95598 România Programul privind schimbările climatice şi o creştere economică verde cu emisii reduse de carbon Componenta A Evaluare tehnică a inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră al României: analiză şi recomandări Aprilie 2014 Acordul pentru servicii de consultanţă încheiat între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) Beneficiar: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Banca Mondială Regiunea Europa şi Asia Centrală Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007 – 2013 1    Cuprins Abrevieri şi acronime ......................................................................................................................... 4 Sumar executiv ................................................................................................................................... 6 1 Introducere .................................................................................................................... 14 2 Procesul de inventariere a GES în România în raport cu cerinţele internaţionale ....... 16 2.1 Cadrul instituţional curent pentru Inventarul GES al României şi problemele ce trebuie abordate ....................................................................................................................................... 16 2.2 Propunerea unor cadre alternative pentru structurarea statisticilor privind schimbările climatice în România ...................................................................................................................  18 3 Metodologia şi problemele inventarului GES al României ............................................... 22 3.1 ...................................................... 24 Lacune ale datelor şi alte probleme ale inventarelor GES  3.2 Probleme legate de infrastructura statistică ............................................................................  27 3.3 Probleme legate de legislaţie .................................................................................................  27 3.4 Probleme legate de standarde şi clasificare ...........................................................................  28 3.5 Probleme legate de metodele statistice ................................................................................  29 3.6 Probleme legate de structurile organizatorice şi resursele de producţie .............................. 31 3.7 Sinteză a secţiunii ...................................................................................................................  31 4 Acte normative cheie şi acorduri instituţionale pentru inventarul GES al României ......... 33 4.1 Cadrul legislativ general .........................................................................................................  33 4.2 Două acte normative majore pentru inventarul GES ............................................................. 33 4.3 Principalele acorduri instituţionale în România pentru sectoarele IPCC ............................... 34 5 Analiza fluxului de informaţii şi a raportării .................................................................... 38 5.1 Fluxul de informaţii prezent ...................................................................................................  38 5.2 Etape logice propuse pentru colectarea şi verificarea datelor .............................................. 41 6 Recomandări .................................................................................................................. 44 7 Concluzii ......................................................................................................................... 48 MULŢUMIRI ................................................................................................................................... 49 REFERINŢE .................................................................................................................................... 50 Anexe  52 Anexa 1. Concluzii privind statisticile legate de schimbările climatice rezultate din întrunirile cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) – autoritatea care elaborează inventarul GES în România: Sinteza concluziilor ........................................................................................  52 Anexa 2. Criteriile de calitate ale Sistemului Statistic European (SSE) pentru produsul statistic comparate cu criteriile pentru inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră ............................. 55 2    Anexa 3. Metodologia IPCC aplicabilă pentru datele din inventarul GES ...................................... 58 ..........................................................................................................................  71 Anexa 4 - Legislaţie  Lista de figuri Figura 1 Teme din CDSM care se referă la schimbările climatice – organizate prin cadrul IPCC ....................................................................................................................................................... 21 Figura 2 Emisiile GES în România în ecCO2 .............................................................................. 23 Figura 3 Acorduri instituţionale utilizate în prezent în România ................................................. 38 Figura 4 Fluxul de date pentru inventarul GES ............................................................................ 39 3    ABREVIERI ŞI ACRONIME SC Schimbări climatice CSC Captarea şi stocarea dioxidului de carbon CO2 Dioxid de carbon ecCO2 Echivalent în dioxid de carbon FCR Formatul Comun de Raportare FPSIR Forţe motrice-Presiune-Stare-Impacturi-Răspunsuri AEM Agenţia Europeană de Mediu FE Factori de emisie APM Agenţie de Protecţia Mediului URE Unitate de reducere a emisiilor EUR Moneda euro ETS Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră UE Uniunea Europeană EUA Certificate de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene FSIE Fonduri structurale şi de investiţii europene CDSM Cadrul pentru Dezvoltarea Statisticilor de Mediu PMF Plan de management forestier HG Hotărâre a Guvernului PIB Produsul intern brut GES Emisii de gaze cu efect de seră IGSU Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă GR Guvernul României GBP Ghid de Bune Practici OI Organism internaţional ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice AIE Agenţia Internaţională pentru Energie IPCC Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice ISPE Institutul de Studii şi Proiectări Energetice TCNI Transportul pe căi navigabile interne IC Implementare în comun KM Kilometru PK Protocolul de la Kyoto LULUCF Exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură AM Autoritatea de Management MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MMSC Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice 4    MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor MP Ministerul Pădurilor MI Memorandum de Înţelegere MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MT Ministerul Transporturilor MW Megawatt ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei CNSC Comisia Naţională privind Schimbările Climatice PNAEE Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului INEGES Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală SN Statistici Naţionale ONS/INS Oficiul Naţional de Statistică/ Institutul Naţional de Statistică PSN Plan Strategic Naţional PO Program Operaţional AP Acord de Parteneriat UIP Unitate de implementare a programului SRC Servicii Rambursabile de Consultanţă GDP Gestionarea Durabilă a Pădurilor AT Asistenţă Tehnică UNFCCC Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice 5    SUMAR EXECUTIV Context Acest raport este o evaluare tehnică a inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) al României. Acesta prezintă o analiză detaliată a procedurilor şi proceselor curente utilizate pentru realizarea inventarului GES al ţării şi oferă idei şi recomandări pentru sporirea coerenţei, consecvenţei şi eficienţei sistemului de inventariere a GES. România a fost prima ţară din Anexa 1 a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto (Legea nr. 3/2001). În urma aderării României la Uniunea Europeană (UE) în 2007, Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul UE (ETS) a fost complet implementată. Ca Parte la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi la Protocolul de la Kyoto, România trebuie să elaboreze, să actualizeze cu regularitate şi să depună Inventarul GES naţional. România şi-a îndeplinit această obligaţie în ultimii ani iar datele privind acest inventar se găsesc pe paginile de internet ale UNFCCC şi Eurostat. România are un Registru naţional al GES conectat la UE şi la UNFCCC şi a transpus întreaga legislaţie europeană relevantă. Din moment ce datele din inventarul GES sunt supuse verificării de către UNFCCC şi Eurostat, această analiză nu evaluează calitatea inventarelor emisiilor pe care România le-a furnizat deja, şi nici nu pune la îndoială datele care au fost utilizate în trecut. Obiectivul nu este de a încerca să se schimbe întregul proces şi nici de a pune la îndoială rezultatele anterioare, ci mai degrabă de a analiza procedurile utilizate şi sistemul de colectare şi procesare a datelor în vederea identificării unor modalităţi pentru a se asigura o mai bună coerenţă şi consecvenţă a datelor şi a se îmbunătăţi eficienţa. De asemenea, recomandările vizează: (i) identificarea unor modalităţi pentru o îmbunătăţire a cooperării şi coordonării în rândul entităţilor instituţionale implicate, în vederea eliminării ineficienţelor şi barierelor; (ii) identificarea unor oportunităţi pentru clarificarea şi simplificarea cadrului legal şi a cerinţelor legale; (iii) îmbunătăţirea pregătirii pentru schimbările viitoare în metodologia de evaluare, respectiv Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) 2006; (iv) sporirea temeiniciei şi eficienţei fluxului de informaţii pentru procesarea datelor; şi (v) recomandarea unui suport instituţional suplimentar pentru utilizarea în faza post-proiect a modelului economic şi a altor metode dezvoltate în cadrul SRC pentru Schimbări Climatice în vederea asigurării durabilităţii proiectului. 6    Concluzia categorică la care s-a ajuns din dovezile disponibile pentru Raport este aceea că este necesară în mod clar o cooperare mai strânsă între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) şi Oficiul Naţional de Statistică (ONS) în elaborarea inventarului emisiilor. Abordarea discrepanţei datelor printr-o cooperare mai strânsă între APM şi ONS Situaţia curentă: În prezent, inventarul GES este realizat utilizându-se cadrul stabilit de IPCC. Acest cadru evoluează iar România se pregăteşte pentru aplicarea metodologiei obligatorii IPCC 2006. Sectoarele luate în considerare în cadrul raportării GES sunt: energie, procese industriale, utilizarea solvenţilor şi altor produse, agricultură, exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF), gestionarea deşeurilor şi alte sectoare. În majoritatea ţărilor inclusiv România, procesul de colectare şi procesare a datelor pentru inventarul GES este responsabilitatea Ministerului Mediului şi a sistemului Agenţiilor de Protecţia Mediului, cu cooperarea Oficiului Naţional de Statistică (ONS) în special în ce priveşte aspectele legate de Eurostat. O concluzie importantă este că există diferenţe/discrepanţe între definiţia sectorului energiei în metodologia IPCC şi definiţia în datele statistice naţional raportate Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE). Acest lucru creează diferenţe în valori şi ridică probleme de integrare a datelor legate de energie. În plus, verificarea finală a datelor se face de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi APM-urile asociate la nivel local. Această situaţie omite o parte din experienţa operatorului naţional de statistică şi birourile sale locale. Recomandări: Eventualele inconsecvenţe ale datelor, create prin diferenţe în definiţia sectorului energiei, pot fi corectate în faza de verificare finală a procesului. Totuşi, eliminarea timpurie a unor discrepanţe în cadrul procesului ar ajuta la sporirea eficienţei generale. Mai mult, introducerea unei faze de verificare intermediară a datelor, derulată de ONS, poate ajuta la asigurarea unei mai bune consecvenţe a datelor. Astfel, se sugerează încheierea unui protocol de cooperare între ONS şi APM. Există protocoale de cooperare încheiate între alte entităţi implicate în procesul de inventariere a GES, detaliate în secţiunea 4 a acestui Raport, care pot servi ca model. Două aspecte importante ale acestui protocol de cooperare ar fi 1) să se asigure o verificare timpurie a eventualelor discrepanţe în datele legate de energie şi 2) să se asigure utilizarea deplină a experienţei ONS în procesarea datelor. Pe termen lung, sistemul statistic al României va necesita îmbunătăţiri semnificative. Având în vedere creşterea importanţei adaptării la schimbările climatice şi atenuării acestora, precum şi dovezile în creştere ale impacturilor socioeconomice ale schimbărilor climatice, este clar faptul că România trebuie să-şi îmbunătăţească în continuare sistemele sale statistice, în special colectarea datelor şi analiza riscurilor legate de schimbările climatice, adaptare, şi date 7    referitoare la sănătate. Mai multe studii vor fi necesare în vederea furnizării în continuare a unor recomandări privind modul de îmbunătăţire a procesului de colectare şi analiză a datelor statistice naţionale pentru a răspunde mai bine cerinţelor de perfecţionare a inventarului GES. Secţiunile de mai jos prezintă o vedere de ansamblu asupra principalelor elemente ale procesului de inventariere, asupra rolului entităţilor participante, actelor normative şi acordurilor instituţionale şi a fluxului de informaţii. Validarea datelor colectate Situaţia curentă: In România, responsabilitatea principală pentru inventarul naţional al GES aparţine Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). MMSC este responsabil pentru raportarea anuală către UNFCCC şi către Comisia UE, şi lucrează în cooperare cu Institutul Naţional de Statistică şi sistemul său de sedii locale, care sunt responsabile pentru raportarea elementelor de date către Eurostat. Sistemul statistic oficial în cazul emisiilor de GES cuprinde câteva entităţi inclusiv sistemul de agenţii de mediu locale, Oficiile Naţionale de Statistică (ONS-uri) şi entităţile de raportare definite şi prevăzute de lege. Dimensiunea spaţială este foarte importantă în contextul schimbărilor climatice. Statisticile oficiale includ o legătură la regiunile geografice, iar câteva oficii de statistică înregistrează, de asemenea, coordonatele şi locaţiile exacte prin georeferenţiere. Sursele primare de date sunt prezentate în tabelul următor: Sector Surse de date Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică Producători de energie Ministerul Economiei Energie Autoritatea Aeronautică Civilă Română Transgaz SA Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic şi alte surse de date Procese Operatori industriali prin 42 de Agenţii de Protecţia Mediului Locale/ Regionale Industriale Informaţii directe de la operatori industriali Utilizarea solvenţilor Institutul Naţional de Statistică şi altor Operatori industriali prin 42 de Agenţii de Protecţia Mediului Locale/ Regionale  produse 8    Agricultură Institutul Naţional de Statistică Institutul Naţional de Statistică prin Anuarul Statistic Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) – Direcţia LULUCF Generală Păduri (2007-2008); Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcţia Generală Păduri (2009-2011) Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Institutul Naţional de Statistică Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Institutul de Sănătate Publică Deşeuri Administraţia Naţională „Apele Române” Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură Operatori de gropi de gunoi prin 42 de Agenţii de Protecţia Mediului Locale/ Regionale Sursa: MMSC Datele colectate prin sistemul APM provin de la diverse entităţi de raportare inclusiv societăţi comerciale. Totuşi, există uneori întreruperi ale fluxului de date de la aceste entităţi, de exemplu atunci când o societate intră în insolvenţă, sau algoritmii de procesare a datelor nu sunt pe deplin diseminaţi la nivelul APM-urilor locale. Există câteva îmbunătăţiri posibile inclusiv un flux sporit de informaţii de la societăţile de raportare către APM, o procesare îmbunătăţită a datelor şi o mai bună dezvoltare şi reţinere a resurselor umane. Recomandări: Pentru o mai bună coerenţă a datelor este necesară o verificare anuală la Registrul Comerţului pentru a se determina entităţile de raportare care se pot afla în situaţii speciale (de ex. se confruntă cu insolvabilitatea). În acest caz, chiar dacă entităţile încă raportează, verificarea datelor va fi importantă. ONS şi/sau APM trebuie să poată asigura această monitorizare. De asemenea, se va realiza diseminarea completă a algoritmilor de colectare şi procesare a datelor pentru o mai mare coerenţă în cadrul APM-urilor locale. Acest lucru trebuie corelat cu sistemul de autorizaţii de mediu al Agenţiilor de Protecţia Mediului (APM-uri) şi cu sistemul de monitorizare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă care este în prezent responsabil parţial pentru asigurarea temeiniciei datelor. Dezvoltarea de capacităţi pentru proiecţiile legate de emisii Situaţia curentă: Ultimul pachet al UE legat de energie şi schimbările climatice, eliberat în luna ianuarie 2014, precum şi decizia 406/2009/CE, obligă la anumite limite ale GES pentru sectoarele ETS şi non-ETS. Acest lucru necesită noi categorii de surse de raportare a datelor în 9    cadrul inventarului GES. Aceste cerinţe se aplică doar la nivelul UE. În plus, calitatea de membru al UE obligă la dezvoltarea capacităţii de a face proiecţii ale emisiilor până în luna martie 2015. Legislaţia pentru inventarul GES dispune furnizarea de date pentru fiecare an însă nu abordează proiecţiile trecute sau viitoare. Până în acest moment