 2007–14 (Figura 12). În 2010, rata creșterii în rândul populație a crescut puțin, în timp ce rata în rândul celorlalte 60 la sută a scăzut. În timpul perioadei rămase, celor mai sărace 40 la sută din populație a crescut puțin, în timp ce rata în rândul celorlalte consumul în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută au crescut în paralel. Ca rezultat al acestor dinamici în grupurile vizate de CBGC, inegalitatea consumului s-a redus (Figura 13). De exemplu, coefici- 60 la sută a scăzut. În timpul perioadei rămase, consumul în rândul celor mai sărace 40 la entul Gini s-a redus de la 0,3 la 0,23 în 2007–14. sută și top 60 la sută au crescut în paralel. Ca rezultat al acestor dinamici în grupurile vizate de CBGC, inegalitatea consumului s‐a redus (Figura 13). De exemplu, coeficientul Gini s‐a redus de la 0,3 la 0,23 în 2007–14. 5 Decalajul sărăciei este măsurat ca distanța medie dintre bunăstarea săracilor și pragul sărăciei. 5 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 12. Creșterea reală a consumului Figura 13. Dinamica inegalității per locuitor, pe grupuri Figura 12. Creșterea reală a consumului consumului per locuitor Figura 13. Dinamica inegalității per locuitor, pe grupuri 10% consumului per locuitor 0.32 8% 10% 0.32 0.30 6% 8% 0.30 0.28 4% 6% 0.28 0.26 2% 4% 0.26 0.24 0% 2% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -2% 0% 0.24 0.22 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Gini (stânga) S90/S10 (dreapta) -4% -2% 0.22 Total Cele mai sărace 40% Top 60 0.20 Gini (stânga) S90/S10 (dreapta) -6% -4% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Total Cele mai sărace 40% Top 60 0.20 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. -6% Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. șterea consumului în zonele urbane și rurale în rândul celor mai sărace 40 la sută Cre a fost Cre mai șterea mare decât consumului în general în zonele urbane printre și rurale cei mai înst în rândul ări ț celor i, dar mai cu 40 sărace fluctua la sutții ă semnificative. Creșterea a fost maiconsumului în zonele În special, mare decât în urbane cele mai sărace general și rurale printreînsută rândul 40 la cei din celor mai mai populație înst ărisărace țîn 40 i, zonele dar laurbane cu sută a fost fluctua țiimai s‐au mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu 40 fluctuații confruntat cu fluctuațiile bruște ale consumului, în timp ce progresul în rândul persoanelor semnificative. În special, cele mai sărace la sută din semnificative. populație în În special, zonele cele mai urbane sărace 40 la s‐au sută din populație în zonele urbane s-au confruntat cu fluctuațiile bruște din zonele rurale a fost mai stabil. Declinul PIB în 2012 a afectat cele mai sărace 40 la sută confruntat cu fluctuațiile bruște ale consumului, în timp ce progresul în rândul persoanelor ale consumului, în timp ce progre- din populație mai mult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiat mai sărace 40 sul în rândul persoanelor din zonele rurale a fost mai stabil. Declinul PIB în 2012 a afectat cele mai din zonele rurale a fost mai stabil. Declinul PIB în 2012 a afectat cele mai sărace 40 la sută la sută din populație mai mult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiat mai mult de mult din de creșterea populație mai pensiilor mult și decât a asistenței persoanele sociale din zonele (Figura în 2012 desi 14 și beneficiat Figura 15). În creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14rurale, și Figura 15).primii au În general, creșterea mai consumului a general, maide mult fost creșterea creșterea mare în rândul consumului pensiilor celor maiși a fost a mai asistenței sărace 40 mare la sută în populație rândul sociale din celor în 2012 mai (Figura decât 14 și 40 sărace al celorlalte 60 la Figura sută 15). la sută, din În ajutând la re- populație ducerea general, decât inegalităților al celorlalte 60 atât în zonelea creșterea consumului la sută, urbane, fost mai ajutând câtmare la și în cele reducerea rurale. celor mai sărace 40 la sută din în rândul inegalităților atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. populație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la reducerea inegalităților atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Figura 14. Creșterea reală a consumului, Figura 15. Creșterea reală a consumului, zonele urbane Figura 14. Creșterea reală a consumului, zonele rurale Figura 15. Creșterea reală a consumului, zonele urbane 12% zonele rurale 10% 10% 12% 8% 10% 6% 8% 8% 10% 4% 6% 6% 8% 2% 4% 4% 6% 0% 2% 2% 4% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -2% 0% 0% 2% -4% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -2% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -2% 0% -6% -4% 2008 2009 Total 2010 Cele 2011 2012 mai sărace 2014 40% 2013 Top 60% Total Cele mai sărace 40% Top 60% -4% -2% -8% -6% Total Cele mai sărace 40% Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Total Cele mai sărace 40% Top 60% Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. -8% Top 60% -4% Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Progresele generale în raport cu prosperitatea partajată au fost remarcabile în Moldova față de alte țări din Europa și Asia Centrală. Moldova a fost printre liderii la capitolul prosperitate partajată în regiune (creșterea reală anuală constituia aproape 5 la sută în 2008–13), deși creșterea totală a consumului a fost 21 mult mai lentă (sub 2 la sută) (Figura 16).6 În consecință, decalajul pozitiv între creșterea în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a fost cel mai mare21în Moldova, de rând cu Republica Kîrgîză. 6 Cele mai sărace 40 la sută din regiune sunt definite în baza unui agregat de consum armonizat, care este diferit de agregatul de consum utilizat în Moldova. Ca rezultat, rata creșterii celor mai sărace 40 la sută din populație poate fi diferită da rata restului analizei. 6 capitolul prosperitate partajată în regiune (creșterea reală anuală constituia aproape 5 la sută în 2008–13), deși creșterea totală a consumului a fost mult mai lentă (sub 2 la sută) (Figura 16).6 În consecință, decalajul pozitiv între creșterea în rândul celor mai sărace 40 la Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective sută din populație a fost cel mai mare în Moldova, de rând cu Republica Kîrgîză. Figura 16. Creșterea reală a consumului, cele mai sărace 40 la sută și populația totală, pe țări 10% 10% 8% 8% Cele mai sărace 40% Total populație 6% Cele mai sărace 40% Total populație 6% 4% 4% 2% 2% 0% 0% -2% -2% -4% -4% -6% -6% Ucraina (2009-2014) Georgia (2009-2014) Kazahstan (2009-2013) Estonia (2007-2012) (2007-2011) Albania (2008-2012) Bulgaria (2007-2012) Polonia (2007-2012) (2008-2013) (200.7-2012) (2012-2014) Muntenegru (2009-2014) Slovenia (2007-2012) (2009-2014) (2009-2014) (2009-2013) Belarus (2009-2014) Letonia (2007-2012) (2007-2012) (2007-2012) Serbia (2008-2013) ă (2009-2014) ă (2007-2012) Federația Rusă (2007-2012) (2009-2012) 2) 4) 2) 3) 2) 3) 4) 2) 2) 2) 2) 2) 4) 4) 2) 2) 4) 4) 4) 3) 2) 2) 4) 3) (2007-2012 Polonia (2007-2012 (2009-2012 Letonia (2007-2012 Montenegru (2009-2014 (2007-2012 Lituania (2007-2012 Serbia (2008-2013 (2008-2012 Kîrgîz(2007-2012 Republica Kîrgîză (2009-2014 (2009-2014 (2007-2012 România (200.7-2012 Turcia (2008-2013 (2012-2014 Slovac(2009-2014 Georgia (2009-2014 Moldova (2009-2014 Macedonia (2009-2013 Republica Slovacă (2007-2012 Federația Rusă (2007-2012 Belarus (2009-2014 Kazakhstan (2009-2013 țegovina … țiația Lituania țegovina Armenia Tadjikistan Moldova Macedonia Ungaria Turcia România Bosnia&Her Tadjichistan Bulgaria Ungaria Albania Ucraina Estonia Armenia Slovenia Croa Croa Republica Republica Bosnia&Her Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, Echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC. Progresele au Progresele au fost fost susținute ținute de de sus mobilitatea mobilitatea economică ascendentă economică sporită ascendentă sporită Moldova a prezentat unul dintre cele mai înalte niveluri de mobilitate economică Moldova a prezentat unul dintre cele mai înalte niveluri de mobilitate economică ascendentă sporită în ascendent regiune ă sporit în ultimul ă în regiune deceniu . Până la criza în ultimul deceniu. economică Până globală, la criza mobilitatea economică ascendentă în globală, Moldova a fost im- mobilitatea ascendentă în Moldova a fost impresionantă: 25 la sută din populație a reușit să presionantă: 25 la sută din populație a reușit să iasă din sărăcia extremă de 2,50 dolari SUA pe zi (Figura 17). iasă din Țara sărăcia extremă de 2,50 dolari a constatat SUA pe un proces dinamic de mobilitate zi (Figura 17). Țara a economică ascendentă înaltă constatat un proces și un nivel redus de apropri- ere de pragul dinamic sărăciei (adică, de mobilitate mișcări contemporane economică de intrare ascendentă înaltă șinivel și un ieșire redus din sărăcie). 7 de apropriere de pragul sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire din sărăcie).7 Figura 17. Gospodăriile casnice aflate în sărăcie, care au ieșit din sărăcie, sau cele nesărace care au intrat în sărăcie, % 0.4 perioada anterioară (circa 2001-2008) 6 Cele mai sărace 40 la sută din regiune sunt definite în baza unui agregat de consum armonizat, care este ultima perioadă (circa 2008-2010) 0.3 diferit de agregatul de consum utilizat în Moldova. Ca rezultat, rata creșterii celor mai sărace 40 la sută din 0.2 populație poate fi diferită da rata restului analizei. 7 Dávalos și Meyer (2015). 0.1 0 22 KAZ UKR ALB MNE POL MKD HUN KAZ POL UKR MNE MDA ROU ARM BLR TUR GEO RUS LTU SRB SVK MDA TUR GEO ROU ARM BLR SRB RUS SVK -0.1 -0.2 Mobilitate ascendentă, prag $2,5 Mobilitate descendentă, prag $2,5 Sursă: Cancho et al. 2015, utilizând estimările Băncii Mondiale în baza armonizării bazei de date ECAPOV din februarie 2014, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC. Notă: În baza unui model de probabilitate lineară cu variabila dependentă egală cu 1 dacă gospodăria casnică a constatat mobilitate ascendentă (trecerea oricărui prag) și 0 în caz contrar. Semnificația evalută la nivel de 10 la sută. Vedeți documentul sursă pentru informații suplimentare privind metodologia. Este utilizat pragul regional de sărăcie al Băncii Mondiale de $2,50 pe zi. După criză, rata mobilității ascendente a continuat să crească: o mare parte din 7 gospod Dávalosă riile și ărace au fost în măsură să își îmbunătățească standardele de viață și să s(2015). Meyer scăpe de sărăcie, în timp ce puține gospodării nes7 ărace au intrat în sărăcie. Ponderea persoanelor care au rămas sărace la pragul național de sărăcie a fost redusă (3 la sută), în timp ce ponderea celor care au ieșit din sărăcie a fost mai mare decât ponderea celor care Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective După criză, rata mobilității ascendente a continuat să crească: o mare parte din gospodăriile sărace au fost în măsură să își îmbunătățească standardele de viață și să scăpe de sărăcie, în timp ce puține gospo- dării nesărace au intrat în sărăcie. Ponderea persoanelor care au rămas sărace la pragul național de sărăcie a fost redusă (3 la sută), în timp ce ponderea celor care au ieșit din sărăcie a fost mai mare decât ponderea celor care au intrat în sărăcie. Aceeași dinamică poate fi observată pentru pragurile sărăciei regionale de $2,50 și $5,00 pe zi, nivelul de apropriere peste sau sub pragul de sărăciei fiind mult mai frecvent la praguri- le de sărăcie mai mari (Figura 18). Cu toate acestea, multe gospodării casnice din Moldoav rămân vulnera- bile la șocuri și, astfel, cad pradă sărăciei. În special, 9 la sută din cei săraci din 2007 (definiți conform pra- gului național de sărăcie) erau săraci până în 2014, în timp ce consumul a 21 la sută din populație era sub $5,00 pe zi (pragul regional de sărăcie). Figura 18. Mobilitatea între generații, conform ponderii populației, Moldova, 2007–14 100% 9 28 8 80% 68 60% 21 88 40% 83 32 9 20% 21 2 19 3 10 0% Pragul național $2.50  $5.00  $10  Rămași săraci Mobilitate ascendentă Mobilitate descendentă Niciodată săraci Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Notă: Datele sunt calculate conform pragurilor regionale de sărăcie (2005 PPP) și se referă la estimările de mobilitate la limita inferioară conform metodologiei panelului sintetic Dang et al. (2011). Vedeți Cancho et al. (2015) pentru informații suplimentare privind metodologia. Totuși, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa Totuși, Moldova Moldova este este una dintre una țările dintre cu cele cele mai înalte mai rate alesărace țări sărăciei în din Europa șiEuropa Asia Centrală și cea mai săracă în Europa. Rata sărăciei moderată de $5,00 pe zi este mai mică Moldova este una dintre țările cu cele mai înalte rate ale sărăciei în Europa și Asia Centrală și cea mai decât în alte țări cu PIB similar, dar este una dintre cele mai înalte în regiune, constituind săracă în Europa. Rata sărăciei moderată de $5,00 pe zi este mai mică decât în alte țări cu PIB similar, dar 40 la sută în 2013 ( este una dintre cele mai Figura 19). Deoarece este mai puțin inegală decât alte țări din regiune, înalte în regiune, constituind 40 la sută în 2013 (Figura 19). Deoarece este mai puțin Moldova avea o rată a sărăciei extreme relativ redusă de $2,50 pe zi, care reprezenta 6,0 la inegală decât alte țări din regiune, Moldova avea o rată a sărăciei extreme relativ redusă de $2,50 pe zi, care sută în 2012 și o clasă medie mică (consum de peste $10,00 pe zi), care constituia 11,7 la reprezenta 6,0 la sută în 2012 și o clasă medie mică (consum de peste $10,00 pe zi), care constituia 11,7 la sută. Cu toate acestea, o cotă mare din populație—41,9 la sută în 2012—era concentrată în rândul celor vul- sută. Cu toate acestea, o cotă mare din populație—41,9 la sută în 2012—era concentrată în nerabili (consum zilnic de $5,00–$10,00) (Figura 20). rândul celor vulnerabili (consum zilnic de $5,00–$10,00) ( Figura 20). Figura 19. PIB per locuitor și sărăcia de $5,00 pe zi, Europa și Asia Centrală, ultimele date disponibile 30,000 90 80 Rata sărăciei (5 USD 2005 PPP) PIB per locuitor (2011 PPP) 25,000 70 20,000 60 15,000 50 40 10,000 30 5,000 20 10 - 0 Muntenegru Armenia Kazahstan Macedonia România Croația Polonia Federația Rusă Lituania Estonia Albania Letonia Serbia Turcia Ungaria Republica Slovacă Republica Cehă Ucraina Georgia Belarus Slovenia Tadjikistan Moldova Kosovo Bulgaria Repblica Kîrgîză 8 PIB per locuitor (axa din stânga) Rata sărăciei (axa din dreapta) Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Moldova avea o rată a sărăciei extreme relativ redusă de $2,50 pe zi, care reprezenta 6,0 la sută în 2012 și o clasă medie mică (consum de peste $10,00 pe zi), care constituia 11,7 la sută. Cu toate acestea, o cotă mare din populație—41,9 la sută în 2012—era concentrată în Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective rândul celor vulnerabili (consum zilnic de $5,00–$10,00) (Figura 20). Figura 19. PIB per locuitor și sărăcia de $5,00 pe zi, Europa și Asia Centrală, ultimele date disponibile 30,000 90 80 Rata sărăciei (5 USD 2005 PPP) PIB per locuitor (2011 PPP) 25,000 70 20,000 60 15,000 50 40 10,000 30 5,000 20 10 - 0 Muntenegru Kazahstan Armenia Macedonia România Croația Polonia Federația Rusă Lituania Estonia Letonia Albania Serbia Turcia Ungaria Republica Slovacă Republica Cehă Belarus Slovenia Ucraina Georgia Bulgaria Tadjikistan Moldova Kosovo Repblica Kîrgîză PIB per locuitor (axa din stânga) Rata sărăciei (axa din dreapta) Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC; baza de date World Development Indicators, Banca Mondială. 24 Figura 20. Structura grupurilor de bunăstare, pe țări, ultimele date disponibile Figura 20. Structura grupurilor de bunăstare, pe țări, ultimele date disponibile Belarus Belarus Belarus Slovenia Ucraina Ucraina Ucraina Cehia Ungaria Ungaria Ungaria Kazakhstan Republica Slovacă Slovacia Republica Slovacă Rusia Polonia Polonia Polonia Montenegru Serbia Serbia Serbia Estonia Lituania Estonia Estonia Moldova Croa ția Moldova Moldova Turcia Latvia Turcia Turcia Albania Bulgaria Albania Albania Macedonia România Macedonia Kosovo Macedonia Armenia Kosovo Georgia Kosovo Georgia Republica Kîrgîz ă 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00 Georgia 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00 Extrem săraci (sub $2,50 PPP) Săraci (sub $2,5-5,0 PPP) 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00 Extrem săraci (sub $2,50 PPP) Săraci (sub $2,5-5,0 PPP) Vulnerabili (între $5-10 PPP) Clasa mijlocie (peste $10 PPP) Extreme poor (below US$2.50 Vulnerabili PPP) (între $5-10Poor PPP)(between US$2.50-5 Clasa PPP) (peste Vulnerable mijlocie $10 PPP) (between US$5-10 PPP) Middle Class (above US$10 PPP) Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC. Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC. III. Ce a determinat reducerea sărăciei și III. Ce a determinat reducerea sărăciei și prosperitatea partajată? prosperitatea partajată? Ținând cont de progresele în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperității Ținând cont partajate, de progresele această în raport să secțiune urmărește cu reducerea identifice sărăciei factorii și creșterea ai prosperității determinanți progreselor. Aceasta se axează pe determinarea faptului dacă creșterea economică a fost progreselor. partajate, această secțiune urmărește să identifice factorii determinanți ai în favoarea Aceasta se axează pe determinarea faptului dacă creșterea economică a fost în favoarea săracilor și care surse de venit – veniturile din muncă, transferurile publice, sau săracilor și care surse de venit – veniturile din remitențele – au generat performanța pozitivă. 9 muncă, transferurile publice, sau remitențele – au generat performanța pozitivă. Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în linii generale, în Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Ce a determinat reducerea 3. sărăciei și prosperitatea partajată? Ținând cont de progresele în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperității partajate, această secțiune urmărește să identifice factorii determinanți ai progreselor. Aceasta se axează pe determinarea faptului dacă creșterea economică a fost în favoarea săracilor și care surse de venit – veniturile din muncă, transferurile publice, sau remitențele – au generat performanța pozitivă. Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în linii generale, în favoarea persoanelor sărace Creșterea economică în Moldova a fost, în mare parte, determinată de consum. Alimentat de remitențe, consumul privat a contribuit tocmai cu 7 puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999–2008, adică creșterea PIB în perioada 1999–2008, adică până la criza economică, și este un contribuabil până la criza economică, și este un contribuabil mai mare decât exporturile (Figura 21).8 mai mare decât exporturile (Figura 21).8 Figura 21. Structura creșterii PIB 20 15 10 5 0 1996-1998 1999-2008 2009-2015 Average -5 -10 -15 Consum privat Consum public Investiții fixe Schimbări în valori mobiliare Exporturi Importuri Surse: Banca Mondială 2016c; calculele Băncii Mondiale în baza conturilor naționale. Dată Dată fiind fiind contribuția contribuția mare mare a consumului a consumului privat privat în PIB, în PIB, creșterea creșterea PIB a PIB a reflectat fost fost reflectat ă ă îndeaproape de veniturile îndeaproape gospodăriilor și creșterea de veniturile consumului. gospod ăriilor Veniturile și creșgospodăriilor casnice și terea consumului. tendințele Veniturile de consum au urmat strâns tendința generală a PIB ( Figura 22 ). Totuși, aceasta înseamnă, de asemenea, gospodăriilor casnice și tendințele de consum au urmat strâns tendința generală a PIB că gospodăriile au suferit (Figura de 22 pe urma volatilității în economie. Cele doua recesiuni ca urmare a crizei economice mondiale ). Totuși, aceasta înseamnă, de asemenea, că gospodăriile au suferit de pe urma și secetei din 2009 și, respectiv, 2012 au determinat reducerea creșterii bunăstării gospodăriilor. În 2009, volatilității în economie. Cele doua recesiuni ca urmare a crizei economice mondiale și gospodăriile au putut nivela consumul în pofida scăderii abrupte a veniturilor. secetei din 2009 și, respectiv, 2012 au determinat reducerea creșterii bunăstării gospodăriilor. În 2009, gospodăriile au putut nivela consumul în pofida scăderii abrupte a veniturilor. Figura 22. PIB și creșterea consumului și veniturilor gospodăriilor 8 Banca Mondială (2016b). 10% 8% 10 6% 4% volatilității în economie. Cele doua recesiuni ca urmare a crizei economice mondiale și secetei din 2009 și, respectiv, 2012 au determinat reducerea creșterii bunăstării gospodăriilor. În 2009, gospodăriile au putut nivela consumul în pofida scăderii abrupte a veniturilor. Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 22. PIB și creșterea consumului și veniturilor gospodăriilor 10% 8% 6% 4% 2% 0% -2% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -4% -6% -8% Creșterea PIB per locuitor Creșterea veniturilor Creșterea consumului Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor bazei de date World Development Indicators și CBGC. consumul mediu în rândul celor mai sărace 20 la sută din distribuție (cele mai sărace 20 la sută) a crescut cu peste 10 la sută, depășind rata de creștere în rândul grupurilor mai mari Creșterea Cre șterea consumului consumului a fost în favoarea a fost săracilor în favoarea și modificările săracilor distribuției și modific au contribuit, ările distribu ției auastfel, mai de mult consum decât ( creșterea Figura ). Această consumului 23 creștere mediu la pozitivă scăderea în ratelorfavoarea sărăciei. contribuit, astfel, mai mult decât creșterea consumului mediu la scăderea ratelor săracilor Din 2007 a determinat până în 2014, creșterea consumului s a fost ărăciei. Din pozitivă 2007 până înîn 2014, dar general, consumul progrese în reducerea sărăciei care, prin urmare, a fost generată de schimbări în creșterea creșterea mediu în rândul consumului a fost celor mai sărace pozitivă 20 la sută dar din distri- în general, buție (cele mai sărace 20 la sută) a crescut cu peste 10 la sută, depășind rata medie și redistribuție. Potrivit Datt‐Ravallion (1992), schimbările în distribuție au condus, de creștere în rândul grupurilor mai mari de consum (Figura 23). Această creștere pozitivă în favoarea săracilor a determinat progrese în re- 8în general, la declinul sărăciei în perioada 2007‐14, cu excepția a două perioade scurte, în Banca Mondială (2016b). ducerea sărăciei care, prin urmare, a fost generată de schimbări în creșterea medie și redistribuție. Potrivit 2008‐09 și 2012‐13 (Figura 24). În 2009‐10, 26 după criza financiară globală, declinul de 4 Datt-Ravallion (1992), schimbările în distribuție au condus, în general, la declinul sărăciei în perioada 2007- puncte 14, procentuale cu excepția în sărăcie a două perioade poate scurte, fi explicat în 2008-09 aproape și 2012-13 integral (Figura de schimbările în 24). În 2009-10, după criza financiară distribuție. În 2013‐14, sărăcia ar fi crescut, având în vedere declinul creșterii consumului, globală, declinul de 4 puncte procentuale în sărăcie poate fi explicat aproape integral de schimbările în dis- dacă nu tribuție. Înar fi fost efectele 2013-14, sărăcia ar distribuției. Efectele fi crescut, având distribuției în vedere declinulerau relativ creșterii puternice atât consumului, dacăîn nu ar fi fost efectele distribuției. Efectele distribuției erau relativ puternice atât în zonele zonele urbane, cât și în cele rurale. ​​ urbane, cât și în cele rurale. Figura 23. Curba de incidență a creșterii, Figura 24. Structura Datt‐Ravallion a populația totală, 2007–14 schimbărilor în declinul ratei sărăciei 10 2007-2008 -2.0 2.6 Ratele creșterii anualizate 8 2008-2009 -1.41.3 6 2009-2010 -4.0 -0.4 2010-2011 -2.3 -2.1 4 2011-2012 0.2 -1.1 (%) 2 2012-2013 -0.9 -3.0 0 2013-2014 -2.4 1.1 2007-2014 (Total) -11.1 -3.3 1 7 13 19 25 31 37 43 49 55 61 67 73 79 85 91 97 -2 2007-2014 (Rural) -11.6 -3.4 -4 2007-2014 (Urban) -10.8 -2.6 Consum per capita, percentile Creșterea Distribuția Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Piețele muncii Piețele muncii ajutate de de ajutate progrese, în special progrese, prin cre în special șterile prin salariale creșterile neagricole salariale neagricole Creșterea veniturilor interne din muncă a contribuit la creșterea veniturilor în Creșterea veniturilor interne din muncă a contribuit la creșterea veniturilor în rândul celor mai sărace rândul 40 celor la sută mai sărace din populație 40 și la reducerea din popula la sută sărăciei. ție și la În general, reducerea din să cauza lipsei răciei. În general, locurilor de muncă și creșterii din cauza lipsei locurilor de muncă și creșterii ratelor de inactivitate, contribuția ratelor de inactivitate, contribuția veniturilor din muncă a fost determinată de sectorul neagricol preponde- rent prin creșterea salariilor (Figura 25 și Figura 26). Înainte de criza economică, creșterea mai rapidă a veniturilor din muncă a fost determinată de sectorul neagricol preponderent prin creșterea câștigurilor neagricole salariilor (Figura 25 în raport și Figura cu26). veniturile Înainte agricole a plasat de criza mulți lucrători economică, agricoli creșterea mai în rândul rapidă a celor mai câștigurilor neagricole în raport cu veniturile agricole a plasat mulți lucrători agricoli în au căpă- sărace 40 la sută din populație. După criză, ocuparea forței de muncă agricole și câștigurile sporite tat amploare, rândul celor dar aceasta mai a contribuit sărace 40 la sută puțin. Veniturile agricole din populație. au fost După criză, supuse unor ocuparea fluctuații forței pe parcursul de muncă perioadei, fapt ce a subminat contribuția lor la îmbunătățirea condițiilor de trai (vedeți în continuare). agricole și câștigurile sporite au căpătat amploare, dar aceasta a contribuit puțin. Veniturile agricole au fost supuse unor fluctuații pe parcursul 11 perioadei, fapt ce a subminat contribuția lor la îmbunătățirea condițiilor de trai (vedeți în continuare). Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 25. Structura creșterii veniturilor, cele Figura 26. Structura schimbărilor în sărăcie, mai sărace 40 la sută, conform sursei de venit, conform sursei de venit, 2007–14, puncte 2007–14, % procentuale 8% 2007-2010 2010-2014 4 6% 3 2007-2010 2010-2014 2 4% 1 2% 0 Remitențe Altele Angajare în Câștiguri neagricole Pensii Asistență socială sectorului agricol Câștiguri din Angajare în afara agricultură -1 agricultură 0% -2 Remitențe sectorului agricol Altele Câștiguri neagricole Câștiguri din Angajare în Pensii Asistență socială Angajare în afara agricultură agricultură -2% -3 -4 -4% -5 -6 -6% Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Ratade Rata de inactivitate inactivitate a crescut a crescut cu 19 cu 19 procentuale puncte puncte procentuale în perioada în perioada 2000-14, 2000‐14, generând declinul ratei generând declinul ratei de ocupare. Declinul participării forței de muncă se explică prin de ocupare. Declinul participării forței de muncă se explică prin migrația internațională și reducerea aferentă în ocuparea neformală.9 În 2014, de exemplu, 20 la sută din bărbații migrația internațională și reducerea aferentă în ocuparea neformală. inactivi se aflau în străinăta- 9 În 2014, de exemplu, te în căutarea unui loc de muncă sau erau încadrați în câmpul muncii (Figura 27). Pensionarea anticipată 20 la sută din bărbații inactivi se aflau în străinătate în căutarea unui loc de muncă sau erau fost un alt aîncadrați în factor câmpul care a contribuit muncii la rata (Figura 27). sporită de inactivitate. Pensionarea anticipată 2014, Îna fost în un rândul bărbaților alt factor care a și femeilor inactive în grupul de vârstă 15-65 ani, 39 la sută și, respectiv, 47 la sută erau pensionari. Creșterea bruscă contribuit la rata sporită de inactivitate. În 2014, în rândul bărbaților și femeilor inactive în a ratei de inactivitate în randul persoanelor cu varsta 57+ ani a fost mai mare decât în ​​ anii anteriori; mai grupul mult de de 60 lavârstă 15‐65 sută din ani, 39 la persoanele cusută vârstași, de respectiv, 60+ ani au la sută 47 fost erau inactive. 10pensionari. Printre femei,Creșterea responsabilitățile bruscă a ratei de inactivitate în randul persoanelor cu varsta 57+ ani a fost mai mare decât familiale sunt un motiv important la baza inactivității. La fel de îngrijorătoare este prevalența sub-ocupă- în în rii, anii anteriori; special mult mai celor în rândul de 60 pe angajați la cont sută propriu din persoanele și al celorcu carevârsta de în lucrează 60+ ani au zonele fost rurale sau în agri- cultură. inactive. Aceasta 10 indică Printre calitatea femei, posibil mai redusă responsabilitățile familiale a locurilor sunt de un muncă motiv în domeniile la important respective baza (Figura 28). inactivității. La fel de îngrijorătoare este prevalența sub‐ocupării, în special în rândul celor angajați pe cont propriu și al celor care lucrează în zonele rurale sau în agricultură. Aceasta Figura 27. Motivul șomajului sau al inactivității, Figura 28. Sub‐ocuparea în rândul vârstelor indică calitatea posibil mai redusă a locurilor de muncă în domeniile respective (Figura 28). grupul de vârstă 15–65 ani, 2014 active de 15+ ani, 2014 4% 6% 6% 8% 70 20% 20% 60 47% 47% 50 40 39% 39% 30 22% 22% 1% 20 1% 18% 25% 25% 10 18% 0 Lucrătorii salariați Urban Rural Toți angajații Femei Bărbați Agricultură Sectoare neagricole Angajați pe cont propriu Femei Female rbați BăMale ție Educa Education p ăți familiale Responasbilit Familyy responsibilities Boli Pensionari Disease Inactivi din propria dorință Pensioner Muncesc peste hotare Voluntary inactive Abroad for work Agricultură nesezonieră Altele Off season agriculture 9 Banca Mondială Other (2014). În statistica forței de muncă din Moldova, persoanele care lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă peste hotare sunt considerate inactive. % care lucrează <40 ore/săptămânal 10 Banca Mondială (2016c). % care doresc să lucreze mai multe ore Sursă: Banca Mondială 2016, utilizând estimările SFM. 28 Sursă: Ronnås 2015, în baza datelor SFM. În rândul celor încadrați în câmpul muncii, cei mai puțin înstăriți au constatat o calitate mai redusă a În rândul celor încadrați în câmpul muncii, cei mai puțin înstăriți au constatat o implicării pe piața muncii. Având mai puține studii, cele mai sărace 40 la sută din populație au avut mai calitate puține mai redus oportunități ă a implic și rezultate maiăpuțin rii pe piața muncii. favorabile pe piața Având muncii. mai puține ocupării Structura studii, cele forței mai de muncă a sărace 40 la sută din populație au avut mai puține oportunități și rezultate mai puțin 9 Banca Mondială (2014). În statistica forței de muncă din Moldova, persoanele care lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă peste favorabile hotare pe piața sunt considerate muncii. Structura ocupării forței de muncă a fost destul de diferită inactive. 12 10 pentru oamenii de la limita superioară și cei de la limita inferioară a distribuției, deși, per Banca Mondială (2016c). ansamblu, ratele de ocupare și șomaj au fost apropiate în cele două grupuri. Cele mai sărace 40 la sută din gospodării au fost angajate mai rar și angajate pe cont propriu mai frecvent, Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective fost destul de diferită pentru oamenii de la limita superioară și cei de la limita inferioară a distribuției, deși, per ansamblu, ratele de ocupare și șomaj au fost apropiate în cele două grupuri. Cele mai sărace 40 la sută din gospodării au fost angajate mai rar și angajate pe cont propriu mai frecvent, în special în sectorul agricol care, de regulă, oferă locuri de muncă de calitate inferioară (Figura 29 și Figura 30). În general, creșterea ocupării pe cont propriu în rândul populației adulte a fost alarmantă, deoarece a semnalat o informalitate mare. mai Figura 29. Situația ocupării persoanelor Figura 30. Situația ocupării celor mai sărace sărace 40 la sută din populație 18% 21% 17% 19% 22% 25% 22% 25% 38% 36% 39% 40% 26% 24% 29% 28% Nesărac Sărac Nesărac Sărac T60 B40 T60 B40 2007 2014 2007 2014 Angajat Angajat pe cont propriu Angajat Angajat pe cont propriu Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Există Există oo lips lipsă ă oportunități de de oportunit i de angajare ățangajare de în sectoarele în sectoarele neagricole, în special neagricole, în în special zonele în Deși ma- rurale. zonele populației joritatea locuiește rurale. Deși în mediul majoritatea rural, celelocuiește populației mai multeîn activități mediul de cele și producție rural, de investiții mai multe au loc în cele două orașe mari, Bălți și Chișinău (Figura 31). Concentrația de dezvoltare economică activități de producție și de investiții au loc în cele două orașe mari, Bălți și Chișinău în capitală ar putea servi (Figura pentru 31). a perpetuade Concentrația decalajul competitiv dezvoltare dintre companiile economică în capitală dinar capitală și companiile putea servi pentru a din alte păr- ți și reprezintă o constrângere asupra dezvoltării activităților economice neagricole în afara orașelor mari. perpetua decalajul competitiv dintre companiile din capitală și companiile din alte părți și Lipsa diversificării economice în zonele rurale, în combinație cu accesul limitat la locuri de muncă în zone- reprezintă le o constrângere urbane, a condus asupra la două tendințe dezvoltării importante. activităților Una economice dintre ele este neagricole rata sporită în afara și în creștere a migrației din orașelor mari. Lipsa diversificării economice în zonele rurale, în combinație cu zonele rurale (Figure 32). Deosebit de îngrijorătoare este migrația tinerilor din mediul rural. Circa 23,6 la accesul sută din la limitat tinerii vârsta cu de locuri cuprinsă muncă între 15-24 în zonele din ani a urbane, spațiulla condus rural două muncesc tendințe în străinătate, importante. înUna comparație cu dintre ele este rata sporită și în creștere a migrației din zonele rurale (Figura 32). Deosebit în rândul doar 15,7 la sută în economia națională, fapt ce indică o lipsă de oportunități atractive de angajare tinerilor din mediul de îngrijorătoare rural. este 11 O altă tinerilor migrația tendință importantă din mediul este revenirea rural. la agricultura Circa 23,6 de subzistență la sută din tinerii cu (vedeți în continuare). vârsta cuprinsă între 15‐24 ani din spațiul rural muncesc în străinătate, în comparație cu doar 15,7 la sută în economia națională, fapt ce indică o lipsă de oportunități atractive de Figura 31. Distribuția populației, producere și Figura 32. Cota angajării peste hotare din totalul angajare în rândul tinerilor din mediul rural. investiții, conform locației, 2014 11 O altă tendință importantă este revenirea la angajării, % 100% agricultura de subzistență (vedeți în continuare). 30 25 80% 20 60% 15 40% 10  Toate zonele 5  Rural 20%  Urban 0 0% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014   Populație Producere Investiții  Chșinău + Bălți  Restul Moldovei Sursă: Ronnås 2015, în baza datelor BNS. Sursă: Ronnås 2015, în baza datelor SFM. Notă: Investițiile se referă la investițiile în active tangibile pe termen lung. 11 Ronnås (2015). A 11 existat Ronnås o (2015).schimbare mare în ocuparea 30 forței de muncă în direcția opusă agriculturăă, care nu se reflectă în creșterea în alte 13 sectoare; mai curând, agricultura de subzistență se extinde. Începând cu anul 2006, ponderea lucrătorilor în agricultură a scăzut de la 34 la 30 la sută, parțial din cauza emigrării în rândul persoanelor apte de Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective A existat o schimbare mare în ocuparea forței de muncă în direcția opusă agriculturăă, care nu se reflec- tă în creșterea în alte sectoare; mai curând, agricultura de subzistență se extinde. Începând cu anul 2006, ponderea lucrătorilor în agricultură a scăzut de la 34 la 30 la sută, parțial din cauza emigrării în rândul per- soanelor apte de muncă din mediul rural (Figura 33).12 Ocuparea forței de muncă în alte sectoare a fost în scădere, cu excepția comerțului și transporturilor, care s-a extins ușor (Figura 34). În schimb, ponderea persoanelor care lucrează în agricultură cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal) a crescut constant, de la 13 la sută până la 24 la sută. Această muncă agricolă este deseori realizat de proprietarii par- celelor și, prin urmare, nu este considerată în mod oficial drept ocupare a forței de muncă. Fără ocuparea formală a forței de muncă, există riscul că acești lucrători agricoli cu fracțiune de normă nu vor fi eligibili pentru pensii și prestațiile aferente. Figura 33. Ocuparea în agricultură Figura 34. Persoane ocupate în câmpul muncii, pe sectoare 35% 1500 30% 1000 25% 500 20% 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 15% 10% Agricultură, silvicultură, piscicultură Agricultura ca % din ocupare Industrie 5% Construcții % adulți care lucrează în agricultură mai Comerț, hotele și restaurante puțin de 20 ore săptămânal Transport, comunicații 0% 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Administrație publică, sănătate, educație, activitate socială Altele Sursă: Calculele Băncii Mondiale Sursă: datele BNS. în baza datelor BNS și SFM. Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută sunt mai susceptibile de a fi utilizate ca forță de muncă în Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută sunt mai susceptibile de a fi utilizate agricultură decât în d ​​ omeniul serviciilor; această concentrare a crescut în ultimii ani. Circa 80 la sută din cei ca forși saraci ță 70de la munc ă în sută din agricultur cele ă decât mai sărace 40 la sută în domeniul serviciilor; din populație aceast sunt angajați în ă concentrare agricol (Figura sectorul a 35 și crescut în ultimii ani. Circa 80 la sută din cei saraci și 70 la sută din cele mai sărace 40 la Figura 36). Având în vedere caracterul neformal sporit în agricultură în raport cu alte sectoare, această de- sută din populație sunt angajați în sectorul agricol (Figura 35 și Figura 36). Având în vedere pendență de ocuparea agricolă înseamnă că rata informalității în rândul celor săraci și în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație este mare. Volatilitatea și caracterul sezonier al agriculturii în Moldova, in- caracterul neformal sporit în agricultură în raport cu alte sectoare, această dependență de clusiv ocuparea șocurile climat agricolă i ce frecvente, înseamnă suplimentar că rata restricțiilor informalității comerciale în rândul impuse celor săraci de și în Rusia celor rândul pentru anumite mai sărace 40 la sută din populație este mare. Volatilitatea și caracterul sezonier al de vulne- produse agricole, înseamnă că acești lucrători suferă fluctuații mari ale veniturilor și sunt extrem rabili. 13 În 2013, agricultorii și lucrătorii agricoli au reprezentat împreună 40 la sută din persoanele sărace. agriculturii în Moldova, inclusiv șocurile climatice frecvente, suplimentar restricțiilor În general, deși veniturile agricole continuă să constituie o parte semnificativă a veniturilor gospodăriilor comerciale impuse de Rusia pentru anumite produse agricole, înseamnă că acești lucrători casnice mici, importanța lor a scăzut în ultimii ani, de la 30 la sută în 2007 la 18 la sută în 2013, din cauza suferă fluctuații mari ale veniturilor și sunt extrem de vulnerabili. secetei din 2007 și a crizei globale din 2008-09, printre alți factori.14 13 În 2013, agricultorii și lucrătorii agricoli au reprezentat împreună 40 la sută din persoanele sărace. În general, deși veniturile agricole continuă să constituie o parte semnificativă a veniturilor gospodăriilor casnice mici, importanța lor a scăzut în ultimii ani, de la 30 la sută în 2007 la 18 la sută în 2013, din cauza secetei din 2007 și a crizei globale din 2008‐09, printre alți factori.14 Angajarea în agricultură a constatat o recuperare din 2012, parțial ca rezultat al noilor investiții în sector din 2007, dar nu este clar dacă 12 această recuperare va fi durabilă. 13 Numărul angajaților în agricultură variază între 200.000 în timpul iernii la peste 400.000 în timpul trimestrelor doi și trei. Există, de aseme- nea, variații sezoniere 13 Numărul mari în numărul angajaților orelor lucrate în agricultură săptămânal variază între (Ronnås 200.000 2015). în timpul iernii la peste 400.000 în timpul 14 Möllers et al. (2016) oferă mai multe detalii privind condițiile în rândul gospodăriilor agricole mici și impactul lor asupra sărăciei. trimestrelor doi și trei. Există, de asemenea, variații sezoniere mari în numărul orelor lucrate săptămânal (Ronnås 2015). 14 14 Möllers et al. (2016) oferă mai multe detalii privind condițiile în rândul gospodăriilor agricole mici și impactul lor asupra sărăciei. Figura 35. Sectorul de activitate al săracilor Figura 36. Sectorul de activitate al celor mai sărace 40 la sută 22% Sărăcia 15% și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective 43% 36% 8% 15% 26% 22% 45% 41% Figura 35. Sectorul de activitate al săracilor 13% Figura 36. Sectorul de activitate al celor mai 15% 10% 18% 77% sărace 40 la sută 18% 14% 64% 22% 15% 69% 51% 36% 8% 59% 43% 39% 37% 26% 45% 22% 15% 45% 41% 10% 13% 15% 18% Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci T60 B40 T60 14% B40 77% 18% 2007 64% 2007 59% 2014 69% 51% 2014 45% 39% 37% Agricultura Exploatare minieră și producere Servicii Agricultura Exploatare minieră și producere Servicii Nesăraci Săraci Nesăraci Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Săraci T60 B40 T60 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. B40 2007 2014 2007 2014 creșterea Deși Agricultura salariilor a Exploatare minieră și producere încetinit crizei, eaExploatare în timpul Agricultura Servicii pozitiv a fost minier ă de atunci. ă și producere Servicii Salariile medii s‐au recuperat de la o creștere zero în 2011 până la 4 la sută în 2012 și Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. aproape 6 la sută în 2014. Creșterea a fost înregistrată preponderent în sectoarele Deșicreșterea Deși neagricole, creșterea salariilor ceea ce explică salariilora încetinit a în timpul contribuția încetinit înmai crizei, mare timpul ea a a fost crizei, pozitiv veniturilor de ea a fost atunci. ă ăneagricole pozitiv Salariile la de medii creșterea atunci. s-au recu- perat de la o creștere zero în 2011 până la 4 la sută în 2012 și aproape 6 veniturilor și reducerea sărăciei (vedeți Figura 25 și Figura 26). Cu toate acestea, din cauza la sută în 2014. Creșterea a fost înre- Salariile medii s‐au recuperat de la o creștere zero în 2011 până la 4 la sută în 2012 și gistrată preponderent concentrației în sectoarele neagricole, ceea ce la sută contribuția explică mai în mare cu neagricole a veniturilor aproape la creșterea 6 la de săraci sută veniturilor în și a celor 2014. și reducerea mai sărace Creșterea a fost sărăciei (vedeți 40 înregistrată Figura populație din preponderent 25 și Figura 26). Cu toate agricultura în acestea, sectoarele din cauza con- productivitate redusă și a faptului că salariile agricole sunt constant mai mici decât salariile neagricole, centrației săracice de ceea și aexplică celor mai contribuția sărace 40 la mai sutămare a veniturilor din populație neagricole în agricultura la creșterea redusă și a cu productivitate în servicii faptului și industrie, decalajul veniturilor din muncă (inclusiv salarii că salariile agricole sunt constant mai mici decât salariile în servicii și industrie, decalajul veniturilor și reducerea sărăciei (vedeți Figura 25 și Figura 26). Cu toate acestea, din cauza și venituri din venituri- activități desfășurate pe cont propriu) între cele mai sărace 40 la sută și celelalte 60 la sută lor din muncă (inclusiv concentrației de săraci și a și salarii venituri celor mai din activități sărace desfășurate 40 la sută din pe cont propriu) populație între cele cu în agricultura mai sărace 40 a reflectat semne limitate de micșorare în anii recenți (Figura 37 și Figura 38). la sută și celelalte 60 la sută a reflectat semne limitate de micșorare în anii productivitate redusă și a faptului că salariile agricole sunt constant mai mici decât salariile recenți (Figura 37 și Figura 38). în servicii și industrie, decalajul veniturilor din Figura 37. Salariul mediu lunar pentru angajați, muncă (inclusiv salarii și venituri din Figura 38. Venitul mediu lunar din pe sectoare activitate, cele mai sărace 40 la sută și activități desfășurate pe cont propriu) între cele mai sărace 40 la sută și celelalte 60 la sută top 60 la sută a reflectat semne limitate de micșorare în anii recenți (Figura 37 și Figura 38). 