84322 v2 European Union Guvernul Romaniei Consolidarea capacităȚii de Planificare SpaȚială Precondiție pentru dezvoltare urbană sustenabilă Informaţiile, interpretările şi concluziile exprimate in acest raport nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale, a Uniunii Europene sau a Guvernului Român. TABLE OF CONTENTs Cuprins ListA de abrevieri ............................................ 3 INSTITUţII ................................................................... 23 Capitolul III din Legea 350/2001 descrie atribuţiile diferitelor niveluri din administraţia publică: nivel central, judeţean şi local. .............................. 23 Introducere ............................................................ 5 DG Dezvoltare Regională reprezintă departamentul guvernamental central însărcinat cu amenajarea teritoriului. ............................................ 23 CADRUL LEGAL AL PLANIFICĂRII .......... 13 Una dintre provocările principale ale instituţiilor cu responsabilități în amenajarea teritoriului și urbanismului din Romania este lipsa de Legea nr. 350/2001 referitoare la amenajare teritorială şi urbanism resurse umane specializate. ..................................................................... 25 reprezintă coloana vertebrală a cadrului de reglementare a activităţilor de amenajare teritorială în România. ................................................................ 13 Situaţia este şi mai negativă dacă luăm în calcul faptul că dintre specialiştii înregistraţi, majoritatea sunt reticenţi în a lucra în birouri Principalul dezavantaj al Legii 350/2001 este acela că nu are la bază o publice de amenajare a teritoriului. ......................................................... 26 strategie, și un set de politici publice clare. ................................................ 13 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin intermediul Direcției Generale de Dezvoltare Regională, pregăteşte formularea Recomandări ....................................................... 29 Strategiei de Dezvoltare Teritorială a Romaniei. ......................................... 15 În ultimele două decenii s-a făcut mult pentru ca sistemul de amenajare În plus faţă de strategia de dezvoltare teritorială, ministerul trebuie să a teritoriului să fie funcţional şi eficient. ................................................... 29 aibă în vedere şi elaborarea unei strategii de dezvoltare urbană. ............ 15 I Corelarea şi armonizarea diferitelor tipuri de planuri ............................ 29 II Simplificarea cadrului de amenajare a teritoriului în România. ............ 34 INSTRUMENTE ............................................................ 17 III Dezvoltarea unui sistem de planificare spaţială care să integreze mai Legea 350/2001 include o listă importantă de instrumente pentru 17 bine iniţiativele finanţate pe plan naţional sau de către UE ...................... 36 amenajare teritorială şi urbană, care sunt interdependente şi trebuie să fie corelate pe verticală. ......................................................................................... 17 Desigur, planurile spaţiale nu sunt elaborate numai de entităţi publice ..... 17 Prezentare generală a documentelor de amenajare urbană şi teritorială .. 19 Per ansamblu, instrumentele de planificare spațială nu au avut o performanță foarte bună în România. ....................................................... 19 List of Abbreviations Lista de abrevieri SDJ Strategie de dezvoltare judeţeană MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PATJ Plan de amenajare a teritoriului judeţean MMSC Ministerul Mediului şi Schimbării Climatice PUD Plan urbanistic detaliat MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor (denumirea oficială până în anul 2012) CE Comisia Europeană MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ANFP Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională PNDR Planul naţional pentru dezvoltare rurală UE Uniunea Europeană PATN Planul de amenajare a teritoriului naţional CUT Coeficient de Utilizare a Terenului ADR Agenţia pentru dezvoltare regională GES Gaz cu efect de seră POR Program operaţional regional PUG Plan urbanistic general PO DCA Program operaţional – Dezvoltarea capacităţii administrative HG Hotărârea Guvernului POS Program operaţional sectorial PID Plan integrat de dezvoltare PUZ Plan urbanistic zonal ANCPI Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară PATZ Plan de amenajare a teritoriului zonal 3 Acest raport este un argument pentru consolidarea sistemului de planificare spaţială în România. Ideea de bază este aceea că o amenajare teritorială eficientă poate conduce la obținerea de rezultate superioare din punct de vedere economic, social şi ecologic. Pe deasupra, raportul argumenteză ideea conform căreia planificarea spaţială trebuie să joace un rol strategic în dezvoltare. 5 Braşov, detaliu Foto: George Maier Pe măsură ce o ţară se dezvoltă, planificarea devine din ce în ce mai importantă. O dezvoltare dinamică presupune luare a tot mai multor decizii, decizii care trebuie coordonate și corelate. Pe măsură ce economia unei ţări se consolidează, capacitatea de planificare trebuie dezvoltată, iar procesul de luare a deciziilor trebuie eficientizat la toate nivelurile administrative. 7 București, detaliu Foto: Shutterstock.com Cu toate acestea, deşi pentru urbaniști este clar de ce amenajarea teritorială este importantă, alte persoane cu responsabilități în planificarea spațială nu sunt convinși de importanța acesteia în dezvoltarea economică și socială a comunităților. Parţial, această situaţie poate fi atribuită naturii planificării spaţiale. Pentru o entitate publică, coordonarea unor noi investiţii în spaţiu reprezintă o muncă suplimentară care este de cele mai multe ori evitată. Pentru o entitate privată (de exemplu, indivizi sau firme), reglementările de amenajare a teritoriului sunt privite ca o restricţie suplimentară faţă de restricţiile publice deja existente. Prin urmare, planificarea spaţială este adesea văzută ca un factor de încetinire a dezvoltării atât de entităţile publice, cât şi de cele private. 9 București, detaliu Foto: Shutterstock.com În România, domeniul planificării spaţiale are o sarcină de două ori mai grea decât în ţările dezvoltate. Urmare a căderii, în anul 1989, a sistemului de planificare centralizată, România a trebuit să reproiecteze sistemul de planificare în parametrii economiei de piață și democrației. Acest proces a întâmpinat multe dificultăţi, întreruperi şi reporniri, iar în prezent este în plină desfăşurare. Cadrul legal, cel de de reglementare şi cel instituţional au evoluat în permanenţă pentru a răspunde necesităţilor şi provocărilor aflate într-o continuă schimbare. În ultimii 20 de ani, România a făcut trecerea de la planificarea centralizată, radicală, la o planificare ce trebuie să se ajusteze regulilor pieții, iar în prezent luptă să redefinească şi să impună noi ţeluri pentru funcţiile de amenajare a teritoriului. Au fost investite eforturi şi energii semnificative în construirea unui sistem de amenajare teritorială care să funcționeze după regulile pieței, precum şi în schimbarea percepţiei şi discursurilor publice pe acest subiect. 11 Cluj-Napoca, Mănăştur. Foto: George Maier Reglementări zonificare - Cluj-Napoca CADRUL LEGAL AL PLANIFICĂRII Legea nr. 350/2001 referitoare la amenajare teritorială şi urbanism reprezintă coloana vertebrală a cadrului de reglementare a activităţilor de planificare spaţială în România. Aceasta stabileşte principiile, obiectivele, activităţile şi instituţiile care au legătură cu sistemul de planificare spaţială din România. De asemenea, legea marchează începutul unui deceniu relativ prolific în ceea ce priveşte noi legi şi reglementări, care treptat au definit politicile şi procedurile referitoare la amenajarea teritorială şi urbanism. Anterior, cadrul de reglementare post-comunist se baza în principal pe legea 50/1991 (referitoare la autorizarea lucrărilor de construcţii şi la anumite măsuri pentru dezvoltarea locuinţelor), o lege cu puţine menţiuni legate de amenajarea teritorială şi cu preocupări în special pe reglementări de construire. În ultimul deceniu, legislaţia adiacentă şi secundară s-a dezvoltat considerabil, iar politicile şi procedurile româneşti privind amenajarea teritorială şi urbanismul s-au maturizat şi s-au apropiat tot mai mult de practicile UE. Din 2001 încoace, Legea 350/2001 a făcut obiectul unui număr important