nu există prevederi legale specifice pentru colectarea şi procesarea datelor aferente proiecţiilor GES viitoare, în ciuda cunoaşterii faptului că această capacitate trebuie să fie dezvoltată până în luna martie 2015. În plus, modelele şi algoritmii nu sunt încă pe deplin dezvoltaţi pentru a îndeplini acest scop. O separare clară a cerinţelor de raportare pentru emisiile ETS şi cele non-ETS şi în special a capacităţii de previzionare în aceste două domenii va necesita, de asemenea, o dezvoltare în continuare a sistemelor existente. Recomandări: Termenul limită pentru existenţa capacităţilor de proiecţie se apropie rapid. Va fi important să se redacteze actele normative necesare pentru implementarea acestei capacităţi de proiecţie cât mai curând posibil. Se recomandă să se apeleze la o firmă de consultanţă juridică specializată pentru întocmirea proiectului şi înaintarea acestuia prin procesele decizionale la nivelul guvernului. De asemenea, va fi important să se implementeze modelul dezvoltat în cadrul analizei sectoriale şi macroeconomice şi a activităţii de modelare în SRC SC în vederea realizării evaluărilor impactului proiecţiilor de GES asupra economiei României. Crearea unui Codex de legi pentru mediu aferent inventarului GES Situaţia curentă: Cadrul legal existent include 16 Directive, 6 Decizii şi 18 Regulamente în legislaţia UE şi 2 Hotărâri de Guvern, 2 Ordine ale Ministrului MMSC, 2 ordine ale Preşedintelui ANPM şi 2 Protocoale de cooperare între MMSC şi alte ministere şi entităţi implicate în raportarea datelor privind GES. Cadrul legislativ curent ţine cont de un proces de iterare şi instruire graduală în dezvoltarea inventarului GES, precum şi de dezvoltarea unei noi legislaţii pentru adaptarea noilor cerinţe cum ar fi cele de previzionare pe măsură ce inventarul GES evoluează. Şi totuşi, legislaţia este dispersată şi greu de găsit într-un singur loc. Acest fapt creează probleme semnificative persoanelor fizice şi juridice care doresc să înţeleagă şi să urmărească evoluţia acestui sistem. În plus, nu există niciun Protocol de cooperare cu ONS aşa cum există cu alte entităţi, cum ar fi Ministerul Pădurilor (MP) şi MMSC. Recomandări: O analiză aprofundată trebuie realizată printr-un consultant juridic specializat, având ca obiectiv crearea unui Codex de legi pentru mediu care să adune laolaltă întreaga legislaţie aferentă într-o singură referinţă uşor de citit. O asemenea referinţă trebuie actualizată cu regularitate pentru a reflecta schimbările şi evoluţiile în raport cu negocierile internaţionale. Dezvoltarea unui Codex de legi pentru mediu nu este unică, un asemenea codex existând în câteva ţări inclusiv, de exemplu, Italia şi Franţa. De asemenea, un protocol de cooperare trebuie 10    întocmit şi semnat cu ONS pentru a se facilita schimbul de date şi pentru a se defini mai bine şi a se profita de capacităţile de verificare a datelor ale ONS după cum s-a menţionat mai sus. Acest protocol ar completa actele normative existente aplicabile procesului de inventariere a GES. Consolidarea acordurilor instituţionale şi de personal Situaţia curentă: Hotărârea Guvernului României (HG) nr. 668/2012 a modificat şi completat hotărârea nr. 1570 adoptată în 2007 privind înfiinţarea sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, rezultate din surse şi din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, precum şi decizia nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea MMSC. Împreună, aceste decizii reglementează toate aspectele instituţionale, legale şi procedurale pentru estimarea nivelurilor de emisii de gaze cu efect de seră/reţineri prin sechestrare a dioxidului de carbon, precum şi pentru legiferarea obligaţiei de raportare şi arhivare a informaţiilor privind Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (INEGES), inclusiv a informaţiilor suplimentare solicitate în virtutea Articolului 7, paragraful 1, din Protocolul de la Kyoto. În această privinţă, HG nr. 48/2013 a modificat, de asemenea, HG nr. 1570/2007, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează asigurarea îndeplinirii obligaţiilor României rezultând din Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), Protocolul de la Kyoto (PK) şi legislaţia Uniunii Europene. Elementele ce caracterizează acordurile instituţionale sunt detaliate în ordine cronologică în cadrul acestui Raport. Este necesară extinderea suportului instituţional şi de personal în vederea abordării eficiente a cerinţelor ulterioare pentru proiecţii de emisii aşa cum sunt solicitate de UE până în luna martie 2015. Comisia Naţională privind Schimbările Climatice, care până acum a avut doar un rol limitat, respectiv aprobarea proiectelor de Implementare în Comun realizate în ţară, trebuie să fie reactivat şi să aibă un rol extins astfel încât să furnizeze instrucţiunile adecvate şi să garanteze implementarea cerinţelor şi politicilor privind SC în România. Mai mult, există potenţial pentru o fluctuaţie ridicată a personalului experimentat din cadrul MMSC care lucrează la inventarul GES. Recomandări: Asigurarea unui suport instituţional adecvat pentru implementarea modelelor de evaluare a impactului şi a evaluărilor măsurilor pentru reducerea emisiilor care au fost dezvoltate în cadrul acestor SRC SC şi extinderea procesării datelor de proiecţie în asociere cu aceste modele. O soluţie ar fi să se implice mediul academic şi ONG-urile tehnice dedicate împreună cu MMSC, pentru constituirea suportului instituţional pe baza cunoştinţelor dobândite şi transferate pe parcursul SRC SC, cu scopul de a dezvolta un sistem coerent pentru evaluarea ex-ante şi ex- post a impacturilor politicilor privind SC şi a impactului procentului de 20% de componente privind SC solicitat de UE pentru alocarea fondurilor FSIE. Va fi importantă explorarea unor opţiuni pentru proiectarea instituţională a unor asemenea sisteme de suport ca surse de finanţare. Cei ce furnizează suport instituţional ar putea fi responsabili şi pentru întocmirea procedurilor 11    specifice de evaluare şi raportare pentru diverse tipuri de entităţi care potrivit legii fac parte din sistemul de inventariere a GES. De asemenea, ar fi utilă accelerarea procesului de aprobare a legislaţiei pentru rolul extins al Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice. În sfârşit, va fi important să se creeze şi să se menţină competenţa şi stabilitatea personalului MMSC şi a personalului APM local prin asigurarea unui sistem structurat de instruire, remunerare şi dezvoltare a carierei. Raportare şi flux de informaţii Situaţia curentă: O analiză a fluxului de informaţii prezintă o oportunitate de a verifica faptul că există surse suficiente de informaţii (entităţile implicate în colectarea datelor şi raportare) şi că există mijloace eficiente de a transfera informaţiile şi de a asigura calitatea acestora. Este important să se evalueze dacă este implementat un feedback pentru verificarea calităţii datelor şi dacă se asigură calitatea informaţiilor furnizate de entităţile cheie. Graficul de mai jos arată acordurile instituţionale implementate în prezent în România pentru dezvoltarea inventarului GES şi direcţiile asociate ale fluxului de informaţii: Secretariatul Comisia Europeană UNFCCC Agenţia Europeană de Mediu MMSC Depunerea inventarului INS Principalul furnizor de date MMSC MMSC Întocmirea Colectarea inventarului datelor Autorităţi publice, institute de cercetare Furnizori de date APM locale Operatori, asociaţii Furnizori de profesionale şi patronale date Furnizori de date Sursa: întocmit şi prezentat de MMSC în timpul studiului 12    În analiza tehnică s-a concluzionat că există un control inadecvat al direcţiei şi calităţii informaţiilor. În prezent, etapele de colectare şi procesare a datelor precum şi ciclurile de verificare în procesarea raportării inventarului GES nu sunt suficient de clare şi sunt dificile de reprezentat grafic. Relaţia dintre diferite surse de date (locale/naţionale, private/publice, etc.) şi instituţii (respectiv, ONS, APM, MMSC, etc.), precum şi consecvenţa datelor produse, nu este clară. Sistemele de control al calităţii informaţiilor sunt în prezent limitate şi necesită îmbunătăţiri. Recomandări: În Raport este prezentată o diagramă pentru ilustrarea procesului în vederea îmbunătăţirii transferului şi fluxului de informaţii. Părţile implicate în procesul de inventariere sunt listate începând cu MMSC şi ONS, urmate de ministere şi alte entităţi de raportare. Destinatarii datelor inventariate, cum ar fi Comisia UE, UNFCCC şi Eurostat, sunt incluse la sfârşitul listei. Ordinea evenimentelor este descrisă în raport cu fluxul de informaţii într-o reprezentare mai elaborată ce include ciclurile de verificare recomandate pentru îmbunătăţirea calităţii datelor. Concluzii Este de aşteptat ca acest raport să fie util pentru îmbunătăţirea procedurii de colectare, procesare şi analiză a datelor pentru inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum este prevăzut de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi UE. În acest raport sunt prezentate, de asemenea, recomandări exprese pentru dezvoltarea arhitecturii legislative şi a capacităţii de previzionare a evoluţiei GES în economia României. Această previzionare este o cerinţă nouă a UE, care trebuie implementată până în luna martie 2015. Estimarea şi raportarea previziunilor pentru GES este o obligaţie care este prevăzută atât pentru implementarea UNFCCC, cât şi în Politica Europeană privind Schimbările Climatice. Dezvoltarea acestui inventar este strâns legată de dezvoltarea capacităţilor analitice în România. Efectele anticipate ale implementării recomandărilor în evaluarea tehnică includ reducerea ineficienţelor şi extinderea resurselor necesare în procesul de inventariere; îmbunătăţirea temeiniciei estimărilor privind emisiile; dezvoltarea capacităţilor tehnice ale MMSC şi ale altor agenţii şi entităţi externe; şi facilitarea sesizării emisiilor viitoare şi a oricărui sector potenţial care ar putea depăşi limitele de emisii stabilite la nivelul UE. 13    1 INTRODUCERE În vederea integrării schimbărilor climatice în procesul său de dezvoltare, în anul 2013 Guvernul României a solicitat Băncii Mondiale realizarea unui program de servicii rambursabile de consultanţă (SRC) pentru schimbările climatice şi o creştere economică verde cu emisii reduse de carbon în România (denumite în acest raport SRC SC). SRC SC au ca scop acordarea de asistenţă Guvernului României în dezvoltarea şi implementarea unei politici ambiţioase privind schimbările climatice, pentru a permite emergenţa unei economii rezistente la condiţiile climatice şi cu emisii reduse de carbon. Principalele obiective ale SRC sunt de a ajuta la actualizarea strategiei României privind SC, strategie adoptată în luna iulie 2013 şi de a întocmi un plan de acţiune, în vederea facilitării integrării acţiunilor legate de condiţiile climatice în noile Programe Operaţionale naţionale, de a dezvolta o capacitate analitică în România pentru derularea activităţilor tehnice de modelare, şi de a dezvolta instrumente de monitorizare în vederea asigurării implementării eficiente a politicilor privind SC. Această evaluare tehnică a inventarului GES al României constituie unul dintre rezultatele Serviciilor de Consultanţă ale Băncii Mondiale. Principalul obiectiv al Raportului este de a analiza procesul curent de inventariere a GES în România, şi de a furniza recomandări pentru îmbunătăţirea sistemului în vederea creşterii eficacităţii şi eficienţei dezvoltării inventarului în conformitate cu cerinţele UE şi UNFCCC, inclusiv prevederile legate de previzionarea emisiilor.1 Recomandările şi constatările specifice abordează procesele de colectare a datelor, coerenţa şi consecvenţa datelor, precum şi acordurile instituţionale şi legale. În acest Raport este descris procesul de inventariere a GES şi istoricul acestuia, sunt analizate cadrul legislativ, actele, precum şi furnizările şi fluxurile de informaţii aferente realizării inventarului şi identificării unor potenţiale ajustări pentru îmbunătăţire, sunt evaluate entităţile de raportare şi mecanismele de corelare la dinamica economică, în ce priveşte caracterul complet, coerenţa, constanta de timp de răspuns la schimbări în impactul numărului de firme asupra raportării datelor, şi sunt furnizate recomandări privind posibilitatea de a perfecţiona procesul de realizare a inventarului pentru a îndeplini cerinţele de proiecţii ale emisiilor. Raportul este organizat în şapte secţiuni după cum urmează. Secţiunea 1 conţine o introducere generală la inventarele GES. Secţiunea 2 examinează procesele şi procedurile utilizate în 1Acest raport nu abordează calitatea inventarelor emisiilor de GES dezvoltate de România şi nici a datelor care au fost raportate şi acceptate de UNFCCC. 14    sistemul curent de inventariere a GES în România şi alinierea acestui sistem la cadrele internaţionale inclusiv Cadrul pentru Dezvoltarea Statisticilor de Mediu (CDSM) şi Cadrul Schematic IPCC. Secţiunea 3 abordează problemele legate de procesul existent de inventariere a emisiilor de gaze cu efect de seră inclusiv lacunele datelor şi punctele slabe din infrastructura statistică. Secţiunea 4 se referă la cerinţele legislative naţionale şi internaţionale pentru inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră. Secţiunea 5 prezintă o analiză a modului în care fluxul de informaţii şi punctele de verificare specifice trebuie să asigure coerenţa şi consecvenţa datelor. Secţiunea 6 furnizează un număr de recomandări înainte ca raportul să se încheie în secţiunea 7 cu un sumar al recomandărilor cheie. Anexele includ o sinteză a concluziilor rezultate din discuţiile cu MMSC, o comparaţie a cerinţelor de calitate a datelor din sistemul statistic al UE şi IPCC, aplicarea metodologiei IPCC (metodologia din 1996) în cazul României şi lista de acte normative asociate realizării inventarului GES. 15    2 PROCESUL DE INVENTARIERE A GES ÎN ROMÂNIA ÎN RAPORT CU CERINŢELE INTERNAŢIONALE România realizează un inventar anual al GES în vederea respectării obligaţiilor sale europene şi internaţionale. Trebuie respectate atât obligaţiile de raportare anuală la UNFCCC cât şi cerinţele UE de raportare anuală aplicate tuturor statelor membre. MMSC cu agenţiile sale aferente precum şi ONS deţin responsabilitatea pentru îndeplinirea acestor cerinţe de raportare. În acest capitol este prezentată o vedere de ansamblu asupra procedurilor şi arhitecturii naţionale legate de aceste cerinţe de raportare, identificându-se principalele probleme şi propunându-se cadre alternative pentru statistica privind SC din România. 2.1 Cadrul instituţional curent pentru Inventarul GES al României şi problemele ce trebuie abordate Competenţe MMSC este responsabil pentru inventarul GES al României precum şi pentru raportarea anuală la UNFCCC şi la Comisia Europeană. MMSC lucrează în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (care va fi denumit în continuare Oficiul Naţional de Statistică, ONS) care este responsabil pentru componentele legate de raportarea la Eurostat. Sistemele statistice naţionale2 şi statisticile oficiale3 constituie o sursă importantă de informaţii privind schimbările climatice şi sunt apreciate în special datorită conformității acestora cu principiile internaţionale4. Dată fiind natura uneori controversată a discursului privind schimbările climatice, independenţa profesională, angajamentul faţă de standarde de calitate bine definite, utilizarea unor metodologii eficiente şi transparente, un accent pe publicarea datelor în serii de timp consecvente şi un angajament faţă de accesibilitatea datelor sunt atribute apreciate ale ONS. Statisticile oficiale 2 Sistemele statistice naţionale cuprind ansamblul de organizaţii şi unităţi statistice dintr-o ţară, care colectează, procesează şi diseminează în comun statistici oficiale în numele guvernului ţării respective. Acestea includ şi mecanismele de interacţiune între furnizori, producători, utilizatori şi alte părţi interesate. O singură agenţie are rolul de coordonare a sistemului statistic naţional, de obicei oficiul naţional de statistică. În plus, există sisteme statistice internaţionale care pun accentul pe producerea de statistici oficiale la nivel regional sau global. Termenul „sistem statistic” utilizat în acest raport se referă în mod generic la ansamblul tuturor sistemelor statistice naţionale şi internaţionale. 3 Statisticile oficiale cuprind orice activitate statistică desfăşurată în cadrul unui sistem statistic naţional, sau în virtutea programului statistic al unei organizaţii interguvernamentale (definiţia din Iniţiativa privind Schimbul de Date Statistice şi Metadate 2009: www.sdmx.org/). Acestea sunt prin definiţie elaborate în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Statisticilor Oficiale (unstats.un.org/unsd/methods/statorg/FP-English.htm), Codul de Practici al Statisticilor Europene (epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-32-11-955/EN/KS-32-11- 955-EN.PDF ) sau un cadru internaţional similar ce asigură standarde profesionale. 4 Respectiv Principiile Fundamentale ale Statisticilor Oficiale şi Codul de Practici al Statisticilor Europene. 