600 300 Figura 37. Salariul mediu lunar pentru angajați, Figura 38. Venitul mediu lunar din brute lunare medii 500 250 USD 2005 PPP pe sectoare activitate, cele mai sărace 40 la sută și (USD 2005 PPP) 400 200 300 top 60 la sută 150 600 200 300 100 Salariimedii 500 100 250 50 USD 2005 PPP B40 T60 (USD 2005 PPP) 400 0 200 0 Salarii brute lunare 300 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 150 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 200 Agricultură 100 Industrie Servicii 100 50 B40 T60 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor BNS. 0 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. 0 lunar 2008 Notă: Câștigul 2007 mediu brut 2009 reprezintă 2010 raportul 2011 2012 2013 2014dintre 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 sumele brute pentru angajați pe unități economice și sociale (fondul de remunerare) și numărul angajaților. Agricultură Industrie Servicii În sens mai larg, având ținând cont de Încaracterul Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor BNS. sens mai larg, de ținând având semi‐subzisten ță al Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. cont de caracterul Notă: Câștigul lunar mediu brut reprezintă raportul dintre Figura 39. Cota agriculturii de intensitate de semi-subzistență sectorului sumele agricol, brute pentru al angajați sectorului poten țialul pe unități agricol, său de economice apo- fi redusă în rândul adulților (cu vârsta 15+) și sociale tențialul un factorsău de a defi un factor de progres progres este (fondul de remunerare) și numărul angajaților. este li- limitat. 33 30% mitat. Agricultura de semisubzistență Agricultura de semisubzistență este o este o 25% componentă esențială a strategiilor de existență componentă esențială a strategiilor de 20% în mediul rural, iar aceasta are șanse să continue 15% existență în mediul rural, iar aceasta are 33 pe termen mediu și lung. Micile gospodării agri- 10% suntsă șanse cole continue răspândit pe e în termen mediu agricultură. și lung. Recensămân- 5% Micile gospodării agricole sunt răspândite în tul general agricol din 2011 a denotat că mai mult 0% jumătate dinRecensământul deagricultură. gospodăriile agricole cultivă general mai agricol 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 puțin de 0,5 hectare, iar circa 95 la sută folosesc o din 2011 a denotat că mai mult de jumătate Săraci B40 Nesăraci T60 suprafață mai mică de 3 hectare. Gospodăriile fa- din gospodăriile agricole cultivă mai puțin de Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. miliale mici produc 0,5 hectare, în jur 95 iar circa de 71 la la din totalul sutăfolosesc sută o 15 suprafață mai mică de 3 hectare. Gospodăriile familiale mici produc în jur de 71 la sută din totalul producției agricole.15 Producția animală este, de asemenea, administrată în primul rând de către micii proprietari.16 Cele mai multe gospodării agricole sunt gospodării de Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective producției agricole.15 Producția animală este, de asemenea, administrată în primul rând de către micii pro- prietari.16 Cele mai multe gospodării agricole sunt gospodării de subzistență ale micilor proprietari. Gospo- dăriile agricole de subzistență au reprezentat 74 la sută din toate gospodăriile agricole în 2013, ceea ce repre- zintă o creștere de la 73 la sută în 2007. Gospodăriile agricole mici sunt mai susceptibile de a trece la agricultura de subzistență (39 la sută) decât la agricultura comercială (13 la sută). Adulții se angajează tot mai mult în agricultura cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal), în special în rândul per- soanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație (Figura 39).17 Dependența de agricultura de subzistență subminează capacitatea gospodăriilor de a spori bunăstarea. Agricultura de subzistență este, deseori, o muncă intensă; nivelul de productivitate este, de obicei, redus și în Moldova este în continuă scădere. Acest rezultat este legat de lipsa investițiilor și lipsa de capital și disponi- bilitate a creditelor, care au condus la tehnologii cu randament scăzut și utilizarea necorespunzătoare a în- grășămintelor și a pesticidelor.18 Gospodăriile agricole de subzistență sunt, deseori, mici și conduse de femei și resurse prin mecanizare pentru caracterizate nivel redus de sau investiții studii în gospodării și capete de factori de producție vârstnici pentru de cu probleme a sănătate, spori ceea ce înseamnă că membrii productivitatea. 19 acestor gospodării au puține alternative pe piața muncii. În lipsa unui sistem dinamic de arendă a terenurilor, micii proprietari dispun de posibilități limitate de a comercializa și a spori dimensi- unile gospodăriilor publice, Transferurile lor. Veniturile neagricole în special mici înseamnă pensiile, că ele nu careva au generat dispun de suficiente îmbun ătăț resurse iti pentru mecanizare sau investiții în factori de producție pentru a spori productivitatea.19 în standardele de viață Transferurile publice, Creșterea veniturilor în special și reducerea pensiile, sărăciei au fost parțialau generat determinate decareva majorarea pensiilor. Acestea au contribuit la reducerea sărăciei cu 4,8 puncte procentuale în îmbunătățiti în perioada 2007‐14. standardele Pensiile de viață medii au crescut cu 50 la sută cumulativ, în termeni reali, în acea perioadă. Creșterea 20 Aceasta a determinat parțial o creștere a ponderii pensiilor în totalul veniturilor și reducerea sărăciei au fost parțial determinate de majorarea pensiilor. Acestea au veniturilor în rândul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație. Mai contribuit la reducerea sărăciei cu 4,8 puncte procentuale în perioada 2007-14. Pensiile medii au crescut cu 50 la sută cumulativ, important, pensiile în termeni au reali, în acea fost principalul perioadă. motor 20 pentru Aceasta ieșirea aoamenilor determinatdin parțial o creștere sărăcie a ponderii și din pensiilor în totalul veniturilor în rândul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 rândul celor mai sărace 40 la sută din populație. În special, majorările de pensii în 2009 și la sută din populație. Mai important, pensiile au fost principalul motor pentru ieșirea oamenilor din sărăcie și din rândul celor 2010 au generat o reducere a ponderii pensionarilor care au fost printre săraci și cele mai mai sărace 40 la sută din populație. În special, majorările de pensii în 2009 și 2010 au generat o reducere a sărace 40 la sută, ceea ce duce la o scădere a pensiei medii în aceste grupuri (Figura 40 și ponderii pensionarilor care au fost printre săraci și cele mai sărace 40 la sută, ceea ce duce la o scădere a Figura 41); cu alte cuvinte, compoziția celor din diferitele grupuri s‐a schimbat. Guvernul a pensiei medii în aceste grupuri (Figura 40 și Figura 41); cu alte cuvinte, compoziția celor din diferitele grupuri majorat pensiile și asistența socială, care au sprijinit substanțial categoriile vulnerabile ale s-a schimbat. Guvernul a majorat pensiile și asistența socială, care au sprijinit substanțial categoriile vulne- populației, însă rabile ale populației,preponderent în zonele urbane. Cu toate însă preponderent acestea, în zonele urbane. Cu toate pentru acestea, că pentru căpensiile pensiilereale reale au scăzut ușor 40 la sută din populație, provocând o în 2011, pensionarii au trecut înapoi în rândul celor mai săracecelor mai sărace 40 la sută au scăzut ușor în 2011, pensionarii au trecut înapoi în rândul creștere a pensiei medii între aceste grupuri. din populație, provocând o creștere a pensiei medii între aceste grupuri. Figura 40. Creșterea reală, pensia medie Figura 41. Creșterea reală, pensia medie lunară, % de la an la an lunară, pe grupuri, % de la an la an 20% 40% 15% 20% 10% 0% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 5% -20% 0% Săraci 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Nesăraci Cele mai sărace 40 la sută -5% Top 60 la sută Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor BNS. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. 15 Volk et al. (2015). Rolul 16 Banca extins (2015a). Mondială al pensiilor este reflectat în structura veniturilor gospodăriilor. 17 Analiza se bazează pe Möllers et al. (2016). Ponderea pensiilor în bugetele celor săraci a crescut de la 23,2 la sută până la 27,7 la sută în 18 Munoz et al. (2015). 19cursul perioadei. Un model similar a fost observat în rândul celor mai sărace 40 la sută din Möllers et al. (2016). 20 Datele BNS. 16 populație (Figura 42 și Figura 43). Pensiile reprezintă o sursă de venit esențială: în jur de 28 la sută si 20 la sută din venitul total al gospodăriilor în rândul persoanelor săracei și, respectiv, în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație au fost înregistrate de pensii Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective în 2014, comparativ cu 17 la sută în rândul celor nesăraci și top 60 la sută. Dependența de respectiv, în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație au fost înregistrate de pensii venituri din pensii a fost mult mai mare în rândul gospodăriilor din mediul urban, în timp în 2014, comparativ cu 17 la sută în rândul celor nesăraci și top 60 la sută. Dependența de Rolul extins al pensiilor este reflectat în structura veniturilor gospodăriilor. Ponderea pensiilor în buge- ce dependența de remitențe a fost mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural ( tele celor săraci a crescut de la 23,2 la sută până la 27,7 la sută în cursul perioadei. Un model similar a fost venituri din pensii a fost mult mai mare în rândul gospodăriilor din mediul urban, în timp observat în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație (Figura 42 și Figura 43). Pensiile reprezintă o ce dependența de remitențe a fost mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural ( Figura 44 și sursă de venit esențială: în jur de 28 la sută si 20 la sută din venitul total al gospodăriilor în rândul persoa- Figura 44 și nelor săracei și, respectiv, în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație au fost înregistrate de pensii în 2014, comparativ cu 17 la sută în rândul celor nesăraci și top 60 la sută. Dependența de venituri din pensii a Figura 45). fost mult mai mare în rândul gospodăriilor din mediul urban, în timp ce dependența de remitențe a fost mai Figura 45). Figura 42. Structura veniturilor mare în rândul gospodăriilor din mediul rural Figura 43. Structura veniturilor în rândul (Figura 44 și Figura 45). celor săraci, % celor mai sărace 40 la sută, % Figura 42. Structura veniturilor Figura 43. Structura veniturilor în rândul 100% 100% celor săraci, % celor mai sărace 40 la sută, % 80% 80% 100% 100% 60% 60% 80% 80% 40% 40% 60% 60% 20% 20% 40% 40% 0% 0% 20%Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci 20% T60 B40 T60 B40 0% 0% 2007 2014 2007 2014 Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci T60 B40 T60 B40 Venit din activitate 2007 Venit din agricultură 2014 Venit din activitate 2007 Venit din agricultură 2014 Pensii Asistență socială Pensii Asistență socială Venit din activitate Venit din agricultură Venit din activitate Venit din agricultură Remitrențe Altele Remitențe Altele Pensii Asistență socială Pensii Asistență socială Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Remitrențe Altele Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Remitențe Altele Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Figura 44. Structura veniturilor, săraci, Figura 45. Structura veniturilor, cele mai conform locației sărace 40 la sută, conform locației Figura 44. Structura veniturilor, săraci, Figura 45. Structura veniturilor, cele mai 100% 100% conform locației sărace 40 la sută, conform locației 80%100% 80%100% 60% 80% 60% 80% 40% 60% 40% 60% 20% 40% 20% 40% 0% 20% 0% 20% Săraci rurali Săraci urbani Săraci rurali Săraci urbani Rural Urban Rural Urban 0% 0% 2007 2014 2007 2014 Săraci rurali Săraci urbani Săraci rurali Săraci urbani Rural Urban Rural Urban Venit din activitate Venit din activitate agricolă Venit din activitate Venit din activitate agricolă 2007 2014 2007 2014 Pensii Asistență socială Pensii Asistență socială Venit din activitate Venit din activitate agricolă Venit din activitate Venit din activitate agricolă Remitențe Altele Remitențe Altele Pensii Asistență socială Pensii Asistență socială Asistența socială țeeste direcționată, Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Remiten dar prestațiile sunt Altele mici Remiten și insuficiente Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. țe pentru a-i proteja pe cei săraci și vulne- Altele rabili. Ponderea asistenței sociale în bugetele gospodăriilor sărace a crescut de la 3,6 la sută până la 4,4 la sută în perioa- Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Asisten da ța socială este direcționată, dar prestațiile sunt mici și insuficiente pentru a‐i 2007-14. Asistența socială a oferit protecție pentru gospodării în 2009 și 2012, atunci când consumul total al gospo- proteja pe dăriilor Asisten ț cei a stagnat ă ș raci sădupă a social i vulnerabili. contracția este direcPIB în timpul ționat crizei ă, dar din 2009 presta țiileși în timpul sunt secetei Ponderea asistenței sociale în bugetele gospodăriilor mici din 2012. Creșterea și insuficiente reală pentru a‐iîn domeniul asistenței sociale a fost înaltă atât în ​​rândul celor săraci, cât și în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, în timpul proteja pe cei săraci și vulnerabili. Ponderea asistenței sociale în bugetele gospodăriilor 36 acestor două perioade. În același timp, asistența socială nu a crescut în top 60 la sută din populație și persoanele nesăra- ce în 2012, ceea ce indică faptul că direcționarea a fost 36 eficientă (Figura 46). În consecință, ponderea asistenței sociale practic s-a dublat printre cei săraci, de la 4 la sută până la 8 la sută în perioada 2007-13, deși a scăzut din nou în 2014, chiar și cu scăderea consumului (Figura 47). Principalele programe vizate sunt Ajutor Social și un program de alocații pentru încălzire în perioada rece, ambele vizând în mod specific persoanele cele mai nevoiașe, fiind relativ bine direcți- onate. Cu toate acestea, acoperirea nu este mare, ceea ce limitează capacitatea programelor de a reacționa la perioadele de regres accentuate ale consumului, cum ar fi în 2014. De asemenea, nivelul prestațiilor nu este suficient pentru a oferi securitate deplină categoriilor vulnerabile ale populației. Există posibilități substanțiale pentru sprijin suplimentar. 17 este mare, ceea ce limitează capacitatea programelor de a reacționa la perioadele de regres accentuate ale consumului, cum ar fi în 2014. De asemenea, nivelul prestațiilor nu este suficient pentru a oferi securitate deplină categoriilor vulnerabile ale populației. Există Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective posibilități substanțiale pentru sprijin suplimentar. Figura 46. Creșterea reală de la an la an a Figura 47. Cota asistenței sociale în totalul asistenței sociale, pe grupuri veniturilor, pe grupuri 50% 9% 8% 30% 7% 6% 10% 5% 4% -10% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 3% 2% -30% 1% 0% -50% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Săraci Nesăraci Săraci Nesăraci Cele mai sărace 40 la sută Top 60 la sută Cele mai sărace 40 la sută Top 60 la sută Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea sărăciei și sărăciei și prosperitatea prosperitatea partajată21 partajată21 muncă, Migrația Migrația394.500 este este persoane, substanțială, substan țial a iar ă , fost o mare iar oînregistrată parte mare din parte în 2005. migranți din 22 Rezultatele cercetărilor efectuate migran sunt cei în ți sunt căutarea cei unui loc în căutarea unuide muncă. loc Deși de Centrul datele exacte de munc de Investigații ă. lipsesc Sociologice despreexacte migranții Deși datele lipsesc și de muncăMarketing despre din sugerează Moldova,de migranții că diverse muncă un sfert estimări din indică o pondere din Moldova, populația diverse ridicată a populației economic cu vârstă activă a aptă de lucrat muncă în în străinătate căutarea la locurilor mijlocul de anului muncă 2006. și 23 lucru Conform estimări indică o pondere ridicată a populației cu vârstă aptă de muncă în căutarea în străinătate. unui alt Conform SFM, o studiu cifră mai culminantă de emigranțiInternațională recent al Organizației de muncă, 394.500 persoane, a Muncii a fost privind înregistrată migrația locurilor de muncă și lucru în străinătate. Conform SFM, o cifră culminantă de emigranți de în 2005. forței 22 Rezultatele de muncă din cercetă- rilor efectuate de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing sugerează Republica Moldova, 460.000 persoane, sau 17 la sută din populația aptă de muncă, lucrau că un sfert din populația econo- mic activă a lucrat în străinătate la mijlocul anului 2006. Conform unui alt studiu mai recent al Organiza- 23 în străinătate în 2012. 24 Ponderea populației economic active implicate în emigrarea forței ției Internațională a Muncii privind migrația forței de muncă din Republica Moldova, 460.000 persoane, sau 21Sub‐secțiunea se bazează pe Prokhorova (2016). de la 17 muncă a crescut sută din populația de la 8 aptă dela sută până muncă, la în lucrau 27 la sută în străinătate înperioada 2000‐05. 2012.24 Ponderea În ultimii populației ani, economic active 37 numărul de persoane care muncesc în străinătate s‐a stabilizat, dar populația implicate în emigrarea forței de muncă a crescut de la 8 la sută până la 27 la sută în perioada 2000-05. În economic activă continuă să scadă, de aici și creșterea ponderii migranților în rândul populației active ultimii ani, numărul de persoane care muncesc în străinătate s-a stabilizat, dar populația economic activă continuă (Figura 48 să scadă, ).25 de aici și creșterea ponderii migranților în rândul populației active (Figura 48).25 Figura 48. Populația adultă (15+) activă în Moldova sau peste hotare, 2000–14 1,800 3,450 1,600 3,400 1,400 3,350 Mii persoane Mii persoane 1,200 1,000 3,300 800 3,250 600 3,200 400 200 3,150 0 3,100 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Populația cu vârsta 15+ ani, încadrată în câmpul muncii sau în căutare de muncă peste hotare (stânga) Populația 15+ ani activă (stânga) Populația 15+ ani (dreapta) Surse: Calculele Băncii Mondiale în baza prognozelor populației mondiale: revizuirea din 2015 (baza de date), Direcția populație, Departamentul afacerilor economice și sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/; NBS data. 21 Sub-secțiunea se bazează pe Prokhorova (2016). Migran 22 țiide Migranții muncă sunt sunt, de obicei, definiți persoane ca persoanele care cu vârsta sunt 15+ ani încadra care sunt țiunui în căutarea la locuri loc de de muncă lucrează sau muncă cu peste hotare. 23 Lücke, Mahmoud și Pinger (2007). calificare redusă. Profilul emigranților de muncă s‐a schimbat pe parcursul anilor 2000, 24 ILO (2012). Aceste coteschimbările reflectând 25 în componența sunt bazate pe numărul populației estimatpopulației. în RecensământulCercetările recente din din 2004. Recensământul denotă că 2014, care vârsta încă urmează a fi emis, poate indica un număr mai mic al populației, o proporție mai mare de migranți din numărul populației apte de muncă. medie a unui emigrant tipic a crescut în mod substanțial, de la 30,5‐31,0 ani în perioada 18 2000‐02 până la 35,0‐36,0 ani în perioada 2010‐12. Potrivit datelor SFM, bărbații au dominat în rândul emigranților, reprezentând circa 67,6 la sută din totalul înregistrat în Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Migranții sunt, de obicei, persoane care sunt încadrați la locuri de muncă cu calificare redusă. Profilul emigranților de muncă s-a schimbat pe parcursul anilor 2000, reflectând schimbările în componența popu- lației. Cercetările recente denotă că vârsta medie a unui emigrant tipic a crescut în mod substanțial, de la 30,5-31,0 ani în perioada 2000-02 până la 35,0-36,0 ani în perioada 2010-12. Potrivit datelor SFM, bărbații au dominat în rândul emigranților, reprezentând circa 67,6 la sută din totalul înregistrat în 2012. Principalul grup de migranți a fost reprezentat de persoane angajate la locuri de muncă cu calificare redusă (61,9 la sută), în special în construcții (56,5 la sută din totalul migranților). Aproximativ o treime au fost angajați ca forță de muncă necalificată (32,5 la sută) și doar 17,9 la sută au fost angajați în servicii și comerț (Tabelul 1).26 Totuși, în ultimii ani a existat o creștere a ponderii emigranților cu nivel de studii înalt, reflectând îmbună- tățirea nivelului educațional în cadrul populației generale. Tabelul 1. Emigranții de muncă din Moldova, pe sectoare și țări de destinație, 2012 Sector În țara de origine, % În țara de destinație, % Agricultură și silvicultură 43,3 2,8 Exploatare minieră 9,5 2,6 Construcții 13,1 56,5 Comerț 11,6 9,7 Servicii (ospitalitate) 2,2 3,6 Transport și comunicații 5,0 3,6 Servicii casnice și asistență 0,2 18,7 Alte activități 15,1 2,5 Total 100,0 100,0 Surse: Prokhorova 2016; calculele care au la bază Vremiș et al. 2012. Amplasarea geografică unică a Moldovei a oferit populației multe oportunități pentru migrație. Situată între UE și Rusia, mulți moldoveni aleg aceste două direcții principale de emigrare. În prezent, în Comunitatea Statelor Independente (care atrage 63 la sută din totalul emigranților moldoveni), cea mai populară destinație a migrației este Rusia (56 la sută din volumul migranților de muncă). În Uniunea Europeană, care cuprinde aproximativ 30 la sută din totalul emigranților moldoveni, țara de destinație de vis este Italia (19 la sută), urmată de Polonia și România. Fluxurile de migrare spre cele două destinații principale - Rusia și Italia - difera nu doar în cifre abso- lute, dar, de asemenea, în compoziția de gen și de fond rural sau urban al migranților. De exemplu, emigranții orientați spre Rusia sunt mai mult bărbați din mediul rural, în timp ce femeile au reprezentat 68 la sută din emi- granți în Italia. În timp ce, în Italia, locurile de muncă tipice pentru migranți includ îngrijirea copiilor și catering, muncitorii străini din Rusia sunt preponderent angajați în construcții.27 Migranții relativ în vârstă preferă UE, în timp ce migranții mai tineri preferă Comunitatea Statelor Independente.28 Migranții în Rusia au o probabilitate mai mare să rămână acolo, având în vedere posibilitatea legală de a obține cetățenia rusă, în timp ce migranții în Europa prezintă mai puține șanse să se întoarcă în Moldova la pensionarea lor. Aceste diferențe au implicații asu- pra comportamentului remitențelor. Migranții care lucrează în țările UE câștigă mai mult și transmit sume de bani mai mari acasă, în timp ce persoanele care lucrează în Rusia transmit volumuri relativ mici de bani. 29 Modelele de migrare au generat o creștere a remitențelor. Din cauza capacității de producție limitată a econo- miei, care s-a reflectat în productivitate scăzută și crearea unui număr mic de locuri de muncă, intrările de remi- tențe au fost forța motrice primară pentru creșterea consumului privat și creșterea bruscă a importurilor pe par- cursul anilor 2000. Remitențele reprezintă o sursă critică de valută străină în Moldova: acestea sunt pe locul doi după exporturi și înainte de investițiile străine directe, împrumuturi și asistență externă pe lista surselor de schimb valutar. În perioada 2010-14, remitențele au reprezentat circa 20 la sută din creșterea veniturilor pentru cele mai sărace 40 la sută din populație. În perioada 2006-08, ele au depășit plățile de protecție socială acordate populației prin pensii, alocații pentru copii, compensații și alte tipuri de suport social (Figura 49). 