de amendamente. Per total, opt amendamente ale legii au fost aprobate până la data Legea 350/2001 crează întocmirii acestui raport. un cadru normativ Principalul dezavantaj al Legii și furnizează câteva 350/2001 este acela că nu are la bază o strategie, și un set principii directoare, însă de politici publice clare. nu se poate distinge in În esenţă, nu există niciun document mod clar felul în care care să explice modul în care amenajarea teritorială şi urbanismul pot juca un planificarea spaţială rol strategic în vederea dezvoltării. este operaționalizată Este creat un cadru normativ şi sunt furnizate câteva principii directoare, și administrată la nivel însă nu se poate distinge în mod clar județean și local – dincolo felul în care planificarea spaţială este operaționalizată și administrată la nivel de un simplu rol de județean și local – dincolo de un simplu coordonare. rol de coordonare. Sursa: www.primariaclujnapoca.ro 13 CADRUL LEGAL AL PLANIFICĂRII Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin intermediul Direcției Generale de Dezvoltare Regională, pregăteşte formularea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a Romaniei. Strategia va oferi o fundamentare solidă pentru modernizarea Legii 350/2011, dacă o modernizare va fi considerată într-adevăr necesară. Strategia de dezvoltare teritorială va oferi de asemenea un fundament pentru o potențială reformă instituțională și pentru o utilizare mai eficientă și eficace a instrumentelor de planificare spațială. Un focus pe amenajarea teritoriului nu este de ajuns însă. În plus faţă de strategia de dezvoltare teritorială, ministerul trebuie să aibă în vedere şi elaborarea unei strategii de dezvoltare urbană. Nivelul urban este cel la care instrumentele de planificare spațială sunt cel mai necesare şi unde acestea pot juca un rol mai strategic. Oraşele sunt organisme vii, iar spaţiul din interiorul şi din jurul acestora este proiectat, reproiectat, configurat şi modificat în mod continuu. Oraşele din România au o serie de caracteristici particulare şi şi-au dezvoltat dinamici unice după 1989. Ca atare, este important să se Este important să se elaboreze o strategie care să identifice principalele provocări şi sarcini în elaboreze o strategie zonele urbane din România, precum care să identifice şi modalităţile în care acestea pot fi principalele provocări abordate prin utilizarea instrumentelor de planificare spațială. În acelaşi timp, şi sarcini în zonele este important ca politica urbană să urbane din România, identifice moduri în care instrumentele de planificare spațială pot fi utilizate precum şi modalităţile cu scopul de a încuraja o dezvoltare în care acestea pot fi durabilă. abordate prin utilizarea instrumentelor de planificare spațială. 15 Construcţii recente în Floreşti, judeţul Cluj. (detaliu) Foto: George Maier INSTRUMENTE Legea 350/2001 include o listă importantă de instrumente pentru amenajare teritorială şi urbană, care sunt interdependente şi trebuie să fie corelate pe verticală. Elaborarea planurilor la Prin urmare, secvenţialitatea este foarte importantă, deoarece elaborarea nivel inferior trebuie să planurilor la nivel inferior trebuie fie corelată cu planurile să fie corelată cu planurile ierarhic superioare. Raportul principal oferă o ierarhic superioare. trecere în revistă a planurilor spaţiale care sunt elaborate la diferite niveluri administrative, unele dintre acestea având un caracter normativ și statutar, în timp ce altele au numai un caracter operațional (cu rol de ghidare pentru planurile ierarhic inferioare). Desigur, planurile spaţiale nu sunt elaborate numai de entităţi publice - acestea pot fi elaborate şi de entităţi private. Entităţile private sunt contractate în urma unui proces de Planurile spaţiale nu selecție prin procedura de achiziții publice și pot elabora toate tipurile de sunt elaborate numai de plan menționate în lege. Daca inițiative entităţi publice - acestea de dezvoltare a unei zone compuse din mai multe proprietăți aparține unei pot fi elaborate şi de persone fizice sau juridice, aceasta va entităţi private. contracta de obicei o firmă specializată care va elabora planul urbanistic zonal asigurându-se că sunt respectate prevederile planului urbanistic