16    constituie o sursă importantă de informaţii sigure datorită condiţiilor stricte şi criteriilor de calitate în virtutea cărora sunt produse acestea. Sistemul statistic oficial în cazul GES este format din câteva entităţi ce includ sistemul de agenţii de mediu locale, ONS-uri şi entităţile de raportare după cum sunt acestea definite şi prevăzute de lege. Acest sistem va fi prezentat pentru România ulterior în secţiunea 3 în care este descrisă în continuare dezvoltarea inventarului GES. Statisticile oficiale includ o legătură la regiunea geografică, iar câteva oficii de statistică înregistrează şi coordonatele şi locaţiile exacte prin georeferenţiere. Dimensiunea spaţială este foarte importantă în contextul schimbărilor climatice. Probleme În ciuda multor competenţe, sistemul statistic trebuie perfecţionat pentru a aborda în mod eficient problemele legate de schimbările climatice şi emisiile de gaze cu efect de seră. Statisticile oficiale existente nu pun accentul, în general, pe date care duc la producerea de GES. Una dintre problemele identificate în sistemul de inventariere din România este legată de interfaţa între ONS şi sistemele agenţiilor de mediu locale. Acest aspect va fi detaliat ulterior în raport în secţiunea 5 privind cadrul instituţional şi fluxul de informaţii. Sistemele statistice nu pun suficient accent pe furnizarea de date interdisciplinare şi măsurarea interacţiunilor între domeniile respective. Activităţile de identificare şi modelare a interacţiunilor sunt adesea desfăşurate de economişti, academicieni, ministere guvernamentale şi alte persoane ce lucrează în afara ONS-urilor. Acest fapt subliniază importanţa deţinerii unui model complet pentru evaluarea impacturilor legate de acţiunile şi deciziile privind Schimbările Climatice. Componenta C a SRC SC dezvoltă un asemenea model iar corelaţia cu inventarul GES este importantă. În România, la fel ca în multe alte ţări, ONS-urile nu sunt responsabile pentru o mare parte din statisticile referitoare la mediu. De exemplu, rapoartele legate de starea mediului şi măsurătorile privind biodiversitatea sunt de obicei responsabilităţile ministerelor mediului sau agenţiilor specializate. Una dintre problemele dezvoltării statisticilor privind schimbările climatice este, astfel, stabilirea unei coordonări eficiente şi diviziuni a muncii între diversele organisme naţionale. Recent au sporit statisticile oficiale cu privire la aspecte legate de mediu şi climă, multe oficii furnizând date legate de resurse naturale, energie, deşeuri, apă şi emisii în atmosferă precum şi cheltuieli cu protecţia mediului. Comisia de Statistică a Naţiunilor Unite (UNSC) a adoptat recent Sistemul de Conturi Economice şi de Mediu (SEEA)5 ca versiune iniţială a unui standard 5 Sistemul de Conturi Economice şi de Mediu (SEEA): unstats.un.org/unsd/envaccounting/seea.asp 17    internaţional pentru conturi economice şi de mediu. Acesta va susţine dezvoltarea statisticilor legate de schimbările climatice intensificând activitatea ONS-urilor în conturile de mediu. SEEA conţine concepte standard, definiţii, clasificări, tabele şi reguli contabile convenite pe plan internaţional pentru producerea de statistici comparabile la nivel internaţional asupra mediului şi legătura acestuia cu economia. Standarde şi eforturi similare vor fi necesare pentru o racordare mai bună a informaţiilor privind schimbările climatice la datele economice şi sociale, legate în special de capacitatea de a evalua impacturile diverselor măsuri. Mai mult, trebuie identificate noi statistici care să fie încorporate în sistemele statistice pentru a susţine analiza schimbărilor climatice, cum ar fi monitorizarea evoluţiei către modele mai verzi de producţie şi de consum, sau serii de date care să ajute la realizarea proiecţiilor de GES. 2.2 Propunerea unor cadre alternative pentru structurarea statisticilor privind schimbările climatice în România Inventarul GES face parte dintr-un sistem statistic extins ce include diverse date şi cadre specifice ce vizează pregătirea României pentru a îndeplini într-un mod mai eficient cerinţele UE şi UNFCCC. În literatură sunt menţionate câteva cadre care ar putea duce la o structură eficientizată a statisticilor privind schimbările climatice pentru inventarul GES şi în afara acestuia. Raportul nu are ca scop să identifice care este „cel mai bun”, sau cel mai potrivit cadru pentru structurarea statisticilor privind schimbările climatice, fiecare cadru având propriul scop şi propriile avantaje6. Sunt prezentate următoarele cadre: (i) Cadrul Forţe motrice – Presiune – Stare – Impacturi – Răspuns (Cadrul FPSIR); (ii) Cadrul pentru Dezvoltarea Statisticilor de Mediu (CDSM, 2013); (iii) Sistemul de Conturi Economice şi de Mediu al ONU (SEEA, 2013); (iv) Abordarea capitalului natural; şi (v) Impact, atenuare şi adaptare. Doar Cadrul pentru Dezvoltarea Statisticilor de Mediu (CDSM) – Cadrul Schematic IPCC va fi detaliat în acest raport: Obiectivul principal al Cadrului pentru Dezvoltarea Statisticilor de Mediu (CDSM) este de a îndruma formularea de programe pentru statistici de mediu (a se vedea CDSM 20137). Conceptele, termenii şi definiţiile utilizate în CDSM sunt în mare măsură conforme cu SEEA. De asemenea, CDSM permite descrierea unor statistici privind schimbările climatice în toate cele şase componente principale ale sale: calitatea mediului şi condiţii de mediu; resurse ecologice şi utilizarea acestora; valori ale reziduurilor; evenimente extreme şi dezastre; aşezări umane şi sănătatea mediului; şi protecţia, managementul mediului şi angajamentul faţă de mediu. Aceste componente sunt explicate detaliat în cele ce urmează. Cadrul statistic din România, care 6 Domeniul de aplicare al statisticilor privind schimbările climatice, notă întocmită de Conferinţa echipei de statisticieni europeni referitoare la statisticile privind schimbările climatice din 23 septembrie 2013. www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/documents/ece/ces/ge.33/2012/mtg3/Scope_of_Climate_Change_Related_Statistics.pdf 7 Cadrul pentru Dezvoltarea Statisticilor de Mediu (CDSM) 2013: unstats.un.org/unsd/statcom/doc13/BG-FDES- Environment.pdf 18    utilizează aceste componente, trebuie acum să le ia mai bine în calcul în vederea abordării standardelor internaţionale şi facilitării raportării, monitorizării şi comparabilităţii. Pentru a perfecţiona cadrul statistic din România privind SC şi pentru a adera la cerinţele şi standardele internaţionale şi la cele ale UE, se propune ca structura celor 6 componente ale CDSM să fie după cum s-a menţionat mai sus şi anume: (i) calitatea mediului şi condiţii de mediu, (ii) resurse ecologice şi utilizarea acestora, (iii) reziduuri, (iv) evenimente extreme şi dezastre, (v) aşezări umane şi sănătatea mediului, şi (vi) protecţia, managementul mediului şi angajamentul faţă de mediu. Mai jos sunt furnizate câteva detalii despre conţinutul fiecăreia dintre cele 6 componente. Calitatea mediului şi condiţii de mediu. Această componentă organizează informaţiile privind procesele şi condiţiile de mediu ce descriu fundaţiile ecosistemelor. Aceasta se referă la elementul de stare din Cadrul FPSIR. Datele referitoare la schimbările climatice includ date privind condiţii fizice (starea atmosferei, temperatură, precipitaţii, nivelul mării şi banchiză, sistem de ape şi deşertificare), suprafaţa de sol şi de teren, biodiversitate, stare şi schimbări ale ecosistemelor, florei, faunei şi biodiversităţii terestre şi marine, precum şi trenduri şi vulnerabilităţi ale ecosistemelor şi calităţii climatului. Principalele surse pentru aceste date sunt reţele de monitorizare meteorologică şi atmosferică şi instituţii hidrologice, geografice şi geologice. Datele legate de biodiversitate şi ecosisteme sunt adesea colectate şi păstrate de autorităţile naţionale de mediu. Resurse ecologice şi utilizarea acestora. Patrimoniul ecologic sau resursele ecologice cuprind ambientul biofizic care furnizează beneficii oamenilor. Această componentă este strâns legată de conturile de active şi fluxuri fizice din Cadrul Central SEEA8 şi de elementele atât de stare cât şi de presiune din FPSIR. Aceasta cuprinde date referitoare la resurse de energie, teren, resurse biologice şi de apă care pot fi legate de schimbările climatice. Unele dintre aceste statistici sunt disponibile din sistemul statistic naţional, de exemplu statistici referitoare la populaţie, energie, agricultură, silvicultură, minerit şi exploatarea terenurilor. Reziduuri. Această componentă conţine informaţii statistice privind emisii de gaze cu efect de seră şi consumul de substanţe cu efect de deteriorare a stratului de ozon. Această componentă se referă în principal la elementul de presiune din FPSIR şi la conturile de fluxuri fizice din SEEA. Aceste informaţii sunt produse de obicei ca inventare ale emisiilor, pentru care sistemele statistice furnizează date legate de activităţi. Oficiile statistice produc adesea conturi pentru emisiile în atmosferă care permit utilizatorilor să distingă între emisiile datorate producţiei (prin activităţi economice) şi cele datorate consumului. 8 Sistemul de Conturi Economice şi de Mediu (SEEA): unstats.un.org/unsd/envaccounting/seea.asp 19    Evenimente extreme şi dezastre. Apariţia unor evenimente extreme şi dezastre legate de climă, impacturile schimbărilor climatice asupra oamenilor, pierderile fizice şi economice şi efectele asupra ecosistemelor aparţin toate acestei componente. Aceste elemente pot fi găsite în multe părţi din Cadrul FPSIR, şi se referă la conturile de active din SEEA. Datele referitoare la evenimente naturale extreme în general nu sunt furnizate de sistemul statistic; evaluarea impactului economic este adesea realizată de instituţii de cercetare sau companii de asigurări. Oficiile statistice sunt o sursă limitată de informaţii, de exemplu prin furnizarea de către acestea a unor date referitoare la cauze de deces. Aşezări umane şi sănătatea mediului. Din această componentă fac parte datele referitoare la mediul în care trăiesc şi lucrează oamenii, la condiţiile de trai şi sănătatea mediului. Aceasta include date privind locuinţele vulnerabile la evenimente extreme sau dezastre naturale; populaţia expusă la poluarea aerului; incidenţe şi schimbări epidemice (boli cu transmitere vectorială), morbiditate şi mortalitate legate de schimbările climatice. Autorităţile din domeniul locuinţelor, arhivele administrative, datele din recensământ şi sondajele sunt surse probabile de informaţii privind habitatul uman. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) este instituţia globală ce evaluează relaţia între sănătate şi mediu, inclusiv schimbări climatice. Sistemele statistice furnizează de obicei date utile ca parte a statisticilor privind populaţia, sănătatea şi mortalitatea. Protecţia, managementul mediului şi angajamentul faţă de mediu. Informaţiile referitoare la protecţia, reglementarea şi managementul diverselor aspecte şi probleme legate de schimbările climatice aparţin acestei componente. Aceasta conţine date privind instrumente economice, costuri de atenuare şi adaptare; guvernare şi reglementare, convenţii referitoare la climat; sisteme de management pentru a face faţă unor evenimente extreme; educaţie şi percepţie. O parte a acestor informaţii constau în date calitative privind proiecte şi norme legate de protecţia sistemului climatic şi de gestionarea evenimentelor extreme. Unele date cantitative, totuşi, ce privesc costurile măsurilor de atenuare şi adaptare, impozite şi subvenţii, pot fi disponibile din sistemul statistic. Raportul CDSM include o secţiune referitoare la teme din CDSM ce privesc schimbări climatice. Figura 1 prezintă teme din CDSM referitoare la schimbări climatice utilizând elementele din cadrul schematic IPCC. Cadrul IPCC reprezintă factorii antropici, impacturile şi răspunsurile la schimbări climatice, precum şi legăturile acestora. O diferenţă importantă între cadrul schematic IPCC şi CDSM este acela că „Dezvoltarea socioeconomică” din CDSM pune accent pe aspecte legate de mediu, în timp ce cadrul IPCC include toţi factorii socioeconomici care sunt legaţi de schimbări climatice. CDSM furnizează, de asemenea, o listă cu statistici concrete legate de schimbările climatice disponibilă în statisticile de mediu (a se vedea CDSM 2013, paginile 183-185). 20    Figura 1 Teme din CDSM care se referă la schimbările climatice – organizate prin cadrul IPCC Sursa: CDSM 2013; Figura 5.8, pagina 182. 21    3 METODOLOGIA ŞI PROBLEMELE INVENTARULUI GES AL ROMÂNIEI Din moment ce a ratificat Protocolul de la Kyoto din 2001, România, ca toate ţările din Anexa I la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), este obligată să elaboreze un inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră şi să-l depună anual la UNFCCC.9 Mai mult, cerinţele Comisiei UE şi Eurostat dispun şi raportarea inventarului. Acest capitol ia în considerare rolul curent şi potenţial al APM-urilor şi ONS în sistemele naţionale10 ce produc aceste inventare. România a produs un inventar al GES conform cu cerinţele UNFCCC. Pentru ilustrare, figura de mai jos arată istoricul GES în România după cum au fost raportate acestea la UNFCCC, pentru perioada din anul 1989 (anul de referinţă pentru România în Protocolul de la Kyoto) până în anul 2012. Angajamentul asumat la Kyoto este de -8%, în timp ce diferenţa în 2012 este de -56,81% după cum se poate vedea mai jos. Anul 2012 1989 diferenţa % ktCO2 119.562 276.856 -56,81 9 Ţările din Anexa I includ statele industrializate care sunt membre ale OCDE şi statele cu economii în tranziţie, cum ar fi statele baltice, şi câteva state din Europa Centrală şi de Est, ca România. De exemplu, majoritatea statelor europene, Australia, Canada, Japonia, Federaţia Rusă, Noua Zeelandă şi Statele Unite fac parte din ţările din Anexa I. În plus faţă de ţările din Anexa I, un număr de alte ţări elaborează inventare ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru scopuri proprii. Mai mult, în a 17-a Conferinţă a UNFCCC a Părţilor din Durban (în luna noiembrie 2011) s-a convenit să se pună în aplicare până în anul 2015 un protocol global ce va fi implementat începând din anul 2020 prin care toate ţările (nu doar cele din Anexa I) vor fi obligate să depună inventare anuale. 10 Articolul 5.1 din Protocolul de la Kyoto (A se citi: Instrucţiuni pentru sistemele naţionale în virtutea Articolului 5, paragraful 1, din Protocolul de la Kyoto) obligă Părţile din Anexa I la Convenţie să deţină un Sistem Naţional implementat pentru estimarea emisiilor antropice de GES şi a reţinerilor prin sechestrare a dioxidului de carbon pentru raportarea şi arhivarea rezultatelor. Instrucţiunile pentru sistemele naţionale definesc sistemul naţional ce include toate acordurile instituţionale, legale şi procedurale realizate pentru estimarea emisiilor antropice şi reţinerilor prin sechestrare, şi pentru raportarea şi arhivarea informaţiilor din inventar: www.ciesin.columbia.edu/repository/entri/docs/cop/Kyoto_COP001_019.pdf 22    Figura 2 Emisiile GES în România în ecCO2  Deşeuri Waste 300,000.00 Agriculture  Agricultură 250,000.00   Industrial Procese   Processes Echivalent CO2 (Gg) industriale 200,000.00 Energy  Energie 150,000.00 100,000.00 50,000.00 0.00 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Anul Sursa: Date de la MMSC/UNFCCC pregătite de autori După cum s-a notat mai sus, această analiză a istoricului inventarului GES al României vizează îmbunătăţirea acestui proces de inventariere a GES în ce priveşte eficienţa şi consecvenţa datelor. Acceptarea de către UNFCCC a rapoartelor anterioare de inventar al GES nu dă niciun motiv să se pună la îndoială datele ca atare. În această secţiune este stabilit rolul sistemelor APM-urilor la nivel naţional şi local şi rolul oficiilor naţionale de statistică (ONS-uri) în susţinerea elaborării inventarului GES naţional. În Raportul de Verificare a Inventarului pentru 2012 se specifică faptul că România a derulat o analiză a incertitudinii de nivelul 1 pentru emisiile raportate pentru anul 2010 şi pentru trendul pe perioada 1989–2010, în conformitate cu ghidul de bune practici al IPCC. Partea a raportat estimările de incertitudine din raportul inventarului naţional în conformitate cu „Instrucţiunile pentru redactarea comunicărilor naţionale de către Părţile incluse în Anexa I la Convenţie, Partea I: instrucţiuni de raportare la UNFCCC pentru inventarele anuale (denumite în cele ce urmează instrucţiunile de raportare la UNFCCC)”. Nivelul de dezagregare pe categorii este acelaşi ca cel utilizat pentru analiza categoriilor cheie, cu excepţia următoarelor două categorii din sectorul deşeurilor: emisiile de CH4 din aruncarea deşeurilor solide pe sol, împărţite pe gropi de gunoi controlate şi necontrolate; şi emisiile de CH4 din tratarea apelor reziduale, împărţite pe următoarele categorii: industriale, domestice şi 23    comerciale. Incertitudinea totală pentru inventarul pe 2010 a fost estimată la 18,1% fără LULUCF şi 14,9% inclusiv LULUCF. Incertitudinea trendului a fost estimată la 1,9% fără LULUCF şi 2,2% inclusiv LULUCF. 