26 Ibid. 27 Hristev et al. (2009). 28 ILO (2012). 29 Prohnițchi și Lupușor (2013). 19 reprezentat circa 20 la sută din creșterea veniturilor pentru cele mai sărace 40 la sută din populație. În perioada 2006‐08, ele au depășit plățile de protecție socială acordate populației prin pensii, alocații pentru copii, compensații și alte tipuri de suport social Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective (Figura 49). Figura 49. Remitențele ca proporție din venitul disponibil lunar al gospodăriilor, 2006–14, % 30 25 20 15 10 5 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 urban rural total plăți de protecție socială Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor BNS. Economiaa Economia afost fost extrem extrem de dependentă de dependent remitențe. deă de remiten Cațpondere din PIB, intrările de remitențe s-au tri- e. Ca pondere din PIB, intrările de plat, de la 11,5 la sută până la un maxim de 32,8 la sută în perioada 2000-06, remitențe s‐au triplat, de la 11,5 la sută până la un maxim de 32,8 la sută în perioada 2000‐ o perioadă de reducere substan- țială a sărăciei, dar, de asemenea, declin în ocuparea forței de muncă. Până în 2014, remitențele au repre- 30 06, o perioadă de reducere substanțială a sărăciei, dar, de asemenea, declin în ocuparea zentat 26 la sută din PIB și, după Tadjikistan și Republica Kîrgîzstan, Moldova a fost cea mai dependentă de forței de muncă. 30 Până în 2014, remitențele au reprezentat 26 la sută din PIB și, după remitențe din regiune (Figura 50). Per total, aproximativ un sfert din populație a beneficiat de remitențe în Tadjikistan 2014. Printreși Republica persoanele 26,7Moldova Kîrgîzstan, nesărace, la sută aua fost cea de beneficiat mai dependentă remitențe, de remitențe iar remitențele din au reprezentat 54,6 regiune ( Figure 50 ). Per total, aproximativ un sfert din populație a beneficiat de remitențe la sută din veniturile lor. Deși o pondere mai mică în rândul celor săraci au beneficiat de remitențe, 14,9 la sută în 2014, în 2014. cei carepersoanele Printre au fost puternic au beneficiatnesărace, 26,7 dependenți la sută au de ele, contând beneficiat de pentru mai mult remitențe, de jumătate iar din veniturileau remitențele lor reprezentat 54,6 Ponderea din aceste fluxuri. intrărilor la sută din de remitențe veniturile lor. Deși îno venitul pondere disponibil mai mică al gospodăriilor în a fost de de două ori mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural care rândul celor săraci au beneficiat de remitențe, 14,9 la sută în 2014, cei care au beneficiat au două ori mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural care beneficiază de beneficiază de remitențe în compa- rație cu gospodăriile din mediul urban. fost puternic dependenți de ele, contând pentru mai mult de jumătate din veniturile lor din remitențe în comparație cu gospodăriile din mediul urban. aceste fluxuri. Ponderea intrărilor de remitențe în venitul disponibil al gospodăriilor a fost Figure 50. Remitențele ca pondere din PIB, 2014 De rând cu pensiile, migrația 45% și remitențele au contribuit la 29 Prohnițchi și Lupușor (2013). 40% ieșirea oamenilor din sărăcie. Datele CBGC pentru această perioadă nu includ date privind veniturile gospodăriilor, 3035% astfel diminuând Gospodăriile care beneficiază 30% utilizarea exercițiilor de decompoziție a săciei și creștere a veniturilor pentru a determina mai clar rolul 25% remitențelor. de remitențe au fost mai mult în 20% zonele rurale (56 la sută). Remi- 15% 10% 40 tențele au ajutat multe gospodă- 5% rii să iasă din sărăcie și să stimu- 0% leze bunăstarea lor. Într-adevăr, în 2014, 17,9 la sută din cei ne- săraci ar fi fost săraci dacă nu primeau remitențe. Printre gos- podăriile care beneficiază de re- Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor Development Economics Prospects Group. mitențe, 60 la sută ar fi fost în chintila inferioară fără remiten- DeRemitențele țe. au ajutat rând cu pensiile, la trecerea migra țeledin a 75 la sută ția și remiten au aceste gospodării contribuit către la ieșirea grupurile cu oamenilor venituri din mai mari (Figura sărăcie. 51). De asemenea, ele au contribuit la reducerea inegalităților – Gospodăriile care beneficiază de remitențe au fost mai mult în zonele rurale (56 la coeficientul Gini – de la 0,29 până la 0,22. 31 sută). Remitențele au ajutat multe gospodării să iasă din sărăcie și să stimuleze bunăstarea lor. Într‐adevăr, în 2014, 17,9 la sută din cei nesăraci ar fi fost săraci dacă nu primeau Totuși, nu toate gospodăriile beneficiază de veniturile din remitențe. Ponderea emigranților în populația remitențe. Printre gospodăriile care beneficiază de remitențe, 60 la sută ar fi fost în chintila totală variază în funcție de țară. De exemplu, cele mai mari rate de emigrare au fost înregistrate la sudul inferioară o Moldovei, fără remitențe. regiune Astfel, înau Remitențele mai săracă. ajutat la Găgăuzia, trecerea până la 34 laa 75 din sută la sută din aceste populația adultă muncește și lo- gospodării către grupurile cu venituri mai mari (Figura 51). De asemenea, ele au contribuit cuiește în străinătate. Cota-parte este mult mai mică în partea de nord a țării. Cu toate acestea, sondajul la reducerea inegalităților – coeficientul Gini – de la 0,29 până la 0,22. efectuat 31 în 12 raioane din mediul rural, în 2008, de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing a Totuși, nu toate gospodăriile beneficiază de veniturile din remitențe. Ponderea 30 Datele CBGC pentru această perioadă nu includ date privind veniturile gospodăriilor, astfel diminuând utilizarea exercițiilor de decompoziție a emigranților în populația totală variază în funcție de țară. De exemplu, cele mai mari rate săciei și creștere a veniturilor pentru a determina mai clar rolul remitențelor. de emigrare au fost înregistrate la sudul Moldovei, o regiune mai săracă. Astfel, în Găgăuzia, 31 Estimările bunăstării, cu și fără remitențe, nu țin cont de comportamentele de adaptare ale gospodăriilor. 20 până la 34 la sută din populația adultă muncește și locuiește în străinătate. Cota‐parte este mult mai mică în partea de nord a țării. Cu toate acestea, sondajul efectuat în 12 raioane din mediul rural, în 2008, de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing a constatat Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective constatat că aproximativ 25 la sută din gospodăriile emigrante nu pot conta pe remitențe din străinătate.32 Prin urmare, deși regiunile nordice și centrale nu sunt sursa majorității emigranților, ele reprezintă majori- tatea gospodăriilor care beneficiază de remitențe, 31 la sută și, respectiv, 44 la sută.33 Figura 51. Clasamentul bunăstării gospodăriilor casnice până la (stânga) și după (dreapta) Figura 51. Clasamentul bun Figura 51. Clasamentul bunăstării gospodăriilor casnice până la (stânga) și după (dreapta) remitențe remitențe remitențe 100% 100% 100% 100% 100% 80% 80% 80% 80% 80% 60% 60% 60% 60% 60% 40% 40% 40% 40% 40% 20% 20% 20% 20% 20% 0% 0% 0% 0% 0% 1 2 3 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Chintila de consum p Chintila de consum până la remitențe Chintila de consum după remitențe Chintila de consum până la remitențe Chintila de consum după remitențe Gospodărie fără remitențe G Gospodărie fără remitențe Gospodărie cu remitențe Gospodărie fără remitențe Gospodărie cu remitențe Gospodărie fără remitențe Gospodărie cu remitențe Gospodărie fără remitențe Gospodărie cu remitențe Sursă: Calculele Băncii Mondiale în Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. IV. Considerarea Considerarea provoc provocă rilor ș ărilor și problema i problema IV. Considera IV. sustenabilităț ății ii sustenabil sustenabilit Provocările rămase care ar putea afecta perspectivele reducerii sărăciei și propserității Provocările rămase care a Provocările rămase care ar putea afecta perspectivele reducerii sărăciei și propserității partajate includ (1) inega partajate includ (1) inegalitățile spațiale și între grupuri și (2) riscurile sporite pentru partajate includ (1) inegalitățile spațiale și între grupuri și (2) riscurile sporite pentru progrese sustenabile. progrese sustenabile. progrese sustenabile. Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă Inegalitățile spațiale Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă Persoanele sărace și cel Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație sunt concentrate în Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație sunt concentrate în zonele rurale zonele rurale zonele rurale Moldova este o țară rurală, iar sărăcia este un fenomen rural. Aproximativ două treimi Moldova este o țară rura Moldova este o țară rurală, iar sărăcia este un fenomen rural. Aproximativ două treimi din populație se estimează din populație se estimează să locuiască în zonele rurale.34 Cei mai mulți oameni locuiesc la din populație se estimează să locuiască în zonele rurale.34 Cei mai mulți oameni locuiesc la nord (31,5 la sută) și cen nord (31,5 la sută) și centru (30,5 la sută). Deși ponderea populației rurale a scăzut, nord (31,5 la sută) și centru (30,5 la sută). Deși ponderea populației rurale a scăzut, determinată parțial de m determinată parțial de migrația forței de muncă, profilul de urbanizare relevă o determinată parțial de migrația forței de muncă, profilul de urbanizare relevă o similitudine mai mare cu A similitudine mai mare cu Asia Centrală decât cu Europa de Est (Figura 52). Sărăcia rurală se similitudine mai mare cu Asia Centrală decât cu Europa de Est (Figura 52). Sărăcia rurală se ridică la 19 la sută în comp ridică la 19 la sută în comparație cu sărăcia urbană de 5 la sută. În rândul celor mai sărace ridică la 19 la sută în comparație cu sărăcia urbană de 5 la sută. În rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, 40 la sută din populație, 75 la sută locuiesc în zonele rurale, în timp ce 84 la sută din 40 la sută din populație, 75 la sută locuiesc în zonele rurale, în timp ce 84 la sută din populația săracă locuiește populația săracă locuiește în zonele rurale; doar 7 la sută și, respectiv, 2 la sută locuiesc în populația săracă locuiește în zonele rurale; doar 7 la sută și, respectiv, 2 la sută locuiesc în orașe mari (Figura 53 și Fig orașe mari (Figura 53 și Figura 54). Aceasta este în concordanță cu o rată a sărăciei mai mare orașe mari (Figura 53 și Figura 54). Aceasta este în concordanță cu o rată a sărăciei mai mare în zonele rurale față de or în zonele rurale față de orașe. O parte din ratele sărăciei mai mari în zonele rurale pot fi în zonele rurale față de orașe. O parte din ratele sărăciei mai mari în zonele rurale pot fi 34 Rezultatele preliminare ale Recensământului din 2014 denotă că zonele urbane cuprind 34,2 la sută din Rezultatele preliminare ale R 34 populație (995.227 persoane), fa 34 Rezultatele preliminare ale Recensământului din 2014 denotă că zonele urbane cuprind 34,2 la sută din populație (995.227 persoane), față de 65,8 la sută (1.918.054 persoane) în zonele rurale. În iunie 2015, BNS a produs estimări mai mici ale po populație (995.227 persoane), față de 65,8 la sută (1.918.054 persoane) în zonele rurale. În iunie 2015, BNS a produs estimări mai mici ale populațiilor urbane și rurale: 1.507.3000 (42,4 la sută) și, respectiv, 2.047.900 (57,6 la sută). Vedeți “Situ produs estimări mai mici ale populațiilor urbane și rurale: 1.507.3000 (42,4 la sută) și, respectiv, 2.047.900 (57,6 la sută). Vedeți “Situația demografică în Republica Moldova în 2014,” BNS, Chișinău, (57,6 la sută). Vedeți “Situația demografică în Republica Moldova în 2014,” BNS, http://www.statistica.md/news Chișinău, http://www.statistica.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=4787. http://www.statistica.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=4787. 42 42 32 Hristev et al. (2009). 33 Datele din studiul din 2007 al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind remitențele în Moldova. 21 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Considerarea 4. provocărilor și problema sustenabilității Provocările rămase care ar putea afecta perspectivele reducerii sărăciei și propserității partajate includ (1) inegalitățile spațiale și între grupuri și (2) riscurile sporite pentru progrese sustenabile. Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație sunt concentrate în zonele rurale Moldova este o țară rurală, iar sărăcia este un fenomen rural. Aproximativ două treimi din populație se estimează să locuiască în zonele rurale.34 Cei mai mulți oameni locuiesc la nord (31,5 la sută) și centru (30,5 la sută). Deși ponderea populației rurale a scăzut, determinată parțial de migrația forței de muncă, profilul de urbanizare relevă o similitudine mai mare cu Asia Centrală decât cu Europa de Est (Figura 52). Sărăcia rurală se ridică la 19 la sută în comparație cu sărăcia urbană de 5 la sută. În rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, 75 la sută locuiesc în zonele rurale, în timp ce 84 la sută din populația săracă locuiește în zo- nele rurale; doar 7 la sută și, respectiv, 2 la sută locuiesc în orașe mari (Figura 53 și Figura 54). Aceasta este în asociate cu cu concordanță o rată a natura sărăciei mai surselor de mare înOamenii venit. zonele rurale din față de orașe. mediul parte din O sunt rural ratele sărăciei dependenți de mai mari în zonele rurale pot fi asociate cu natura surselor de venit. Oamenii din mediul rural sunt dependenți de veniturile și transferurile agricole, care sunt mai volatile în comparație cu alte surse de veniturile și transferurile agricole, care sunt mai volatile în comparație cu alte surse de venit, ceea ce deter- venit, ceea ce determină vulnerabilitatea mai mare a acestor persoane la sărăcie (vedeți în mină vulnerabilitatea mai mare a acestor persoane la sărăcie (vedeți în continuare Figura 42 și Figura 43). continuare Figura 42 și Figura 43). Figura 52. Cota populației urbane în țări selectate, % 100 80 60 40 20 0 1990 2015 2050 Surse: Națiunile Unite, Departamentul afaceri economice și sociale, Direcția populație (2014). World Urbanization Prospects: revizuirea din 2014. Figura 53. Tipul localității, săraci și Reședința Figura 54. Tipul localității, în zonele rurale explică, de asemenea, cele mai sărace 40 la accesul limitat al săracilor la piețe, locuri de muncă și servicii nesăracimoderne. sută și top 60 la sută Lipsa infrastructurii rutiere transport are un rol crucial în prevenirea și a serviciilor de oamenilor de a avea legătură cu locuri 13% 5% 14% de muncă și oportunități 13% economice, piețe, servicii 9% medicale și edu- 27% 26% 31% 34% 18% 17% în care aceasta este o constrângere asupra zonelor caționale; măsura 18% rurale din Moldova necesită mai multe 19% 20% 19% 20% 34 Rezultatele preliminare ale Recensământului 81% din 2014 denotă că zonele urbane cuprind 34,2 la sută din populație (995.227 persoane), față 70% persoane) în zonele 70% 73% la sută (1.918.054 de 65,8 54% 54% 50%a produs estimări mai mici 46% rurale. În iunie 2015, BNS ale populațiilor urbane și rurale: 1.507.3000 (42,4 la sută) și, respectiv, 2.047.900 (57,6 la sută). Vedeți “Situația demografică în Republica Moldova în 2014,” BNS, Chișinău, http://www.statisti- ca.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=4787. T60 B40 T60 B40 Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci 22 2007 2014 2007 2014 Rural Orașe mici Orașe mari Rural Orașe mici Orașe mari 20 0 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective cercetări (vedeți în continuare Caseta 2). Astfel, deși o pondere mai mare a populației locuiește în mediul 1990 2015 2050 rural, populația rurală primește doar un sfert din cantitatea de apă furnizată populației urbane. În mod si- milar, locuitorii Surse: Națiunile din Departamentul Unite, mediul urban primesc afaceri de aproape economice patru și sociale, ori mai Direcția mult(2014). populație gaz decât populația World rurală.35 Urbanization Prospects: revizuirea din 2014. Figura 53. Tipul localității, săraci și Figura 54. Tipul localității, cele mai sărace 40 la nesăraci sută și top 60 la sută 13% 5% 13% 9% 27% 26% 14% 31% 34% 18% 17% 18% 19% 20% 19% 20% 70% 81% 70% 73% 54% 54% 50% 46% Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci T60 B40 T60 B40 2007 2014 2007 2014 Rural Orașe mici Orașe mari Rural Orașe mici Orașe mari Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Reședința în zonele rurale explică, de asemenea, accesul limitat al săracilor la piețe, locuri de munc Caseta ă și servicii 2. Transportul moderne. și bunăstarea infrastructurii în gospodăriilor Lipsa Moldova rutiere și a serviciilor de transport are un rol crucial în prevenirea oamenilor de a avea legătură cu locuri de muncă Literatura de specialitate sugerează că infrastructura de transport și politicile – investițiile directe în in- și oportunități economice, piețe, servicii medicale și educaționale; măsura în care aceasta frastructura de transport, instrumentele de prețuri și reglementările – pot induce rezultate benefice în rândul este o constrângere asupra zonelor rurale din Moldova necesită mai multe cercetări (vedeți gospodăriilor și al întreprinderilor pentru a favoriza creșterea și a reduce sărăcia prin intermediul a cinci continuare Caseta în mecanisme-cheie: (a) 2 ). Astfel, reducerea deși o pondere costurilor mai mare de transport a a (inclusiv populației locuiește costurilor de în mediul timp), care promovează co- merțul și schimbările structurale în economiile locale, creează efecte de aglomerare, rural, populația rurală primește doar un sfert din cantitatea de apă furnizată populației și conduce la o produc- tivitate mai mare; (b) îmbunătățirea accesului la piețele factorilor de producere și producție, piețele muncii urbane. În mod similar, locuitorii din mediul urban primesc de aproape patru ori mai mult și serviciile de sănătate publică și cele educaționale, în special în zonele îndepărtate și rurale, care favorizea- gaz decât populația rurală. 35 ză incluziunea socială și oferă echivalente mai bun pentru abilitățile și necesitățile persoanelor; (c) reducerea prețurilor bunurilor și serviciilor de consum; (d) crearea locurilor de muncă în construcția și întreținerea drumurilor și în serviciile de transport public și cel privat; și (e) extinderea conectivității în toate regiunile și 35 Banca Mondială (2016b). sectoarele pentru a promova mobilitatea și a spori capacitatea de producție.a 43 Aceste efecte benefice depind în mare măsură de condițiile de susținere în alte sectoare. Astfel, legătura între lucrătorii din mediul rural fără loc de muncă la locurile de muncă neagricole ar putea necesita acți- uni de instruire pentru a reduce calificarea insuficientă, iar producerea, comerțul și dezvoltarea de servicii necesită un mediu favorabil pentru afaceri (Berg et al. 2015). Legătura dintre o infrastructură de transport mai bună și reducerea sărăciei prin producția agricolă mai mare poate fi mediată prin soluționarea proble- melor legate de proprietate asupra terenurilor, accesul la credite, barierele comerciale și mobilitatea forței de muncă (Starkey și Hine 2014). Politicile de transport pot afecta, de asemenea, gospodării și locații diferite, care de multe ori duce la efec- te agregate ambigue. De exemplu, gospodăriile dintr-un sat mai aproape de un centru urban sunt suscep- tibile să plătească prețuri mai mici pentru bunuri de larg consum (producție și servicii), din cauza costu- rilor mai mici de transport (Emran și Hou 2013). Dar ele se pot confrunta, de asemenea, cu prețuri mai mari pentru locuințe și produse agricole, din cauza apropierii lor urbane. Relocarea activităților de la un loc la altul, indusă de modificări în rețeaua de transport, poate avea câștiguri potențiale într-un loc și pierderi în altele (Berg și colab., 2015). Locuitorii din mediul rural, cu un acces mai mare la capital și re- surse, în special persoanele cu studii mai bune, sunt mai capabili să se adapteze condițiilor de piață în schimbare și să utilizeze noi oportunități economice. Din acest motiv, modernizarea transporturilor este mai puțin susceptibilă de a aduce beneficii persoanelor cronic sărace, cel puțin pe termen scurt (Benjamin et al 2002; Duncan 2007; Starkey și Hine 2014). 35 Banca Mondială (2016b). 