general. Plan spațial elaborat de o firmă privată în Cluj-Napoca. Sursa: www.bonjourresidence.ro 17 INSTRUMENTE Prezentare generală a documentelor de amenajare urbană şi teritorială Per ansamblu, instrumentele de planificare spațială nu au avut o performanță foarte bună în România. Marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale nu au planuri de amenajare și/ sau de urbanism formulate sau au planuri care sunt în afara termenului legal de valabilitate; dintre cele care au planuri spaţiale, puţine implementează şi pun în aplicare aceste planuri în mod eficient; dintre cele care reuşesc într-adevăr să pună în aplicare şi să implementeze planurile, Când atât strategia de multe sunt contestate în justiţie ca dezvoltare, cât şi planul urmare a intereselor private, care pun în discuţie caracterul normativ al acestor de amenajare a teritoriului planuri. La aceste inconvenienţe se sunt întocmite, există poate adăuga faptul că, adesea, corelarea dintre planuri se face greu din adesea o proastă corelare cauza secvenţierii slabe (de exemplu, planurile de nivel inferior sunt elaborate între acestea două. înaintea planurilor de nivel superior), din cauza dificultăţii de a face referire la planurile de nivel superior (planurile de amenajare a teritoriului judeţelor, în special, tind să includă o listă lungă de date şi informaţii, care sunt adesea irelevante), dar şi ca urmare a variaţiei de calitate între diferitele planuri. În plus, există o dublare a eforturilor între partea strategică a planurilor de amenajare a teritoriului (adică analiza socio-economică şi de mediu a zonei analizate) şi strategiile de dezvoltare întocmite de autorităţile locale. Există o incidenţă mai mare a strategiilor de dezvoltare la nivel local (deşi acestea nu sunt obligatorii pentru autorităţile locale), şi o incidenţă mai mică a planurilor de amenajare a teritoriului. Când atât strategia de dezvoltare, cât şi planul de amenajare a teritoriului sunt întocmite, există adesea o proastă corelare între acestea două. 19 Alba-Iulia, Plan Urban General. 21 Clădiri recente (post 1989) în Mănăştur, Cluj-Napoca. Foto: George Maier INSTITUŢII Capitolul III din Legea 350/2001 descrie atribuţiile diferitelor niveluri din administraţia publică: nivel central, judeţean şi local. Merită subliniate câteva aspecte. MDRAP poate solicita Administraţia centrală îşi asumă un administraţiilor publice rol de finanțare, ghidare, şi avizare pentru toate sistemele de amenajare locale să întocmească sau teritorială şi urbană. Ministerul să modifice documente Dezvoltării Regionale și Administrației Publice contracteză prin sistemul de referitoare la amenajare achiziții publice, firme sau consorții de firme ce elaborează planurile de regională şi urbană în amenajare naționale și regionale vederea extinderii, detalierii (pe secţiuni tematice diferite). De asemenea ministerul are atribuții în sau aplicării prevederilor avizarea documentaţiile de amenajare teritorială şi urbanism pentru nivelurile incluse în programele teritoriale inferioare (şi anume judeţe, sectoriale strategice oraşe-reşedinţe de judeţ şi alte aşezări rurale şi urbane care funcţionează ca ale Guvernului, precum staţiuni). şi pentru respectarea DG Dezvoltare Regională intereselor generale ale reprezintă guvernamental departamentul central statului. însărcinat cu amenajarea teritoriului. Acesta îşi îndeplineşte sarcinile în domeniul specific de activitate, fiind responsabil de amenajarea şi dezvoltarea teritorială la nivel naţional şi regional, de cooperarea teritorială, planificarea urbană şi cea de amenajare a teritoriului, de managementul şi dezvoltarea programelor urbane şi imobiliare. Ministerele şi celelalte organisme implicate ale administraţiei publice centrale transmit către MDRAP , la cerere, toate informaţiile necesare pentru dezvoltarea activităţii de amenajare a teritoriului şi 23 Brăila, vedere aeriană. Sursa: www.BingMaps.com România are una dintre cele mai scăzute densităţi de arhitecţi din Europa INSTITUŢII 0 0.5 1 1.5 2 2.5 urbanism. Ministerul poate solicita administraţiilor publice locale să întocmească Italy sau să modifice documente referitoare la amenajare regională şi urbană în vederea Denmark extinderii, detalierii sau aplicării prevederilor