3.1 Lacune ale datelor şi alte probleme ale inventarelor GES APM şi ONS au volume semnificative de date care pot fi utile pentru elaborarea inventarelor GES. Problema este aceea că aceste date au fost colectate pentru diferite scopuri şi pot fi organizate într- un mod care face dificilă extragerea datelor relevante în scopul inventarelor GES. Elaboratorii inventarului trebuie să utilizeze aceste date în alte moduri şi pentru alte scopuri. O triere a datelor existente ar putea fi utilă pentru a aprecia caracterul lor adecvat pentru aceste noi scopuri. Unele date legate de activităţi sunt disponibile imediat din statisticile oficiale curente, în timp ce unele variabile strâns legate de acestea nu sunt disponibile chiar dacă acestea ar putea fi uneori adăugate uşor la colecţia de date existentă. De exemplu, datele legate de activităţile din agricultură includ numărul de animale pe tip şi vârstă, însă nu şi informaţii privind modul în care fermierii gestionează gunoiul de grajd. Calculul emisiilor din deşeuri animaliere din sectorul agriculturii necesită aceste informaţii. Cazuri similare există şi pentru alte sectoare ale inventarului. Date îmbunătăţite sunt necesare şi în sectorul energiei cu privire la producţia de căldură şi electricitate de utilizat de către gospodării şi întreprinderi şi cu privire la surse de energie reînnoibilă (de ex., energie solară, lemn de foc, biogaz, gunoi de grajd, vânt, pompe termice/ surse geotermale). Sondajele entităţilor de raportare a datelor au relevat faptul că accesul la date din surse dezagregate continuă să fie o problemă (în ce priveşte atât nivelul de detaliu din datele publicate cât şi accesul la micro-date). S-a ridicat astfel întrebarea dacă nivelul de detaliu necesar pentru elaborarea inventarului este prea excesiv, şi dacă ar fi posibilă realizarea unui echilibru mai bun între costurile colectării datelor şi acurateţea rezultatelor. Exemple de lacune de date practice care sunt aplicabile pentru România includ:  Informaţii economice care ar putea fi conectate la politici şi măsuri;  Informaţii mai dezagregate, nivel mai ridicat de detaliu atât cu privire la sectoare economice cât şi la defalcarea pe zone geografice şi o scară mai fină a datelor demografice şi socioeconomice;  Date ale nivelului anual de loturi georeferenţiate în gestionarea şi exploatarea terenurilor precum şi parametri privind carbonul din sol;  Emisii de gaze în afara dioxidului de carbon. Noua politică a UE privind energia şi schimbările climatice precum şi alte reglementări necesită capacitatea de a dezvolta date de serii de timp pentru realizarea unor proiecţii ale GES viitoare până în luna martie 2015. În unele cazuri, intervalul datelor de serii de timp nu este suficient, de 24    exemplu pentru analizarea factorilor de emisie. ONS în corelaţie cu APM ar trebui să planifice dezvoltarea de statistici privind conturile de fluxuri materiale, bunuri şi servicii ecologice, impozite, conturile de energie şi cheltuieli cu protecţia mediului. Problemele inventarelor GES sunt reflectate în Rapoartele de Verificare a Inventarului. Analiza acestor rapoarte ajută la identificarea domeniilor în care ONS-urile ar putea contribui la procesele de inventariere a GES de ex., îmbunătăţind disponibilitatea şi utilitatea datelor sursă pentru inventarele emisiilor. Printre altele, verificările inventarului iau în considerare acurateţea estimărilor, şi frecvent trag concluzia că sunt necesare îmbunătăţiri ale calităţii în anumite sectoare ale inventarelor. În Rapoarte se menţionează că ţările – inclusiv România – au făcut progrese majore în calitatea inventarelor emisiilor în ultimii ani: o mai bună consecvenţă a seriilor de timp, utilizarea unor metode de estimare de nivel mai ridicat, utilizarea unor factori de estimare specifici ţărilor şi a unor date mai exacte de activităţi. Câteva rapoarte se referă la deficienţe în datele referitoare la deşeuri, cum ar fi în tipurile de deşeuri eliminate, tratarea şi producţia de ape reziduale. Calitatea şi disponibilitatea datelor de serii de timp în exploatarea terenurilor şi silvicultură necesită îmbunătăţiri în continuare în multe ţări inclusiv România. De asemenea, oportunitatea datelor de activităţi a fost menţionată ca problemă în câteva ţări. Recomandări din Raportul de Verificare a Inventarului al UNFCCC pentru inventarul României pe 2012 Rândul 175. „Inventarul României este în general conform cu Instrucţiunile IPCC revizuite în  1996, cu ghidul de bune practici al IPCC şi cu ghidul de bune practici al IPCC pentru LULUCF.  Totuşi, Echipa de Expertiză consideră că unele aspecte trebuie dezvoltate, cum ar fi  consolidarea procedurilor de QC, şi sporirea transparenţei şi trecerea la metode de nivel mai  ridicat pentru anumite categorii.” Echipa de expertiză a UNFCCC a făcut recomandări pentru îmbunătăţire:  General: Planuri de perfecţionare a inventarului – Continuarea eforturilor pentru  implementarea studiilor planificate şi creşterea calităţii inventarului; QA/QC –  Consolidarea procedurilor de QC  Energie: Compararea statisticilor internaţionale – Furnizarea unor explicaţii pentru  diferenţele între datele din inventar şi datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie  Procese industriale: General – Dezvoltarea capacităţii de colectare a datelor din instalaţii  individuale şi implementarea procedurilor necesare de QA/QC  Agricultură: Fermentarea enterică, gestionarea gunoiului de grajd –  CH4 şi N2O –  Verificarea parametrilor specifici ţărilor şi FE utilizaţi în vederea asigurării acurateţei  Registrul Naţional: Informaţii disponibile public – Actualizarea rapoartelor postate pe  pagina de internet publică cu date complete şi la zi şi eliminarea legăturilor duplicate  sau expirate.   25    Diverse alte recomandări sunt specificate la un nivel tehnic detaliat, nefiind însă furnizată nicio perspectivă integrată a sistemului din moment ce Inventarul este considerat a fi acceptabil. Această analiză tehnică abordează această lacună furnizând o perspectivă integrată a elementelor  de bază ale sistemului de inventariere în ce priveşte cadrul legislativ şi cel instituţional precum  fluxul global de informaţii, făcând recomandări ce vizează îmbunătăţirea funcţiei sistemului şi nu  doar temele detaliate ce pot fi găsite în documentele UNFCCC şi Nivelele de calcul ale IPCC.  Sursa: Raport de Verificare a Inventarului, 2012 Domeniile generale de perfecţionare pentru inventarele emisiilor pot fi rezumate în cinci categorii principale: i. Date sursă: disponibilitate, acces la date, acurateţea şi oportunitatea datelor sursă, scară; ii. Calitatea rezultatelor: caracter complet, nivel de detaliu, acurateţea rezultatelor şi consecvenţă; iii. Comunicare: transparenţa metodelor utilizate, documentaţie şi arhivare; iv. Metodologie: utilizarea unor metode comparabile, consecvenţa seriilor de timp şi proceduri de asigurare a calităţii; v. Organizare şi capacitate: descrieri ale acordurilor instituţionale şi capacitatea sistemului naţional. Mai mult, ONS-urile adesea nu cunosc necesităţile de date ale inventarelor emisiilor şi astfel nu sunt pregătite să răspundă la cerinţele de date ce provin din obligaţiile de raportare în virtutea UNFCCC sau a Protocolului de la Kyoto. Cerinţele de date pentru producerea inventarelor trebuie clarificate pentru ONS-uri. În acest sens, Raportul a furnizat un tabel pentru România, în care sunt prezentate seturile de date cheie pentru fiecare dintre sectoarele inventarului (a se vedea Anexa 3). Acest tabel poate fi utilizat ca instrument pentru identificarea datelor pe care APM- urile şi ONS-urile le-ar putea furniza pentru inventarele emisiilor. Din perspectiva elaboratorilor inventarului, rolul cel mai clar al ONS-urilor se referă la balanţele energetice naţionale, care intră în domeniul de competenţă al unui număr mare de ONS-uri. În România, circa 70% din toate emisiile GES sunt contabilizate de activităţi de ardere pentru energie, iar balanţele energetice constituie, astfel, cea mai importantă contribuţie în inventar. După cum s-a observat mai sus, este deosebit de importantă îmbunătăţirea cooperării în rândul APM-urilor, ONS-urilor, agenţiilor pentru energie şi elaboratorilor de inventare pentru îmbunătăţirii datelor din domeniul energiei şi clarificarea căror date din domeniul energiei sunt introduse în calculele inventarului precum şi a modului de realizare a acestui lucru. Un Protocol de cooperare este recomandat între MMSC şi ONS similar cu cele deja în vigoare între MMSC şi alte entităţi (a se vedea Anexa 4). 26    3.2 Probleme legate de infrastructura statistică Completarea lacunelor statistice de mai sus va pune în discuţie infrastructura oficiilor statistice şi va necesita verificarea şi schimbarea parţială a modului în care funcţionează APM-urile şi ONS- urile. Pe de altă parte, acest lucru va permite ca punctele forte curente ale statisticilor oficiale să servească mai bine în elaborarea inventarelor emisiilor. Există câteva probleme legate de punctele slabe ale infrastructurii statistice cu privire la susţinerea producerii inventarelor GES. Potrivit studiului UNECE, aceste probleme includ aspecte legate de confidenţialitate, lipsa capacităţilor şi a cunoştinţelor despre necesităţile de date, resurse de management al bazelor de date, coerenţa datelor şi probleme în cooperarea între agenţiile implicate. În cele ce urmează este prezentată analiza părţilor cele mai slabe sau lipsă din procesul de inventariere a GES pentru România, şi, de asemenea, sunt subliniate unele puncte forte importante. Scopul este de a se identifica adaptările cheie necesare în sistemele statistice curente în vederea îmbunătăţirii abilităţii de a răspunde la necesităţile de informaţii ale inventarelor emisiilor. 3.3 Probleme legate de legislaţie Legislaţia este o componentă esenţială a sistemului de inventariere a GES în România. Lipsită de o legislaţie neambiguă, diviziunea neclară a muncii între organizaţii poate complica şi compromite elaborarea inventarelor GES. Legislaţia trebuie să faciliteze cooperarea eficientă între agenţii şi să asigure schimbul de date necesare. Legislaţia cu privire la inventarele GES trebuie să fie conformă cu legea(ile) statistică(e) naţională(e) şi articolele aferente referitoare la confidenţialitate. Calitatea inventarelor emisiilor ar putea fi sporită dacă unor persoane din afara sistemului statistic responsabile pentru calcule li s-ar permite accesul la statistici oficiale la nivelul unităţii. În România există o problemă între APM, care colectează datele pentru inventar potrivit legislaţiei specifice (după cum este listată în anexă) şi ONS, care este responsabilă pentru gestionarea statisticilor oficiale. După cum s-a subliniat mai sus, accesul la date trebuie facilitat printr-un protocol de confidenţialitate încheiat între cele două agenţii ale statului. Acest lucru este detaliat suplimentar în cele ce urmează. Adesea însă acest lucru nu este posibil datorită restricţiilor legate de acces stabilite în legile statistice naţionale. De aceea, unele ţări atribuie responsabilitatea pentru o parte din calcule direct ONS-urilor. În România această responsabilitate este atribuită APM din cadrul MMSC. Dată fiind crearea capabilităţii de a analiza impacturile schimburilor climatice, poate fi utilă facilitarea accesului ad-hoc la datele necesare printr-o entitate de suport instituţional dedicat, acest lucru necesitând în mod evident ca acestea să adere la cerinţele legale prevăzute de legea statistică naţională. 27    În mod ideal, legislaţia naţională ce prevede dreptul de colectare şi accesare a datelor necesare pentru elaborarea inventarului emisiilor ar exista în toate ţările. Deşi în majoritatea statelor există legislaţie pentru producerea de statistici oficiale (legi statistice naţionale), aceasta nu există întotdeauna pentru inventarele emisiilor. În UE, Regulamentul Mecanismului de Monitorizare11 recent adoptat stipulează că „Statele membre se vor asigura că autorităţile proprii competente în domeniul inventarului au acces la”:  datele şi metodele raportate pentru activităţi şi instalaţii;  dacă e cazul, datele colectate prin sistemele de raportare cu privire la gaze fluorurate;  dacă e cazul, emisii, date de bază şi metodologii. România respectă pe deplin această obligaţie privind inventarul GES având în vedere legislaţia dedicată. Mai multe eforturi trebuie depuse totuşi în ce priveşte colectarea datelor pentru proiecţiile GES. 3.4 Probleme legate de standarde şi clasificare Una dintre cele mai comune probleme întâmpinate de multe ţări (inclusiv România) este neconcordanţa între clasificările de raportare pentru inventarele GES după cum sunt definite de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) comparativ cu clasificările statistice internaţionale. Aceasta reprezintă un obstacol major pentru analizarea şi conectarea datelor inventarului la statisticile oficiale de exemplu, pentru facilitarea utilizării mai eficiente a statisticilor din domeniul energiei în elaborarea inventarelor GES. Această neconcordanţă complică atât utilizarea datelor ONS pentru elaborarea GES cât şi reutilizarea de către ONS-uri a rezultatelor din inventarul GES în combinaţie cu alte date conexe. În unele domenii, acest lucru duce la duplicarea eforturilor şi colectarea paralelă de date. Datele din inventarul GES sunt raportate la UNFCCC potrivit cadrului Formatului Comun de Raportare (FCR), care utilizează o clasificare dezvoltată de IPCC. Cadrul FCR cuprinde diferitele emisii de gaze cu efect de seră rezultate din surse şi din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon şi care decurg din activităţile umane, grupându-le în sectoare. Fiecare sector reflectă în general un anumit tip de sursă sau reţinere de emisii din punct de vedere tehnologic; de exemplu, arderea combustibililor fosili, indiferent de locul în care are loc această ardere (pe teritoriul naţional) cade sub incidenţa sectorului „energie”, care include arderea în industrie, transporturi, agricultură, transformarea energiei, rafinării, etc. Din punct de vedere al statisticilor naţionale, sectoarele IPCC sunt, de fapt, o combinaţie a celor considerate de obicei ca industrii (de ex., generarea energiei electrice) şi a celor considerate ca activităţi bazate atât pe procese economice (de ex., transport) cât şi pe produse (de ex., solvenţi). 11 Regulamentul Mecanismului de Monitorizare (Regulamentul (EU) 525/3013), Articolul 5(2): eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:165:0013:0040:EN:PDF 28    Sectoarele curente pentru emisii din surse/reţineri12 în Formatul Comun de Raportare (FCR) al IPCC sunt următoarele:13 1 Sectorul energiei 2 Procese industriale 3 Utilizarea solvenţilor şi altor produse 4 Agricultură 5 Exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF) 6 Gestionarea deşeurilor În inventarele GES, semnificaţia sectorului energiei este diferită de clasa D din ISIC (furnizarea de electricitate, gaze, abur şi aer condiţionat) care este utilizată în statistici oficiale, chiar dacă ambele sunt denumite „sectorul energiei” în limbajul cotidian. În inventarele GES, sectorul de agricultură include emisii legate de procese agricole: fermentare enterică, gestionarea gunoiului de grajd, cultivarea orezului, cultivarea şi gestionarea solurilor agricole etc., însă nu şi emisiile din utilizarea energiei în agricultură, ca în clasificarea ONS. Sectorul exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură conţine emisiile cauzate de schimbări în suprafaţa de teren şi CO2 – emisii din sol, inclusiv sol agricol. Alte gaze cu efect de seră din solul agricol sunt incluse în sectorul de agricultură. Diferenţele de mai sus în definiţiile datelor necesită o atenţie specială în special în procesele de verificare din etapele finale ale dezvoltării inventarului. Această sarcină suplimentară privind procesele de verificare ar putea fi evitate printr-o diseminare mai eficientă a metodologiei care ar permite ca verificările să fie realizate mai devreme în etapele de procesare a datelor. 3.5 Probleme legate de metodele statistice Instrucţiunile de raportare ale UNFCCC şi IPCC constituie un cadru de informaţii pentru datele din inventarul GES. Calitatea datelor sursă pentru inventarele emisiilor în România ar putea beneficia de pe urma unei înţelegeri mai bune de către statisticieni a conceptelor şi metodelor 12 Sectoarele pentru emisii din surse/reţineri după cum sunt definite de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) în Instrucţiunile revizuite în 1996 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/gl/invs1.html 13 Manualul pentru conturi de emisii în atmosferă: epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-09-004/EN/KS-RA-09-004-EN.PDF 29    utilizate în elaborarea inventarului. Aceasta ar contribui la asigurarea faptului că statisticile pot fi utilizate în mod facil pentru inventarele emisiilor. Conferinţa Părţilor (CP) a dezvoltat cerinţe standardizate pentru raportarea inventarelor naţionale. Instrucţiunile UNFCCC de raportare a inventarului se bazează în prezent pe metodologiile şi formatele de raportare din Instrucţiunile revizuite în 1996 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră14 care sunt completate de Ghidul IPCC de bune practici şi gestionare a incertitudinii în inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră. În anul 2004 a fost dezvoltat separat Ghidul IPCC de bune practici pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură. În prezent, IPCC lucrează pentru dezvoltarea şi menţinerea instrucţiunilor metodologice pentru inventarele emisiilor. Primul proiect al Ghidului revizuit în 2013 de bune practici şi metode suplimentare decurgând din Protocolul de la Kyoto15 a fost analizat de experţi. Această nouă versiune a Instrucţiunilor IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră16 va începe să fie aplicată din anul 2015. Acestea pot necesita schimbări în datele sursă din inventar iar România trebuie să urmeze îndeaproape aceste potenţiale schimbări. Seminarele şi atelierele recente au ca scop conştientizarea experţilor statelor membre asupra schimbărilor specifice în metodologie şi cerinţele de date. Ar putea fi benefică implicarea experţilor români în activităţi de dezvoltare a capacităţilor ca de ex. evaluarea disponibilităţii datelor şi fezabilitatea îndeplinirii noilor cerinţe cu datele existente, pentru a permite APM-urilor şi ONS-urilor să se pregătească pentru cerinţele noi sau modificate. Mai mult, APM-urile şi ONS-urile din România trebuie să instituie sisteme de colaborare pentru urmărirea şi comunicarea informaţiilor privind procesele IPCC şi a cerinţelor de date ce rezultă din Protocolul de la Kyoto. De exemplu, noile Instrucţiuni IPCC din 2006 menţionate mai sus pot modifica unele dintre necesităţile statistice din spatele inventarelor. În mod ideal, ONS-urile ar fi informate asupra acestor necesităţi statistice viitoare prin cooperarea cu entitatea naţională responsabilă pentru inventare. După cum s-a menţionat deja mai sus, un Protocol de cooperare clar este necesar între aceste două entităţi importante pentru activitatea de inventariere a GES. Anexa 1 prezintă câteva dintre concluziile ce rezultă din discuţiile cu MMSC pe această temă. 14 Instrucţiunile revizuite în 1996 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră: www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/gl/invs6.html 15 Ghidul revizuit în 2013 de bune practici şi metode suplimentare decurgând din Protocolul de la Kyoto: www.ipcc- nggip.iges.or.jp/home/2013KPSupplementaryGuidance_inv.html 16 Instrucţiunile IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră: www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/ 30    3.6 Probleme legate de structurile organizatorice şi resursele de producţie Datele de activităţi pentru inventarele GES sunt de obicei distribuite în câteva unităţi organizatorice din cadrul APM-urilor şi ONS-urilor. Acele oficii care iau parte la calculele inventarelor emisiilor au o unitate organizatorică specifică căreia i s-au atribuit sarcini legate de inventarele emisiilor. În alte oficii, contra-partea pentru elaboratorii inventarului adesea lipseşte. După cum s-a menţionat mai sus, statisticile oficiale existente nu sunt utilizate la potenţialul lor deplin pentru inventarele emisiilor. Există raportări paralele şi uneori duplicate; de exemplu, datele de energie sunt raportate atât în statisticile de energie cât şi în inventarele emisiilor. Acest fapt duce la costuri exagerat de ridicate ale colectării datelor şi sarcini adiţionale pentru cei responsabili. 