23 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Ținând cont de decalajul mare în bunăstarea dintre spațiul urban-rural în Moldova, explorarea modul în care conectivitatea este asociată cu consumul casnic, venituri, precum și cu rezultatele ocupării forței de muncă în zonele rurale este esențială. Aceasta poate ajuta la extinderea bazei de cunoștințe în cadrul unei abordări multicriteriale de prioritizare a investițiilor rutiere prin prisma bunăstării și echității. Această cercetare inițială se concentrează pe un aspect specific al infrastructurii și al politicilor de trans- port: distanța gospodăriilor până la drumuri. Utilizarea de noi date bazate pe sisteme de informații geo- grafice privind distanța comunităților la trei tipuri de drumuri, locale, republicane și magistrale (auto- străzi), fuzionate cu date referitoare la gospodării și persoane din CBGC 2008-13, poate ajuta la identificarea legăturilor dintre distanța până la drumuri, bunăstarea gospodăriilor și rezultatele pe piața muncii. Instrumente adecvate pentru a viza potențialul caracter endogen al investițiilor de transport nu au fost determinate; astfel, acest document se bazează pe domenii transversale repetate, cu efectele raionale și anuale, și presupune că rețeaua de drumuri și calitatea rețelei se schimbă rar într-o perioadă scurtă de timp. Rezultatele privind efectul distanțelor până la drumurile locale, republicane și magistrale asupra variabi- lelor de rezultate în rândul gospodăriilor și persoanelor din mediul rural sunt mixte și nerobuste. Aceste variabile de rezultate includ consumul per locuitor deflaționat, real și spațial, al gospodăriilor din mediul rural, veniturile din muncă, veniturile agricole în rândul persoanelor fizice, veniturile neagricole din me- diul rural ale gospodăriilor, probabilitatea sărăciei bazată pe pragul sărăciei absolute și măsuri subiective, probabilitatea unei persoane de a se angaja, și probabilitatea angajării în agricultură, condiționată de înca- drarea în câmpul muncii. Rezultatele sugerează alte aspecte ale infrastructurii și politicilor de transport care ar trebui să fie exami- nate, cum ar fi prețurile și serviciile de transport, care pot avea o importanță mai mare decât distanța până la drumuri. Cercetări sunt, prin urmare, necesare pentru a identifica modul în care calitatea drumurilor, costurile de transport, precum și piața serviciilor de transport afectează, în special, bunăstarea rurală. Având în vedere efectele eterogene ale conectivității de transport asupra piețelor muncii și bunăstării gos- podăriilor casnice, impactul poate fi oprit și deschiderea beneficiilor casnice și individuale ale rețelelor de drumuri îmbunătățite ar fi crucială. Sursă: Kupets, Olga (2016), document de fond, cu Abla Safir, Banca Mondială, Washington, DC. a. Berg et al. (2015) prezintă o analiză recentă a literaturii de specialitate privind dezvoltarea și politicile de transport. Starkey și Hine (2014) oferă o analiză a cercetărilor existente privind legătura dintre transport și reducerea sărăciei (vizând aproximativ 360 studii). Aceeași literatură de specialitate avertizează despre posibilele externalități negative generate de activitățile de transport, precum poluarea aerului, accidente rutiere, congestiune, impactul asupra sănătății, dislocarea persoanelor sărace și degradarea ecosistemelor. Minoritățile etnice și lingvistice dipun de acces redus la servicii și oportunități pe piața muncii36 Minoritățile etnice și lingvistice se confruntă cu obstacole semnificative în utilizarea serviciilor publice. Moldova este o țară diversă din punct de vedere etnic. Aproximativ un sfert din populație este de alte etnii, precum cea găgăuză, română, rusă și ucraineană.37 Există, de asemenea, o diversitate importantă în limbile vorbite ca prima limbă; peste un sfert din populație nu este expusă limbii române la domiciliu. În regiunile în care grupurile non-moldovenești sunt mai proeminente, cum ar fi în Găgăuzia, copiii sunt instruiți neco- respunzător standardelor în limba națională în școli. În 2011, 10 la sută din absolvenții liceelor din Găgăuzia nu au reușit să obțină cel puțin un scor minim de trecere la examenele lor de limba română, și au fost în pericol de a nu absolvi. O parte din motiv este că nu există suficiente cadre didactice-vorbitori de limba ro- mână în Găgăuzia sau suficienți profesori care doresc să predea în Găgăuzia pentru a ajuta la îmbunătățirea calității învățării limbii naționale. Pe măsură ce guvernul implementează inițiativa de guvernare deschisă prin intermediul serviciilor electronice (toate în limba națională), barierele cu care se vor confurnta grupu- rile minoritare în utilizarea acestor servicii va deveni mai mare. 36 Adaptat de la Banca Mondială (2016b). 37 În baza datelor Recensământului din 2004. 24 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Barierele se transpun în oportunități mai reduse pe piața muncii și în bunăstare. Aceste lacune în educație reprezintă disparități în capitalul uman, care subminează capacitatea de a obține locuri de muncă de calitate. Ținând cont de faptul că datele privind grupurile minoritare sunt rare și tind să fie slab reprezentate în son- dajele naționale, există puține informații despre amploarea disparităților. De exemplu, romii, care reprezin- tă o mică parte din populație (circa 0,4 la sută, deși această cifră este, probabil, sub-raportată) prezintă re- zultate slabe în raport cu populația generală privind aproape toți indicatorii de bunăstare. Unul din cinci copii romi nu poate citi sau scrie și aproximativ o treime finalizaeză doar ciclul primar de studii. O treime din gospodăriile rome își duc existența într-o locuință nesigură și peste 80 la sută nu beneficiază de condiții de bază, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă și canalizare.38 Gospodăriile cu copii și persoane în etate au un nivel de bunăstare mai redus decât restul populației În timp ce profilul de gen este aproximativ același în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație și al persoanelor sărace față de restul populației, profilul de vârstă este diferit. Nu există diferențe majore în caracteristicile de gen în rândul celor mai sărace 40 la sută, cei săraci, nesăraci și top 60 la sută. Sărăcia a fost în declin în toate grupurile de vârstă în ultimii ani, dar persoanele în etate (vârsta 65+ ani) și copiii au mai multe șanse să trăiască în sărăcie și, împreună, acestea reprezintă 40 la sută din populație. Copiii reprezintă o proporție mai mare a celor săraci și a celor mai sărace 40 la sută din populație decât în grupurile înstărite. Ponderea populației sub vârsta de muncă este de 19 la sută în rândul celor săraci, comparativ cu 16 la sută în rândul celor nesăraci (Figura 55). Copiii sunt, de asemenea, mult mai susceptibili de a fi în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație (Figura 56). Printre cei săraci, ponderea pensionarilor – populația peste limita superioară a vârstei de lucru – este, de asemenea, relativ mai mare. Într-adevar, rezultatele regresiei denotă că persoanele cu vârsta peste 55 ani sunt mult mai susceptibile de a fi sărace (vedeți anexa A). Cu toate acestea, unii pensionari au reușit să se ridice în top 60 la sută din populație, indicată printr-o extinde- re a ponderii pensionarilor din acest grup (dincolo de efectul de îmbătrânire). Figura 55. Structura vârstei celor săraci Figura 56. Structura vârstei celor mai sărace 40 la sută 18% 21% 16% 19% 16% 13% 22% 24% 55% 59% 53% 64% 60% 65% 57% 56% 24% 25% 28% 28% 22% 18% 19% 19% Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci T60 B40 T60 B40 2007 2014 2007 2014 Vârsta de pensionare Vârsta de muncă Copii Vârsta de pensionare Vârsta de muncă Copii Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Prin Prin urmare, urmare,sărăcia sără cia concentrată este în rândul este concentrat ă îngospodăriilor rândul gospodmaiă mari riilorși al gospodăriilor mari și alcu mai copii și vârstnici. Gospodăriile cu copii și membri în gospodăriilor cu copii și vârstnici. Gospodăriile cu copii și membri în etate și mai mari etate și gospodăriile doar cu vârstnici prezintă rate ale sărăciei față de populația generală (Figura 57). De asemenea, ele par să fie mai sensibile la perioadele de gospodăriile doar cu vârstnici prezintă rate mai mari ale sărăciei față de populația generală regres economic, cum ar fi criza globală din 2008-09, seceta din 2012 și recesiunea din 2014. Gospodăriile (Figura mai mari, 57). cu maiDe asemenea, mulți ele să copii, tind par fiesă maifie mai sensibile sărace, la perioadele iar progresul în reducereade sărăciei regres este economic, mai lent. În mod cum ar fi criza globală din 2008‐09, seceta din 2012 și recesiunea din 2014. Gospodăriile similar, gospodăriile sărace au prezentat un raport mai mare de dependență pentru copii, 47 la sută în 2014, mai mari, cu mai mulți copii, tind să fie mai sărace, iar progresul în reducerea sărăciei este comparativ cu 36 la sută în rândul celor nesăraci. Raportul de dependență pentru limita de vârstă în rândul gospodăriilor mai lent. În mod este, sărace de asemenea, similar, ușor mai gospodăriile mareau sărace la sută față un (14prezentat de, respectiv, 11 la raport mai sută) de mare (Figura 58). dependență pentru copii, 47 la sută în 2014, comparativ cu 36 la sută în rândul celor nesăraci. Raportul de dependență pentru limita de vârstă în rândul gospodăriilor sărace este, de asemenea, ușor mai mare (14 la sută față de, respectiv, 11 la sută) (Figura 58). 38 Cace et al. (2007). Figura 57. Rata sărăciei, conform Figura 58. Raportul de dependență, săraci și 25 componenței gospodăriilor nesăraci 50% 60 40% 50 mai lent. În mod similar, gospodăriile sărace au prezentat un raport mai mare de dependență pentru copii, 47 la sută în 2014, comparativ cu 36 la sută în rândul celor nesăraci. Raportul de dependență pentru limita de vârstă în rândul gospodăriilor sărace Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective este, de asemenea, ușor mai mare (14 la sută față de, respectiv, 11 la sută) ( Figura 58). Figura 57. Rata sărăciei, conform Figura 58. Raportul de dependență, săraci și componenței gospodăriilor nesăraci 50% 60 40% 50 30% 40 30 20% 20 10% 10 0% 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci Gospodării fără copii sau vârstnici Raportul de dependență Raportul de dependență Gospodării cu copii pentru tineri pentru vârstnici Gospodării cu vârstnici Gospodării cu copii și vârstnici 2007 2014 Gospodării doar cu vârstnici acestea, mai puține șanse decât copiii să beneficieze de persoanele în etate au, probabil, Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. remitențe. Familiile cu copii au mai multe șanse să beneficieze de remitențe, sau, posibil, Migrația Migrația prezența și îmbătrânirea copiilor și îmbă și populației trânirea riscul popula mai afectează ției ridicat de demografia afecteaz sărăcie și, eventual, ă demografia sunt factori sărăcia. ș de determinare Ponderea i, eventual, sărpersoanelor ăcia. a migrației care lo- cuiesc în gospodării compuse doar din vârstnici a crescut de la 9 la sută la Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării compuse doar din vârstnici a crescut de 11 la sută în (Figura 59). Persoanele în etate beneficiază mai puțin de remitențe. Deși 25 la sută din perioada 2007-14, probabil determinată la 9 la sută populație de au migrație. la primit Cu toate acestea, remitențe persoanele în 2014, doar 10 în etate la sută au, probabil, 11 la sută în perioada 2007‐14, probabil determinată de migrație. Cu toate din mai puține persoanele șanse decât copiii să bene- din gospodăriile ficieze de remitențe. compuse doar din Familiile vârstnici cuau copii au mai multe beneficiat șanse să beneficieze de remitențe. de remitențe, Aceasta înseamnă că sau, posibil, prezența copi- persoanele ilor și riscul mai ridicat de sărăcie sunt factori de47 determinare a migrației (Figura 59). Persoanele în etate benefi- respective sunt foarte dependente de pensii, care vor deveni mai puțin fiabile pe viitor, ciază mai puțin de remitențe. Deși 25 la sută din populație au primit remitențe în 2014, doar 10 la sută din sporind riscului de sărăcie în rândul persoanelor în etate (vedeți în continuare). Rata persoanele din gospodăriile compuse doar din vârstnici au beneficiat de remitențe. Aceasta înseamnă că persoa- sărăciei a scăzut brusc în rândul gospodăriilor în etate, care sunt în continuare printre cele nele respective sunt foarte dependente de pensii, care vor deveni mai puțin fiabile pe viitor, sporind riscului de mai sărace sărăcie grupuri în rândul (Figura persoanelor în60). etateÎn 2013, (vedeți jumătate în din Rata continuare). persoanele sărăciei în etate brusc a scăzut trăiau încu mai gospodăriilor rândul înpuțin de $5,00 pe zi (2005 PPP). Până în 2060, ponderea vârstnicilor va fi mai mult decât etate, care sunt în continuare printre cele mai sărace grupuri (Figura 60). În 2013, jumătate din persoanele în etate trăiau cu mai puțin de $5,00 pe zi (2005 PPP). Până în 2060, ponderea vârstnicilor va fi mai mult decât dublă, dublă, de la 12 la sută până la 27 la sută din populatie, ceea ce va avea implicații importante de la 12 la sută până la 27 la39 asupra sărăciei generale. din populatie, ceea ce va avea implicații importante asupra sărăciei generale.39 sută Figura 59. Componența, Figura 60. Rata sărăciei, pe vârste gospodăriile cu remitențe 100% 40% 80% 35% 60% 30% 40% 25% 20% 20% 0% Gospodării fără remitențe Gospodării cu remitențe 15% Gospodării fără copii sau vârstnici 10% Gospodării cu copii 0-14 15-24 25-34 5% 35-44 45-54 55-64 Gospodării cu vârstnici 65+ 0% Gospodării cu copii și vârstnici 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Gospodării doar cu vârstnici Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație: stoc redus de capital fizic și uman și Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație: stoc redus de capital acces redus la servicii fizic și uman și acces redus la servicii Săracii Săraciiau acces au redus acces la serviciile redus de bază. la serviciile deEi dispun baz de ă. Ei acces redus dispun la serviciile de acces redus la comunale, apă rece și fier- serviciile binte, canalizare, comunale, alimentare apă rece centralizată și fierbinte, cu gazalimentare canalizare, și facilități de salubrizare centralizată (Figura cu 61 gaz și și Figura facilități 62). Aceasta se de poate datora parțial faptului că gospodăriile la limita inferioară a distribuției salubrizare (Figura 61 și Figura 62). Aceasta se poate datora parțial faptului că gospodăriile locuiesc frecvent în zonele rurale, cu servicii utilitare mai puțin dezvoltate. la limita inferioară a distribuției locuiesc frecvent în zonele rurale, cu servicii utilitare mai puțin dezvoltate. 39 Banca Mondială (2016c). 26 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 61. Condițiile de trai și accesul la Figura 62. Condițiile de trai și accesul la utilități, săraci utilități, cele mai sărace 40 la sută Săraci B40 interior Încălzire Telefon interior Încălzire Telefon Nesăraci T60 Săraci 2007 2014 B40 Nesăraci T60 Săraci B40 2007 2014 Alimenta Apă Canalizar Veceu Alimenta Apă Canalizar Veceu Nesăraci T60 Săraci B40 e e Nesăraci T60 re cu apă fierbinte B40 re cu apă fierbinte Săraci Nesăraci T60 Săraci B40 Nesăraci T60 0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC Populațiasăracă Populația săracși și cele ă cele mai mai sărace sărace 40 la 40 la sută sut din ă din popula populație ție puține au mai au mai puține active. active. Familiile limita supe- la rioară a distribuției Familiile locuiesc în case la limita superioară Suprafața mai mari. locuiesc a distribuției medie în a apartamentelor case mai și caselor, mari. Suprafața medie în a linii generale și per locuitor, este mai mare printre primele 60 la sută din populației și nesăraci în raport cu cele mai săra- apartamentelor și caselor, în linii generale și per locuitor, este mai mare printre primele 60 la 40 ce la sută. sută Gospodăriile din populației nesărace în și nesăraci dispun, raport încu cele de medie, 23sărace mai mai la sută40 multă la sută. suprafață. În zonele rurale, Gospodăriile nesărace dispun, în medie, de 23 la sută mai multă suprafață. În zonele rurale, unde practic săraci. Cei unde practic toate gospodăriile dețin terenuri, proprietarii de parcele mai mari sunt mai puțin nesăraci dețin în medie cu 51 la sută mai mult teren agricol decât cei săraci. toate gospodăriile dețin terenuri, proprietarii de parcele mai mari sunt mai puțin săraci. Cei Cei săraci și cele mai sărace 40 la sută au mult mai puține studii. În medie, nivelul de educație este destul nesăraci dețin în medie cu 51 la sută mai mult teren agricol decât cei săraci. de mare în Moldova, ca și în cele mai multe dintre fostele economii central planificate; doar 1 la sută din Cei săraci și cele mai sărace 40 la sută au mult mai puține studii. În medie, nivelul de persoanele cu vârsta cuprinsă între 12+ ani raportează că nu au studii primare. Cu toate acestea, nivelul de educație studii este variază destul foarte de mare mult în Moldova, în întreaga ca și populație. în cele Cele mai multe mai sărace 40 ladintre sută șifostele economii persoanele sărace tind să aibă central studii planificate; primare doar 1 cel sau secundare la mult, din sută în timppersoanele ce top 60 la cu vârsta sută și ceicuprinsă nesăraci au între mai 12+ frecventani studii superi- raportează că nu au studii primare. Cu toate acestea, nivelul de studii variază foarte mult în oare (Figura 63 și Figura 64). În mod similar, capetele în gospodăriile vulnerabile au, de obicei, mai puține studii (vedeți întreaga Anexa A). populație. De Cele exemplu, mai sărace persoanele 40 la sută din și gospodăriile, al căror persoanele sărace cap are, tind cel puțin, să aibă studii de cole- studii giu sau superioare sau studii primare secundare au cu cel 27 la mult, sută în mai timp puțină ce probabilitate top 60 să nesăraci la sută și cei fie sărace. Această au inegalitate în nivelul mai frecvent de studii poate fi un rezultat al lipsei de accesibilitate în educație. Săracii au studii superioare (Figura 63 și Figura 64). În mod similar, capetele în gospodăriile cheltuit 15 la sută din cheltuie- lile nesăracilor vulnerabile au, pentru educație de obicei, în 2014, mai puține deși există studii (vedeți mai mulți Anexa copii A). în gospodăriile De exemplu, mai sărace persoanele din (vedeți mai persoanele sus). Aceastăla limita inferioară inegalitate în educație a distribuției, afectează în făcându‐le mod mai puțin semnificativ competitive persoanele la pe limita piața a distribu- inferioară gospodăriile, al căror cap are, cel puțin, studii de colegiu sau studii superioare au cu 27 la muncii. ției, făcându-le mai puțin competitive pe piața muncii. sută mai puțină probabilitate să fie sărace. Această inegalitate în nivelul de studii poate fi Figura 64. Nivelul de studii în rândul celor mai Figura 63. Nivelul de studii în rândul celor un educație. Săracii au cheltuit 15 la sută din rezultat al lipsei de accesibilitate în săraci și nesăraci, populația adultă sărace 40 la sută și top 60 la sută, populația cheltuielile nesăracilor pentru educație în 2014, deși există mai mulți copii în gospodăriile adultă mai sărace (vedeți mai sus). Această inegalitate în educație afectează în mod semnificativ 28% 27% 48% 51% 27% 23% 19% 44% 41% 21% 20% 19% 20% 20% 21% 20% 51% 53% 53% 58% 32% 28% 49 35% 38% Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci T60 B40 T60 B40 2007 2014 2007 2014 Terțiar Secundar Primar Terțiar Secundar Primar Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Persoanele la limita inferioară a distribuției au mai puțin acces la asistența 27 medicală. Rezultatele de sănătate sunt precare în intreaga țară. Numărul de persoane cu diferite grade de invaliditate sau boli cronice este distribuit în mod egal între cele mai Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 65. Populația, conform stării de sănătate Persoanele la limita inferioară a 80% distribuției au mai puțin acces la 60% 2014 2007 asistența medicală. Rezultatele de 40% sănătate sunt precare în intreaga 20% țară. Numărul de persoane cu dife- 0% rite grade de invaliditate sau boli Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci cronice este distribuit în mod egal Sănătate precară Dizabilități Maladii cronice Asigurare medicală între cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută. Starea sănătății auto-eva- Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. luată nu este neapărat mai rea în rândul Caseta celor mai sărace 40 3. Cheltuielile la sută pentru sșiănrelativ ătate precară suportate în top 60 la direct sută de și nesăraci, deși ponderea populației care consumatori raportează că are o viață proastă sau foarte proastă este de două ori mai mare în rândul celor mai sărace 40 la Segmentele sută față de top cele 60mai sărace la sută, ale societății iar diferența moldovenești este chiar mai mare în din chintila rândul inferioară celor săraci față ar de putea părea (Figura 65). cei nesăraci mai bine protejate împotriva șocurilor legate de sănătate, deoarece Totuși, cei săraci cheltuiesc mai puțin pentru îngrijirea sănătății. Săracii au cheltuit 27 la sută acestea sunt mai puțin din cheltuielile susceptibile de a suporta cheltuieli directe pentru sănătate și se confruntă cu cheltuieli de celor nesăraci pentru sănătate în 2014. Cheltuielile mai mari pentru sănătate nu sunt întotdeauna pozitive dar, sănătate catastrofale. Această concluzie ar fi eronată din două motive principale. având în vedere că cei săraci și nesăraci au un profil similar de sănătate, aceasta nu oferă o indicație a calității În primulde serviciilor rând, utilizarea sănătate serviciilor accesibilie pentru cei staționar de săraci. Un ‐ ambulator sfert este de din populația dou aptă deă ori mai muncă mică social în vulnerabilă, de rândul celor mai să race 20 la sut ă din gospod ă rii decât exemplu, nu dispune de acces adecvat la serviciile de sănătate. Aceasta se explică parțial prin acoperirea 40 în rândul primelor 20 la sută; re- într‐adevăr, dusă este a asigurării cea mai medicale mică în rândul acestor grup. în primul În timp categorii ce inegalitățile vulnerabile în utilizarea ale populației; doar 70 la serviciului sută din cei săraci au ambulator în anul 2008 au fost oarecum reduse în următorii cinci ani, asigurare medicală, comparativ cu 80 la