incluse în programele sectoriale Portugal strategice ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale Macedonia statului. La nivel judeţean şi local, Greece Malta Există doar câteva funcţiile de amenajare a teritoriului sunt îndeplinite de birourile arhitectului şef. universităţi din România Luxembourg Belgium Una dintre provocările Germany Spain care predau urbanismul principale ale instituţiilor Cyprus (în special în Bucureşti, cu responsabilități în amenajarea teritoriului și EUROPE Cluj-Napoca și Iași), iar urbanismului din Romania este lipsa de resurse umane Bosnia & Hertzegovina acestea nu pot acoperi specializate. Czech Republic Norway cererea actuală de Pentru cele mai multe dintre acestea, specialişti în domeniul specialiştii însărcinaţi cu problemele Slovenia Switzerland de amenajare a teritoriului vin din Finland Ireland amenajării teritoriului. domeniul arhitecturii. România are cea mai mică densitate de arhitecţi pe Netherlands Sweden 1.000 de persoane din UE, aşa încât se poate spune de la început că nu există Austria numărul absolut necesar de specialişti pentru a prelua o astfel de sarcină. Croatia Situaţia este şi mai îngrijorătoare când se compară diferite regiuni din România. France Mai mult de jumătate dintre arhitecţii acreditaţi lucrează în Bucureşti, iar unele Lithuania judeţe au mai puţin de 10. Pe lângă cifrele absolute, România duce lipsă de Turkey combinaţia de calificări necesară pentru amenajarea teritoriului. Aşa cum UK vor arăta datele din raportul principal , există puţini specialişti în amenajarea Bulgaria teritoriului cu o formaţie în sociologie şi demografie urbană, economie urbană Estonia Hungary sau calitatea mediului. În plus, în domeniul amenajării teritoriului lucrează mult Latvia mai puţini urbanişti decât arhitecţi, deşi, teoretic, urbaniştii ar trebui să ocupe Poland preponderent poziţii în domeniul amenajării teritoriului. Există doar câteva Slovakia universităţi din România care predau urbanismul (în special în Bucureşti, Cluj- ROMâNIA Napoca, și Iași), iar acestea nu pot acoperi cererea actuală de specialişti în domeniul amenajării teritoriului. Sursa: Consiliul Arhitecţilor Europeni Notă: densitatea arhitecţilor se referă la numărul de arhitecţi per 1,000 locuitori 25 Arhitecţii şefi sunt de cele Situaţia este şi mai negativă INSTITUŢII dacă luăm în calcul faptul mai multe ori nevoiți să că dintre speciali ş tii înregistraţi, majoritatea să se ocupe de sarcini sunt reticenţi în a lucra în birocratice, sunt prost birouri publice de amenajare a teritoriului. plătiţi, şi de multe ori nu Un ghid al arhitecţilor au resursele necesare şefi finanţat de USAID (Ghidul arhitectului şef îndeplinirii unor sarcini de municipiu) indică cheie (de ex. pregătirea unele dintre motivele principale pentru de planuri de amenajare a care arhitecţii şi urbaniştii nu teritoriului). doresc s ă facă amenajare teritorială: actorii politici adesea nu percep acest lucru ca fiind unul important; salariile sunt mult mai mici decât ar putea câştiga în sectorul privat; locurile de muncă sunt slab dotate; nu există suficienţi colegi calificaţi cu care să lucreze sau de la care să înveţe; departamentele de amenajare a teritoriului tind să aibe personal insuficient; arhitecţii şefi sunt de cele mai multe ori nevoiți să facă muncă birocratică; presiune din partea intereselor private; insuficient sprijin financiar pentru a-şi desfăşura activitatea (de exemplu, cea de întocmire a planurilor de amenajare). Distribuţia pe judeţe a arhitecţilor acreditaţi şi a urbaniştilor Sursa: Registrul urbaniştilor din România, www.rur.ro Notă: datele cantitative de pe hartă se vor citi precum urmează: Dolj (23,0,1,0) – numărul arhitecţilor acreditaţi (23), numărul de conductori arhitecţi (0), numărul de urbanişti (1) şi numărul de specialişti acreditaţi în domenii adiacente (0). 