3.7 Sinteză a secţiunii Sistemul statistic şi instrumentele asociate trebuie adaptate continuu pentru a furniza informaţii relevante pentru evoluţia cerinţelor naţionale şi internaţionale. Statisticile utilizate ca bază pentru inventarele GES trebuie să fie examinate pentru a se determina dacă datele statistice care sunt disponibile în prezent acoperă în mod adecvat necesităţile de date sau dacă există domenii lipsă de încorporat în sistemele regulate de producţie statistică. În România, în prezent nu este clar pentru toate ONS-urile care date sunt necesare pentru elaborarea inventarelor gazelor cu efect de seră, şi în special care seturi de date sunt susceptibile a proveni din statistici oficiale. Raportul a alcătuit, astfel, un tabel pe care ONS-urile îl pot utiliza pentru a urmări care date ar putea proveni din sistemul statistic naţional (a se vedea Anexa 3). Informaţiile referitoare la datele care sunt efectiv necesare vor ajuta în mod ideal ONS-urile să-şi organizeze mai eficient activitatea şi să-şi optimizeze datele în scopul inventarelor emisiilor. Legislaţia are un rol esenţial în susţinerea producţiei de inventare ale emisiilor şi promovarea cooperării eficiente în rândul agenţiilor. Legislaţia curentă din România facilitează într-o oarecare măsură cooperarea eficientă între agenţiile care fac parte din sistemul inventarului naţional al emisiilor şi asigură o bază legală cuprinzătoare pentru schimbul de date necesar pentru inventare. O problemă menţionată mai sus se referea la datele privind emisiile GES din sectorul energiei şi necesitatea unei cooperări mai strânse între sistemul APM şi ONS. Aceasta este tratată mai în detaliu în cele ce urmează. Mai mult, cerinţele viitoare de proiecţii ale emisiilor GES solicită o nouă legislaţie, pentru a face faţă creşterii complexităţii procesului, după cum este prevăzută de cerinţa UE pentru capacitatea de previzionare. Un studiu specific este recomandat pentru această nouă legislaţie, realizat de o entitate specializată în aspecte juridice. MMSC trebuie să dezvolte şi să implementeze legislaţia şi normele necesare pentru a susţine, de asemenea, analiza trendurilor emisiilor prin furnizarea de către ONS a datelor socioeconomice de fond. Unele exemple ale acestor date includ populaţia, preţurile combustibililor, PIB şi valoarea 31    adăugată brută (VAB) pe sector, balanţele energetice naţionale, şi grade-zile pentru încălzire/răcire. În mod special, trebuie dezvoltate capacităţi pentru analizarea emisiilor pe sectoare economice în vederea discernerii între dinamica emisiilor GES ETS şi non-ETS. Legislaţia naţională trebuie analizată pentru a se asigura faptul că facilitează cooperarea eficientă între agenţiile ce fac parte din sistemul naţional de inventariere a emisiilor pentru a se asigura faptul că furnizează o bază legală pentru o diviziune clară a muncii şi schimbul de date după cum este necesar pentru inventare. Legislaţia trebuie să fie în conformitate cu legea statistică naţională. Sistemul statistic trebuie să fie mai angajat în dezvoltarea metodologiei conduse de IPCC astfel încât noile metode să ia în calcul statisticile existente şi metodologiile de bază. Experţii de la MMSC şi de la ONS pot asista în evaluarea faptului dacă datele sursă necesare într-o metodologie propusă sunt disponibile şi/sau dacă ar putea fi posibilă dezvoltarea unora noi cu costuri rezonabile. Dezvoltarea metodologiei trebuie să se bazeze pe ceea ce este disponibil în mod realist şi nu trebuie să impună costuri nerezonabil de ridicate asupra celor ce elaborează inventarul, asupra sistemelor statistice sau asupra celor responsabili. MMSC şi ONS ar putea colabora, de asemenea, cu cei ce elaborează inventarul pentru a pune la dispoziţie datele de activităţi într-o etapă mai timpurie pentru a ajuta la dezvoltarea unor estimări ale emisiilor mai oportune faţă de decalajul actual de doi ani, sau ar putea dezvolta estimări timpurii ale GES utilizând surse de date lunare şi trimestriale. Aceste date nu ar fi destul de cuprinzătoare pentru inventarele GES efective însă ar ajuta la o informare mai eficientă a politicilor de atenuare a schimbărilor climatice într-un mod mai oportun. Concluzia categorică la care s-a ajuns din dovezile disponibile pentru Raport este aceea că este necesară în mod clar o cooperare mai strânsă între MMSC şi ONS în elaborarea inventarului emisiilor. Acest lucru ar ajuta la reducerea sistemelor de raportare paralelă şi uneori duplicată şi a costurilor exagerat de ridicate ale colectării datelor şi la reducerea sarcinii asupra celor responsabili. În acest scop, ONS ar trebui să aibă o persoană de contact care să fie responsabilă pentru coordonarea datelor sursă din inventarul GES cu echipa dedicată din MMSC, colaborând cu cei ce elaborează inventarul şi fiind la curent cu rezultatele Conferinţelor Părţilor (CP) UNFCCC pentru a înţelege şi a pregăti mai bine cerinţele de date asociate. Mai mult, modificările prevederilor Eurostat privind inventarul trebuie comunicate MMSC. Se admite în raport că resursele umane necesită dezvoltarea unor capacităţi semnificative în special pentru a se asigura implementarea rapidă şi cu acurateţe a viitoarelor metodologii care sunt anticipate a avea cerinţe mai complexe privind proiecţiile emisiilor GES şi elementele MRV. Calitatea personalului este esenţială pentru un proces eficient de inventariere a GES iar fluctuaţia personalului existent şi migrarea personalului calificat către companii private atenuează capacitatea MMSC de procesare a datelor. O politică de HR proiectată cu atenţie în ce priveşte dezvoltarea carierei şi remuneraţiile va contribui la depăşirea acestei lacune. 32    4 ACTE NORMATIVE CHEIE ŞI ACORDURI INSTITUŢIONALE PENTRU INVENTARUL GES AL ROMÂNIEI 4.1 Cadrul legislativ general În plus faţă de comentariile de mai sus cu privire la legislaţie, echipa BM a realizat o prezentare generală a arhitecturii legislative existente, identificându-se 16 Directive, 6 Decizii şi 18 Regulamente în legislaţia UE şi 2 Hotărâri de Guvern, 2 Ordine ale Ministrului MMSC, 2 Ordine ale Preşedintelui ANPM şi 2 Protocoale de cooperare între MMSC şi alte ministere şi entităţi implicate în raportarea datelor privind GES. Sub îndrumarea legislaţiei curente procesul de inventariere a GES dispune o lungă curbă de experienţă a legislaţiei curente din partea entităţilor de raportare implicate. Entităţile noi de raportare a datelor pentru inventarul GES vor avea nevoie de o perioadă de timp semnificativă pentru a se familiariza cu întreaga legislaţie dispersată. În plus, noi acte legislative trebuie redactate pentru a se aborda evoluţia anticipată a inventarului GES şi colectarea şi procesarea datelor pentru proiecţii. Evoluţia sectorului schimbărilor climatice şi a inventarelor GES asociate a dus la acumularea de modificări care fac legislaţia greu de urmărit şi, în consecinţă, de aplicat. Pentru această evaluare tehnică, BM a realizat o primă triere a legislaţiei şi a concluzionat că o analiză aprofundată efectuată de un consultant juridic ar fi un avantaj şi se recomandă utilizarea acestei analize legislative pentru a crea un Codex de legi pentru mediu care să adune laolaltă întreaga legislaţie aferentă într-o singură referinţă uşor de citit, care poate fi actualizată cu uşurinţă pentru a reflecta evoluţia continuă în negocierile internaţionale privind Protocolul de la Kyoto şi ETS-UE. Practica unui Codex de legi pentru mediu nu este unică şi se regăseşte în câteva ţări inclusiv Italia şi Franţa. O listă a actelor normative şi procedurale este prezentată în Anexa 4 acoperind domeniile abordate. Aceasta nu trebuie privită ca o listă exhaustivă ci ca un exemplu de conţinut pentru Codexul propus. Având în vedere cerinţele existente pentru legislaţia ce guvernează proiecţia activităţilor privind GES şi a obligaţiilor anticipate rezultând din Conferinţele Părţilor în următorii ani, este important să se organizeze legislaţia din România privind schimbările climatice pentru stimularea unui flux de informaţii mai bun şi mai eficient. 4.2 Două acte normative majore pentru inventarul GES 33    Inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră al României este susţinut printr-un set de acorduri instituţionale care vizează facilitarea unei strânse coordonări între agenţiile cheie în elaborarea inventarului, unui management eficient al datelor, unor procese extinse de asigurare a calităţii şi colectări de date sigure. Cele două acte normative majore sunt Hotărârea Guvernului (HG) nr. 668/2012, prin care se modifică şi extinde hotărârea nr. 1570, şi hotărârea nr. 48/2013. Hotărârea nr. 1570 luată în anul 2007 se referă la înfiinţarea sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, rezultate din surse şi din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, şi este completată de legislaţia privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Principalul obiectiv al Hotărârii Guvernului nr. 1570/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este de a asigura îndeplinirea prevederilor şi obligaţiilor relevante ale României rezultând din Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), Protocolul de la Kyoto (PK) şi legislaţia Uniunii Europene (UE). De asemenea, hotărârea 48/2013 a modificat unele acte normative în domeniul schimbărilor climatice şi protecţiei mediului prin care sunt reglementate toate aspectele instituţionale, legale şi procedurale pentru susţinerea estimării nivelurilor de emisii de gaze cu efect de seră/reţineri prin sechestrare a dioxidului de carbon, precum şi pentru raportarea şi arhivarea informaţiilor privind Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (INEGES), inclusiv a informaţiilor suplimentare solicitate în virtutea Articolului 7, paragraful 1, din Protocolul de la Kyoto. În această privinţă, HG nr. 48/2013 a modificat, de asemenea, HG nr. 1570/2007. Îmbunătăţiri ale acestor acte normative au fost deja iniţiate. În anul 2011, ANPM a derulat o analiză privind îmbunătăţirea acordurilor instituţionale şi legale ale Statisticilor Naţionale (SN). Rezultatele celor două activităţi specificate anterior au fost coroborate şi au fost, de asemenea, utilizate pentru actualizarea HG nr. 1570/2007. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice ia în considerare în mod oficial, aprobă şi depune INEGES la Secretariatul UNFCCC, Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu luând în calcul termenele limită specifice. 4.3 Principalele acorduri instituţionale în România pentru sectoarele IPCC Principalele acorduri instituţionale din România pentru sectoarele IPCC sunt guvernate de cele două acte normative descrise mai sus. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1570/2007 cu modificările şi completările ulterioare, singura entitate naţională cu responsabilitate globală pentru inventarul naţional, inclusiv responsabilităţile de administrare a SN şi de pregătire şi gestionare a INEGES, este MMSC. Până la 1 aprilie 2013, autoritatea competentă a fost Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), subordonată MMSC. În baza HG nr. 48/2013, toate structurile, resursele umane, atribuţiile şi responsabilităţile aferente schimbărilor climatice ale ANPM au fost transferate către MMSC, în vederea îmbunătăţirii acordurilor instituţionale şi capacităţilor din cadrul domeniului schimbărilor climatice, sporind astfel eficienţa în implementarea activităţilor şi cu privire la administrarea SN/INEGES. 34    Autorităţile publice centrale şi locale, institutele de cercetare şi dezvoltare şi alte organizaţii publice sub autoritatea, în subordonarea sau în coordonarea autorităţilor publice centrale, asociaţiile profesionale şi patronale, operatorii economici şi alte organizaţii relevante sunt obligate să furnizeze MMSC datele de activităţi necesare, factorii de emisie şi datele de incertitudine aferente. Principalul furnizor de date de activităţi este Institutul Naţional de Statistică prin publicaţiile anuale cum ar fi Anuarul Statistic Naţional, Balanţa Energetică şi alte documente; Acordurile instituţionale sunt caracterizate printr-o abordare centralizată. MMSC menţine un grad ridicat de autoritate decizională şi de control asupra procesului de pregătire a inventarului. În plus, o abordare internalizată este utilizată cu cea mai mare parte a inventarului pregătită chiar de MMSC.  agenţie unică – entitatea naţională unică este găzduită în cadrul unei organizaţii guvernamentale unice;  abordare separată – activitatea aferentă INEGES nu este integrată cu alte activităţi pentru inventarele poluanţilor atmosferici; totuşi, sunt derulate periodic activităţi de verificare încrucişată. Sectoarele IPCC LULUCF În anul 2011, sectorul exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF) din INEGES, în virtutea atât a UNFCCC cât şi a PK, a fost administrat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), în baza unui contract încheiat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), în contextul studiului „Obligaţiile privind sectorul LULUCF din INEGES în virtutea atât a UNFCCC cât şi a PK”. În perioada 2012-2014, sectorul LULUCF din INEGES, în virtutea atât a UNFCCC cât şi a PK, este administrat de ICAS, în baza Protocolului de colaborare nr. 3029/MMP-RP/3.07.2012 încheiat între MMP, ANPM şi ICAS; ICAS a contribuit, de asemenea, prin dezvoltarea următoarelor studii: (i) în 2012, „Determinarea factorilor de emisie/reţinere pentru păduri şi pentru conversii din/în bazinele aferente suprafeţelor împădurite conform obligaţiilor din UNFCCC şi PK” şi „Elaborarea Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră pe 2013 – Sectorul exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură conform obligaţiilor din UNFCCC şi PK” în baza contractelor încheiate cu MMP; (ii) în 2013, „Determinarea factorilor de emisie-reţinere pentru bazinele din zonele împădurite şi din zone în conversie din şi în păduri conform obligaţiilor asumate ca Parte la UNFCCC şi la PK, pentru anul de raportare 2014” şi „Elaborarea Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră – Sectorul exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei 35    terenurilor şi silvicultură pentru anul de raportare 2014, conform obligaţiilor asumate ca Parte la UNFCCC şi la PK”. Transport Întocmirea estimărilor pentru categoria de transport rutier utilizând modelul COPERT 4 se bazează pe Protocolul de colaborare nr. 3136/MMP/9.07.2012 încheiat între MMP, ANPM, Registrul Auto Român şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Energie şi deşeuri Dezvoltarea valorilor specifice ţării, asociate câtorva sectoare INEGES, a fost susţinută de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) prin dezvoltarea următoarelor studii:  în 2011, „Elaborarea/documentarea factorilor de emisie/altor parametri naţionali relevanţi pentru sectoarele INEGES de energie, procese industriale, agricultură şi deşeuri, valori care să ţină cont de implementarea metodelor de calcul de nivel mai ridicat”;  în 2013, „Determinarea volumului de deşeuri industriale cu conţinut biodegradabil şi a volumului de nămol din tratarea apelor reziduale, depus în gropi de gunoi controlate (pentru perioada 1989-2012) şi în gropi de gunoi necontrolate (pentru perioada 1950- 2012). Determinarea tipului/volumului de deşeuri incinerate şi a parametrilor specifici incinerării acestora, pentru perioada 1989-2012. Estimarea emisiilor de N2O din incinerarea deşeurilor”. Procese industriale Pe baza studiului privind elaborarea şi documentarea valorilor parametrilor relevanţi pentru sectorul de procese industriale din INEGES, valori care să ţină cont de metodele de calcul a emisiilor de gaze cu efect de seră, metode de nivel mai ridicat, pentru categoriile: Producţia de halocarburi şi hexafluorură de sulf (HFC, PFC şi SF6), Consumul de halocarburi şi hexafluorură de sulf (emisii efective), Consumul de halocarburi şi hexafluorură de sulf (emisii potenţiale), Denkstat a perfecţionat sistemul de administrare a datelor şi informaţiilor legate de HFC, PFC şi SF6. Sistem integrat de informaţii, monitorizare şi raportare În anul 2012, consorţiul Agenţia Austriacă de Mediu – Universitatea Graz, în contextul studiului „Sistem informaţional integrat pentru mediu”, implementat de consorţiul SC Asesoft Internaţional SA – SC Team Net Internaţional SA – SC Star Storage SRL, a sprijinit îmbunătăţirea analizei categoriilor cheie şi a analizei incertitudinii. 36    Studiul „Suport pentru implementarea cerinţelor Uniunii Europene privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi a altor gaze cu efect de seră” a fost realizat în 2011 de către Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE); elementele specifice cuprind: - Activităţi din Pachetul 1 – îmbunătăţirea SN:  evaluarea SN şi a proiectelor relevante de asistenţă tehnică implementate anterior;  stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea structurii şi capacităţii instituţionale pentru implementarea SN. Contractorul a identificat măsurile instituţionale, legale şi procedurale pentru asigurarea conformităţii INEGES cu standardele aplicabile, inclusiv soluţii pentru îmbunătăţirea bazelor de date sectoriale;  elaborarea unor propuneri de acte normative pentru o administrare eficientă a INEGES. HG nr. 1570/2007 a fost actualizată corespunzător;  sesiune de instruire generală pentru îmbunătăţirea aptitudinilor personalului ce lucrează în domeniul schimbărilor climatice, la nivelul administraţiei centrale şi la nivelul următor. - Activităţi din Pachetul 2 – dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru raportarea emisiilor/reţinerilor de GES:  evaluarea capacităţii României de a raporta emisiile GES potrivit cerinţelor Uniunii Europene;  îmbunătăţirea capacităţii de raportare a autorităţilor în România;  sesiune de instruire specifică pentru îmbunătăţirea aptitudinilor echipei ANPM privind atribuţiile/responsabilităţile de administrare a SN/INEGES. - Activităţi din Pachetul 3 – stabilirea programelor şi măsurilor necesare pentru determinarea factorilor de emisie şi a altor parametri naţionali relevanţi. 