sută din cei nesăraci. Aceasta are implicații importante pentru ratele de utilizare a povara serviciilor de ambulator‐staționar continuau să fie chltuielilor suportate din propriul buzunar pentru sănătate (Caseta 3). puternic corelate pozitiv cu nivelurile de consum casnic, venituri și avere. În mod similar, în 2012, în conformitate cu Sondajele cluster cu indicatori multipli, cele mai sărace 20 la sută dintre femei au avut de patru ori mai multe Caseta șanse 3. Cheltuielile sa renunțe la asistența pentru sănătate prenatală în timpul suportate direct sarcinii și, daca au de consumatori solicitat îngrijire, au prezentat de 5,5 ori mai mare probabilitate să beneficieze de supraveghere prenatală inadecvată, Segmentele adică mai puțin cele mai sărace de alepatru vizite societății Evident, antenatale. din moldovenești chintilaun astfel de ar inferioară comportament putea părea mai bine afectează negativ rezultatele în domeniul sănătății materne și, ca urmare, cele mai sărace 20 la protejate împotriva șocurilor legate de sănătate, deoarece acestea sunt mai puțin susceptibile de a suporta cheltuieli directe pentru sănătate și se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale. Această concluzie ar sută din femei au prezentat o probabilitate de 2,7 ori mai mare să rămână în spital o perioadă fi eronată din două motive principale. mai îndelungată postpartum din cauza complicațiilor la naștere. Suplimentar, față de top 20 la sută, ele au arătat o probabilitate de a vizita un furnizor de servicii medicale după naștere de În primul rând, utilizarea serviciilor de staționar-ambulator este de două ori mai mică în rândul celor mai 0,6 ori mai mică. Aceste constatări subliniază faptul că cele mai sărace segmente ale populației sărace 20 la sută din gospodării decât în rândul primelor 20 la sută; într-adevăr, este cea mai mică în folosesc cel mai puțin serviciile de sănătate și renunță frecvent la tratament atunci când au primul grup. În timp ce inegalitățile în utilizarea serviciului ambulator în anul 2008 au fost oarecum nevoie, parțial din cauza lipsei de asigurare adecvată și alte bariere financiare, care au, astfel, reduse în următorii cinci ani, ratele de utilizare a serviciilor de ambulator-staționar continuau să fie un efect negativ asupra rezultatelor de sănătate. puternic corelate pozitiv cu nivelurile de consum casnic, venituri și avere. În mod similar, în 2012, în În conformitate al doilea rând, cu Sondajele deoarce cluster gospod cu indicatori ăriile săracemultipli, cele mai sunt aproape sărace 20 la sută de pragul sără dintre ciei șifemei au au un avut de patru ori mai multe șanse sa renunțe la asistența prenatală în timpul sarcinii și, nivel de trai mai precar, plățile chiar și relativ mici, suportate direct pentru servicii de daca au solicitat îngrijire, au s ăn prezentat ătate, de pot s 5,5 ă le ori maiă împing mare în să probabilitate să beneficieze de supraveghere prenatală inadecvată, adică răcie. În figura B3.1, linia lină de‐a lungul părții superioare mai puțin de patru vizite antenatale. Evident, un astfel de comportament afectează negativ rezultatele în reprezintă nivelul de consum până la cheltuielile suportate direct, de la cele mai sărace la cele domeniul mai înstărite sănătății persoane materne și, raportat care au ca urmare, cele mai pozitive cheltuieli la sută din sărace 20pentru femei servicii au prezentat medicale o probabilitate suportate de 2,7 ori mai mare să rămână în spital o perioadă mai îndelungată postpartum direct. Nivelurile de consum sunt măsurate pe axa verticală ca multipli ai pragului saraciei. din cauza complicațiilor la naștere. Suplimentar, față de top 20 la sută, ele au arătat o probabilitate de a vizita Figura arată că aproximativ 8 la sută din cei care au raportat cheltuieli medicale trăiau sub un furnizor de servicii medicale după naștere de 0,6 ori mai mică. Aceste constatări subliniază faptul că cele pragul sărăciei în 2013. Liniile verticale indică valorile cheltuielilor pentru servicii medicale mai sărace segmente ale populației suportate folosesc direct, de puțin cel mai raportate serviciile persoanele de sănătate și intervievate. renunță Liniile frecvent denotă că la tratamentnet consumul atunci de când au nevoie, parțial din cauza lipsei de asigurare servicii medicale a fost sub linia de consum până la cheltuieli pentru toate gospodăriile. Unele un efect adecvată și alte bariere financiare, care au, astfel, negativ asupra rezultatelor de sănătate. persoane care au pornit deasupra pragului sărăciei în prima și a doua cele mai sărace chintile au căzut sub pragul sărăciei ca urmare a cheltuielilor medicale. Unii oameni care erau deja sub În al doilea rând, deoarce gospodăriile sărace sunt aproape de pragul sărăciei și au un nivel de trai mai precar, plățile chiar și relativ mici, suportate direct pentru servicii de sănătate, pot să le împingă în sărăcie. În figura B3.1, linia lină de-a lungul părții superioare reprezintă nivelul de consum până la cheltuielile 51 suportate direct, de la cele mai sărace la cele mai înstărite persoane care au raportat cheltuieli pozitive pentru servicii medicale suportate direct. Nivelurile de consum sunt măsurate pe axa verticală ca multipli ai pragului saraciei. Figura arată că aproximativ 8 la sută din cei care au raportat cheltuieli medicale trăiau sub pragul sărăciei în 2013. Liniile verticale indică valorile cheltuielilor pentru servicii medicale suportate 40 Molodikova (2008). 28 pragul de sărăcie au trebuit să plătească pentru serviciile medicale și, ca urmare, au devenit și mai săraci. Plățile suportate direct sunt cel mai răspândite printre cele mai înstărite segmente Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective ale populației. Cheltuielile suportate direct mai mari ale segmentelor mai înstărite semnalează că oamenii folosesc venituri mai mari pentru a cumpăra acces mai bun și servicii de calitate superioară. direct, raportate de persoanele intervievate. Liniile denotă că consumul net de servicii medicale a fost sub linia de consum până la cheltuieli pentru toate gospodăriile. Unele persoane care au pornit deasupra pragului sărăciei în prima și a doua cele mai sărace chintile au căzut sub pragul sărăciei ca urmare a cheltuielilor medicale. Unii oameni care erau deja sub pragul de sărăcie au trebuit să plătească pentru serviciile medicale și, ca urmare, au devenit și mai săraci. Plățile suportate direct sunt cel mai răspândite printre cele mai înstărite segmente ale populației. Cheltuielile suportate direct mai mari ale segmentelor mai înstărite semnalează că oamenii folosesc venituri mai mari pentru a cumpăra acces mai bun și servicii de calitate superioară. Figura B3.1. Efectele cheltuielilor pentru sănătate suportate direct asupra consumului gospodăriilor, 2013 Figura B3.1. Efectele cheltuielilor pentru sănătate suportate direct asupra consumului gospodăriilor, 2013 8 pre-OOP consumption post-OOP consumption 6 smultipleofPL 4 Consumptiona 2 0 0 .2 .4 .6 .8 1 Cumulative proportion of population, ranked from poorest to richest Sursă: Date din CBGC 2007–13. Sursă: Date din CBGC 2007–13. Mai mult Mai mult ca sistemul atât, sistemul ca atât, dede finanțare finanțare a asistenței a asistenței medicale medicale nu oferă nu oferă protecție protecție de lade la plățile plățile catastrofale catastrofale pentru servicii medicale și, în consecință, nici de la sărăcire, în pentru servicii medicale și, în consecință, nici de la sărăcire, în special în rândul locuitorilor special în rândul din mediul locuitorilor din mediul rural rural și al locuitorilor și al locuitorilor din regiunile de nord și din deregiunile în de de nord și sud. Într-adevăr, sud. Într‐adevăr, perioada 2007-13, în în special perioada 2007‐13, în special inegalitățile regionale, deși inegalitățile există, de asemenea, inegalitățile regionale, deși inegalitățile există, de asemenea, între zonele urbane și rurale, s-au extins și între zonele urbane și rurale, s‐au extins și lacunele de echitate geografice au devenit mai pronunțate. În lacunele de echitate geografice au devenit mai pronunțate. În tandem cu problemele de finanțare în tandem domeniul cu sănătății, problemele de finanțare aceste inegalități în domeniul pot din cauzaaceste apărea sănătății, lipsei inegalități de informare pot apărea și din cauza conștientizare sau din lipsei de informare și conștientizare sau din cauza caracterului inadecvat al unei rețele de furnizare cauza caracterului inadecvat al unei rețele de furnizare și alți factori pe partea ofertei. și alți factori pe partea ofertei. Sursă: Adaptat de la Banca Mondială 2015b. Sursă: Adaptat de la Banca Mondială 2015b. Măsuri alternative ale sărăciei axate pe indicatori nemonetari denotă că incidența sărăciei este mult mai Mmare și mai ăsuri persistentă alternative decât ale săatunci răcieicând este axate măsurată pe prin indicatori indicatori nemonetari monetari. denotDeși Moldova ă că incidense bazează ța pe măsuri monetare în funcție de sărăciei este mult mai mare și mai persistentă decât atunci când este măsurată prin poate consum, utilizarea măsurilor de protecție socială nemonetare furniza informații suplimentare cu privire la tendințele în standardele de viață, în special într-o țară în indicatori monetari. care remitențele Deși Moldova se bazează pe măsuri monetare în funcție de consum, au alimentat creșterea consumului. Această încercare inițială de măsurare a sărăciei utilizarea măsurilor de protecție socială nemonetare poate furniza informații suplimentare multidimensionale pentru Moldova presupune construirea unui indice bazat pe mai multe dimensiuni ale bunăstării pentru a explora dacă și în ce măsură persoanele și gospodăriile se confruntă cu privațiuni în cu privire la tendințele în standardele de viață, în special într‐o țară în care remitențele au aceste domenii.41 alimentat Dimensiunile creșterea vizate consumului. de indice Această sunt ponderate încercare în de inițială mod egal și se referă măsurare la sănătate, a sărăciei educație, muncă și locuințe, conform literaturii de specialitate internaționale (Tabelul 2). Fiecare multidimensionale pentru Moldova presupune construirea unui indice bazat pe mai multe dimensiune este evaluată prin indicatori aleși pentru a reflecta privațiunile materiale sau umane, de dimensiuni ale bunăstării pentru a explora dacă și în ce măsură persoanele și gospodăriile capital, care subminează capacitatea unei persoane de a avea standarde decente de trai, sociale și economice. Persoanele sunt considerate sărace multidimensional dacă locuiesc în gospodării cu privațiuni în raport 52 dimensiuni, indicatori și praguri pot fi explorate în cu peste o treime din indicatorii ponderați. Alte modalități alternative pentru a defini măsura multidimensională. Indicele sărăciei multidimensionale denotă că 24 la sută din populație a fost săracă în 2014. Aceasta a reprezentat o îmbunătățire mică de la nivelul de 31 la sută în 2007. În această perioadă, cei care au rămas săraci au fost privați multidimensional în mai multe dimensiuni ale indicelui (intensitate mai mare), în spe- cial în timpul crizei globale și al secetei în 2012. 42 Dacă sărăcia multidimensională este definită printr-un criteriu mai strict, adică, gospodăriile care au privațiuni în peste 50 la sută din indicatorii ponderați ai indi- 41 Utilizând metodologia Alkire și Foster (2011). 42 Intensitatea este media ponderată a privațiunilor în indice. 29 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Tabelul 2. Indicele sărăciei multidimensionale: dimensiuni și indicatori Pondere Dimensiune Indicator Descriere 1/4 Sănătate Sănătate precară Cel puțin unul din membrii gospodăriei raportează o stare de sănătate precară sau foarte precară Lipsa asigurării Cel puțin unul din membrii gospodăriei nu are asigurare medicală 1/4 Educație Nivel inferior de studii, vârsta Nu există un membru al gospodăriei cansice, cu vârsta aptă de aptă de muncă lucru—15–56 ani pentru femei și 15–62 ani pentru bărbați—cu studii secundare sau mai avansate Carențe la învățământul Cel puțin unul din copiii cu vârsta cuprinsă între 12–15 ani nu a obligator, vârsta școlară finalizat ciclul primar de studii sau cu vârsta cuprinsă între 15–18 ani nu a finalizat ciclul general secundar 1/4 Ocuparea Participarea forței de muncă, Raportul activ este mai mic de 0,5 în rândul membrilor cu vârsta forței de vârsta aptă de muncă aptă de muncă (15–56 ani în rândul femeilor și 15–62 ani în muncă rândul bărbaților) Șomajul și sub-ocuparea forței Cel puțin 75 la sută din membrii cu vârsta aptă de muncă (15–56 de muncă, vârsta aptă de muncă ani în rândul femeilor și 15–62 ani în rândul bărbaților) nu sunt angajați sau sunt sub-ocupați (muncesc mai puțin de 40 de ore săptămânal dar doresc să lucreze mai mult) 1/4 Locativă Materiale de construcție Locuința nu este construită din cărămidă sau piatră Spațiu locativ Spațiul locativ este insuficient Privațiune de veceu Nu există veceu interior strict, adică, gospodăriile care au privațiuni în peste 50 la sută din indicatorii ponderați ai Încălzire Nu există încălzire, sau încălzirea se face prin sobă cu cărbuni, indicelui, rezultatul ar putea fi considerat lemne sau alte materiale o măsură solide severă. Ponderea de sărăcie Canalizare Gospodăriei îi lispește accesul la un sistem de canalizare gospodăriilor care trăiesc în condiții de sărăcie severă a rămas stabilă, la nivel de circa 8 la Apă Gospodăriei îi lipsește conectarea la rețeaua de alimentare cu apă sută (Figura 66). celui, Similarrezultatul cu să ar răputea fi considerat cia monetar ă, so ărmăsură de sărăcie severă. Ponderea ăcia multidimensional gospodăriilor ă are tendin ța să care fie trăiesc în condiții de sărăcie severă a rămas stabilă, la nivel de circa 8 la sută (Figura 66). concentrată în zonele rurale, iar rata este mult mai mare în zonele din afara Chișinăcu Similar ului. Cu toate acestea, deși sărăcia monetară este cel mai mult răspândită în partea sărăcia monetară, sărăcia multidimensională are tendința să fie concentrată în zonele rurale, iar de sud, regiunea rata este mult mai marea făcut progrese în zonele semnificative din afara în Cu Chișinăului. raport toatecu sărăcia acestea, multidimensională. deși sărăcia monetară este cel mai mult răspândită Aproape în partea 100.000 de sud, regiunea de persoane a făcut au ieșit sărăcia semnificative din progrese în raportRata multidimensională. cu sărăcia multidimensi- sărăciei onală. Aproape 100.000 de persoane au ieșit din sărăcia multidimensională. Rata sărăciei multidimensiona- multidimensionale este acum mai mică la sud decât în regiunile nordice și centrale (Figura 67). acum mai mică la sud decât în regiunile nordice și centrale (Figura 67). le este Figura 66. Indicatori nemonetari Figura 67. Săraci nemonetar, pe regiuni 40% 50% 600,000 60% 30% 48% 400,000 40% 46% 20% 44% 200,000 20% 10% 42% - 0% 0% 40% Nord Centru Sud Chișinău 20072008200920102011201220132014 Numărul celor săraci Sărăcie nemonetară Numărul celor săraci (2014) Sărăcie severă nemonetară Rata sărăciei (2007) Intensitate (axa de dreapta) Rata sărăciei (2014) Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Privațiunile în condițiile de sănătate și locative sunt deosebit de mari. Mai mult de 60 la sută din popula- ție s-a ț Priva confruntat țiile de în cu privațiuni iunile în condi săacești nătate indicatori în cursul și locative perioadei de sunt deosebit luate în considerare mari. (Figura 68). To- Mai mult de 60 tuși, au existat progrese mici în aceste dimensiuni, odată ce gospodăriile dispun de acces sporit la sută din populație s‐a confruntat cu privațiuni în acești indicatori în cursul perioadei la asigurări medicale, apă pompată (Figura luate în considerare și canalizare, 68). și aportul Totuși, lor au la sărăcia existat multidimensională progrese a scăzut mici în aceste (Figura 69). dimensiuni, 30 la asigurări medicale, apă pompată și odată ce gospodăriile dispun de acces sporit canalizare, și aportul lor la sărăcia multidimensională a scăzut (Figura 69). Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Figura 68. Proporția persoanelor private Figura 69. Contribuția fiecărei dimensiuni la în fiecare dimensiune sărăcia multidimensională 80% 14% 17% 70% 7% 60% 10% 50% 36% 35% 40% 30% 20% 43% 38% 10% 0% Educație Ocuparea Sănătate Locuință 2007 2014 forței de muncă Locuință Sănătate Educație Ocuparea forței de muncă 2007 2014 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Majoritatea Majoritatea celor săraci celor multidimensional săraci multidimensional nu sunt sunt sconform nu săraci măsurii ăraci conform m sărăciei ăsurii s bazate ărăcieipe consum. Cei săraci bazate identificați pe de indicatorii nemonetari și indicatorii monetari au fost identici în doar 12,7 la sută consum. Cei săraci identificați de indicatorii nemonetari și indicatorii monetari din cazurile posibile în 2007 și, având în vedere că sărăcia monetară a fost redusă în mod semnificativ, aceas- au fost identici în doar 12,7 la sută din cazurile posibile în 2007 și, având în vedere că tă suprapunere a reprezentat doar 5,5 la sută din cazuri în 2014. Cel puțin jumătate din reducerea sărăcia sărăcia monetară monetare a apărut în a rândul fost redusă în mod persoanelor semnificativ, care nu erau sărace această suprapunere în multidimensional, a timp reprezentat ce ponderea celor doar care 5,5 săraci erau la sută din cazuri în 2014. multidimensional, dar Cel jumătate puțin conform nu săraci din reducerea măsurii sărăcia monetare, a fost monetare a constantă (Figura 70). apărut Acestă în rândul a persistență persoanelor care nu erau sărace sărăciei multidimensionale reflectă multidimensional, privațiuni de lungăîn timp ce durată în ponderea standardele de viață, care ar care celor putea deriva erau din lipsa săraci accesului la piețe multidimensional, și servicii, dar nu săraci de conform exemplu, măsurii educație, sănătate și a alte monetare, servicii, mai fost mult decât din constantă lipsa de (Figura venituri. 70). Acestă Există, totuși, a persistență corelație multidimensionale o sărăciei puternică între sărăcia multidimensională reflectă privațiuni și clasa- mentele bunăstării subiective și ale consumului, ceea ce sugerează că gospodăriile de lungă durată în standardele de viață, care ar putea deriva din lipsa accesului la piețe și mai înstărite și persoane- le care se bucură de un nivel de trai mai înalt apreciaza avantajele lor în viață (Figura 71). servicii, de exemplu, educație, sănătate și alte servicii, mai mult decât din lipsa de venituri. Există, totuși, o corelație puternică între sărăcia multidimensională și clasamentele Figura 70. Suprapunerea, sărăcia Figura 71. Sărăcia nemonetară, conform bunăstării subiective și ale consumului, ceea ce sugerează că gospodăriile mai înstărite și nemonetară și monetară bunăstării subiective și chintilelor de persoanele care se bucură de un nivel de trai mai înalt apreciaza avantajele lor în viață consum (Figura 71). 50% 56% 40% 70% 30% 13% 20% 19% 6% 18% 10% 13% 6% 0% 2007 2014 Rău 2 3 4 Bine Săraci (ambele) Săraci monetar, săraci nemonetar Chintila Săraci monetar, nesăraci nemonetar Bunăstare subiectivă Consum per locuitor Nesăraci (ambele) Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Persistă riscuri importante și în ascensiune pentru sustenabilitatea Persistă riscuri progreselor importante și în ascensiune pentru sustenabilitatea progreselor 55 Presiunile fiscale din cauza îmbătrânirii și piețelor muncii slabe vor limita rolul Presiunile fiscale din cauza îmbătrânirii și piețelor muncii slabe vor limita rolul transferurilor publice transferurilor publice Populația Populația Moldovei este în Moldovei scădere este în și scîmbătrânire rapidă. ădere și îmb Generată ătrânire de scăderea rapid fertilității ă. Generată de șiscăderea accelerarea emigrării în rândul populației tinere, populația s-a redus cu 16 la sută în perioada 2000-15. Aceasta este echivalent cu o redu- fertilității și accelerarea emigrării în rândul populației tinere, populația s‐a redus cu 16 la cere de aproximativ 670.000 de persoane. Ponderea populației cu vârsta aptă de muncă (vârsta 15-64 ani) a crescut sută în perioada 2000‐15. Aceasta este echivalent cu o reducere de aproximativ 670.000 de 31 persoane. Ponderea populației cu vârsta aptă de muncă (vârsta 15‐64 ani) a crescut de la 66 la sută la 71 la sută în perioadă, creând un dividend demografic pentru economie. Aceasta a avut loc în principal din cauza unui declin destul de rapid al ponderii populației Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective de la 66 la sută la 71 la sută în perioadă, creând un dividend demografic pentru economie. Aceasta a avut loc în principal din cauza unui declin destul de rapid al ponderii populației sub vârsta aptă de muncă, de la 24 la sută în 2000 la 17 la sută în 2015. Ponderea populației cu vârsta aptă de muncă (vârsta de 65+ ani) a crescut moderat, de la 10 la sută în 2000 până la 12 la sută în 2015 (Figura 72). În consecință, atât raportul de dependență pentru copii și raportul de dependență totală a scăzut în timpul perioadei, în timp ce raportul de dependență pentru limita de vârstă a crescut ușor, oferind condiții demografice favorabile pentru creșterea economică. Cu toate acestea, se așteaptă eventual că situația se va inversa în cele din urmă, Figura 72. Structura demografică, 2000–30 odată ce cohortele mari se apropie de vârsta de pensionare. Până în 2030, ponderea persoanelor în etate va crește rapid până la 17 la sută, mai mult decât ponderea copiilor. Copii 5,000 Vârsta aptă de muncă Figura 72. Structura demografică, 2000–30 4,000 24% în etate Persoane Mii persoane 3,000 17% Copii 5,000 15% 66% Vârsta aptă de muncă 2,000 4,000 71% Persoane în etate 24% 67% Mii persoane 1,000 3,000 17% 10% 15% 66% 12% 17% - 2,000 2000 71% 2015 2030 67% 1,000 Mondiale în baza prognozelor populației mondiale: reviziurea 2015 (baza de date), Direcția Sursă: Calculele Băncii 10% 12% 17% - populație, Departamentul afaceri economice și sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/. 