27 Volumetrie a spatiului urban RECOMANDĂRI În ultimele două decenii s-a făcut mult pentru ca sistemul de amenajare a teritoriului să fie funcţional şi eficient. Multe lecţii au fost învăţate, şi sistemul a fost îmbunătăţit în mod constant. Totuşi, mai sunt multe de făcut, iar recomandările de mai jos oferă câteva direcţii principale de acţiune: I Corelarea şi armonizarea diferitelor tipuri de planuri. Corelarea planurilor este foarte dificilă acum şi este probabil să devină şi mai dificilă dacă se introduce un alt nivel administrativ pentru competenţele de amenajare a teritoriului (regiunile). Pentru a permite o corelare eficientă a planurilor, sistemul de amenajare a teritoriului ar trebui să încurajeze întocmirea de planuri cu care se poate corela uşor. În special planurile de amenajare a teritoriului județean au tendinţa să fie greu de întocmit. Deoarece nu există ghiduri standard privind modul de elaborare a planurilor întocmite la nivel județean, acestea includ adesea o mare cantitate de date şi informaţii foarte puţin relevante pentru sarcina în lucru (de exemplu, partea de strategie a unor planuri Pentru a face o corelare judeţene de amenajare a teritoriului are peste 2.500 pagini). mai uşoară, planurile de Pentru a face o corelare mai uşoară, nivel superior (planurile planurile de nivel superior (planurile judeţene şi/sau planurile judeţene şi/sau planurile potenţial regionale) ar trebui să urmărească o potenţial regionale) ar trebui structură similară cu cea a planului să urmărească o structură naţional de amenajare a teritoriului. Mai precis, acestea trebuie să similară cu cea a planului facă o distincţie clară între partea naţional de amenajare a de strategie şi partea normativă a planului fizic. Deoarece doar planul teritoriului. fizic trebuie coordonat cu planurile de la niveluri inferioare (partea de strategie este directoare), acesta trebuie să fie foarte precis şi corect. Planurile fizice judeţene trebuie Sursa: www.aedas.com 29 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN BRĂILA RECOMANDĂRI să includă doar utilizările de teren alocate (de exemplu, ariile protejate la nivel judeţean) şi distribuţia în teren a proiectelor planificate. Ideal ar fi ca proiectele planificate să includă doar elemente care sunt de competenţa acelei unităţi Un ghid pentru planurile administrativ-teritoriale şi care este probabil să înceapă în timpul judeţene de amenajare a perioadei de valabilitate a planului. teritoriului (şi/sau pentru De exemplu, consiliile judeţene sunt în general responsabile pentru: planurile regionale de construirea şi întreţinerea drumurilor amenajare a teritoriului) judeţene; dezvoltarea sistemelor de gestionare a deşeurilor solide la nivel trebuie să includă o judeţean; dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare; organizarea transportului listă clară şi limitată intermunicipal; dezvoltarea şi de aspecte ce trebuie întreţinerea aeroporturilor; investirea în infrastructura publică sau urmărite de planurile de mare (de exemplu, stadioane, săli de sport, spitale, muzee). Bineînţeles, la nivelurile inferioare. nu toate consiliile judeţene vor avea acelaşi set de responsabilităţi (de exemplu, majoritatea judeţelor nu au aeroport), dar, pe cât posibil, un ghid pentru planurile judeţene de amenajare a teritoriului (şi/sau pentru planurile regionale de amenajare a teritoriului) trebuie să includă o listă clară şi limitată de aspecte ce trebuie urmărite de planurile de la nivelurile inferioare. Cu cât aceste planuri vor fi mai uşor de citit, cu atât vor fi mai uşor de urmat. Deoarece planurile de amenajare a teritoriului au de obicei o valabilitate de 10 ani, autorităţile judeţene nu ar trebui sa includă în plan proiecte care nu vor fi începute în acest orizont de timp. Adesea, există impulsul de a întocmi planuri ambiţioase care au puţine şanse să devină realitate. Astfel, în loc să stimuleze dezvoltarea, aceste planuri sfârşesc prin a o bloca. Mai exact, dacă un teren este deja alocat într- un plan de amenajare pentru un anumit tip de proiect, va fi dificil să se facă altceva acolo atâta timp cât planul respectiv este încă în vigoare. Sursa: Institutul național de cercetare-dezvoltare pentru urbanism şi amenajarea teritoriului 31 RECOMANDĂRI Acest lucru aduce în prim plan nevoia de a avea planuri de amenajare a teritoriului, care să se adapteze rapid la schimbările economice, demografice și sociale ale comunităților. De exemplu, se poate ca un plan de amenajare a teritoriului să fi fost întocmit pentru investiţii de infrastructură care răspund unor anumite fluxuri comerciale. Dacă aceste fluxuri comerciale se modifică, planul trebuie să