37    5 ANALIZA FLUXULUI DE INFORMAŢII ŞI A RAPORTĂRII 5.1 Fluxul de informaţii prezent Figura de mai jos arată acordurile instituţionale utilizate în prezent în România pentru dezvoltarea INEGES. Figura 3 Acorduri instituţionale utilizate în prezent în România Secretariatul Comisia Europeană UNFCCC Agenţia Europeană de Mediu MMSC Depunerea inventarului INS Principalul furnizor de date MMSC MMSC Întocmirea Colectarea inventarului datelor Autorităţi publice, institute de cercetare Furnizori de date APM locale Operatori, asociaţii Furnizori profesionale şi patronale de date Furnizori de date Sursa: după cum s-a prezentat în discuţiile cu MMSC 38    În cadrul abordării de mai sus a inventarului GES, fluxul de informaţii specific pentru inventarul GES este reprezentat în Figura 4 de mai sus într-un format standard utilizat în sistemele de asigurare a calităţii. Există caracteristici ale acestui flux de informaţii care îl fac mai eficient în ce priveşte asigurarea consecvenţei şi coerenţei datelor. Entităţile implicate în dezvoltarea inventarului sunt listate începând cu MMSC şi ONS, urmate de ministerele cheie din Administraţie şi alte entităţi de raportare din diverse sectoare (industrie, energie, transport, agricultură). Acele entităţi care primesc inventarul finalizat, respectiv Comisia Europeană, UNFCCC şi Eurostat, apar la sfârşitul listei. Este important ca entităţile de raportare a datelor să deţină proceduri clare pentru evaluarea datelor diseminate la nivelul lor iar acest lucru constituie o recomandare importantă a acestei evaluări tehnice de realizat eventual în legătură cu implementarea metodologiei IPCC 2006. Prevederea ciclurilor de verificare a datelor şi diseminarea procedurilor standard sunt proiectate astfel încât să se asigure faptul că datele sunt coerente şi consecvente la sursa de raportare şi că acestea sunt furnizate în mod eficient fără a se crea o acumulare a necesităţilor de procesare care poate duce la întârzieri în analiză sau raportare. După cum se arată în Figura 4, seria de evenimente începe cu verificarea de către MMSC a faptului că entităţile de raportare sunt încă operaţionale din punct de vedere comercial şi continuă să îndeplinească solicitarea de date de la ministere şi de la alte entităţi. În plus, există o verificare a faptului că entităţile implicate pregătesc şi furnizează datele potrivit procedurilor diseminate menţionate mai sus. Există două cicluri de verificare a calităţii datelor, unul în cadrul MMSC şi celălalt realizat în cooperare cu ONS pentru a se asigura faptul că raportul final al inventarului GES este consecvent şi complet potrivit cerinţelor instrucţiunilor aplicabile. În sfârşit, ultima etapă se referă la remiterea inventarului GES către entităţile beneficiare. Responsabilitatea MMSC este de a-l remite la UNFCCC şi la Comisia Europeană în timp ce ONS îl remite la Eurostat. Deşi, după cum s-a menţionat în Raport, există un feedback de la UNFCCC cu privire la inventarul GES sub forma unui raport de verificare, acest lucru nu este reprezentat în diagrama ce descrie procesul din moment ce această diagramă se referă doar la cadrul naţional care se încheie odată cu remiterea inventarului către organismele internaţionale. Mai multe detalii cu privire la colectarea şi procesarea datelor de activităţi şi a factorilor de emisie, inclusiv sursele de date, sunt prezentate în diagrama de mai jos: Figura 4 Fluxul de date pentru inventarul GES 39    Fluxul de date pentru inventarul GES Termen MMSC APM ONS Reg. Com. Ind./Energie Transport Agr. Admin. Com. UE UNFCCC EUROSTAT Verificare entităţi verificare activitate comercială autori‐ zare solicitare  date furnizare  furnizare  furnizare  furnizare  furnizare  furnizare  date date date date date date verificare date verificări? Nu Da verificare verificare consistenţă consistenţă verificări? Nu Da întocmire confirmare  raport date trimitere  date  date primite trimitere raport date date  primite primite Sursa: elaborat de autori 40    5.2 Etape logice propuse pentru colectarea şi verificarea datelor Diagrama fluxului de date de mai sus reprezintă entităţile implicate şi ordinea cronologică a activităţilor. Ordinea acţiunilor urmează o succesiune logică de etape care vizează o mai bună organizare a procesului şi identificare a necesităţilor pentru etapele de verificare. Elementele specifice legate de fluxul de data includ următoarele etape în colectarea datelor: i. identificarea cerinţelor datelor; ii. identificarea potenţialilor furnizori de date; iii. întocmirea modelelor specifice; iv. depunerea cererilor şi modelelor la potenţialii furnizori de date; v. colectarea datelor; vi. verificarea datelor: datele de activităţi primite sunt examinate (discrepanţe în seriile de timp, schimbări mari în valori de la anul precedent la anul curent de inventar), şi dubla verificare faţă de baze de date similare. Colectarea datelor în România: entităţi şi informaţii Principalul furnizor de date de activităţi în România este Institutul Naţional de Statistică; în timp ce alte surse de factori de emisie/ rate de majorare includ studii naţionale, IPCC 1996, GBP IPCC 2000, GBP IPCC 2003, unităţi şi institute de cercetare naţionale, într-un număr limitat; Procesarea datelor se realizează potrivit HG nr. 1570/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu OMM nr. 1474/2008 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice INEGES. Procesarea datelor primare este derulată în cea mai mare parte de MMSC; în timp ce selecţia factorilor de emisie (FE) se face potrivit prevederilor Deciziei Preşedintelui ANPM nr. 23/2009 pentru aprobarea Procedurii de selectare a metodelor de estimare şi a factorilor de emisie necesari pentru estimarea nivelurilor GES; Pentru energie, procese industriale, agricultură şi deşeuri, a fost colectat, procesat şi dezvoltat un volum semnificativ de date de activităţi şi factori de emisie, ceea ce a permis dezvoltarea unor estimări mai precise şi s-a realizat scăderea semnificativă a numărului de categorii cheie datorită: (i) activităţii ANPM/MMSC; şi (ii) implementării studiilor dedicate acoperind diferite tipuri de date şi GES după cum este specificat mai jos:  în 2011, „Elaborarea/documentarea factorilor de emisie/altor parametri naţionali relevanţi pentru sectoarele INEGES de energie, procese industriale, agricultură şi deşeuri, valori care să ţină cont de implementarea metodelor de calcul de nivel mai ridicat”;  în 2013, „Elaborarea şi documentarea valorilor parametrilor relevanţi pentru sectorul de procese industriale din INEGES, valori care să ţină cont de metodele de calcul al 41    emisiilor de gaze cu efect de seră, metode de nivel mai ridicat, pentru categoriile: Producţia de halocarburi şi hexafluorură de sulf (HFC, PFC şi SF6), Consumul de halocarburi şi hexafluorură de sulf (emisii efective), Consumul de halocarburi şi hexafluorură de sulf (emisii potenţiale)” şi „Determinarea volumului de deşeuri industriale cu conţinut biodegradabil şi a volumului de nămol din tratarea apelor reziduale, depus în gropi de gunoi controlate (pentru perioada 1989-2012) şi în gropi de gunoi necontrolate (pentru perioada 1950-2012). Determinarea tipului/volumului de deşeuri incinerate şi a parametrilor specifici incinerării acestora, pentru perioada 1989- 2012. Estimarea emisiilor de N2O din incinerarea deşeurilor”.  implementarea Protocolului de colaborare nr. 3136/MMP/9.07.2012 încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor, ANPM, Registrul Auto Român şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Optimizarea fluxurilor informaţionale privind colectarea datelor de la entităţile pentru categoriile industrii de energie, industrii de producţie şi construcţii din sectorul de energie şi pentru categoriile aruncarea deşeurilor solide pe sol şi tratarea apelor reziduale din sectorul deşeurilor a fost implementată sub rezerva studiului „Sistem informaţional integrat pentru mediu” realizat de consorţiul SC Asesoft Internaţional SA – SC Team Net Internaţional SA – SC Star Storage SRL, în baza unui contract încheiat cu ANPM; În plus, în sectorul LULUCF a fost colectat, procesat şi dezvoltat un volum semnificativ de date de activităţi şi factori de emisie, ceea ce a permis dezvoltarea unor estimări mai precise şi o scădere semnificativă a numărului de categorii, în virtutea atât a UNFCCC cât şi a PK, prin implementarea studiilor care au fost menţionate mai sus. Principalele surse de date utilizate pentru datele de activităţi sunt prezentate în tabelul de mai jos. De asemenea, o comparaţie a datelor din statisticile UE şi cele de la IPCC este prezentată în Anexa 2 iar metodologia IPCC aşa cum este aceasta aplicată în România este sintetizată în Anexa 3. Încă un lucru de subliniat aici ar fi faptul că fluxul de date depinde, de asemenea, de nivelul de experienţă al personalului implicat şi de nivelul de diseminare a metodologiei. MMSC are o rată ridicată de fluctuaţie a personalului şi adesea angajaţii cu capacităţi cheie se îndreaptă către companii private, reducându-se nivelul de cunoştinţe al resurselor umane ale MMSC. În plus faţă de limitările în experienţă şi cunoştinţe datorate mobilităţii personalului, metodologia nu este perfect cunoscută de unii angajaţi cheie, ceea ce indică necesitatea unei mai bune diseminări a metodologiei către toate entităţile de raportare implicate. Se va îmbunătăţi astfel eficienţa procesului şi calitatea datelor. 42    Table 1. Principalele surse de date de activităţi Sector Surse de date Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică Producători de energie Ministerul Economiei Energie Autoritatea Aeronautică Civilă Română Transgaz SA Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic şi alte surse de date Procese Operatori industriali prin 42 de Agenţii de Protecţia Mediului Locale/ Regionale Industriale Informaţii directe de la operatori industriali Utilizarea solvenţilor Institutul Naţional de Statistică şi altor Operatori industriali prin 42 de Agenţii de Protecţia Mediului Locale/ Regionale produse Agricultură Institutul Naţional de Statistică Institutul Naţional de Statistică prin Anuarul Statistic Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) – Direcţia LULUCF Generală Păduri (2007-2008); Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcţia Generală Păduri (2009-2011) Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Institutul Naţional de Statistică Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Institutul de Sănătate Publică Deşeuri Administraţia Naţională „Apele Române” Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură Operatori de gropi de gunoi prin 42 de Agenţii de Protecţia Mediului Locale/ Regionale Sursa: MMSC 43    6 RECOMANDĂRI Principalele recomandări pentru îmbunătăţirea inventarului GES al României sunt rezumate mai jos: Îmbunătăţirea consecvenţei datelor prin colaborarea între agenţii Problemă – Colaborarea strânsă şi eficientă între MMSC şi ONS (Institutul Naţional de Statistică) este foarte importantă pentru asigurarea consecvenţei datelor. Discuţiile cu experţii ONS şi MMSC au relevat că există discrepanţe în colectarea datelor în special legate de balanţa energetică. De asemenea, datele referitoare la deşeuri şi datele referitoare la gunoiul de grajd din sectorul agricultură trebuie să aibă metode de colectare îmbunătăţite. După cum s-a arătat mai sus, aceste discrepanţe pot rezulta şi din diferenţa în definiţia ‘energiei’ între IPCC şi AIE sau Eurostat. Mai mult, decizii recente la nivelul UE au impus cerinţe viitoare suplimentare care vor obliga ONS să facă rapoarte lunare ale emisiilor de GES, şi MMSC să dezvolte capabilitatea de a face proiecţii ale emisiilor GES. Aceste acţiuni pe termen scurt şi obligaţii viitoare anticipate necesită o cooperare mai strânsă între MMSC şi ONS. Recomandare – Este important să se creeze un mecanism (documentat printr-o procedură) pentru a se asigura consecvenţa datelor, comparabilitatea datelor şi pentru a gestiona problema confidenţialităţii datelor de bază între MMSC şi ONS. Pentru a cataliza dezvoltarea unui asemenea mecanism, ar fi utilă iniţierea unui seminar între reprezentanţi ai ONS şi ai MMSC în acest domeniu în scopul dezvoltării unui MI care să ducă la aprobarea de către Guvern a procedurii necesare. Cooperarea între aceste două entităţi trebuie să se bazeze pe o analiză aprofundată care să vizeze menţinerea lucrurilor simple şi eficiente. Îmbunătăţirea temeiniciei surselor de date Problemă – Raportarea datelor se face de către entităţi care sunt obligate prin lege să raporteze emisiile GES ca parte a ETS-UE precum şi de către entităţi din afara ETS-UE. Entităţile de raportare non-ETS nu deţin un mecanism clar de verificare şi monitorizare care, de exemplu, să asigure că acestea sunt încă active din punct de vedere comercial în anul de raportare, sau că au implementat corect metodele de evaluare. Deşi există cicluri de verificare a calităţii datelor la nivelul MMSC şi al ONS care asigură temeinicia datelor finale raportate, nu există încă o procedură clară pentru separarea entităţilor ETS şi non-ETS într-un mod consecvent şi continuu. Directiva 2009/406/EC necesită ca evoluţiile nivelurilor de emisii să fie separate pentru ETS şi non-ETS. Pentru a putea monitoriza şi raporta aceste niveluri, este necesară îmbunătăţirea sistemului de raportare nu neapărat în ce priveşte datele de bază ci cu privire la modul în care 44    datele sunt separate şi grupate pentru monitorizarea şi raportarea celor două categorii menţionate mai sus. Recomandare – Analizarea posibilităţii îmbunătăţirii mecanismului existent pentru asigurarea calităţii datelor, de exemplu, prin dispunerea unei verificări anuale la Registrul Comerţului cu privire la statutul comercial al entităţilor de raportare pentru a se asigura faptul că acestea sunt încă în funcţiune. Acest lucru ar trebui corelat cu sistemul autorizaţiilor de mediu al Agenţiilor de Protecţia Mediului (APM) şi cu sistemul de monitorizare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă care este în prezent responsabil pentru a asigura parţial temeinicia datelor. Studiul ar trebui, de asemenea, să includă componente privind procedurile de monitorizare, verificare şi raportare non-ETS, precum şi metode de separare a datelor de bază între ETS şi non- ETS luând în considerare recenta includere în ETS a emisiilor din aviaţie. Dezvoltarea resurselor umane (continuitate) Problemă – Există o fluctuaţie ridicată a personalului în cadrul entităţilor guvernamentale responsabile pentru raportarea, monitorizarea şi verificarea inventarului, ceea ce înseamnă că mulţi angajaţi cu pregătire de specialitate se transferă la companii private. În plus faţă de reţinerea personalului, este în mod evident necesară o instruire în noua metodologie IPCC 2006 care va fi implementată curând la nivel internaţional. Recomandare – Este necesar să se îmbunătăţească managementul resurselor umane pentru a se crea şi menţine competenţe prin sisteme structurate de instruire, remunerare şi dezvoltare a carierei. În ce priveşte pregătirea pentru implementarea metodologiei IPCC 2006, interacţiunea cu experţi de specialitate trebuie intensificată atât prin participarea în şedinţele şi seminarele dedicate cât şi prin schimbul direct de informaţii prin prezentări şi instruiri. Aceste acţiuni ar trebui realizate cât mai curând posibil, dată fiind necesitatea implementării rapide a metodologiei IPCC 2006. Pregătirea pentru cerinţele viitoare ale inventarului GES Problemă – Până în luna martie 2015 MMSC este obligat de UE să deţină un sistem pentru proiecţiile emisiilor GES. Absenţa acestui sistem poate rezulta în aplicarea unei proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pentru România. Se anticipează că această capacitate de a realiza proiecţii ale emisiilor poate rezulta în schimbări profunde în modul în care entităţile de raportare – atât ETS cât şi non-ETS – îşi pot planifica dezvoltarea viitoare. Capacitatea de previzionare va rezulta în planificarea mai devreme şi în amonte a activităţii economice ţinând seama de faptul că bugetul acestor activităţi pentru tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea rezulta în schimbări semnificative în activităţile planificate ale actorilor cheie. Această capabilitate de a planifica dinainte este importantă şi pentru credibilitatea activităţii economice generale. 