2000 2015 2030 Notă: Prognoza populației este bazată pe fertilitatea medie, mortalitatea normală și un scenariu normal de migrație, care presupune că ratele de fertilitate urmează o tendință de la înaltă la redusă, apoi fluctuează în jurul ratei de înlocuire (2,1 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza prognozelor populației mondiale: reviziurea 2015 (baza de date), Direcția copii per femeie), în timp ce speranța de viață la naștere și migrația urmează tendințele istorice în fiecare țară. Estimările populație, Departamentul afaceri economice și sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/. nu includ Transnistria. Notă: Prognoza populației este bazată pe fertilitatea medie, mortalitatea normală și un scenariu normal de migrație, care presupune că ratele de fertilitate urmează o tendință de la înaltă la redusă, apoi fluctuează în jurul ratei de înlocuire (2,1 Dac ă aceste tendințe vor continua, Moldova se va confrunta cu provocări copii per femeie), în timp ce speranța de viață la naștere și migrația urmează tendințele istorice în fiecare țară. Estimările nu includ Transnistria. demografice austere, care afectează perspectivele de creștere și prosperitate partajat Dacă Dacă acesteă. tendințe acestePopulația tendin se vor țe așteaptă continua, să scadă Moldova vor continua, cu se încă va confrunta Moldova la 25 se sută, cu va sau cu 1,2 provocări confrunta milioane demografice oameni, cu provocaustere, ări care afec- tează perspectivele de creștere și prosperitate partajată. până în 2060. Deoarece reducerea va fi concentrată în rândul populației tinere, societatea Populația se demografice austere, care afectează perspectivele de creștere și prosperitate așteaptă să scadă cu încă 25 la sută, sau cu 1,2 milioane moldovenească partajat oameni, până va fi, ă. Populația se de 2060. Deoarece înasemenea, așteaptă să scadă reducerea mult cu mai încă 25 va la fi concentrată îmbătrânită sută, în rândul sau (Figura cu 1,2 populației 73). milioane Ponderea tinere, socie- oameni, tatea moldovenească va fi, de asemenea, mult mai îmbătrânită (Figura 73). persoanelor în etate se așteaptă să crească de la 12 la sută la 30 la sută în perioada 2015‐ Ponderea persoanelor în etate se până în 2060. Deoarece reducerea va fi concentrată în rândul populației tinere, societatea așteaptă 60, să crească și femeile de cu la 12 la varsta sută de 60 la 30 și laani 70 sutăvor în perioada 2015-60, și femeile cu varsta de 60 și 70 ani vor re- moldovenească prezenta un segment va fi, de major asemenea, al populației. mult reprezenta Accelerarea mai un segment îmbătrânită îmbătrânirii (Figura populației major al populației. 73). este de Ponderea natură să exercite o presi- Accelerarea îmbătrânirii populației este de natură să exercite persoanelor în etate se așteaptă să crească de la 12 la sută la 30 la sută în perioada 2015‐ o presiune asupra une asupra progreselor înregistrate în raport cu creșterea economică și prosperitatea partajată. progreselor înregistrate în raport cu creșterea economică și prosperitatea partajată. 60, și femeile cu varsta de 60 și 70 ani vor reprezenta un segment major al populației. Accelerarea îmbătrânirii populației este Figura 73. Piramida vârstă‐gen, 2015–60 de natură să exercite o presiune asupra progreselor înregistrate în raport cu creșterea economică și prosperitatea partajată. Bărbați Femei Figura 73. Piramida vârstă‐gen, 2015–60 Bărbați Femei Persoane, 1.000 Băncii Mondiale Sursă: Calculele prognozelor populației mondiale: în baza revizuirea din date), Direcția 2012 (baza de populație, Departamentul afaceri economice și sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/. Notă: Prognoza populației este bazată pe fertilitatea medie, mortalitatea normală și un scenariu normal de migrație, care Persoane, 1.000 presupune că ratele de fertilitate urmează o tendință de la înaltă la redusă, apoi fluctuează în jurul ratei de înlocuire (2,1 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza prognozelor populației mondiale: revizuirea din 2012 (baza de date), Direcția copii per femeie), în timp ce speranța de viață la naștere și migrația urmează tendințele istorice în fiecare țară. Estimările populație, Departamentul afaceri economice și sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/. nu includ Transnistria. Notă: Prognoza populației este bazată pe fertilitatea medie, mortalitatea normală și un scenariu normal de migrație, care presupune că ratele de fertilitate urmează o tendință de la înaltă la redusă, apoi fluctuează în jurul ratei de înlocuire (2,1 Participarea redusă a forței de muncă și o populație cu vârstă de muncă în scădere au condus la o rată de Participarea redusă a forței de muncă și o populație cu vârstă de muncă în scădere copii per femeie), în timp ce speranța de viață la naștere și migrația urmează tendințele istorice în fiecare țară. Estimările nu includ Transnistria. Moldova are una dintre cele mai reduse rate de ocupare din regiune. Este a treia după dependență mare. au condus Bosnia la o rată și și Herțegovina de dependen Kosovo. ță mare. Aceasta Moldova are una dintre cele mai reduse rate de este generată de scăderea persistentă a participării forței de muncă o populație cu vârstă de muncă în scădere Participarea redusă a forței de muncă și 57 32 au condus la o rată de dependență mare. Moldova are una dintre cele mai reduse rate de 57 ocupare din regiune. Este a treia după Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Aceasta este generată de scăderea persistentă a participării forței de muncă Sărăcia și prosperitatea înîntre atât partajată bărbați, Moldova: cât și Progrese și perspective între femei (vedeți mai sus). Ca urmare, țara are un raport excepțional de mare de atât între bărbați, cât și între femei (vedeți mai sus). Ca urmare, țara are un raport excepțional de mare de dependență. În medie, există 1,6 adulți inactivi pentru fiecare adult activ (Figura 74). dependență. În medie, există 1,6 adulți inactivi pentru fiecare adult activ (Figura 74). Figura 74. Raportul de dependență pentru adulți (15+): populația inactivă față de populația Figura 74. Raportul activă, 2013 de dependență pentru adulți (15+): populația inactivă față de populația activă, 2013 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 Bosnia și… Kîrgîzstan Turkmenistan Kazahstan Letonia Muntenegru Belarus Tadjikistan Estonia Uzbekistan Lituania Georgia Armenia Slovacia Ucraina Republica Cehă România Bulgaria Croația Turcia Azerbaidjan Macedonia Serbia Moldova federația Rusă Slovenia Polonia Albania Ungaria Sursă: Bussolo, Koettl și Sinnott 2015. cauza îmbătrânirii populației și a situației pe piața muncii, susținerea sistemului de pensii presupune Din Din cauza îmbătrânirii populației și a situației pe piața muncii, susținerea sistemului o sarcină fiscală sporită. Cheltuielile de pensii au crescut substanțial. Costul pensiilor a crescut de la 5 la sută de până pensii din PIB în perioada presupune la 8 la sută o sarcin ă fiscal 2002-14, ă sporit care ă. Cheltuielile a alimentat de deficitul fiscal depensii până laau 1 la crescut sută din PIB. Chel- substanțial. Costul pensiilor a crescut de la 5 la sută până la 8 la sută din PIB în perioada tuielile sunt relativ mai mari decât în ​​ multe țări europene, care sunt mai avansate în dezvoltarea economică și caracterizate 2002‐14, care prin a mai puține probleme alimentat de îmbătrânire deficitul fiscal a populației, de până la 1 la sută cum ar fi Croația, din PIB. Estonia Cheltuielile și Republica sunt Slovacă. 43 relativ mai cauzadecât Dinmari creșterii în ponderii populației multe țări în etate europene, și scăderii care populației sunt mai cu vârsta avansate aptă de muncă, rapor- în dezvoltarea tul de dependență al sistemului de pensii (numărul contribuabililor per pensionar) economică și caracterizate prin mai puține probleme de îmbătrânire a populației, cum ar fi se așteaptă să crească de la 77 la sută Estonia Croația, până la un și maxim de 108 Republica la sută Slovacă. în 43 perioada Din cauza 2014-55 (Figura creșterii 75). populației ponderii Migranții de etate nu muncă în și au tendin- ța de a contribui la sistemul de pensii, accentuând scăderea ratelor contribuțiilor la pensii. Deoarece inactivita- scăderii populației cu vârsta aptă de muncă, raportul de dependență al sistemului de pensii tea și informalitatea se extind, mai puține persoane vor contribui la sistemul de pensii și, prin urmare, submi- (numărul contribuabililor per pensionar) se așteaptă să crească de la 77 la sută până la un nează durabilitatea sistemului și reduc acoperirea cu pensii a pensionarilor (Figura 76). maxim de 108 la sută în perioada 2014‐55 (Figura 75). Migranții de muncă nu au tendința Figura 75. Raportul de dependență al de a contribui la sistemul de pensii, accentuând Figura 76. Acoperirea cu pensii, populația scăderea ratelor contribuțiilor la pensii. sistemului de pensii, numărul peste vârsta standard de pensionare Deoarece inactivitatea și informalitatea se extind, mai puține persoane vor contribui la pensionarilor per contribuabil sistemul de pensii și, prin urmare, subminează durabilitatea sistemului și reduc acoperirea 110% cu pensii a pensionarilor (Figura 76). 100% 90% 100% 80% 90% 70% 80% 60% 50% 70% 40% 60% 30% 2014 2018 2022 2026 2030 2034 2038 2042 2046 2050 2054 2058 2062 2066 2070 2014 2018 2022 2026 2030 2034 2038 2042 2046 2050 2054 2058 2062 2066 2070 43 Banca Mondială (2016c). Surse: Banca Mondială 2016c; calcule în baza PROST, Banca Mondială; datele Casei Naționale de Asigurări Sociale. 58 Micșorarea ratelor de acoperire cu pensii și de înlocuire pot spori riscul de sărăcie la limita de vârstă. Micșorarea Pensiile au un ratelor de acoperire rol important cu pensii în reducerea și de sărăciei. Ele înlocuire potde sunt deosebit spori riscul de importante sărăreducerea pentru cie la sărăci- limita ei vârst de de la limita ă. Pensiile au un rol important în reducerea sărăciei. Ele sunt deosebit de vârstă. Fără pensii, rata sărăciei în Moldova ar fi crescut cu un factor de 11 în ansamblu și un importante factor de 14 în rândul reducerea pentru persoanelor sărăciei la în etate.44 limita Ratele dede vârstă. înlocuire –Fără pensii, raportul rata pentru de pensii sărăciei în de vârstă limita la salariul mediu Moldova cu reduse – sunt deja ar fi crescut și au o un factor tendință de 11 în de scădere din ansamblu cauza și un scăderii factor de contribuțiilor (Figura 77 și 14 în rândul Figura în etate. acestei 78). Soluționarea persoanelor 44 provocări Ratele necesită de înlocuire reformede – raportul mai ample pensii și nu se pentru poatede limita baza pe bugetul vârstă la de stat pentru a acoperi diferența dintre contribuții și prestații. salariul mediu – sunt deja reduse și au o tendință de scădere din cauza scăderii 43 Banca Mondială (2016c). contribuțiilor (Figura 77 și Figura 78). Soluționarea acestei provocări necesită reforme mai 44 Banca Mondială (2016c). 33 ample și nu se poate baza pe bugetul de stat pentru a acoperi diferența dintre contribuții și prestații. Figura 77. Ratele de înlocuire, țări selectate Figura 78. Ratele de înlocuire, 2013–2069 salariul mediu – sunt deja reduse și au o tendință de scădere din cauza scăderii contribuțiilor (Figura 77 și Figura 78). Soluționarea acestei provocări necesită reforme mai ample și nu se poate baza pe bugetul de stat pentru a acoperi diferența dintre contribuții și Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective prestații. Figura 77. Ratele de înlocuire, țări selectate Figura 78. Ratele de înlocuire, 2013–2069 70 30% 60 50 25% 40 20% 30 20 15% 10 10% 0 5% 0% 2013 2017 2021 2025 2029 2033 2037 2041 2045 2049 2053 2057 2061 2065 2069 2011 2030 Sursă: Banca Mondială 2016c. Surse: Banca Mondială 2016c; calcule în baza PROST, Banca Mondială; rapoarte sociale. Remitențele: factori determinanți nesustenabili ai reducerii sărăciei și prosperității partajate Remitențele sunt un motor nesustenabil al creșterii economice în Moldova.45 Veniturile din remitențe pot fi extrem de volatile, iar aceasta afectează în special gospodăriile care depind foarte mult de ele. O mare parte a remitențelor recepționate în Moldova sunt transmise din UE și Rusia. Remitențele s-au redus considerabil în 44 Banca Mondială (2016c). timpul crizei financiare din 2008-09 și au fost în scădere din 2013 (Figura 79). Din cauza încetinirii activității 59 economice a Rusiei din 2014, remitențele în Republica Moldova s-au redus cu 30 la sută în 2015. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în transferul de ruble. Impactul creșterii lente asupra remitențelor măsurate în do- lari SUA a fost determinat de efectele de evaluare ale aprecierii dolarului față de valutele țărilor-sursă ale remi- tențelor (care contribuie cu 13,8 puncte procentuale la scăderea totală a transferurilor în 2015), în special rubla rusească, precum și de reducerea transferurilor reale (16,2 puncte procentuale). Multe gospodării depind în mare măsură de veniturile din remitențe pentru consum; astfel, fluxurile mai mici pot împiedica un astfel de consum. Mai puține venituri valutare în rândul gospodăriilor și exportatorilor autohtoni datorită remitențelor în scădere alimentează, de asemenea, presiunile inflaționiste, afectând în continuare bunăstarea gospodăriilor casnice. Fluxurile de remitențe nu sunt susceptibile de a continua să se extindă într-un ritm rapid ca și în trecut, având în vedere ponderea deja ridicată a populației Moldovei în străinătate și faptul că a doua generație de migranți poate fi mai puțin atașată de țara lor și, astfel, poate reduce volumul remitențelor. Figura 79. Remitențele în Moldova, 1995–2015 35 2500 30 2000 25 20 1500 15 1000 10 500 5 0 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Remitențe (dreapta) Remitențe ca pondere din PIB (stânga) Surse: World Bank Development Economics Prospects Group; datele din 2015: Banca Națională a Moldovei, baza de date World Economic Outlook, Fondul Monetar Internațional, Washington, DC, http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/index.aspx. 45 Banca Mondială (2016b). 34este în ascensiune, în special în rândul Volatilitatea cauzată de șocurile climatice persoanelor sărace și a celor mai sărace 40 la sută din populație Sectorul agricol, care este esențial pentru existența persoanelor sărace din mediul Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Volatilitatea cauzată de șocurile climatice este în ascensiune, în special în rândul persoanelor sărace și a celor mai sărace 40 la sută din populație Sectorul agricol, care este esențial pentru existența persoanelor sărace din mediul rural, este foarte vo- latil. Episoadele de secetă, cel mai recent în vara anului 2015, generează tot mai mult fluctuații în valoarea adăugată a agriculturii, consumul casnic și PIB total (Figura 80). Majoritatea gospodariilor agricole sunt micile gospodării agricole, care tind să fie mai sărace și au mai puțină protecție împotriva șocurilor. Peste o treime din totalul gospodariilor agricole au raportat că s-au confruntat cu dificultăți în raport cu plățile pentru produsele alimentare necesare pentru a asigura nutriția decentă a membrilor gospodăriei față de anul precedent. Cifrele sunt mai mari în rândul gospodăriilor care practică agricultura de subzistență. Gos- podăriile care practică agricultura de subzistența consumă mai mult de 99 la sută din producția agricolă, în timp ce alte gospodării agricole mici consumă în jur de 80 la sută. Aceasta înseamnă că puțin rămâne pentru generarea de venituri.46 Figura 80. Valoarea adăugată în agricultură și creșterea PIB, 2001–14 45 35 25 15 5 -5 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 -15 -25 VBA în agricultură, de la an la an Creșterea PIB, de la an la an Sursă: Banca Mondială 2016b, utilizând estimările Băncii Mondiale în baza conturilor naționale. Structura Structura veniturilor veniturilor înseamn înseamnă căă că săracii săracii și și cele cele mai mai 40 sărace sărace 40 la sută la populație din sută din popula sunt mai ție vulnerabile la diferite sunt maișocuri. vulnerabilePersoanele sărace și ș la diferite cele mai ocuri. sărace 40 la sută Persoanele din și sărace populație cele mai depind sărace mai40 mult decât cei nesă- la sută din populație depind mai mult decât cei nesăraci și top 60 la sută de veniturile agricole, agricole în raci și top 60 la sută de veniturile agricole, pensii și asistență socială. Ponderea înaltă a veniturilor totalul pensii veniturilor și asistență gospodăriilor - 19,2 la sută socială. Ponderea în rândul înaltă celor săraci a veniturilor și 22,9 laîn agricole sută în rândul totalul celor mai sărace 40 veniturilor la sută - face aceste venituri mai volatile și vulnerabile la factorii externi, cum ar fi condițiile meteorologice și gospodăriilor ‐ 19,2 la sută în rândul celor săraci și 22,9 la sută în rândul celor mai sărace fluctuațiile prețurilor la produsele alimentare. Printre gospodăriile agricole, gospodăria medie nesăracă are 2,8 40 la surse de sută venit, face ‐ în timpaceste venituri săracă ce gospodăria mai volatile medie are și 2,3 vulnerabile la factorii surse de venit, iar multe externi, cum gospodării ar fi se bazează sărace condițiile meteorologice și fluctuațiile prețurilor la produsele alimentare. aproape exclusiv pe o singură sursă de venit. Importanța relativă a diferitelor surse de venit din totalul venitu- Printre gospodăriile rilor este reflectată agricole, gospodăria prin aplicarea medie unui indice nesăracă are 2,8 surse Hirschman-Herfindahl. 47 De-a de venit, lungul în timp anilor, ce gospodăriile sărace sunt caracterizate gospodăria săracă printr-o medie valoare a indicelui are 2,3 surse de Hirschman-Herfindahl mai mare, venit, iar multe gospodării ceea ce sărace indică se o concentrație bazează mai puternică aproape a fluxurilor exclusiv pe o de venituri singură în mai sursă puține de venit. surse. 48 Aceasta Importanța reflectă,a relativă de asemenea,surse lipsa oportunităților diferitelor de neagricole în zonele rurale. Încetinirea creșterii salariilor neagricole și venit din totalul veniturilor este reflectată prin aplicarea unui indice Hirschman‐ volatilitatea veniturilor agricole, cuplată cu creșterea limitată a ocupării forței de muncă, a însemnat că ponderea veniturilor din muncă a fost în scăde- Herfindahl.47 De‐a lungul anilor, gospodăriile sărace sunt caracterizate printr‐o valoare a re în rândul celor săraci și al celor mai sărace 40 la sută. De exemplu, printre cei săraci, ponderea veniturilor indicelui Hirschman‐Herfindahl mai mare, ceea ce indică o concentrație mai puternică a neagricole din muncă în totalul veniturilor a crescut de la 38 la sută până la 34 la sută în perioada 2007-14. Fără fiscal,de fluxurilor sprijin venituri veniturile în săraci celor mai și puține a celorsurse. 48 Aceasta reflectă, de asemenea, lipsa mai sărace 40 la sută din populație nu pot crește ca în perioada oportunităților 2007-14; de fapt, ele neagricole chiar se pot zonele rurale. în contracta. Încetinirea În schimb, persoanele creșterii nesărace salariilor și top 60neagricole la sută au o și componență de venituri mai sănătoasă. Ele se bazează mai mult pe venitul direct din muncă și remitențe. volatilitatea veniturilor agricole, cuplată cu creșterea limitată a ocupării forței de muncă, a însemnat că ponderea veniturilor din muncă a fost în scădere în rândul celor săraci și al Legate parțial la șocurile climatice, fluctuațiile prețurilor la alimente îi afectează pe cei săraci în mod celor mai sărace 40 la sută. De exemplu, printre cei săraci, ponderea veniturilor neagricole disproporționat. din muncă în totalul În 2014, cei săracia veniturilor au cheltuit crescut 60la de sută la38 la din cheltuielile sută până la 34 de consum pe perioada la sută în produse alimentare, Möllers etFără 2007‐14. ♥46 sprijin fiscal, veniturile celor săraci și a celor mai sărace 40 la sută din al. (2016). 47 Vedeți Herfindahl (1950); Hirschman (1945, 1964). populație 48 nu Möllers et al. pot crește ca în perioada 2007‐14; de fapt, ele chiar se pot contracta. În (2016). schimb, persoanele nesărace și top 60 la sută au o componență de venituri mai sănătoasă. 