se modifice de asemenea. Altfel, există riscul de a risipi resurse publice sau de a le folosi ineficient (de exemplu, se construiesc autostrăzi unde nu mai există fluxuri comerciale). În consecinţă, cadrul de amenajare a teritoriului trebuie să permită şi să încurajeze actualizarea planurilor, atunci când schimbările de dinamici o cer. În acelaşi timp, trebuie introdus un cadrul de prioritizare. În prezent, mai multe dintre planurile de amenajare a teritoriului şi urbanism constau din liste de proiecte cu o slabă analiză şi înţelegere a implicaţiilor teritoriale şi bugetare ale acestora. Mai precis, nu este clar cine şi cum va plăti pentru aceste proiecte. În consecinţă, unul dintre principalele obiective ale acestor planuri – acela de a ajuta la procesul de luare a deciziilor – rămâne neatins. Dacă planurile de O altă condiţie obligatorie pentru o corelare corespunzătoare este amenajare a teritoriului accesibilitatea uşoară a acestor planuri (de exemplu, pe pagina de web vor fi întocmite la ambele a autorităţii publice). Iar pe lângă planul niveluri, judeţean şi însuşi, autorităţile publice trebuie să pună, de asemenea, la dispoziţie regional, va trebui să fişierele GIS care au fost utilizate la existe o delimitare clară a întocmirea planurilor fizice. Aceasta va face mult mai uşoară corelarea directă responsabilităţilor. a planurilor de la nivel inferior cu cele de la nivel superior. Pe lângă acces, este important ca autoritățile publice, să știe că aceste planuri există și să fie conștiente de utilitatea planurilor. Atât timp cât documentele de amenajare teritorială sunt lăsate izolate şi ministerele/ 33 Timişoara, detaliu Foto: Google Maps direcţiile responsabile nu sunt angajate în procesul de RECOMANDĂRI elaborare şi nu îşi asumă implementarea acestora, planurile de amenajare pot eşua în atingerea obiectivelor propuse. În mod ideal, strategia de dezvoltare trebuie întocmită într-o În ultimul rând, dar nu mai puţin important, dacă procesul manieră integrată şi flexibilă şi va constitui fundamentul pentru toate de regionalizare va fi finalizat, va trebui, de asemenea, să iniţiativele viitoare de dezvoltare în cadrul acelei unităţi administrativ- aibă loc o discuţie cu privire la nevoia de a avea planuri de teritoriale. Aceasta va evita proliferarea unei multitudini de strategii amenajare a teritoriului atât la nivel judeţean, cât şi la nivel şi planuri, de tipul celor constatate în regional. Şi dacă planurile de amenajare a teritoriului vor fi Merită poate luată în România în ultimii ani (de exemplu, întocmite la ambele niveluri, va trebui să existe o delimitare clară a responsabilităţilor. considerare crearea unui strategiile şi planurile întocmite pentru a atrage fonduri europene, cadru de reglementare, II strategiile de inovație, strategiile de Simplificarea cadrului de amenajare a mediu, strategiile privind schimbările teritoriului în România. care să permită judeţelor climatice etc.). Aceste strategii Un plan de amenajare a teritoriului trebuie întocmit în baza şi zonelor urbane mari să sectoriale ar putea fi întocmite în continuare, şi ar putea avea implicaţii unei strategii clare. Aşa cum sunt proiectate acum, planurile de amenajare teritorială includ o parte de strategie şi una aibă agenţii de amenajare în domeniul amenajării teritoriului, dar în mod ideal ele ar trebui să aibe de plan fizic. Cu excepția Planului Urbanistic General a teritoriului dedicate. Planul Unic de Dezvoltare la bază. însă, nu există un ghid privind conținutul cadru al acestor documentații. Cu toate acestea, cele mai multe dintre judeţe În plus, este important să se abordeze aspectele de capacitate şi localităţi întocmesc şi strategii de dezvoltare. Există adesea aferente elaborării, monitorizării şi punerii în execuţie a acestor planuri o suprapunere între aceste strategii de dezvoltare şi partea de integrate. În România, realitatea este că foarte puţine autorităţi locale strategie a planului de amenajare a teritoriului. Pentru a evita şi judeţene sunt dotate corespunzător pentru a întocmi ele însele dublarea eforturilor şi pentru a crea posibilitatea armonizării, strategiile de dezvoltare şi planurile de amenajare a teritoriului. Cel strategiile de dezvoltare şi planurile de amenajare