45    Recomandare – Dată fiind urgenţa deţinerii unui sistem pentru proiecţia emisiilor GES până în luna martie 2015, un studiu dedicat ar trebui iniţiat curând ţinând seama de redactarea actelor normative necesare pentru iniţierea unui sistem de previzionare. Scopul urmărit este ca studiul să rezulte într-un proiect legislativ unanim care să poată fi înaintat Guvernului spre aprobare ulterioară în conformitate cu procesul urmat pentru actele normative existente pentru inventarul GES. Studiul trebuie să includă orizontul de timp al datelor, tipul de date de raportat, precum şi alţi indicatori necesari ce pot ajuta la verificarea calităţii evaluării. Facilitarea accesului la legislaţie Problemă – Analiza legislaţiei din România arată că au existat modificări semnificative în legislaţia adoptată precum şi o multiplicare a actelor şi hotărârilor de guvern aferente. Această complexitate a cadrului legal şi lipsa în prezent a unei surse centralizate pentru întreaga legislaţie relevantă fac ca aplicarea prevederilor legale să fie dificilă şi împovărătoare. Recomandare – Ar fi util ca un specialist juridic să realizeze un studiu dedicat cuprinzător pentru elaborarea întregii legislaţii relevante şi a modificărilor şi actualizărilor aferente într-un Codex, aşa cum s-a procedat, de exemplu, în Italia şi Franţa. Este probabil ca existenţa tuturor prevederilor legale privind inventarul GES într-un singur ‘loc’ să faciliteze aplicarea prevederilor legale de către entităţile implicate. De asemenea, extinderile viitoare ale legislaţiei, necesare de exemplu prin nevoia de implementare a unui sistem pentru proiecţiile emisiilor GES (legislaţia UE) şi, pe termen mai lung, prin acorduri internaţionale anticipate noi sau extinse în virtutea UNFCCC de exemplu, trebuie să fie încorporate în acest Codex şi diseminate rapid. Consolidarea acordurilor instituţionale post SRC SC Problemă – Livrabilele SRC SC includ modele şi alte metode de suport elementar pentru eficientizarea procesului decizional şi a evaluărilor privind schimbările climatice şi emisiile GES. Aceste instrumente trebuie să fie în continuare utile clientului odată ce SRC SC sunt finalizate. În prezent lipseşte un suport instituţional pentru utilizarea continuă a acestor instrumente în viitor. Durabilitatea acestui proiect poate fi în pericol dacă nu există niciun suport instituţional creat în timp util pentru susţinerea dezvoltării capacităţilor şi utilizarea continuă a modelelor şi metodelor furnizate. Recomandare – Se recomandă ca Guvernul României să implice mediul academic şi ONG-urile tehnice dedicate lucrând în cooperare cu MMSC pentru crearea unui suport instituţional pe baza cunoştinţelor dobândite şi transferate pe parcursul SRC SC, în scopul de a avea, între alte beneficii, un sistem coerent pentru evaluarea ex-ante şi ex-post a impactului politicilor privind SC şi a impactului cerinţei UE de 20% de componente privind SC în fiecare investiţie. De 46    asemenea, este necesar ca Guvernul să exploreze potenţiale surse de finanţare pentru crearea acestei structuri instituţionale. Acest sistem ar putea servi şi pentru a sprijini pregătirea procedurilor specifice de evaluare şi raportare pentru diverse tipuri de entităţi care, potrivit legii, fac parte din sistemul de inventariere a GES. 47    7 CONCLUZII Acest raport prezintă o analiză a procesului de inventariere a emisiilor de gaze cu efect de seră în România şi furnizează recomandări exprese şi detaliate, bazate pe acţiuni, pentru dezvoltarea aferentă fiecărei etape a procesului de inventariere precum şi procesului ca întreg. Raportul face recomandări pentru proces în şase domenii cheie: (i) legislaţie; (ii) consecvenţa datelor; (iii) temeinicia surselor de date; (iv) resurse umane; (v) acte normative pentru proiecţiile emisiilor GES şi (vi) suport instituţional potenţial pentru perioada post Program SRC SC cu scopul de a susţine utilizarea continuă a modelului şi metodelor ce vor fi produse şi furnizate clientului. Mai mult, au fost identificate câteva acţiuni de urmărire cum ar fi necesitatea unui schimb de informaţii cu experţi ce deţin cunoştinţe aprofundate despre metodologia IPCC 2006 precum şi constituirea unor planuri de dezvoltare a carierei pentru menţinerea unui personal de calitate ridicată, şi/sau crearea unui centru pentru susţinerea politicii şi evaluarea impactului, în cooperare cu entităţi academice care vor gestiona şi extinde capabilităţile de modelare create în cadrul SRC SC. O altă acţiune importantă de urmărire este corelarea sistemului APM din cadrul MMSC de procesare a datelor cu cel al ONS, prin intermediul unui protocol de cooperare, în vederea creşterii eficienţei procesului de inventariere a GES. În sfârşit, trebuie subliniat faptul că procesul de inventariere a GES trebuie privit ca fiind complementar pentru alte componente ale SRC SC. Împreună, aceste componente ale SRC SC prezintă o abordare integrată şi cuprinzătoare pentru dezvoltarea strategiei de mediu şi planurilor operaţionale ale ţării şi pentru crearea capabilităţii MMSC de modelare şi de evaluare a impactului ca instrument extins de susţinere a deciziilor. 48    MULŢUMIRI Acest Raport a fost întocmit de Banca Mondială pentru Guvernul României ca produs al programului de Servicii de Consultanţă ale Băncii Mondiale privind schimbările climatice şi o creştere economică verde cu emisii reduse de carbon în România, la cererea Guvernului României (prin Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice). Programul Băcii Mondiale este gestionat de Jian Xie şi Erika Jorgensen, sub îndrumarea generală a următoarelor persoane de la Banca Mondială: Laszlo Lovei, Mamta Murthi, Kulsum Ahmed, Satu Kristiina Kahkonen şi Elisabetta Capannelli. Documentul a fost întocmit de Ionut Purica, cu contribuţii de la Adina Fagarasan, Thierry Davy şi Cosmin Buteica. Mulţumiri speciale sunt adresate şi următoarelor persoane: Philippe Ambrosi, Michael McCormick, Neha Mukhi şi Jian Xie pentru verificările şi observaţiile lor şi Dnei Tamara Levine pentru asistenţa sa editorială în realizarea raportului. Activitatea s-a desfăşurat în perioada decembrie 2013 – martie 2014, şi se bazează pe discuţiile cu funcţionari de la câteva departamente şi agenţii guvernamentale, inclusiv Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Institutul Naţional de Statistică, şi pe informaţiile primite de la aceştia. Banca Mondială doreşte, de asemenea, să-şi exprime gratitudinea faţă de Guvernul României pentru excelentele relaţii de lucru stabilite pe parcursul acestei misiuni şi în special pentru sprijinul acordat de Mihaela Smarandache, Director General al Direcţiei Generale Schimbări Climatice, angajaţii şi membrii Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, respectiv, Narcis Jeler, Alexandra Ulmeanu, Gabriela Popescu, cu mulţumiri speciale pentru Şeful Sistemului Naţional pentru Estimarea Emisiilor GES, Sorin Deaconu şi echipa sa. 49    REFERINŢE 1. www.nasa.gov/mission_pages/noaa-n/climate/climate_weather.html 2. Articolul 1 din textul complet al Convenţiei: 3. http://unfccc.int/essential_background/convention/background/items/1349.php 4. www.nasa.gov/mission_pages/noaa-n/climate/climate_weather.html 5. Iniţiativa privind Schimbul de Date Statistice şi Metadate 2009: www.sdmx.org/) 6. Principiile Fundamentale ale Statisticilor Oficiale (unstats.un.org/unsd/metode/statorg/FP- English.htm) 7. Codul de Practici al Statisticilor Europene (epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-32-11-955/EN/KS-32-11-955-EN.PDF ) 8. Sistemul de Conturi Economice şi de Mediu (SEEA): unstats.un.org/unsd/envaccounting/seea.asp 9. Domeniul de aplicare al statisticilor privind schimbările climatice, notă întocmită de Conferinţa echipei de statisticieni europeni referitoare la statisticile privind schimbările climatice din 23 septembrie 2013. www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/documents/ece/ces/ge.33/2012/mtg3/Scope_of_Climat e_Change_Related_Statistics.pdf 10. Cadrul FPSIR utilizat de AEM: ia2dec.ew.eea.europa.eu/knowledge_base/Frameworks/doc101182/ 11. Definiţia IPCC: www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg2/en/ch18s18-1-2.html 12. Instrucţiunile IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră: www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/ 13. Instrucţiunile revizuite în 1996 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră: Manual de referinţă, p. 1.8. www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/gl/invs1.html 14. Utilizarea statisticilor oficiale pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Un ghid statistic: epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-31-09-272/EN/KS-31-09-272- EN.PDF 50    15. Raportul de studiu al UNECE: www.unece.org/stats/climate.htm 16. UNFCCC, Raport al analizei individuale a prezentării anuale a României, depus în 2012, FCCC/ARR/2012/ROU, 12 aprilie 2013 51    ANEXE Anexa 1. Concluzii privind statisticile legate de schimbările climatice rezultate din întrunirile cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) – autoritatea care elaborează inventarul GES în România: Sinteza concluziilor17 I. Suprapunerea mandatelor, comunicarea imperfectă şi procedurile neclare pot crea unele inconsecvenţe şi duplicarea efortului în colectarea datelor pentru inventarul GES. APM-urile şi ONS-urile din România trebuie să înfiinţeze sisteme de colaborare pentru urmărirea şi comunicarea informaţiilor privind procesele IPCC. Exemple de probleme şi domenii de cooperare sunt subliniate în cele ce urmează. Recomandările de mai jos au rezultat din discuţiile cu MMSC şi au fost incluse în Raport, grupate pe diferite teme: 1 – necesitatea unei mai bune corelaţii a datelor din domeniul energiei cu ONS este inclusă în Protocolul de cooperare propus, raportarea mai detaliată a datelor legate de deşeuri este acoperită de recomandarea de a disemina mai eficient metodologia la nivel local în timp ce implementarea metodologiei IPCC 2006 este propusă ca atare; 2 – Datele din domeniul agriculturii vor fi, de asemenea, îmbunătăţite printr-o mai bună diseminare a procedurilor de colectare a datelor; 3 – este inclusă în cererea de verificare realizată în comun de ONS şi APM la sfârşitul fiecărui an pentru datele respective. De asemenea, II – este inclusă în recomandările de pregătire a personalului, de dezvoltare a capacităţii de proiecţie şi III – este cuprinsă în necesitatea unei legislaţii extinse pentru noile cerinţe din 2015. 1. Inventarul GES – sectorul de energie versus statisticile în domeniul energiei: ‐ La nivelul UE, în ce priveşte sectorul de energie, în perioada următoare statele membre ale UE vor raporta Comisiei în virtutea RMM (Regulamentul Mecanismului de monitorizare şi raportare), şi de asemenea asupra Deciziei privind partajarea eforturilor. Aceasta înseamnă că la nivel naţional este necesar să se ia în considerare în inventar datele ETS-UE. De asemenea, în Regulamentul privind statisticile în domeniul energiei se stipulează că „vor fi depuse toate eforturile rezonabile pentru a se asigura coerenţa cu datele din domeniul energiei” (art. 6.2) raportate în conformitate cu RMM. Aceste două seturi de date (statisticile în domeniul energiei şi datele ETS legate de energie) ar putea fi inconsecvente datorită metodologiilor de raportare diferite, operatorilor/ departamentelor diferite responsabile cu activitatea de raportare. În plus, natura secretă a unora dintre date şi problema confidenţialităţii pot limita schimbul de informaţii, atât din partea ONS cât şi din partea instituţiei ce colectează datele ETS-UE. 17 Mulţumim pentru contribuţie Dnei Gherghița NICODIM, Expert în emisiile de gaze cu efect de seră, Direcţia Schimbări Climatice, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Bulevardul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti – ROMÂNIA, Tel. 0040 214 089 551, Tel. 0040 721 275 595; 0040 743 083 505 52    O recomandare ar putea fi furnizată în raport cu privire la modul în care datele ETS legate de energie ar putea fi armonizate cu datele statisticilor din domeniul energiei şi integrate în Balanţele Energetice. ‐ Diferitele tipuri de deşeuri utilizate ca şi combustibili, uneori sunt tratate în statistici ca un singur tip (în Balanţa Energetică). De asemenea, există probleme cu datele colectate cu privire la tipul diferit de deşeuri utilizate ca şi combustibil în combinaţie cu un procent de biomasă. O recomandare ar putea fi de a colecta datele luând în calcul diferitele tipuri de deşeuri incinerate, cu recuperare energetică: deşeuri solide municipale, deşeuri industriale, deşeuri periculoase, etc. şi de asemenea de a raporta fracţiunea de biomasă separată din deşeuri, în combinaţie cu care este utilizată ca şi combustibil. ‐ În ce priveşte raportarea inventarului GES conform prevederilor din Instrucţiunile IPCC 2006, activitatea curentă de colectare a datelor din statisticile din domeniul energiei nu este pe deplin conformă cu IPCC (de exemplu în sub-sectorul de energie din agricultură, este necesar ca activităţile să fie dezagregate în staţionare şi mobile). O recomandare ar putea fi făcută pentru armonizarea activităţilor de colectare a datelor precum şi posibil cu noile obligaţii de raportare în ce priveşte toate categoriile de activităţi din cadrul inventarului GES (care vor fi utilizate începând cu anul 2015). ‐ În ce priveşte consecvenţa datelor din întreaga serie de timp a inventarului GES şi de asemenea raportate în diferite cadre statistice – ar putea fi constatată situaţia în care, de exemplu pentru EUROSTAT, într-o sumă de ani, în aviaţie, să fie raportat un număr de cicluri de zbor (decolare şi aterizare) iar balanţa energetică să nu prezinte consumul de kerosen în aceeaşi ani. Problema legată de contabilizarea dublă nu constă doar în costurile adiţionale şi sarcina suplimentară asupra celor responsabili; există în multe cazuri inconsecvenţe atunci când aceleaşi date, din aceleaşi surse, sunt colectate în cadre diferite şi de către diferite departamente ale instituţiilor. Şi în acest caz ar putea fi recomandată o verificare a datelor statistice pentru a se asigura consecvenţa în timp în ciuda cadrelor de raportare diferite. 2. Inventarul GES – sectorul de agricultură versus statisticile în domeniul agriculturii: Lipsa datelor privind volumul de gunoi de grajd de la ferme de animale şi a detaliilor despre sistemele de gestionare a gunoiului de grajd face ca estimările din sectorul de agricultură să fie mai puţin exacte şi complete decât ar putea fi. 53    Această limitare a datelor ar putea fi abordată printr-o recomandare de a colecta aceste date legate de gunoiul de grajd atunci când se colectează alte date legate de ferme pentru statistica naţională. Se vor îmbunătăţi astfel inventarele GES în acest domeniu. 3. La nivel european ONS-urile trebuie să raporteze devreme emisiile GES legate de energie pe baza unor date lunare (de confirmat de EUROSTAT). La sfârşitul anului, aceste estimări s-ar putea potrivi sau nu cu cele pentru inventar. Unele discrepanţe s-au constatat în timpul unei comparaţii efectuate pentru o raportare naţională a GES. Se recomandă ca la sfârşitul anului ONS-urile să compare emisiile lor cu emisiile din inventarul GES şi să abordeze eventualele inconsecvenţe. II. În ce priveşte statistica aferentă schimbărilor climatice, care nu se încadrează în cerinţele inventarului GES, este esenţial să se deţină explicaţii legate de trendurile estimărilor de emisii. Pentru fiecare fluctuaţie în trendul emisiilor, ar putea fi implicată o amplă varietate de factori aferenţi schimbărilor climatice. Instituţia responsabilă pentru elaborarea inventarului trebuie să examineze o varietate amplă de surse inclusiv diferite portaluri şi locaţii naţionale relevante pentru schimbările climatice pentru a determina ce s-a întâmplat în anul respectiv care să explice fluctuaţia în trenduri. În plus, în virtutea Comunicărilor Naţionale ale Părţilor din Anexa I şi a Rapoartelor Bienale, sunt solicitate diverse date legate de schimbările climatice: politici şi măsuri, proiecţii şi efectul total al politicilor şi măsurilor, evaluări ale vulnerabilităţii, impacturi ale schimbărilor climatice şi măsuri de adaptare, resurse financiare şi transfer de tehnologii, educaţie, instruire şi conştientizare publică, cercetare şi observare sistematică. Se recomandă, dacă e posibil, să se confrunte datele existente aflate sub aceeaşi umbrelă, utilizând definiţii şi metodologii standardizate, legate, de exemplu, de condiţiile meteorologice, preţurile combustibililor sau materiilor prime, datele despre precipitaţii, secete, surse reînnoibile, politica economică în domenii ca energia, migrarea populaţiei, etc. III. În ce priveşte legislaţia ce asigură cooperarea între instituţii – o recomandare privind legislaţia specifică la nivel naţional va ajuta ONS-urile şi elaboratorii inventarului GES naţional să iniţieze procesul de îmbunătăţire a legilor actuale cu noi conturi şi infrastructura corespunzătoare. Problema este importantă datorită faptului că o lege în vigoare ar putea elibera fonduri pentru resurse umane şi infrastructura corespunzătoare. 54    Anexa 2. Criteriile de calitate ale Sistemului Statistic European (SSE) pentru produsul statistic comparate cu criteriile pentru inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră Criteriile SSE18 Instrucţiunile IPCC Relevanţa este gradul în care statistica Cerinţa UE de raportare a datelor satisface necesităţile curente şi potenţiale ale ETS şi non-ETS va avea un impact clar utilizatorilor. Aceasta se referă la faptul dacă asupra inventarului GES al IPCC. sunt produse toate statisticile necesare şi la măsura în care conceptele utilizate (definiţii, clasificări etc.) reflectă necesităţile utilizatorilor. Acurateţe şi temeinicie: În sens Acurateţea este o măsură relativă a statistic, se referă la concizia datelor statistice exactităţii unei estimări de emisii sau faţă de (în general) valoarea necunoscută, reţineri. Estimările trebuie să fie exacte în reală sau exactă a fenomenelor măsurate. De sensul că acestea nu sunt, în mod obicei, această concizie poate fi măsurată sistematic, nici peste şi nici sub emisiile sau utilizându-se indicatori statistici ca abaterea reţinerile reale, în măsura în care se poate şi variabilitatea datelor statistice. aprecia, şi că incertitudinile sunt reduse cât mai mult posibil. Trebuie utilizate metodologii adecvate, în conformitate cu ghidul de bune practici al IPCC, pentru a promova acurateţea în inventare. Oportunitate şi punctualitate Odată cu cerinţa UE de a raporta lunar datele privind emisiile de GES, Punctualitatea se referă la intervalul de timp oportunitatea şi punctualitatea încep să se între data furnizării datelor şi data ţintă când aplice şi la IPCC. acestea ar fi trebuit furnizate, de exemplu, cu referire la datele anunţate într-un calendar oficial de furnizare, prevăzut de Regulamente sau stabilit anterior între parteneri. Oportunitatea informaţiilor reflectă perioada de timp între disponibilitatea acestora şi evenimentul sau fenomenul descris de acestea. 