35 Ele se bazează mai mult pe venitul direct din muncă și remitențe. Legate parțial la șocurile climatice, fluctuațiile prețurilor la alimente îi afectează pe cei săraci în mod disproporționat. În 2014, cei săraci au cheltuit 60 la sută din cheltuielile de consum pe produse alimentare, comparativ cu 45 la sută în rândul Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective persoanelor nesărace. În schimb, persoanele nesărace au cheltuit mai mult din cheltuielile de consum pe servicii și bunuri de folosință îndelungată (Figura 81). Aceleași modele sunt comparativ cu 45 la sută în rândul persoanelor nesărace. În schimb, persoanele nesărace au cheltuit mai observate în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ( mult Figura 82 din cheltuielile de consum pe servicii și bunuri de folosință îndelungată (). In ultimii ani, Figura 81). Aceleași modele prețurile la produse alimentare au crescut mult mai mult decât prețurile serviciilor ( sunt observate în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută (Figura 82). In ultimii Figura ani, prețurile la produse alimentare au crescut mult mai mult decât prețurile serviciilor (Figura 83). Aceste modificări ale 83). Aceste modificări ale prețurilor la produsele alimentare îi afectează pe cei săraci și cele prețurilor produsele la 40 mai sărace alimentare la sută din îi afectează populație mult pe mult, reducând mai mai săracecheltuielile cei săraci și cele potențial 40 la sută din populație mult pentru mai mult, alte reducând necesități, potențial inclusiv cheltuielile asistență pentru alte medicală necesități, care și educație, inclusiv asistență sunt medicală importante și educație, care pentru sunt importante pentru bunăstarea pe termen lung. bunăstarea pe termen lung. Figura 81.Structura consumului persoanelor Figura 82. Structura consumului celor sărace și nesărace mai sărace 40 la sută și top 60 la sută 100% 100% 90% 90% 80% 80% 70% 70% 60% 60% 50% 50% 40% 40% 30% 30% 20% 20% 10% 10% 0% 0% Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci T60 B40 T60 B40 2007 2014 2007 2014 Alimente Îmbrăcăminte Locuință Alimente Îmbrăcăminte Locuință Servicii Altele Servicii Altele Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Figura 83. Indicatorii prețurilor de consum, de la an la an, 2007–15 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 -5 -10 Produse alimentare Produse nealimentare Servicii Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor BNS. 63 36 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Concluzii Moldova a înregistrat progrese în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperității partajate. Cu toate acestea, factorii determinanți ai acestor progrese în trecut sunt susceptibili de a exercita un impact mult mai limitat. • În afară de creșterea salariilor neagricole, pensiile au fost cel mai mare factor care contribuie la creșterea veniturilor în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație și la reducerea sărăciei. Totuși, pensiile nu sunt cele mai eficiente mijloace de țintire a celor mai nevoiași. Mai mult ca atât, ținând cont de îmbătrâ- nirea populației, forța de muncă în scădere și, în prezent, ratele reduse de ocupare și productivitate a muncii, creșterea cheltuielilor de pensii vor fi nesustenabile din punct de vedere fiscal.49 • Remitențele sunt volatile și au puține șanse să sporească în continuare ritmul înalt din trecut, având în vedere contextul extern și ponderea deja ridicată a populației care locuiește în străinătate. Consolidarea piețelor interne ale muncii devine, astfel, mai importantă în efortul de a menține progresele spre atingerea obiectivelor gemene de reducere a sărăciei și promovare a prosperității partajate și de a abor- da problemele asociate cu o populație în curs de îmbătrânire într-o manieră durabilă din punct de vedere fiscal. Analiza însoțitoare „Diagnosticul locurilor de muncă în Moldova” explorează detaliat principalele provocări cu care se confruntă piața muncii și domeniile pentru eventuale acțiuni. Abordarea problemelor legate de guvernare, care sunt în centrul atenției în Moldova în ultimii ani, este esențială pentru crearea unui mediu, în care sunt posibile reformele necesare și crearea de locuri de muncă favorizate de sectorul privat. Din cauza ponderii mari a populației, în special a celor sărace și a celor mai sărace 40 la sută, în zonele ru- rale și în sectorul agricol, asigurarea condițiilor favorabile în zonele rurale pentru dezvoltarea economiilor neagricole și agricole este esențială. Analiza însoțitoare „Transformarea structurală a gospodăriilor agricole mici și impactul asupra sărăciei și prosperității partajate” analizează principalele provocări în sectorul agri- col, concentrându-se asupra caracterului și potențialului, sau lipsei potențialului, în agricultura de proporții mici. Politicile de promovare a piețelor muncii mai sănătoase trebuie să țină cont și să vizeze provocările princi- pale, în măsura posibilităților, după cum urmează: • Îmbătrânirea: Țara trebuie să se pregătească pentru îmbătrânirea rapidă a populației. Până în 2060, se estimează că populația va scădea cu 29 la sută, în timp ce ponderea persoanelor în etate (vârstele 65+ ani) se va tripla până la 30 la sută. Ținând cont de migrația substanțială, fertilitatea redusă și piețele muncii slabe, dividendul demografic ar putea dispărea înainte ca țara să culeagă beneficiile. Aceastage- nerează întrebări serioase cu privire la capacitatea societății și a economiei de a susține o populație în etate în creștere.50 Eforturile de a reduce mortalitatea la limita de vârstă, însoțită de politici de îmbună- tățire a educației și sănătății și de promovare a îmbătrânirii active, pot permite persoanelor să lucreze mai mult și să contribuie mai mult la economie. • Disparitățile regionale: Lacunele în bunăstare și accesul la servicii în zonele urbane și rurale, precum și în rândul minorităților etnice, necesită un angajament mai activ din partea guvernului pentru a îmbu- nătăți prestarea și calitatea serviciilor în zonele izolate. În caz contrar, aceste bariere prezintă riscuri de aprofundare a inegalităților și de subminare a mobilității economice și armonizării în întreaga țară. Îm- bunătățirea accesului echitabil și a calității educației, în special în rândul celor mai puțin însăriți, este, de 49 Banca Mondială discută (2016c) în detalii sistemul de pensii și opțiunile relevante. 50 Banca Mondială (2016c) explorează dtaliat provocările asociate îmbătrânirii în Moldova. 37 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective asemenea, esențială pentru creșterea productivității și a posibilităților de a obține locuri de muncă. Echi- tatea în accesul la servicii, inclusiv la asistență medicală, fără cheltuielile actuale mari suportate direct, este, de asemenea, esențială pentru a permite persoanelor fizice să-și construiască capitalul uman. • Vulnerabilitatea substanțială: Vulnerabilitatea la șocurile externe și climatice pare să fie în creștere, iar aceasta va afecta mai mult acele gospodării care depind de sectorul agricol. Cei săraci sunt expuși mai mult unor astfel de șocuri. Sunt necesare măsuri de atenuare pentru a ajuta gospodăriile să se adapteze la șocurile climatice. Asistența socială poate fi, de asemenea, îmbunătățită. Direcționarea asistenței soci- ale a fost îmbunătățită prin programul Ajutor Social și programul de alocații pentru încălzire în perioa- da rece a anului, deși acestea reprezintă încă o mică parte din totalul cheltuielilor și acoperă doar 4 la sută și, respectiv, 6 la sută din totalul populației. Există, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii cadrului ge- neral de cheltuieli, inclusiv consolidarea programului pentru a oferi spațiu de extindere a acoperirii programelor de asistență socială. Analizele precedente ale sărăciei și echității în Moldova indică provocări similare cu cele discutate în pre- zentul raport. Mai mult de un deceniu în urmă, un document similar a identificat provocări similare legate de lipsa de investiții suficiente în acumularea de capital uman de către cei săraci, inegalități spațiale mari în standardele de viață, dependența de pensii, creșterea inactivității și dependența de agricultura de subzisten- ță, migrația substanțială, și acoperirea slabă a asistenței sociale.51 Abordarea acestor provocări, o dată pentru totdeauna, este esențială pentru creșterea durabilă, reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în următorii ani. 51 Banca Mondială (2004). 38 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Bibliografie Alkire, Sabina, and James Foster. 2011. “Counting and Multidimensional Poverty Measurement.” Journal of Public Economics 95 (7–8): 476–87. Benjamin, Dwayne, Loren Brandt, Paul Glewwe, and Guo Li. 2002. “Markets, Human Capital, and Income Inequality in an Economy in Transition: The Case of Rural China.” In Inequality around the World, edited by Richard B. Freeman. International Economic Association Series. Houndsmills, Basingstoke, United King- dom: Palgrave-Macmillan. Berg, Claudia N., Uwe Deichmann, Yishen Liu, and Harris Selod. 2015. “Transport Policies and Develop- ment.” Policy Research Working Paper 7366, World Bank, Washington, DC. Bussolo, Maurizio, Johannes Koettl, and Emily Sinnott. 2015. Golden Aging: Prospects for Healthy, Active, and Prosperous Aging in Europe and Central Asia. Europe and Central Asia Studies Series. Washington, DC: World Bank. Cace, Sorin, Vasile Cantarji, Nicolae Sali, and Marin Alla. 2007. “The Situation of Roma in the Republic of Moldova.” United Nations Development Programme, Chișinău, Moldova. Cancho, César A., María E. Dávalos, Giorgia Demarchi, Moritz Meyer, and Carolina Sánchez-Páramo. 2015. “Economic Mobility in Europe and Central Asia: Exploring Patterns and Uncovering Puzzles.” Policy Re- search Working Paper 7173, World Bank, Washington, DC. Dang, Hai-Anh, Peter Lanjouw, Jill Luoto, and David McKenzie. 2011. “Using Repeated Cross-Sections to Ex- plore Movements in and out of Poverty.” Policy Research Working Paper 5550, World Bank, Washington, DC. Datt, Gaurav, and Martin Ravallion. 1992. “Growth and Redistribution Components of Changes in Poverty Measures: A Decomposition with Applications to Brazil and India in the 1980s.” Journal of Development Economics 38 (2): 275–95. Dávalos, María E., and Moritz Meyer. 2015. “Moldova: A Story of Upward Economic Mobility.” Policy Re- search Working Paper 7167, World Bank, Washington, DC. Duncan, Tyrrell. 2007. “Findings from Studies of Poverty Impacts of Road Projects.” Asian Development Bank, Manila. http://www.adb.org/sites/default/files/evaluation-document/35848/files/sape-prc-impacts- road-projects.pdf. Emran, M. Shahe, and Zhaoyang Hou. 2013. “Access to Markets and Rural Poverty: Evidence from House- hold Consumption in China.” Review of Economics and Statistics 95 (2), 682–97. Foster, James, Joel Greer, and Erik Thorbecke. 1984. “A Class of Decomposable Poverty Measures.” Econome- trica 52 (3): 761–66. Herfindahl, Orris C. 1950. “Concentration in the U.S. Steel Industry.” PhD dissertation, Columbia Univer- sity, New York. Hirschman, Albert O. 1945. National Power and the Structure of Foreign Trade. Berkeley, CA: University of California Press ———. 1964. “The Paternity of an Index.” American Economic Review 54 (5): 761–62. 39 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Hristev, Eugene, Georgeta Mincu, Maya Sandu, and Mateusz Walewski. 2009. “The Effects of Migration and Remittances in Rural Moldova.” CASE Network Studies and Analyses 389, CASE-Center for Social and Eco- nomic Research, Warsaw. ILO (International Labour Organization). 2012. “Moldova and Ukraine: Effective Governance of Labour Migration and Its Skill Dimensions.” ILO, Geneva. Kupets, Olga. 2016. “Road connectivity, welfare and labor market outcomes in rural Moldova.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC. Lücke, Matthias, Toman Omar Mahmoud, and Pia Pinger. 2007. “Patterns and Trends of Migration and Remittances in Moldova.” June, International Organization for Migration, Chișinău, Moldova. Möllers, Judith, Thomas Herzfeld, Simone Piras, and Axel Wolz. 2016. “Structural Transformation of Mol- dovan Small-Holder Agriculture and Its Poverty and Shared Prosperity Impacts.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC. Molodikova, Irina. 2008. “Trends in the Field of Social Policies and Welfare Reforms in Ukraine and Moldo- va.” Background Report 3, Centro Studi di Politica Internazionale, Rome. Moroz, Victor, Alexandru Stratan, Anatolie Ignat, Eugenia Lucasenco. 2015. “Country Report: Republic of Moldova.” Agricistrade research report (March), National Institute for Economic Research, Chișinău, Mol- dova. Prohnițchi, Valeriu, and Adrian Lupușor. 2013. “Options for Harnessing Emigrants’ Remittances and Savin- gs for the Development of the Republic of Moldova.” February–April, International Organization for Migra- tion and United Nations Development Programme, Chișinău, Moldova. Prokhorova, Anna. 2016. “Migration and Remittances in Moldova.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC. Ronnås, Per. 2015. “Productive Employment in Moldova: Trends and Challenges.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC. Starkey, Paul, and John Hine. 2014. “Poverty and Sustainable Transport: How Transport Affects Poor People, with Policy Implications for Poverty Reduction, a Literature Review.” Overseas Development Institute, UN‐ Habitat, Partnership on Sustainable Low Carbon Transport, and U.K. Department for International Develo- pment, London. Volk, Tina, Emil Erjavec, Ilona Rac, and Miro Rednak. 2015. “Agricultural Policy in the European Union’s Eastern Neighbours.” Agricistrade research report, University of Ljubljana, Slovenia. Vremiș, Maria, Viorica Craievschi-Toartă, Eugeniu Burdelnii, Anne Herm, and Michel Poulain. 2012. Ex- tended Migration Profile of the Republic of Moldova. Chișinău, Moldova: International Organization for Mi- gration. World Bank. 2004. “Recession, Recovery, and Poverty in Moldova.” Report 28024-MD, World Bank, Washin- gton, DC. ———. 2014. “Informal Employment in Moldova: Characteristics and Policy Measures.” Policy Note, World Bank, Washington, DC. ———. 2015a. “Republic of Moldova: Food Security Assessment; Analysis of the Current Situation and Next Steps. Report ACS13175, World Bank, Washington, DC. ———. 2015b. “How to Reduce Out-of-Pocket Payments (Oops) in the Health Sector in Moldova?” Policy Note, World Bank, Washington, DC. ———. 2016a. “Moldova Macro Poverty Outlook.” April, World Bank, Washington, DC. ———. 2016b. Moldova Systematic Country Diagnostic. World Bank Report. Washington, DC: World Bank. ———. 2016c. Economic Security of the Elderly in Moldova. World Bank Report. Washington, DC: World Bank. 40 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Anexa A. Caracteristicile persoanelor sărace și ale celor mai sărace 40 la sută din populație Tabelul A.1. Proporția populației și Gini, conform locației 2007 2014 Decalajul Decalajul Rata Decalajul sărăciei la Rata Decalajul sărăciei la sărăciei sărăciei pătrat Gini sărăciei sărăciei pătrat Gini Total 25,8 5,9 2,1 29,8 11,4 1,5 0,3 23,4 Urban 18,4 3,6 1,1 29,4 5,0 0,5 0,1 22,7 Rural 31,3 7,6 2,8 28,4 16,3 2,3 0,5 21,6 Nord 30,4 6,9 2,3 27,1 11,6 1,6 0,4 21,6 Centru 30,2 7,5 2,8 30,7 14,9 1,8 0,4 22,4 Sud 29,5 6,6 2,3 27,7 16,7 2,4 0,5 20,8 Chișinău 11,4 2,2 0,7 28,2 2,6 0,4 0,1 22,9 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC Tabelul A.2. Proporția populației, pe gospodării și caracteristici individuale 2007 2014 Distribuția Distribuția Distribuția Distribuția Rata sărăciei săracilor populației Rata sărăciei săracilor populației Locație Urban 18,4 30,0 42,2 5,0 18,8 43,2 Rural 31,3 70,0 57,8 16,3 81,2 56,8 Nord 30,4 34,9 29,7 11,6 29,8 29,2 Centru 30,2 33,2 28,4 14,9 36,7 28,1 Sud 29,5 21,9 19,2 16,7 28,0 19,1 Chișinău 11,4 10,0 22,8 2,6 5,5 23,6 Genul capului gospodăriei Bărbat 25,9 66,1 66,0 12,1 69,6 65,9 Femeie 25,7 33,9 34,0 10,2 30,4 34,1 Vârsta capului gospodăriei 15-19 4,9 0,1 0,4 1,9 0,3 1,7 20-24 15,0 1,3 2,2 4,6 2,1 5,3 25-29 17,0 3,1 4,7 9,2 5,6 6,9 30-34 21,1 6,4 7,8 9,4 6,9 8,4 35-39 24,7 9,6 10,0 12,6 10,8 9,8 40-44 23,9 10,1 10,9 9,6 8,8 10,4 45-49 24,1 13,3 14,3 13,4 15,4 13,0 50-54 25,0 13,3 13,8 9,8 11,7 13,6 41 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective 2007 2014 Distribuția Distribuția Distribuția Distribuția Rata sărăciei săracilor populației Rata sărăciei săracilor populației 55-59 23,9 10,8 11,7 13,4 13,0 11,1 60-64 28,7 5,9 5,3 14,7 25,2 19,6 65+ 35,5 26,1 19,0 Studiile capului gospodăriei Primare 41,4 40,4 25,2 21,1 42,0 22,7 Secundare 26,8 17,5 16,9 12,0 18,5 17,7 Superioare 18,8 42,1 57,9 7,5 39,5 59,7 Grupul de vârstă 0-13 28,2 18,6 17,1 13,0 17,4 15,3 14-14 28,8 2,2 1,9 18,0 1,9 1,2 15-19 24,4 8,6 9,1 10,7 5,9 6,3 20-24 21,1 6,8 8,4 10,1 5,4 6,1 25-29 21,4 5,0 6,0 6,9 4,1 6,7 30-34 23,0 5,2 5,8 12,2 5,8 5,4 35-39 25,0 5,4 5,6 10,4 4,7 5,2 40-44 24,2 5,4 5,8 12,8 6,3 5,6 45-49 24,1 7,2 7,7 9,8 5,4 6,3 50-54 21,7 6,6 7,8 11,3 8,6 8,7 55-59 23,0 6,4 7,1 9,5 7,6 9,1 60-64 27,4 4,0 3,7 10,8 7,7 8,2 65+ 34,7 18,7 13,9 13,8 19,1 15,9 Studii (adulții 15+) Primare 33,3 59,1 45,9 16,7 60,8 41,6 Secundare 24,4 15,7 16,7 11,4 16,3 16,3 Superioare 17,4 25,2 37,5 6,2 22,9 42,0 Situația ocupării (adulți 15+) Angajați 22,0 47,5 54,5 9,6 49,5 56,8 Șomeri 34,7 4,4 3,2 16,3 4,1 2,8 Inactivi 28,7 48,1 42,3 12,7 46,4 40,4 Numărul copiilor de 0-14 ani Fără copii 23,7 46,4 50,7 10,6 52,8 57,0 1 22,6 22,6 25,8 8,0 16,1 23,0 2 29,6 20,2 17,6 15,0 20,5 15,6 3 sau ami mulți 47,0 10,7 5,9 27,9 10,7 4,4 copii Mărimea gospodăriei 1 25,8 8,1 8,1 9,0 9,2 11,6 2 23,8 20,1 21,8 10,7 27,1 29,0 42 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective 2007 2014 Distribuția Distribuția Distribuția Distribuția Rata sărăciei săracilor populației Rata sărăciei săracilor populației 3 17,4 15,6 23,2 7,6 13,7 20,7 4 23,7 23,3 25,4 11,1 21,4 21,9 5 35,7 17,6 12,7 19,3 19,0 11,3 6 40,8 9,1 5,8 19,5 7,1 4,1 7 sau mai mult 53,0 6,1 3,0 20,8 2,5 1,4 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Tabelul A.3. Distribuția bunăstării, conform chintilelor, locației și caracteristicilor capului gospodăriei 2007 2014 Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Locația Urban 12,3 16,5 19,3 23,6 28,3 9,8 14,9 19,5 25,1 30,8 Rural 25,6 22,6 20,5 17,4 14,0 27,8 23,9 20,3 16,1 11,9 Nord 22,4 23,0 21,8 19,4 13,5 20,1 21,4 22,9 20,5 15,1 Centru 24,9 20,7 19,0 17,4 18,0 25,9 22,7 19,9 16,5 15,1 Sud 23,3 25,6 20,3 18,0 12,7 25,9 26,8 19,4 17,2 10,7 Chișinău 7,9 10,6 18,6 25,7 37,2 8,0 9,5 16,9 25,9 39,7 Genul capului gospodăriei Bărbat 20,7 19,9 20,1 20,8 18,5 21,0 19,9 20,1 19,8 19,3 Femeie 18,6 20,3 19,8 18,3 23,0 18,1 20,2 19,7 20,5 21,5 Vârsta capului gospodăriei 15-19 4,9 2,4 14,5 14,8 63,4 19,9 5,2 0,0 24,2 50,7 20-24 11,7 12,2 11,9 17,6 46,6 9,2 8,2 16,2 20,4 46,0 25-29 16,6 16,2 17,7 17,5 32,0 17,6 10,5 20,4 19,3 32,2 30-34 21,0 16,9 25,8 15,6 20,7 20,0 16,3 20,3 20,9 22,6 35-39 26,1 20,0 18,9 19,1 15,9 24,8 21,8 22,5 17,6 13,3 40-44 19,7 19,9 21,6 18,1 20,6 27,0 20,6 16,4 17,1 18,9 45-49 18,1 20,6 19,0 22,2 20,0 20,5 18,5 18,2 24,5 18,4 50-54 20,5 18,5 21,6 17,7 21,7 21,8 18,5 15,3 20,3 24,0 55-59 16,9 20,0 17,7 23,9 21,5 16,3 23,0 19,8 21,1 19,9 60-64 19,4 19,2 20,0 20,6 20,8 18,2 20,0 23,5 16,3 21,9 65+ 21,6 24,5 19,9 21,7 12,3 18,0 23,7 23,3 21,1 13,9 Studiile capului gospodăriei Primare 30,6 24,9 19,8 16,3 8,4 31,9 23,2 20,1 15,5 9,3 Secundare 21,0 22,5 19,6 16,5 20,4 20,5 20,7 25,2 17,4 16,2 Superioare 15,0 17,2 20,2 22,6 25,0 15,3 18,6 18,4 22,5 25,2 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. Notă: Persoanele sunt clasate conform consumului per locuitor. 43 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Caracteristicile persoanelor și capurilor de gospodării, corelate cu situația sărăciei Tabelul A.4. Caracteristicile gospodăriilor și individuale, corelate cu situația sărăciei Corelația cu sărăcia Media populației 2007 2014 2007 2014 Femei 0.00 −0.01 54.4% 54.3% (0.01) (0.00) Grupul de vârstă (grup de referință = 0–14) 15–24 0,01 0,01 17,5% 12,5% (0,01) (0,01) 25–34 −0,01 0,00 11,8% 12,2% (0,01) (0,01) 35–44 0,01 0,02* 11,4% 10,8% (0,01) (0,01) 45–54 0,03* 0,02** 15,5% 14,9% (0,01) (0,01) 55–64 0,06*** 0,03* 10,9% 17,2% (0,02) (0,01) 65+ 0,11*** 0,04** 13,9% 15,9% (0,02) (0,02) Urban −0,10*** −0,11*** 42,2% 43,2% (0,03) (0,02) Mărimea gospodăriei 0,04*** 0,01* 3,44 3,11 (0,01) (0,01) Numărul de copii 0,02 0,03** 0,82 0,69 (0,01) (0,01) Numărul de persoane în etate 0,05*** 0,03* 0,31 0,32 (0,02) (0,02) Constantă 0,12*** 0,09*** (0,03) (0,02) Observații 16.589 11.741 R2 ajustat 0,051 0,042 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. 44 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Tabelul A.5. Caracteristicile capurilor de gospodării, corelate cu situația sărăciei Corelația cu situația sărăciei Media populației 2007 2014 2007 2014 Femei −0,01 −0,03** 34% 34,1% (0,02) (0,01) Grupul de vârstă (grup de referință = 15–24) 25–34 0,08** 0,06*** 12,4% 12,1% (0,03) (0,02) 35–44 0,14*** 0,09*** 20,9% 18,2% (0,03) (0,02) 45–54 0,13*** 0,10*** 28,1% 23,5% (0,03) (0,02) 55–64 0,10*** 0,08*** 17,0% 24,6% (0,03) (0,02) 65+ 0,10*** 0,05** 19,0% 19,6% (0,04) (0,02) Studii (grup de referință = fără studii primare) Primare −0,09 0,03 6,0% 3,6% (0,06) (0,11) Secundare incomplete −0,11 −0,14 17,5% 18,6% (0,07) (0,11) Secundare complete −0,23*** −0,20* 16,9% 17,7% (0,06) (0,12) Secundare profesionale −0,25*** −0,20* 26,2% 29,1% (0,07) (0,11) Colegiu −0,31*** −0,27** 16,4% 14,7% (0,07) (0,11) Universitate −0,37*** −0,28** 15,3% 16,0% (0,06) (0,11) Sectorul ocupării (grup de referință = inactiv sau șomer) Agricultură 0,01 0,03 32,6% 44,5% (0,03) (0,02) Industrie −0,06** −0,05** 16,4% 13,4% (0,03) (0,02) Servicii −0,10*** −0,03 (0,02) (0,02) 27,3% 28,8% Constantă 0,42*** 0,25** (0,07) (0,12) Observații 16.589 11.741 R2 ajustat 0,073 0,064 Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC. 45 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Anexa B. Sărăcia nemonetară Tabelul B.1. Corelațiile dintre indicatorii sărăciei multidimensionale și situația sărăciei monetare Probit săraci monetar =1 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sănătate precară 0,127*** 0,208*** 0,085 0,207*** 0,135** 0,155*** 0,116 0,174** (0,049) (0,048) (0,053) (0,058) (0,056) (0,060) (0,072) (0,074) Lipsa asigurării 0,141*** 0,090** 0,180*** 0,261*** 0,184*** 0,080 0,159** 0,199*** (0,048) (0,046) (0,054) (0,054) (0,056) (0,065) (0,065) (0,076) Studii inferioare, vârsta de 0,259*** 0,261*** 0,378*** 0,314*** 0,322*** 0,187** 0,354*** 0,205** muncă (0,066) (0,069) (0,069) (0,073) (0,078) (0,077) (0,092) (0,088) Carențe la școlarizarea obliga- 0,409*** 0,133 0,315** 0,256 -0,031 0,383** 0,422* 0,176 torie, vârsta școlară (0,157) (0,167) (0,158) (0,161) (0,161) (0,190) (0,217) (0,255) Participarea forței de muncă, 0,051 0,081 0,009 -0,085 0,060 0,088 0,075 -0,053 vârsta de muncă (0,065) (0,062) (0,072) (0,077) (0,081) (0,081) (0,097) (0,093) Șomajul și sub-ocuparea, vârsta 0,116 0,213*** 0,247*** 0,207** 0,327*** 0,324*** 0,360*** 0,180* de muncă (0,074) (0,075) (0,074) (0,081) (0,080) (0,086) (0,094) (0,104) Materialele de construcție a 0,027 0,207*** 0,252*** 0,155*** 0,201*** 0,027 0,206*** 0,117 locuinței (0,054) (0,053) (0,059) (0,059) (0,060) (0,064) (0,069) (0,075) Veceu 0,023 0,146 0,147 -0,034 0,083 0,221* 0,509*** 0,198 (0,103) (0,092) (0,111) (0,102) (0,122) (0,122) (0,173) (0,138) Apă 0,106 0,050 -0,064 0,071 -0,096 0,169** 0,010 0,147 (0,079) (0,067) (0,068) (0,072) (0,067) (0,074) (0,081) (0,096) Spațiu locativ 0,386*** 0,335*** 0,263*** 0,383*** 0,306*** 0,355*** 0,475*** 0,362*** (0,048) (0,047) (0,054) (0,055) (0,055) (0,061) (0,069) (0,077) Încălzire 0,227*** 0,254*** 0,331*** 0,539*** 0,614*** 0,372*** 0,093 0,410*** (0,076) (0,074) (0,088) (0,083) (0,106) (0,113) (0,162) (0,149) Canalizare 0,429*** 0,372*** 0,610*** 0,511*** 0,520*** 0,420*** 0,607*** 0,405*** (0,105) (0,089) (0,094) (0,093) (0,086) (0,093) (0,099) (0,112) Constantă -1,496*** -1,591*** -1,775*** -1,997*** -2,183*** -2,037*** -2,503*** -2,324*** (0,064) (0,060) (0,065) (0,080) (0,081) (0,089) (0,104) (0,110) Numărul de observații 16.589 16.420 15.066 14.379 14.659 13.974 12.354 11.741 R2 ajustat 0,092 0,108 0,161 0,168 0,168 0,138 0,198 0,141 Notă: *** ,01, ** ,05, * ,1 46 Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective 48