teritorială mai adesea, acestea trebuie să externalizeze această funcţie către trebuie dezvoltate în acelaşi timp – ceea ce un număr de sectorul privat, către instituţiile publice de cercetare (de ex. URBAN planificatori din România au numit Planul Unic de Dezvoltare. INCERC), sau către universităţi. În esenţă, acesta nu e un lucru rău, Prin această această Pentru a evita dublarea abordare, considerentele de deoarece planurile sunt întocmite la standarde bune. Totuşi, adesea, autorităţile publice nu îşi asumă responsabilitatea pentru aceste eforturilor şi pentru a crea amenajare a teritoriului ar fi o documente. Astfel, merită poate luată în considerare crearea unui parte integrantă a procesului posibilitatea armonizării, de întocmire a strategiei cadru de reglementare, care să permită judeţelor şi zonelor urbane mari să aibă agenţii de amenajare a teritoriului dedicate. Aceste agenţii strategiile de dezvoltare de dezvoltare (planificarea de amenajare a teritoriului ar putea funcţiona ca ONG-uri de interes spațială joacă un rol şi planurile de amenajare important în dezvoltare) şi, public, cu o politică flexibilă (care să le permită să ofere salarii mai mari şi să atragă oameni mai calificaţi), cu posibilitatea de a genera teritorială trebuie dezvoltate în acelaşi timp, planul fizic venituri din mai multe surse (nu doar din contracte cu autorităţile ar reflecta cu acurateţe în în acelaşi timp. spaţiu viziunea strategiei. locale/judeţene), şi cu un statut care să le ţină mai detaşate de politică. 35 Proiect de dezvoltare al Primăriei Iaşi implementat cu finanţare UE RECOMANDĂRI În esenţă, fondurile UE trebuie Fondurile UE trebuie privite ca o completare a privite ca o completare a investiţiilor din bugetul de stat şi din bugetele locale, precum investiţiilor din bugetul de şi din alte surse (PPP-uri, stat şi din bugetele locale, investiţii private etc.), şi nu ca un lucru izolat. Asta s-a dorit precum şi din alte surse şi prin Politica de Coeziune 2014-2020, care încurajează (PPP-uri, investiţii private investiţiile teritoriale integrate etc.), şi nu ca un lucru care profită de sinergiile potenţiale date de diferite izolat. surse de finanţare, pentru un impact maxim de dezvoltare. Pentru perioada de programare 2007-2013, unităţile administrativ teritoriale care au atras fonduri europene au trebuit să aibă întocmită o strategie care să justifice nevoia de finanţare, precum şi modul în care vor fi utilizate aceste fonduri. Pentru perioada de programe 2014- 2020, cerinţa ar trebui să fie ca unităţile administrativ-teritoriale care doresc să atragă fonduri europene să aibă strategii de dezvoltare Sursa: www.curierul-iasi.ro atotcuprinzătoare şi planuri fizice care să listeze nu doar proiectele III care vor primi finanţare UE, ci şi proiectele care vor fi finanţate din alte surse. În plus, planificarea spaţială ar trebui să joace un rol principal nu Dezvoltarea unui sistem de planificare spaţială care să doar în asigurarea amenajării în spațiu a acestor proiecte planificate, integreze mai bine iniţiativele finanţate pe plan naţional ci şi în asigurarea faptului că dinamici şi considerente spaţiale sunt sau de către UE. luate în considerare în momentul în care o strategie de dezvoltare este Aşa cum am menţionat mai sus, toate unităţile administrativ-teritoriale elaborată. ar trebui în mod ideal să aibă o singură strategie de dezvoltare şi un plan fizic, după care să se ghideze și să se realizez investiții pentru a susține În acelaşi timp, următorul ciclu de programe UE oferă o oportunitate dezvoltarea viitoare. Aceste strategii pot forma baza pentru atragerea valoroasă pentru a pune la dispoziţie noi instrumente de finanţare fondurilor europene. Mai precis, fondurile UE vor trebui utilizate pentru pentru implementarea planurilor de dezvoltare. Astfel, regândirea a finanţa proiecte care sunt deja incluse în strategia judeţeană/locală, sistemului de amenajare a teritoriului din România ar putea merge mână şi nu să se întocmească o strategie şi un plan separate special pentru în mână cu pregătirea de noi instrumente de finanţare UE (de exemplu, atragerea de fonduri Europene. investiţiile integrate teritorial), pentru a face faţă provocărilor complexe de dezvoltare teritorială şi urbană. 37