18 Cadrul de asigurare a calităţii al Sistemului Statistic European: epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/QAF_2012/EN/QAF_2012-EN.PDF 55    Accesibilitate şi claritate Transparenţa semnifică faptul că ipotezele şi metodologiile utilizate pentru Accesibilitatea se referă la condiţiile fizice în un inventar trebuie explicate clar pentru a care utilizatorii pot obţine date: unde să se se facilita replicarea şi evaluarea deplaseze, cum să le solicite, timp de livrare, inventarului de către utilizatorii politică clară de stabilire a preţurilor, condiţii informaţiilor raportate. Transparenţa de marketing convenabile (drept de autor, inventarelor este fundamentală pentru etc.), disponibilitatea datelor micro sau succesul procesului de comunicare şi macro, diverse formate (imprimate, fişiere, considerare a informaţiilor. CD-ROM, internet…), etc. Claritatea se referă la mediul de informaţii al datelor dacă datele sunt însoţite de metadate aferente, ilustraţii cum ar fi grafice şi hărţi, dacă sunt disponibile informaţii privind calitatea acestora (inclusiv limitare în utilizare…) şi măsura în care este furnizată asistenţă suplimentară de către ONS. Coerenţă şi comparabilitate Consecvenţa semnifică faptul că un inventar trebuie să fie consecvent pe plan Coerenţa statisticilor este adecvarea acestora intern în toate elementele sale cu de a fi combinate în mod fiabil în diferite inventarele din alţi ani. Un inventar este modalităţi şi pentru diverse scopuri. Totuşi, consecvent dacă sunt utilizate aceleaşi este mai uşor în general să se arate cazuri de metodologii pentru anul de bază şi toţi anii incoerenţă decât să se probeze coerenţa. ulteriori şi dacă sunt utilizate seturi de date consecvente pentru estimarea emisiilor Comparabilitatea vizează măsurarea rezultate din surse şi din reţinerea prin impactului diferenţelor în conceptele sechestrare a dioxidului de carbon. În statistice aplicate şi instrumentele/procedurile anumite circumstanţe, un inventar ce de măsurare atunci când statisticile sunt utilizează metodologii diferite pentru ani comparate între zone geografice, domenii diferiţi poate fi considerat consecvent dacă non-geografice, sau în timp. Se poate spune acesta a fost recalculat într-un mod că este măsura în care diferenţele între transparent, în conformitate cu Ghidul de statistici sunt atribuite diferenţelor între bune practici al IPCC. valorile reale ale caracteristicii statistice. Există trei abordări principale pentru Comparabilitatea semnifică faptul că comparabilitatea statisticilor: estimările de emisii şi reţineri raportate de comparabilitatea în timp, între zone Părţile din Anexa I în inventare trebuie să geografice, şi între domenii. fie comparabile în rândul Părţilor din 56    Anexa I. În acest scop, această Anexă trebuie să utilizeze metodologiile şi formatele convenite de CP pentru estimarea şi raportarea inventarelor. Alocarea diferitelor categorii de emisii din surse/reţineri trebuie să urmeze divizarea din Instrucţiunile IPCC revizuite în 1996 pentru inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră, şi Ghidul de bune practici al IPCC pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură, la nivelul tabelelor sale sectoriale şi de sinteză. - Caracterul complet semnifică faptul că un inventar acoperă toate emisiile din surse şi reţineri, precum şi toate gazele, incluse în Instrucţiunile IPCC precum şi alte categorii existente relevante de emisii din surse şi reţineri care sunt specifice Părţilor individuale din Anexa I şi, astfel, nu pot fi incluse în Instrucţiunile IPCC. Caracterul complet mai înseamnă şi acoperirea geografică completă a emisiilor din surse şi reţineri a unei Părţi din Anexa I. 57    Anexa 3. Metodologia IPCC aplicabilă pentru datele din inventarul GES Tabelul următor prezintă structura inventarului GES pe categorie (de ex. furnizarea de energie) menţionându-se denumirea surselor componente şi metodologia IPCC (1996) aferentă. Pentru fiecare activitate şi categorie de date este prezentată sursa pentru fiecare componentă. Statusul datelor de bază este prezentat în ultimele şase coloane pentru a se identifica clar unde se găsesc datele, respectiv în sistemul statistic oficial, sau în afara acestuia având diverse niveluri de confidenţialitate sau provenind din activitatea de cercetare. Sumar de Categorii de date activitate/ surse de Statusul datelor de bază Comunicare naţională IPCC date ale emisiilor Categorie Denumire Statistici oficiale, însă cu o dezagregare Disponibile public, însă nu ca statistici Metodo- Bazate pe date ne-publice care sunt Confidenţiale din punct de vedere Bazate pe alte analize publicate logie Publicate ca statistici oficiale solicitate în mod expres ulterioară necesară comercial oficiale Date ANRE şi INS privind Factor de balanţa Furnizarea Centrale 1A1a emisie * energetică, Parţial Parţial Parţial Parţial de energie electrice activitate operatori şi date din schema ETS-UE 58    Registrul de Factor de emisii, Rafinării 1A1b emisie * operatori şi Parţial Parţial Parţial activitate date ETS- UE Producţia de Registrul de combustibili Factor de emisii, solizi şi alte 1A1c emisie * operatori şi Da industrii de activitate date din energie ETS-UE Registrul de Exploatarea Factor de emisii, şi procesarea 1B1a emisie * operatori şi Da de cărbuni activitate date din ETS-UE WSP- 1B1c Modelat Da consultanţă Date ANRE şi INS privind Transforma- Balanţa balanţa rea combusti- 1B1b emisiilor de energetică, Da bililor solizi carbon operatori şi date din schema ETS-UE 59    Date ANRE şi INS Factor de privind Explorarea, emisie * balanţa producţia şi activitate; 1B2a energetică, Parţial Parţial Parţial transportul de emisii operatori şi petrol raportate de date din operator schema ETS-UE Platforme Emisii petroliere – 1B2cii raportate de MMSC Da cu ardere operator controlată Platforme Emisii petroliere – 1B2ci raportate de MMSC Da cu evacuare operator controlată Date ANRE şi INS Centrale privind electrice – Factor de balanţa FGD 2A3 emisie * energetică, Da (desulfurarea activitate operatori şi gazelor de date din ardere) schema ETS-UE Modelat (pierderi de gaze Explorarea, naturale); producţia şi Operatori de 1B2b emisii Da transportul de gaze, ANRE raportate de gaze operator (activităţi pe platforme) Fier şi oţel – Factor de Comerţ ardere şi 1A2a emisie * DUKES Da electricitate activitate 60    Alte arderi Factor de Registru şi industriale şi 1A2b emisie * Da ANRE electricitate activitate Factor de Registru şi 1A2c emisie * Da ANRE activitate Factor de Registru şi 1A2d emisie * Da ANRE activitate Factor de Registru şi 1A2e emisie * Da ANRE activitate Factor de emisie * activitate ANRE, (surse operatori şi 1A2f Parţial Parţial staţionare); date din estimat industrie (surse mobile) Diverse arderi Factor de industriale şi 1A4a emisie * ANRE Da comerciale şi activitate electricitate Recuperare Registru; Factor de energetică din Asociaţia 2B5 emisie * Parţial Parţial combustibili Patronală a activitate din deşeuri Cimentului Răcire şi aer 2F1 Estimat MMSC Parţial Parţial condiţionat Spume 2F2 Estimat MMSC Da Stingerea 2F3 Estimat MMSC Da incendiilor Solvenţi 2F5 Estimat MMSC Da 61    Spume cu o 2F9 Estimat MMSC Da componentă Bunuri electronice, de izolaţii 2F9 Estimat MMSC Parţial Parţial electrice şi de sport Estimat pe Aviaţie civilă Autoritatea baza Transport (internă, în 1A3a Aeronautică, Da datelor AA zbor) MMSC şi MMSC Aviaţie civilă Estimat pe Autoritatea (internă, baza 1A3a Aeronautică, Da decolare şi datelor AA MMSC aterizare) şi MMSC MMSC, Departamen- Autoturisme 1A3b Estimat Da tul pentru Transport MMSC, Vehicule Departamen- 1A3b Estimat Da uşoare tul pentru Transport MMSC, Departmen- Autobuze 1A3b Estimat Da tul pentru Transport HGV MMSC, (vehicule Departmen- pentru 1A3b Estimat Da tul pentru transportul de Transport mărfuri) MMSC, Motorete & Departmen- 1A3b Estimat Da motociclete tul pentru Transport MMSC, Emisii GPL Departmen- (toate 1A3b Estimat Da tul pentru vehiculele) Transport 62    MMSC, Altele Departmen- 1A3b Estimat Da (autovehicule) tul pentru Transport MMSC, Factor de Departmen- Căi ferate 1A3c emisie * Parţial Parţial tul pentru activitate Transport MMSC, Căi ferate – Factor de Departmen- ardere 1A4a emisie * Da tul pentru staţionară activitate Transport MMSC, Factor de Navigaţie Departmen- 1A3d emisie * Parţial Da naţională tul pentru activitate Transport MMSC, Factor de Vase de Departmen- 1A4c emisie * Da pescuit tul pentru activitate Transport Autoritatea Aeronautică Avioane Factor de (AA), militare şi 1A5b emisie * Ministerul Da transport activitate Apărării militar Naţionale (MAPN) MMSC, Vehicule de Departmen- suport pentru 1A3e Estimat Da tul pentru avioane Transport Factor de Public Public 1A4a emisie * MMSC INS Da activitate Factor de Ardere Rezidenţial 1A4b emisie * MMSC INS Da rezidenţială activitate Utilizarea de Factor de produse de 2B5 emisie * MMSC INS Da consum fără activitate aerosoli Incendii Factor de MMSC, accidentale la 6C emisie * Departmen- Da vehicule activitate tul pentru 63    Transport Inhalatoare cu aerosoli şi 2F4 Estimat MMSC Da doză măsurată Factor de emisie * activitate Ardere (surse MMSC, Agricultură staţionară şi 1A4c Parţial Parţial staţionare); Min. Agr. mobilă modelat (surse mobile) Factor de Pulverizare MMSC, 2B5 emisie * Da de pesticide Min. Agr. activitate Factor de Fermentare emisie de MMSC, enterică – 4A1 Da nivelul 2 * Min. Agr. bovine activitate Factor de Fermentare emisie de MMSC, enterică – 4A3 Da nivelul 2 * Min. Agr. ovine activitate Fermentare Factor de MMSC, enterică – 4A4 emisie * Da Min. Agr. caprine activitate Fermentare Factor de MMSC, enterică – 4A6 emisie * Da Min. Agr. cabaline activitate Fermentare Factor de MMSC, enterică – 4A8 emisie * Da Min. Agr. porcine activitate Factor de Fermentare emisie de MMSC, enterică – 4A10 Da nivelul 2 * Min. Agr. căprioare activitate 64    Factor de Deşeuri – emisie de MMSC, 4B1 Da bovine nivelul 2 * Min. Agr. activitate Factor de Deşeuri – emisie de MMSC, 4B3 Da ovine nivelul 2 * Min. Agr. activitate Factor de Deşeuri – MMSC, 4B4 emisie * Da caprine Min. Agr. activitate Factor de Deşeuri – MMSC, 4B6 emisie * Da cabaline Min. Agr. activitate Factor de Deşeuri – MMSC, 4B8 emisie * Da porcine Min. Agr. activitate Factor de Deşeuri – MMSC, 4B9 emisie * Da păsări Min. Agr. activitate Factor de Deşeuri – MMSC, 4B10 emisie * Da căprioare Min. Agr. activitate Deşeuri – Factor de Sisteme pentru MMSC, 4B12 emisie * Da gunoi de grajd Min. Agr. activitate lichid Deşeuri – Lot Factor de MMSC, uscat şi 4B13 emisie * Da Min. Agr. stocare solide activitate Deşeuri – Gestionarea Factor de MMSC, altor gunoaie 4B14 emisie * Da Min. Agr. de grajd activitate (N2O) Factor de Emisii directe MMSC, 4D emisie * Da din sol Min. Agr. activitate Arderea pe Factor de teren a MMSC, 4F1 emisie * Da deşeurilor Min. Agr. activitate agricole Factor de MMSC, 4F5 emisie * Da Min. Agr. activitate 65    Balanţa Proces Producţia de 1A2a emisiilor de MMSC Da industrial zgură carbon MMSC, Factor de Asociaţia Producţia de 2A1 emisie * Patronală a Parţial Parţial ciment activitate Cimentului, Registru Factor de Producţia de MMSC 2A2 emisie * Parţial Parţial var Registru activitate Utilizarea de Factor de piatră de var 2A3 emisie * MMSC Da şi dolomit activitate Factor de 2A7 emisie * MMSC Da activitate Producţia şi Factor de utilizarea de 2A7 emisie * MMSC Da sodă calcinată activitate Calculat, pe baza datelor de emisii raportate de Cărămizi 2A7 operator şi MMSC Parţial Parţial Fletton statisticilor din producţia de cărămizi Calculat, pe baza datelor raportate de Date de la Producţia de operator 2B1 operatori, Da amoniac privind CO2 Registru produs, emis şi vândut. Balanţa Producţia de 2C1 emisiilor de MMSC, INS Parţial Parţial fier şi oţel carbon 66    Factor de emisie * Producţia de activitate; 2C3 MMSC, INS Da aluminiu date raportate de operator Date Date de la Producţia de 2B2 raportate de operatori, Da acid azotic operator Registru Date din Date Producţia de industrie, 2B3 raportate de Da acid adipic prin operator comunicare Calculat, pe baza emisiilor Altele – raportate de industria 2B5 MMSC Da operator şi chimică datelor de capacitate a unităţii. Date Producţia de 2.00E+ raportate de MMSC Parţial Parţial halocarburi 01 operator Date Date 2.00E+ raportate raportate de Parţial Parţial 02 prin Registru operator şi MMSC Gaz de Modelat; Date acoperire în date raportate 2C5 Parţial Parţial industria de raportate de prin Registru magneziu operator şi MMSC Schimbarea Teren forestier destinaţiei rămas teren 5A1 Estimat Da terenurilor forestier 67    Ardere de biomasă 5A Estimat Da (teren forestier) Teren convertit în 5A2 Estimat Da teren forestier Emisie directă de N2O din fertilizarea cu 5A2 Estimat Da azot a terenului forestier Drenarea solurilor organice 5A Estimat Da (teren forestier) Ardere de biomasă 5B Estimat Da (teren agricol) Tratare cu var 5B1 Estimat Da (teren agricol) Teren agricol rămas teren 5B1 Estimat Da agricol Teren convertit în 5B2 Estimat Da teren agricol Emisii de N2O din perturbaţii asociate 5B2 Estimat Da conversiei terenului în teren agricol 68    Ardere de biomasă 5C Estimat Da (păşune) Tratare cu var 5C1 Estimat Da (păşune) Păşune rămasă 5C1 Estimat Da păşune Teren convertit în 5C2 Estimat Da păşune Teren mlăştinos 5D1 Estimat Da rămas teren mlăştinos Emisii non- CO2 din drenarea 5D2 Estimat Da solului şi a terenului mlăştinos Teren convertit în 5D2 Estimat Da teren mlăştinos Teren intravilan 5.00E+ Estimat Da rămas teren 01 intravilan Ardere de biomasă 5E Estimat Da (teren intravilan) Teren convertit în 5.00E+ Estimat Da teren 02 intravilan Lemn recoltat 5G Estimat Da Gestionarea Gropi de 6A1 Estimat MMSC Da deşeurilor gunoi 69    Valori Tratarea Factor de implicite apelor 6B1 emisie * Da IPCC, reziduale activitate ANAR INS, 6B2 Estimat MMSC, Parţial Parţial Parţial ANAR Factor de Incinerarea 6C emisie * MMSC Da deşeurilor activitate 70    Anexa 4 - Legislaţie Legislaţie specifică statisticilor naţionale  HG nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice; aceasta modifică şi HG nr. 1570/2007;  HG nr. 668/2012 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1570/2007 privind înfiinţarea sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, rezultate din surse şi din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin PK;  Ordinul Ministrului Mediului (OMM) nr. 1376/2008 pentru aprobarea Procedurii de raportare a INEGES şi modalitatea de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma procesului de revizuire a INEGES;  OMM nr. 1474/2008 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice INEGES;  Decizia Preşedintelui ANPM nr. 23/2009 pentru aprobarea Procedurii de selectare a metodelor de estimare şi a factorilor de emisie necesari pentru estimarea nivelurilor de GES;  Decizia Preşedintelui ANPM nr. 417/2012 privind abrogarea Deciziei Preşedintelui ANPM nr. 119/2012 (privind abrogarea Procedurii de QA/QC aprobate prin Decizia nr. 24/2009 şi pentru aprobarea unei Proceduri actualizate de QA/QC asociată INEGES) şi pentru aprobarea unei Proceduri actualizate de QA/QC asociată INEGES;  Protocolul de colaborare nr. 3029/MMP-RP/3.07.2012 încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor, ANPM şi ICAS, privind administrarea sectorului LULUCF din cadrul INEGES în virtutea atât a UNFCCC cât şi a PK;  Protocolul de colaborare nr. 3136/MMP/9.07.2012 încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor, ANPM, Registrul Auto Român şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, privind întocmirea estimărilor pentru categoria de transport rutier pe baza modelului COPERT 4. 71    Legislaţie în sectoare non-ETS  Decizia 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră;  Decizii ale Comisiei privind determinarea alocaţiilor anuale de certificate de emisii în perioada 2013-2020 ca urmare a Deciziei 406/2009/CE, respectiv Decizia Comisiei din 26.03.2013, Decizia Comisiei 2013/162/UE şi Decizia Comisiei de Implementare nr. 2013/634/UE  Regulamente privind emisiile de CO2 de la autoturisme şi furgonete, de modificare a Regulamentului 2009/443/CE şi a Regulamentului 510/2011/CE;  Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor  Directiva 2005/32/CE şi regulamentele de implementare, Directiva 2003/66/CE şi Directiva 2010/30/CE;  Regulamentul 2008/1275/CE;  Regulamentul 2009/107/CE;  Regulamentul 2009/245/CE, Regulamentul 859/2009 şi Regulamentul 347/2010;  Regulamentul 2009/244/CE;  Regulamentul 2009/278/CE;  Regulamentul 642/2009 şi Regulamentul 1062/2010;  Regulamentul 640/2009;  Regulamentul 641/2009;  Regulamentul 643/2009 şi Regulamentul 1060/2010;  Regulamentul 1015/2010 şi Regulamentul 1061/2010;  Regulamentul 1016/2010 şi Regulamentul 1059/2010;  Regulamentul 327/2011;  Regulamentul 206/2012 şi Regulamentul 392/2012;  Regulamentul 1222/2009, Regulamentul 228/2011, Regulamentul 1235/2011;  Regulamentul 2006/842/CE privind emisiile de gaze fluorurate;  Directiva 2006/40/CE privind autovehiculele; 72     Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice;  Directiva 2003/96/CE privind impozitarea energiei;  Regulamentul 2007/715/CE privind modelul EURO 5 şi EURO 6;  Regulamentul 2009/595/CE privind modelul EURO 6 pentru vehicule grele;  Directiva 2009/30/CE privind calitatea combustibililor;  Directiva 2003/30/CE privind biocombustibilii;  Directiva 1999/31/CE privind gropile de gunoi;  Directiva 2006/12/CE privind gestionarea deşeurilor;  Directiva 2008/98/CE privind gestionarea deşeurilor;  Directiva 1991/676/CEE privind utilizarea nitraţilor;  Decizia 2006/144/CE privind Politica Agricolă Comună;  Directiva 2009/33/CE privind promovarea unui transport rutier ecologic şi eficient energetic  Directiva 2011/76/UE privind impozitarea infrastructurii rutiere;  Directiva 2009/ 28/CE privind promovarea utilizării energiei din resurse reînnoibile. 73